i mai ales tie cum s-i ncerce trinicia proptind-o n pragul istoriei s rmn mrturie
cine nva iubirea de mic, tie s-i deschid inima nu ca mcinare a lumescului n care ecoul moare nici ca surpare ntr-ale vorbelor goale nici ca mustire bolnvicioas
cine nva tcerea trece pe sub cldura pleoapelor mersul nemuririi dintr-un mugur n altul pn cnd verdele deschide calea noului. reinventdu-l
urcarea pe cruce a iubirii nu poate s sufere geluirea durerii i de aceea, achi nmuguresc n colul buzelor