Sunteți pe pagina 1din 67

FINANTE

NOTE DE CURS
Titular curs : lector univ.dr. Carmen Constantinescu
Facultate : CSIE
ASE Bucuresti
1
CE INSEAMNA FINANTE!"
BANI
CINE FO#OSESTE BANII"
$ersoanele %i&ice
$ersoanele 'uridice (%irmele)
Statul
CU CE SCO$"
Satis%acerea nevoilor
*+ersoanele %i&ice: ,rana- locuinta- o.iective +ersonale educatie etc/
*+ersoanele 'uridice: +ro%itul si de&voltarea- lic,iditatile necesare des%asurarii
ciclurilor economice/
*statul: +restarea de servicii +u.lice- cum ar %i a+ararea- sanatatea- educatia etc.
CARE SUNT SURSE#E"
$ersoane %i&ice*salarii- credite- dividende- venituri din van&area .unurilor +ro+rii-
c,irii- do.an&i- venituri din 'ocuri de noroc- +ensii- diverse a'utoare si
indemni&atii/
$ersoane 'uridice* a+ortul initial de ca+ital- venituri din c,irii- din van&area
activelor- venituri din van&ari +roduse +ro+rii sau mar%uri- im+rumuturi .ancare
sau o.li0atare- emisiunea de actiuni- su.ventii- donatii- s+onsori&ari/
Statul* im+o&ite si ta1e- venituri din +restari servicii- din van&area +ro+rietatilor
statului- amen&i- im+rumuturi de stat- donatii- etc.
CARE ESTE DESTINATIA BANI#OR"
+ersoane %i&ice: consumul de .unuri si servicii- +lata im+o&itelor si ta1elor- economii-
ram.ursarea creditelor/
+ersoane 'uridice: salarii- ram.ursarea im+rumuturilor si +lata do.an&ilor- dividende-
c,irii- im+o&ite si ta1e- +lata %urni&orilor etc/
statul: ac,i&itia de .unuri si servicii de interes +u.lic- acordarea de im+rumuturi-
su.ventii- +ensii- a'utoare sociale etc.
2
I. CE SUNT FINANTE#E"
Termenul de %inante se re%era atat la sursele .anesti cat si la atra0erea si alocarea lor
+e diverse o.iective- +u.lice sau +rivate. Asadar- %inantele nu im+lica numai .anii- cat si
trans%erul acestora intre diverse entitati- in conte1tul +lani%icarii si al controlului.
Finantele +resu+un:
Un sistem de %onduri de resurse %inanciare care se constituire in economie +e diverse +aliere
si se utili&ea&a +entru sco+uri .ine de%inite/
Un sistem de relatii economice ce e1+rima un trans%er de resurse %inanciare/
Un sistem de +lanuri %inanciare care re%lecta anumite +rocese +revi&ionate +entru un
anumit interval de tim+ determinat/
Un sistem de entitati care +artici+a la or0ani&area relatiilor %inanciare- la constituirea
%ondurilor %inanciare si la distri.uirea lor- +recum si la ela.orarea- e1ecutarea si controlul
+lanurilor %inanciare.
(2Ce sunt +lanurile %inanciare" De e1em+lu- la nivel +u.lic se intocmesc .u0etele*de stat- al
asi0urarilor sociale de stat etc- care sunt instrumente cu a'utorul carora se urmareste
asi0urarea ec,ili.rului %inanciar +e +arcursul anului. Acestea au un caracter e1ecutoriu. Un
alt e1em+lu il constituie +ro0ramele de de&voltare ale economiei nationale- care au un
caracter orientativ si re%lecta nevoile nationale +e termen lun0 si +osi.ilitatile economiei de a
ras+unde acestora in +ers+ectiva. Aceste +lanuri se numesc .u0ete de +ers+ectiva sau
multianuale si urmaresc reali&area ec,ili.rului %inanciar +u.lic +e +arcursul unei +erioade
mai mari de tim+- de la 3 la 4 ani. De asemenea- la nivelul institutiilor +u.lice- al a0entilor
economici si c,iar al 0os+odariilor se intocmesc .u0ete de venituri si c,eltuieli.)
Corecta dimensionare a veniturilor si a c,eltuielilor- la nivel +u.lic ori +rivat- este
%oarte im+ortanta. Su+radimensionarea resurselor %avori&ea&a risi+a- diminuand e%icienta
activitatii. Invers- su.dimensionarea lor %ace im+osi.ila reali&area o.iectivelor.
De de+arte- cel mai im+ortant element al %inantelor il re+re&inta %ondurile de resurse
%inanciare- care +ot %i 0ru+ate +e mai multe criterii:
a)du+a nivelul la care se constituie:
*la nivel central sau macroeconomic:%ondurile .u0etului de stat- ale .u0etului +entru
sanatate- ale .u0etului +entru soma'- etc/
*la nivel mediu sau me&oeconomic: .u0etele comunelor- oraselor- 'udetelor/
3
*la nivel microeconomic: %ondurile +ro+rii ale institutiilor +u.lice- ale intre+rinderilor-
.ancilor- %amiliilor etc.
.) du+a destinatia lor:
*%onduri de consum: sunt orientate catre satis%acerea nevoilor curente ale +o+ulatiei- statului
si ale intre+rinderilor- adica vi&ea&a .unurile si serviciile necesare aco+eririi nevoilor
+o+ulatiei- re+aratiile- utilitatile- activele circulante etc/
*%onduri de inlocuire si de&voltare: sunt orientate catre %inantarea inlocuirii mi'loacelor %i1e
scoase din u& sau +entru crearea de noi intre+rinderi ori restructurarea5rete,nolo0i&area
celor e1istente- crearea unor elemente de in%rastructura/
*%onduri de re&erva: utili&ate +entru aco+erirea unor c,eltuieli ne+reva&ute ale a0entilor
economici sau ale +ersoanelor %i&ice- ori +entru %inantarea unor actiuni5sarcini ale statului
intervenite +e +arcursul anului- +este %ondurile alocate in +lani%icarea .u0etara/
*%onduri de asi0urare: servesc la aco+erirea daunelor 0enerate de +roducerea unor
evenimente ne%aste si intam+latoatre. Acestea se constituie- in 0eneral- la nivelul societatilor
de asi0urari care- contra unor +rime (tari%ul de asi0urare) +reiau res+onsa.ilitatea de a
aco+eri eventualele +a0u.e +roduse de evenimentul asi0urat. E1ista insa si %onduri de
asi0urare constituite la nivel +u.lic (re0asite in .u0etul de stat) care servesc la inlaturarea
e%ectelor calamitatilor naturale si acordarea de s+ri'in %inanciar +ersoanelor a%ectate de catre
acestea.
*%onduri de creditare: sume +lasate +e +iata %inanciara cu sco+ul de a %i %ructi%icate.
c) du+a %orma de +ro+rietate:
*%onduri +ro+rietate +u.lica* se constituie la nivelul .u0etelor +u.lice- la nivelul .u0etelor
intre+rinderilor cu ca+ital de stat (Oltc,im)- al re0iilor +u.lice (Romsilva- RATB- RADET-
RomaniaFilm)- societatilor sau com+aniilor nationale (#oteria Romana- Transelectica- CFR-
Com+ania Nationala de Autostra&i si Drumuri Nationale)
*%onduri +ro+rietate +rivata* cele care se %ormea&a la nivelul .ancilor- intre+rinderilor-
societatilor de asi0urari- intre+rin&atorilor +articulari sau al +ersoanelor %i&ice.
Functie de ti+ul %ondurilor de resurse %inanciare- a +rovenientei lor (sursa)- a sco+ului
+entru care sunt utili&ate si a canalelor de colectare- sistemul %inanciar are doua com+onente
interde+endente:
Sistemul %inanciar +u.lic - cu urmatoarele com+onente:
4
a) Bu0etele (de stat- %ondul national unic al asi0urarilor sociale de sanatate- .u0etul
+entru soma'- .u0etul asi0urarilor sociale de stat- .u0etele locale .u0etele institutiilor
+u.lice)
.) Institutiile +u.lice (Academia de Studii Economice Bucuresti- 0radinite- s+itale-
.i.lioteca munici+ala- etc)- a+aratul de stat ( Consiliile 6udetene- Consiliile #ocale-
$rimariile- 7uvernul- Senatul- $arlamentul- Ministerele- Camera De+utatilor) si
autoritatile +u.lice cu rolul de su+rave0,ere si control ( Banca Nationala- A0entia
Nationala +entru Administrare Fiscala- Comisia Nationala a 8alorilor Mo.iliare-
Curtea de Conturi)
c) Flu1urile a%erente colectarii %ondurilor +u.lice si alocarii lor +e o.iective5actiuni
diverse (c,eltuieli).
Obiectivul sistemului financiar public: maximizarea bunastarii sociale
Sistemul %inanciar +rivat
a) Bu0etele de venituri si c,eltuieli ale a0entilor economici- .ancilor- societatilor de
asi0urari- res+ectiv veniturile si c,eltuielile +o+ulatiei
.) Entitatile +rivate:
*institutiile de credit- +rin intermediul carora a0entii economici si 0os+odariile isi
%inantea&a activitatea si e1istenta. Bancile au rolul de a atra0e .anii dis+oni.ili din
economie si de a*i reorienta catre entitatile carora le li+sesc- adica de a realoca
resursele din economie. Creditele se acorda +entru o.iective +recise- +e termene
limitate- +e .a&a de 0arantii materiale si sunt +urtatoare de do.an&a. O %orma s+eciala
a creditului o re+re&inta im+rumutul o.li0atar- care im+lica emisiunea unor titluri de
valoare numite o.li0atiuni- emitentul +utand %i atat administratia +u.lica centrala si
locala dar si intre+rinderile.
*societatile de asigurari. Anumite evenimente viitoare si incerte- cum ar %i cutremurele
sau inundatiile- +ot a%ecta continuitatea activitatii economice- starea de sanatate a
+ersoanei- +atrimoniul sau averea acesteia sau c,iar viata. In aceste conditii- in sco+ul
+revenirii +ierderilor %inanciare +otentiale ( 0enerate de avarierea .unurilor sau de
c,eltuielile necesare re%acerii starii de sanatate)- se recomanda a+elul la serviciile unor
societati s+eciali&ate in 0estionarea riscului. In sc,im.ul unui tari% numit +rima- aceste
societati se an0a'ea&a sa aco+ere daunele su%erite de .unul asi0urat sau sa ac,ite
indemni&atii +ersoanelor a%ectate %i&ic de un eveniment sau c,iar urmasilor acestora-
du+a ca& (daca survine decesul asi0uratului). Ast%el- are loc din nou o realocare a
5
resurselor din economie. Cei ce dis+un de lic,iditati si doresc evitarea +re'udiciilor
+otentiale induse de un anumit risc isi aduc a+ortul la %ormarea unui %ond de
asi0urare- care va %i distri.uit mem.rilor comunitatii de risc care au avut de su%erit in
urma +roducerii evenimentului asi0urat.
*intreprinderile.Acestea sunt res+onsa.ile de crearea de $IB- +rin utili&area %actorilor
de +roductie (munca- resursele naturale- ca+ital*.ani- utila'e- +amant). In acest sens-
a0entii economici a+elea&a la re&ultatele activitatii lor- la re&ervele anterior constituite-
la credite .ancare- la emisiunea de o.li0atiuni sau c,iar de actiuni. $rin urmare-
+entru des%asurarea- e1tinderea activitatii- acestea +reiau resurse din economie si le
redistri.uie +rin .unurile si serviciile reali&ate- creand un +lus de valoare (venituri
reali&ate 9c,eltuieli e%ectuate). Activitatea lor im+lica relatii cu institutiile de credit-
societatile de asi0urari- alti 0enti economici- +ersoane %i&ice dar si cu statul.
Im+ortante consumatoare de resurse +e +iata %inanciara- intre+rinderile sunt si cel
mai im+ortant %urni&or de im+o&ite- ta1e si contri.utii o.li0atorii la .u0etele +u.lice.
*persoanele fizice. $entru %inanatarea e1istentei 0os+odariilor- +ersoanele %i&ice au
diverse surse- +recum salariile- do.an&ile- dividendele- veniturile din van&area unor
+ro+rietati sau cele din c,irii- credite .ancare. Aceste cate0orii de %onduri sunt
realocate- +rin ac,i&itia de .unuri si servicii- +rin cum+ararea de active (masini- case)-
+rin reali&area de de+o&ite .ancare sau ac,i&itia unor +olite de asi0urare- ori investitii
in actiuni sau o.li0atiuni. Ast%el- si +ersoanele %i&ice contri.uie din +lin la realocarea
%ondurilor %inanciare in economie.
c) Flu1urile a%erente colectarii %ondurilor +rivate si alocarii lor +e o.iectie5actiuni %iverse.
Obiectivul sistemului financiar privat: obtinerea de cash, echilibrul intre incasari si plati,
armonizarea intereselor stake-holderilor (toate acele persoane care au legatura cu firma si care-i
pot influenta activitatea: actionari, salariati, furnizori, statul, clientii, bancile, cumparatorii de
obligatiuni corporative, organizatiile pentru protectia mediului sau a animalelor etc).
In sistemul %inanciar +u.lic resursele se +rocura in cea mai mare +arte +rin
constran0ere (im+o&ite- ta1e- contri.utii o.li0atorii- amen&i) si mai +utin +e .a&a
contractuala (c,irii- van&ari de active- +restari de servicii- im+rumuturi).
In sistemul %inanciar +rivat- resursele se +rocura e1clusiv +e .a&a contractuala
(van&ari- im+rumuturi- emisiune de titluri %inanciare- salarii- do.an&i- dividende).
6
Sistemul %inanciar +u.lic are un rol e1trem de im+ortant in realocarea .anilor in
economie. Sumele colectate cu titlu de im+o&ite- ta1e- contri.utii o.li0atorii- venituri din
van&ari de active sau din +restari de servicii- do.an&ile la im+rumuturile +u.lice- toate
acestea sunt re+arti&ate ulterior catre a0entii economici si +ersoanele %i&ice su. %orma
.unurilor si serviciilor cu caracter +u.lic (in%rastructura- servicii de a+arare +u.lica- cantine
sociale- camine de .atrani- +ensii- a'utoare sociale etc).
7
II. DE CE A8EM NE8OIE DE FINANTE#E
$UB#ICE "
$entru a +utea trai- omul tre.uie sa*si satis%aca o serie de nevoi +rimordiale- care au
un caracter individual- ceea ce inseamna ca satis%acerea lor reclama .unuri sau servicii alese
in mod su.iectiv- +re%erential. Aceste nevoi de+ind de varsta- se1- ocu+atie- mediu social-
&ona 0eo0ra%ica. Bunurile care vin in intam+inarea acestor nevoi- denumite +rivate- o%erite
de +roducatori- se a%la in cantitati limitate +e +iata din cau&a marimii date a %actorilor de
+roductie si a cererii limitate a consumatorilor- in%luentata de ca+acitatea de +lata redusa a
acestora si de +re%erinte. Orice .un +rivat se o.tine contra cost- asadar +osi.ilitatile de
ac,i&itionare ale unei cantitati nelimitate sunt nule.
Bunurile +rivate sunt concurentiale si divi&i.ile. Daca un cum+arator ac,i&itionea&a o
anumita cantitate dintr*un .un oarecare- o%erta +entru .unul res+ectiv se micsorea&a- iar la
dis+o&itia celorlati cum+aratori ramane o cantitate mai mica. $rin urmare- un .un care
asi0ura satis%acerea unei nevoi individuale nu +oate %i %olosit de catre o sin0ura +ersoana-
asadar consumul unei +ersoane intra in concurenta cu consumul altei +ersoane- ceea ce
e1clude +osi.ilitea ca un .un sa %oloseasca consumului +aralel al mai multor +ersoane.
Nevoile oamenilor nu se limitea&a la cele individuale- acestia resimt si nevoi +recum:
sa %ie a+arati im+otriva eventualelor a0resiuni militare e1terne- atacurilor unor +ersoane sau
ale unor or0ani&atii teroriste/ sa %ie a'utati in ca&ul unor evenimente catastro%ale: ura0ane-
seisme- inundatii/ sa %ie asistati atunci cand se a%la intr*o situatie sociala critica- careia nu*i
+ot %ace %ata %ara s+ri'inul colectivitatii (or%ani- .atrani- +ersoane cu ,andica+ etc). $e lan0a
nevoile +rimare- oamenii necesita si satis%acerea unor nevoi su+erioare- cu un +ronunatat
caracter social si colectiv care +ot %i satis%acute +e seama unor activitati or0ani&ate de
autoritatile +u.lice- si nu +rin mecanismul +ietei. De aceste .unuri .ene%icia&a toti mem.rii
societatii- in mod indivi&i.il si neconcurential- adica intrea0a cantitate este +usa la dis+o&itia
intre0ii societati- %iecare avand acces li.er la consum nelimitat.
Ast%el- .unurile +rivate vin in intam+inarea nevoilor s+eci%ice- su.iective ale
+o+ulatiei- contra unui +ret sta.ilit +rin con%runtarea cererii si o%ertei. Accesul la acestea este
8
limitat de +osi.ilitatile %inanciare ale +ersoanelor dar si de limitele cantitative de +roductie.
In sc,im.- .unurile +u.lice sunt 0enerate +rin intermediul autoritatilor +u.lice- care vin in
intam+inarea acelor nevoi ale cetatenilor +e care acestia nu au ca+acitatea %inanciara si
or0ani&atorica sa si le +rocure sau sa le 0enere&e. Sursele %inanciare +u.lice (in 0eneral
im+o&ite si ta1e) sunt ast%el orientate +entru o serie de servicii cu caracter social si national-
la care +o+ulatia are acces nelimitat- %ara o contra+restatie directa si %ara criterii de
eli0i.ilitate. (E1: +arc- armata- iluminatul +u.lic)
O a treia cate0orie de .unuri5servicii - cele semi+u.lice (educatie- ocrotire medicala-
+rotectie sociala- cultura) ras+und atat unor nevoi colective cat si unora individuale. De
e1em+lu- .ene%iciarii invatamantului sunt atat co+iii si tinerii- cat si intre+rinderile sau
institutiile +u.lice in care acestia isi vor des%asura activitatea. In acelasi tim+- o +o+ulatie
instruita 0enerea&a .ene%icii viitoare- atat economice- cat si sociale ( %orta de munca .ine
instruita- o rata a criminalitatii redusa- oameni mai civili&ati). Deci- serviciile de invatamant
aduc atat avanta'e directe- +ersonale- dar si indirecte- colective. Satis%acand o nevoie
individuala- acestea ar tre.ui %urni&ate contra cost- insa avand numeroase .ene%icii colective-
e%ortul %inanciar va %i su+ortat de catre intrea0a societate. In 0eneral- o+tiunea +entru
%inantarea +rivata sau +u.lica a acestui serviciu tine de +re%erintele cetatenilor- de
dis+oni.ilitatea lor %inanciara dar si de inde+linirea unor anumite conditii de eli0i.ilitate-
cum ar %i o.tinerea .urselor %unctie de medie sau a a'utorului +entru incal&irea locuintei
%unctie de venitul mediu +e +ersoana al unei %amilii.
Similar- .ene%iciarii serviciilor medicale sunt atat +ersoanele cu +ro.leme de sanatate-
dar si intrea0a societate (diminuarea mortalitatii- cresterea s+erantei de viata la nastere- o
+o+ulatie sanatoasa si activa aduce in mod clar .ene%icii +e termen lun0 economiei
nationale).
Uneori- desi anumite nevoi se satis%ac in mod traditional +e .a&a .unurilor +rivate- din
cau&a li+sei +osi.ilitatilor materiale resimtita de mai multe cateorii de +o+ulatie (.atrani-
someri- +ersoane cu ,andica+- or%ani- veterani de ra&.oi- +ensionari) este necesara interentia
statului +entru satis%acerea acestora. Ast%el- nevoile +articulare ale unor indivi&i devin nevoi
colective ale intre0ii societati- intrand in %unctie sistemul +rotectiei si asistentei sociale- +rin
internarea si in0ri'irea acestora in case de co+ii- camine de .atrani- s+itale- acordarea de
,rana +rin intermediul cantinelor sociale- acordarea de +ensii de urmas- de invaliditate-
a'utoare- indemni&atii diverse- o%erirea unor 0ratuitati (cum ar %i trans+ortul in comun
+entru +ensionari).
$rin urmare- satis%acerea nevoilor mem.rilor societatii nu se +oate reali&a numai +rin
intermediul .unurilor +rivate- +rin mecanismul +ietei. $o+ulatia are neoie si de .unuri si
9
servicii cu carater +u.lic- la care accesul este %acilitat de catre unitati +u.lice s+eciali&ate.
$artici+area autoritatilor +u.lice la satis%acerea nevoilor colective (sociale) este determinata
de im+osi.ilitatea sectorului +rivat de a o%eri anumite .unuri si servicii- deoarece:
*acesta nu este or0ani&at te,nic ast%el incat sa +oata des%asura sin0ur ast%el de activitati
(constructia de autostra&i- or0ani&area si 0estionarea unei armate- a +olitiei etc)/
*nu se +ot sta.ili cu e1actitate .ene%iciarii +entru a le solicita +lata/
*desi este ca+a.il sa +roduca o serie de .unuri5servicii cu caracter colectiv- nu*si asuma o
asemenea sarcina deoarece nu*si +ermite su+ortarea costurilor.
Ast%el- statul intervine in intam+inarea nevoilor colective- utili&and %ondurile +u.lice-
%ara a solicita a+ortul direct al .ene%iciarilor. Fondurile constituite la nivelul comunitatii nu
se .a&ea&a +e a+ortul tuturor mem.rilor (de e1em+lu- co+iii nu +latesc im+o&ite dar
.ene%ici&a de scolari&are 0ratuita in sistemul +u.lic de invatamant- +ersoanele +rivate de
li.ertate nu +latesc contri.utii o.li0atorii de sanatate dar .ene%icia&a de servicii medicale
0ratuite)- dar sunt in sc,im. orientate catre o.iective +u.lice care servesc tuturor mem.rilor
societatii- neconditionat (de e1em+lu- o +ersoana isi ac,ita im+o&itele si ta1ele locale. $e .a&a
.anilor colectati de la cetateni- +rimaria re+ara stra&ile din oras. De noile conditii de
circulatie ( mai .une) .ene%icia&a atat locuitorii care s*au ac,itat la tim+ de o.li0atiile %iscale
dar si cei care nu au e%ectuat aceste +lati- +recum si cetatenii a%lati in tran&it +rin orasul
res+ectiv).
$rin urmare- +rin intermediul %inantelor +u.lice- statul +une la dis+o&itia mem.rilor
societatii o serie lar0a de .unuri si servicii cu caracter colectiv- +rintr*un am+lu +roces de
redistri.uire a veniturilor si averii +ersoanelor %i&ice si 'uridice- du+a criterii sta.ilite de
or0anele de deci&ie +olitica.
Elemente de%initorii +entru cele doua sectoare %inanciare:
Sector +rivat
*.unuri5servicii limitate/
*+retul conditionea&a accesul la .unuri5servicii/
*accesul este concurential/
*.unurile5serviciile sunt divi&i.ile/
*consumul tine de +articularitatile +ersoanei- de nevoile acesteia/
*van&are*cum+arare o+tionala- conditionata de calitate- +ret- termen de livrare- cantitate etc/
*+roducatorul are +osi.ilitatea sa selecte&e cum+aratorii +rin +retul +racticat iar
consumatorul are +osi.ilitatea de a e1clude +roducatorul din o+tiunile sale- avand controlul
.anilor- ac,i&itiilor si +re%erintelor sale ( de e1em+lu .unurile a%late intr*un su+ermar:et).
10
Sector +u.lic
*.unuri5servicii cu caracter nelimitat/
*accesul nu +resu+une o +lata directa/
*sunt neconcurentiale/
*sunt indivi&i.ile/
*autoritatile com+etente ,otarasc necesitatea a+aritiei unui .un5serviciu (si caracteristicile
a%erente) care sa serveasca +o+ulatia- asadar intervine o.li0ativitatea- indi%erent de nevoia
reala a unor mem.rii ai comunitatii (ceea ce im+une si im+o&ite- ta1e su+limentare)/
*individul nu +oate %0i e1clus de la consumul .unurilor si serviciilor +u.lice +ure- iar odata
acestea %urni&ate- cetateanul nu +oate re%u&a consumul lor (e1em+lu: o statuie- un drum
+u.lic local).
In ca&ul .unurilor si serviciilor semi+u.lice e1ista +osi.ilitatea e1cluderii- intrucat
.ene%iciarii sunt alesi du+a anumite criterii (varsta- nivel venituri- note). De asemenea- se
+oate discuta si de o+tiunea celui care +oate .ene%icia de ast%el de .unuri si de servicii +u.lice
(.atrani care +re%era sa stea +e strada- saraci care nu se duc la cantina +u.lica- or%ani care
traiesc in canale etc).
In ma'oritatea tarilor- sectorul +u.lic coe1ista alaturi de cel +rivat- in economii
denumite MI;TE.
11
III. CUM ACTIONEA<A FINANTE#E $UB#ICE
+entru ma1imi&area .unastarii sociale"
$rin %unctiile +e care le au intr*o economie:
=. Functia de re+artitie
Functia de re+artitie +resu+une doua %a&e distincte- si anume constituirea %ondurilor la
nivelul statului si distri.uirea acestora.
#a constituirea acestor %onduri- re%lectate in .u0ete- +artici+a %irmele- +o+ulatia-
institutiile +u.lice si +ersoanele %i&ice si 'uridice nere&idente. $artici+area +resu+une:
Im+o&ite/
Ta1e/
Contri.utii la asi0urarile sociale/
Contri.utii la asi0urarile de sanatate/
Contri.utii la %ondul de soma'/
Amen&i- +enalitati/
8arsaminte din veniturile institutiilor +u.lice/
C,irii- arende/
8enituri din +restarea unor servicii de catre institutiile +u.lice ( ta1a consulara- ta1e +entru
servicii o%erite de la.oratoare- re0ia de camin- contravaloarea ,ranei vanduta +rin cantinele
scolare- ta.ere- mani%estari artistice sau s+ortive- cursuri de cali%icare)/
8enituri din valori%icarea unor .unuri a%late in +ro+rietatea statului ( van&area unor .unuri
ale institutiilor +u.lice- van&ari de locuinte contruite din %onduri +u.lice- evnituri din
+rivati&are)/
Im+rumuturi de stat (ram.ursarea im+rumuturilor acordate de stat +entru in%iintarea de
intre+rinderi mici si mi'locii- +entru +roiecte in turism- +entru a0ricultura)/
Do.an&i a%erente im+rumuturilor acordate de catre stat/
Trans%eruri intre .u0ete (sume directionate de la un .u0et la altul- in 0eneral cu destinatie
s+eci%ica: de e1em+lu- sunt trans%erate de la .u0etul de stat catre .u0etele locale sumele
12
necesare +entru alimentarea cu a+a a satelor- cele necesare construirii unor aero+orturi de
interes local- +entru de&voltarea in%rastructurii in invatamant- trans%eruri de la .u0etele
locale catre .u0etele institutiilor +u.lice de asistenta sociala- trans%eruri de la .u0etul de stat
+rin Ministerul Sanatatii +entru sustinerea unor investitii locale in sanatate)/
Donatii- a'utoare- sume +rimite de la UE (Fondul euro+ean de de&voltare re0ionala- Fondul
social euro+ean- Fondul de coe&iune).
#a %ormarea %ondurilor +u.lice +artici+a toate sectoarele sociale- in +ro+ortii di%erite-
%unctie de ca+acitatea %inanciara. Cele mai multe resurse sunt mo.ili&ate cu caracter de%initiv
si %ara contra+restatie directa.
In +lus- odata a'unse in +ro+rietate +u.lica- %ondurile de resurse %inanciare +u.lice se
de+ersonali&ea&a- ceea ce inseamna ca orientarea lor +e destinatii nu tine cont de sursa
lor.Alt%el s+us- .anii +u.lici a'un0 in .u0ete iar sumele 0lo.ale sunt su+use re+arti&arii. Daca
la %ormarea unui .u0et +artici+a trei surse- cu 3 cate0orii de venituri .u0etare a%erente-
%inantarea o.iectivului +u.lic nr. 1 nu va im+lica e1clusiv sursa 3 si venitul a%erent- ci din
suma 0lo.ala ;>?>< se va aloca suma necesara +entru 1.
Re+arti&area acestor %onduri colectate si de+ersonali&ate tre.uie sa res+ecte o serie de
cerinte de e%icienta- e%icacitate si o+ortunitate- deci tre.uie ca aceasta sa %ie +recedata de
inventarierea nevoilor sociale e1istente in +erioada de re%erinta (un an)- cuanti%icarea lor in
.ani si ierar,i&area lor. Sta.ilirea +rioritatilor este deose.it de im+ortanta datorita limitarii
%ondurilor +u.lice e1istente la dis+o&itia autoritatilor. $rin urmare- identi%icarea nevoilor
sociale e1istente si e1+rimarea costului necesar satis%acerii lor- deci a c,eltuielilor +u.lice-
tre.uie sa se reali&e inaintea identi%icarii resurselor %inanciare +u.lice. $osi.ila insu%icienta
a %ondurilor +u.lice +oate %i aco+erita +rin mi'loace de %inantare e1ce+tionala (de ti+ul
im+rumuturilor +u.lice sau a emisiunii monetare %ara aco+erire) %ara ca .unastarea
cetatenilor sa %ie a%ectata. Alt%el- daca se +rocedea&a initial la identi%icarea %ondurilor si a+oi
la re+arti&area lor +e destinatii- e1ista riscul insu%icientei .anului +u.lic si a a%ectarii
.unastarii sociale- +rin +risma inca+acitatii statului de a ras+unde nevoilor +u.lice.
Distri.uirea resurselor +u.lice +resu+une in %a+t dimensionarea volumului
c,eltuielilor +u.lice +e destinatii si anume +entru:
Servicii +u.lice 0enerale (%unctionarea autoritatilor +u.lice le0islative si e1ecutive-
trans%eruri a%erente serviciilor +u.lice descentrali&ate- cercetare*de&voltare- %ondurile
de interventie- %ondurile de re&erva .u0etara la dis+o&itia 0uvernului sau a
autoritatilor +u.lice locale)/
13
A+arare- ordine +u.lica si si0uranta nationala (servicii +u.lice descentrali&ate-
%unctionarea autoritatilor +u.lice in domeniu- +enitenciare- +olitie- 'andarmerie-
cercetare*de&voltare- sistemul national unic +entru a+eluri de ur0enta)/
Invatamant (servicii +u.lice descentrali&ate- %unctionarea autoritatilor +u.lice in
domeniu- invatamant +rescolar- +rimar- secundar si su+erior- cercetare*de&voltare in
invatamant- servicii au1iliare de educatie de ti+ul ta.erelor- internatelor- cantinelor-
caminelor)/
Sanatate (servicii +u.lice descentrali&ate- %unctionarea autoritatilor +u.lice in
domeniu- servicii medicale de ur0enta- s+itale- +oliclinici- cercetare*de&voltare in
sanatate- trans+ort sanitar)/
Cultura- recreere- reli0ie (servicii +u.lice descentrali&ate- autoritati +u.lice in
domeniu- mu&ee- case de cultura- camine culturale- .i.lioteci +u.lice- intretinere
+arcuri- sali de s+ort- servicii reli0ioase)/
Asi0urari si +rotectie sociala (servicii +u.lice descentrali&ate- autoritati +u.lice- +ensii
si a'utoare +entru .atrani- asistenta acordata +ersoanelor in varsta si celor cu
,andica+- cantine de a'utor social)/
Servicii si de&voltare +u.lica- locuinte- mediu si a+e (de&voltarea sistemului de
locuinte- servicii +u.lice descentrali&ate- autoritati +u.lice- alimentarea cu a+a-
amena'ari ,drote,nice- iluminat +u.lic- alimentare cu 0a&e naturale- controlul
+oluarii- salu.ritate si 0estiunea deseurilor- +rotectia mediului natural- canali&area si
tratarea a+elor re&iduale)/
Actiuni economice (+rotectia muncii- stimularea intre+rinderilor mici si mi'locii-
sustinerea e1+ortului- a mediului de a%aceri- educatia si +rotectia consumatorului-
com.usti.ili si ener0ie- s+ri'inirea +roducatorilor a0ricoli- trans+ortul in comun-
drumuri si +oduri- trans+ort %eroviar- turism- cercetare*de&voltare +e diverse ramuri
economice).
In cadrul %iecarei destinatii sta.ilite- resursele se de%alca +e .ene%iciari- o.iective si
actiuni- luand %orma c,eltuielilor +entru:
$lata salariilor si a altor dre+turi de +ersonal/
$rocurari de materiale si +lata serviciilor/
Do.an&i a%erente im+rumuturilor +u.lice/
Su.ventii acordate
14
Trans%eruri catre +ersoane %i&ice*+ensii- alocatii- .urse- a'utoare- sau catre .u0etele altor
institutii ori nivele ale administratiei +u.lice/
Investitii/
Im+rumuturi acordate/
Ram.ursari de credite/
Re&erve etc.
In tarile de&voltate- +rioritate au actiunile cu caracter social*cultural- a+oi cele +rivind
ordinea interna si a+ararea tarii. In sc,im.- in tarile in curs de de&voltare- +rioritate au
actiunile cu caracter economic.
Functia de re+artitie a %inantelor +u.lice tre.uie a+reciata +rin +risma dimensiunii
trans%erurilor de valoare de la +ersoane %i&ice si 'uridice catre %ondurile +u.lice si de la
acestea- in continuare- catre .ene%iciari.
In conditiile unui anumit +rodus intern .rut- marimea resurselor +relevate la
%ondurile +u.lice este invers +ro+ortionala cu marimea resurselor %inanciare ramase la
dis+o&itia +ersoanelor %i&ice si 'uri%ice- du+a +lata o.li0atiilor datorate statului- +entru
satis%acerea +ro+riilor nevoi de de&voltare si consum. Aceasta se intam+la deoarece
trans%erul de valoare le restran0e de%initiv +atromoniul- in ca&ul +latilor %ara contra+restatie
si neram.ursa.ile- sau le limitea&a tem+orar dre+tul asu+ra sumelor incredintate statului cu
titlu de im+rumut. Minusul de resurse inre0istrat de catre +latitorii de im+o&ite devine un
+lus de resurse +entru .ene%iciarii de alocatii .u0etare- cum ar %i su.ventiile- +ensiile
a'utoarele. Ast%el- c,iar daca veniturile sunt e0ale cu c,eltuielile si +relevarile sunt e0ale cu
distri.uirile- au loc mutatii- e%ecte im+ortante intre s%erele de activitate- intre ramurile
economice- intre sectoarele sociale- &onele 0eo0ra%ice si nu in ultimul rand intre mem.rii
societatii.
8olumul resurselor +relevate la %ondurile +u.lice este e0al cu cel al resurselor
distri.uite- su. diverse %orme (materiala sau %inanciara) la .ene%iciari si aceasta redistri.uire
are un im+act social ma'or- vi&and .unastarea intre0ii societatii. E1+licatia" $ersoanele care
.ene%icia&a direct5indirect de +e urma c,eltuielilor +u.lice nu sunt intotdeauna aceleasi cu
+ersoanele care au +artici+at la constituirea %ondurilor +u.lice. C,iar daca se identi%ica de
cele mai multe ori +latitorul de im+o&ite si ta1e cu .ene%iciarul de servicii5.unuri +u.lice- nu
e1ista o cores+ondenta intre sumele cedate si contravaloarea .ene%iciilor- intrucat la nivelul
.u0etar are loc de+ersonali&area %ondurilor atrase (asadar nu se +oate cunoaste e1act daca
im+o&itele +latite de cetateanul 1 vor %i %olosite +entru a %i re+arata strada din %ata casei lui
1).
15
Tre.uie de su.liniat %a+tul ca distri.urea in%a+tuita cu a'utorul im+o&itelor- ta1elor si
contri.utiilor este urmata de redistri.uirea care se +roduce intre cei cu venituri mari*cu
+otential economic mai ridicat si cei cu venituri insu%iciente sau %ara venituri. Formele de
mani%estare sunt diverse- si anume: o%erirea de servicii %ara +lata*invatamant- ocrotire
medicala- +rotectie sociala- su.ventionarea de la .u0et a +roductiei si distri.uirii anumitor
.unuri si servicii- acordarea de sume de .ani celor indre+tatiti*a'utoare- +ensii- .urse etc-
toate acestea .a&ate +e e1istenta alocatiilor .u0etare- a trans%erurilor si a su.ventiilor. $e
aceasta cale se corectea&a +artial dis+ro+ortiile si inec,itatea e1istenta intre mem.rii
societatii.
Ast%el se conturea&a interventia alocativa a statului in economie- 0enerata de:
$ro+rietatea comuna asu+ra resurselor/
E1istenta .unurilor5sericiilor +u.lice/
Com+ortamentul neadecvat si +a0u.itor al unor indivi&i.
@. Functia de control
STAT
Persoane fizice
Persoane juridice
Institutii pu!ice
Persoane fizice
A"enti econo#ici
$onstituirea fonduri!or
%i#pozite& ta'e& contriutii
o!i"atorii(
)epartizarea fonduri!or
%su*entii& in*estitii pu!ice&
unuri si ser*icii pu!ice&
pensii(
16
Aceasta %unctie decur0e din %a+tul ca resursele %inanciare +u.lice a+artin intre0ii
societati care interesata de:
*satis%acerea in .une conditii a nevoilor de ti+ social/
*asi0urarea resurselor %inanciare necesare si diri'area acestora +e o.iective %unctie de
+rioritatile sta.ilite/
*utili&area resurselor %inanciare in conditii de e%icienta si e%icacitate economica si sociala/
*armoni&area intereselor imediate ale societatii cu cele de +ers+ectiva si dimensionarea
coerenta si o+ortuna a resurselor %inanciare +use la dis+o&itia autoritatilor +u.lice locale si
centrale- +entru inde+linirea o.iectivelor cu interes 0eneral/
Fa+tul ca resursele %inanciare +u.lice materiali&ea&a o mare +arte a $IB*ului +ledea&a
+entru or0ani&area unui control ri0uros asu+ra modului de constituire- re+arti&are si
utili&are a acestora- asu+ra +astrarii inte0ritatii si a .unei 0estionari a +atrimoniului +u.lic-
asu+ra incasarii inte0rale si la tim+ a creantelor statului si a onorarii +latilor datorate
tertilor. $rin control se im+iedica irosirea avutului +u.lic- se +revine e%ectuarea c,eltuielilor
ile0ale- ino+ortune sau ine%iciente in conte1tul in care mem.rii societatii mani%esta o
atitudine ne+asatoare %ata de +ro+rietatea +u.lica.
Controlul se reali&ea&a la %iecare nivel al re+artitiei- si anume la:
*constituirea %ondurilor +u.lice/
*re+arti&area acestora +e .ene%iciari/
*utili&area acestora de catre .ene%iciari ( +roductie).
Se urmareste ast%el +rovenienta resurselor care alimentea&a %ondurile +u.lice si
destinatia +e care o ca+ata- nivelul de constituire a acestora- titlul cu care se mo.ili&ea&a si
cel cu care se re+arti&ea&a intre diversi .ene%iciari- dimensiunea %ondurilor in ra+ort cu $IB-
0radul de redistri.uire a %ondurilor intre s%erele de activitate- sectoarele sociale- mem.rii
societatii si intre diverse re0iuni- modul de asi0urare a ec,ili.rului intre nevoia de resurse si
+osi.ilitatile de +rocurare.
In %a&a ulterioara- de +roductie sau de %urni&are5+restare de .unuri5servicii +u.lice se
urmaresc mi'loacele de munca- %orta de munca- a+rovi&ionarea- e1istenta utilitatii sociale a
.unurilor5serviciilor 0enerate sau +ro%ita.ilitatea activitatii- 0radul de valori%icare a
materiilor +rime- calitatea acestora etc.
Controlul .anilor +u.lici- atat in %a&a de colectare cat si in cea de alocare- re+arti&are
si c,eltuire se %ace +rin Curtea de Conturi- 7arda Financiara- Ministerul Economiei si
Finantelor.
17
I8. INTER8ENTIA STATU#UI IN ECONOMIE
Re+arti&area unei +arti din +rodusul intern .rut +rin intermediul %inantelor +u.lice
0enerea&a e%ecte utile +entru intrea0a societate. $rin trans%erul de +utere de cum+arare de la
+ersoanele %i&ice si 'uri%ice la entitatile +u.lice si de la acestea la diversi .ene%iciari are loc o
modi%icare a ra+orturilor sociale- care in%luentea&a nivelul de trai al +o+ulatiei si +otentialul
economic al intre+rinderilor- asadar interventia statului in economie are un caracter activ-
o.iectivele urmarite %iind:
*s+orirea +otentialului economic al tarii/
*de&coltarea economica a unor re0iuni su.de&voltate/
*asi0urarea %ortei de munca necesare intr*o structura cores+un&atore nevoilor economiei
nationale/
*mentinerea starii de sanatate a +o+ulatiei/
*ridicarea 0radului de cultura/
*im.unatatirea conditiilor de trai ale +o+ulatiei.
Interventia statului in economie nu se mani%esta doar su. %orma .unurilor si
serviciilor +u.lice +use la dis+o&itia mem.rilor societatii. $rocesele de colectare si de
redistri.uire a %ondurilor de resurse %inanciare +u.lice- +rin metodele de +relevare si de
+lata utili&ate constituie o sursa de +ar0,ii economico*%inanciare +e care statul le are. Acestor
o.iective li se alatura si unele de natura sociala- +olitica sau demo0ra%ica.
$ar0,iile economico*sociale constituie instrumente cu a'utorul carora statul actionea&a
+entru stimularea interesului economic al unei colectivitati determinate (ramura economica-
0ru+ socio*+ro%esional- &ona 0eo0ra%ica) sau al mem.rilor acesteia luati in mod individual
(+roducatori-salariati) +entru reali&area unui anume o.iectiv.
De e1em+lu- un im+o&it instituit re+re&inta atat o sursa de venit .u0etar cat si un
mi'loc de stimulare5restran0ere a +roductiei- investitiilor- consumului- a sc,im.urilor
comerciale e1terne- de redistri.uire sau de re0lare a veniturilor unei cate0orii sociale- de
sta.ili&are economica si de inlaturare a de&ec,ili.relor.
Ast%el- ta1ele vamale +ot %i utili&ate +entru a incetini sau a creste ritmul sc,im.urilor
comerciale cu strainatatea. Reducerea lor la im+ort sau e1+ort stimulea&a sc,im.ul. $entru
+rote'area +roducatorilor interni se a+lica ta1e vamale la im+ort mari- care se re0asesc in
18
+retul de +iata al +roduselor im+ortate- mai mare decat al +roduselor similare reali&ate la
niel national.
Im+unerea veniturilor +e transe asi0ura o re0lare a veniturilor +o+ulatiei intrucat- cu
cat veniturile sunt mai mari- cu atat im+o&itele +e venit sunt mai mari- in%a+tuindu*se
ec,itatea %iscala.
Im+o&itarea su+limentara a consumului +rin acci&e +entru alcool- tutun- ca%ea-
urmareste reducerea acestuia- cu e%ecte +e termen lun0 asu+ra starii de sanatate a +o+ulatiei.
Acordarea de su.ventii +entru aco+erirea c,eltuielilor de cercetare sau +entru
%inantarea de&voltarii urmareste s+ri'inirea unor ramuri ale economiei. Tot +rin su.ventii
statul su+orta o +arte din +retul de +roductie +entru ca +rodusele a%erente unei anumite
ramuri economice sa %ie accesi.ile +e +iata in ra+ort cu cele im+ortate.
Contractarea de im+rumuturi de +e +iata interna duce la introducerea in circuitul
economic a dis+oni.ilitatilor .anesti tem+orare din economie.
Facilitatile %iscale urmaresc +rote'area economica a unor anumite cate0orii de
+o+ulatie de%avori&ata (eroii revolutiei- vaduvele de ra&.oi necasatorite sau +ersoanele a%late
in &one calamitate .ene%icia&a de reduceri si scutiri la im+o&itele si ta1ele locale/
indemni&atia +entru cresterea co+ilului este venit neim+o&a.il etc).
Actiunea +ar0,iilor economico*sociale consta nu numai in tre&irea interesului
economic al +artici+antilor la +rocesele economice +entru reali&area unor o.iective ale
statului dar si in sanctionarea acestora- in ca&ul neres+ectarii unor o.li0atii le0ale sau
contractuale. De e1em+lu- +erce+erea de +enalitati +entru nevarsarea la termen a sumelor
datorate statului ori amen&ile +entru neres+ectarea le0ilor etc.
Folosirea +ar0,iilor economico*%inanciare este com+letata +rin utili&area metodelor
administrative de control ale economiei:
*intocmirea de +ro0no&e- +ro0rame economice si +lanuri %inanciare +e termen mediu si lun0
+entru a sti in ce directii- cu ce ritm si cu ce e%orturi sau re&ultate se de&volta economia-
sectoarele si intre+rinderile/
*tinerea evidentei conta.ile de catre a0entii economici si intocmirea de .ilanturi conta.ile-
conturi de +ro%it si +ierdere- .u0ete de venituri si c,eltuieli- du+a normele sta.ilite de catre
autoritatile com+etente/
*e1ercitarea controlului %inanciar de catre or0anele a.ilitate/
*re0lementarea- care im.raca %orma le0ilor- ,otararilor- ordonantelor- normelor
metodolo0ice de +unere in a+licare a acestora- in domenii +recum +rotectia consumatorului-
concurenta neloiala- +rotectia si securitatea muncii- re0imul de munca- salariul minim .rut
19
+e economie- asi0urarile sociale- +rotectia mediului- re0imul %iscal si valutar- +iata monetara
sau a titlurilor de valoare.
Necesitatea interentiei statului in economie tre.uie anali&ata si +rin +risma calitatii
sale de 0estionar al +atrimoniului- al averii +u.lice. Ma1imi&area intereselor individuale in
detrimentul celor colectie re+re&inta un com+ortament de ti+ %ree rider! care este
descura'at +rin norme si re0uli de e1+loatare a resurselor a%late in +ro+rietate comuna.
Asadar statul tre.uie sa ve0,e&e la +astrarea inte0ritatii .unurilor care %ormea&a
+atrimoniul national.
20
8. BU7ETU# 7ENERA# CONSO#IDAT
Bu0etul 0eneral consolidat re%lecta ansam.lul veniturilor si c,eltuielilor +u.lice +e
cate0orii de .u0ete: .u0etul de stat- .u0etele locale- .u0etul asi0urarilor sociale de stat-
.u0etul asi0urarilor de soma'- %ondul national unic +entru asi0urari sociale de sanatate-
.u0etele creditelor e1terne si al %ondurilor e1terne neram.ursa.ile- .u0etele institutiilor
+u.lice autonome ( se %inantea&a inte0ral din venituri +ro+rii si nu se a%la in su.ordinea altei
institutii*in 0eneral re0lementea&a domenii de activitate: Comisia Nationala a 8alorilor
Mo.iliare- Comisia de Su+rave0,ere a Asi0urarilor- A0entia +entru 8alori%icarea Activelor
Statului- A0entia Nationala +entru #ocuinte)- .u0etele institutiilor +u.lice su.ordonate care
+ot %i auto%inantate- %inantate +artial sau inte0ral din %onduri +u.lice ( institutii de
invatamant- s+itale).
8.=. CAE#TUIE#I#E $UB#ICE
C,eltuielile +u.lice e1+rima relatii economico*sociale care im.raca %orma .aneasca si
se mani%esta intre stat si +ersoanele %i&ice si 'uridice cu oca&ia re+arti&arii si utili&arii
resurselor %inanciare ale statului- in sco+ul inde+linirii %unctiilor acestuia.
C,eltuielile +u.lice se %inali&ea&a in +lati e%ectuate de stat din resurse mo.ili&ate +e
di%erite cai.
Acestea se a+ro.a +rin le0e su. %orma creditelor .u0etare- care e1+rima limita
ma1ima a nivelului de %inantare a unei nevoi colective. Creditele .u0etare nu +ot %i de+asite
iar utili&area lor se %ace +rin institutii +u.lice de resort (+e domenii de activitate)- ai caror
conducatori se numesc ordonatori de credite. In %unctie de su.ordinea institutiei +u.lice
conduse- ordonatorii de credite se im+art in:
a) $rinci+ali: ministrii- conducatorii institutiilor +u.lice autonome- ai or0anelor de
s+ecialitate ale administratiei +u.lice centrale* Consiliul Concurentei- SRI- S$$-
Curtea Constitutionala- +rimarii/
.) Secundari/
c) Tertiari ( scoli- 0radinite- s+itale- crese- or%elinate)/
Ordonatorii +rinci+ali de credite re+arti&ea&a creditele .u0etare a+ro.ate +rin .u0ete
+entru +ro+riul .u0et si +entru .u0etele institutiilor +u.lice in%erioare- ai caror conducatori
21
sunt ordonatori secundari sau tertiari de credite. Ordonatorii secundari re+arti&ea&a
creditele .u0etare care le revin intre .u0etul +ro+riu si cele ale ordonatorilor tertiari de
credite.
De e1em+lu- Casa nationala de asi0urari sociale de sanatate*ordonator +rinci+al de
credite- distri.uie credite .u0etare caselor 'udetene de asi0urari de sanatate- care sunt
ordonatori secundari de credite. De la acest nivel- credite .u0etare se desc,id +entru
ordonatorii tertiari de credite- si anume s+itale- +oliclinici etc.
C,eltuielile +u.lice mani%esta in toate tarile o crestere de la o +erioada la alta. Factorii
care in%luentea&a cresterea c,eltuielilor +u.lice sunt:
=) %actorul demo0ra%ic 9 cresterea +o+ulatiei- modi%icarea structurii acesteia +e varste
si cate0orii socio*+ro%esionale duce la cresterea c,eltuielilor +entru invatamant-
sanatate- securitate sociala- ordine +u.lica- dar si la s+orirea locurilor de munca in
sectorul +u.lic (%unctionari +u.lici)/
@) %actori economici 9 de&voltarea economiei in conte1tul unei moderni&ari continue
reclama resurse su+limentare +entru satis%acerea nevoilor +o+ulatiei- care cunosc o
diversi%icare si o crestere in com+le1itate +ermanente/
3) %actori sociali 9 discre+antele intre s%erele sociale antrenea&a +reocu+area statului
+entru armoni&area veniturilor +o+ulatiei/
B) ur.ani&area * su+radimensionarea oraselor- a+aritia de noi centre ur.ane- in
conte1tul cresterii +o+ulatiei si al indusstriali&arii reclama utilitati +u.lice si
in%rastructura su+limentare- de la cladiri- la s+atii de recreere sau la cai de acces /
4) %actorii militari * +rote'area +o+ulatiei- +revenirea unor de&astre- in conditiile
cresterii interesului la nivel modial in +rivinta armelor ma'orea&a investitiile in
cercetare stiinti%ica in domeniu +recum si ac,i&itiile de arme-a+aratura s+eci%ica
etc- instruirea armatei/
C) %actorii istorici * este vor.a de transmiterea de la o +erioada la alta a e%ortului
%inanciar +u.lic reclamat de contractarea unor im+rumuturi +u.lice +entru
%inantarea unor o.iective de interes 0eneral
D) +olitici * c,eltuieli de %unctionare su+limentare- datorate cresterii in com+le1itate a
or0ani&arii statale.
Clasi%icarea c,eltuielilor +u.lice:
E1ista mai multe criterii de clasi%icare a c,eltuielilor +u.lice- necesare +entru a
cunoaste su. di%erite un0,iuri continutul acestora si a +utea anali&a cu a'utorul sistemului de
indicatori nivelul- structura si dinamica lor.
22
Criterii de clasificare:
=) Clasi%icarea administrativa * se re%era la institutiile +rin care se e%ectuea&a
c,eltuielile +u.lice. Aceasta clasi%icare +une in evidenta re+arti&area c,eltuielilor +u.lice +e
ordonatorii de credite .u0etare.
@) Clasi%icarea economica * arata natura c,eltuielilor %inantate +e seama %ondurilor de
resurse %inanciare +u.lice. Aceasta 0ru+ea&a c,eltuielile +u.lice in:
A.CAE#TUIE#I CURENTE (de %unctionare). Asi0ura intretinerea si .una
%unctionare a institutiilor +u.lice- %inantarea actiunilor de interes +u.lic- trans%erarea unor
sume de .ani diverselor cate0orii de +o+ulatie li+site de venituri sau cu venituri insu%iciente
sau +entru onorarea unor an0a'amente ale statului- de ti+ul do.an&ii la im+rumuturi. Acestea
re+re&inta un consum de%initv de $IB.
*c,eltuieli cu ac,i&itia de .unuri si servicii/
*c,eltuieli de +ersonal/
*su.ventii acordate a0entilor economici/
*trans%eruri catre alte .u0ete/
*trans%eruri catre +ersoane %i&ice/
*c,eltuieli cu do.an&ile la datoria +u.lica/
*re&erve.
B.CAE#TUIE#I DE CA$ITA# (investitii). Acestea se concreti&ea&a in ac,i&itionarea
de .unuri de %olosinta indelun0ata- destinate s%erei +roductiei material sau nemateriale (scoli-
s+itale- cultura- administratie) sau in +lasamente ale statului +e +iata %inanciara nationala sau
international ( actiuni- o.li0atiuni):
*active %inanciare/
*active ne%inanciare/
C.O$ERATIUNI FINANCIARE* se re%era la im+rumuturile +u.lice si la ram.ursarea
acestora:
*im+rumuturi acordate/
*ram.ursari de credite contractate.
3) Clasi%icarea %unctionala 9 0ru+ea&a c,eltuielile +u.lice +e +rinci+alele domenii de
activitate si o.iectivele +oliticii .u0etare a statului. Ast%el +utem discuta des+re:
*c,eltuieli +entru servicii +u.lice 0enerale (autoritati +u.lice)/
*c,eltuieli +entru a+arare- ordine +u.lica si si0uranta nationala(armata- +olitia-
'andarmeria)/
23
*c,eltuieli social*culturale (invatamant- sanatate- cultura- recreere- reli0ie- asi0urari si
+rotectie sociala)/
*c,eltuieli +entru servicii si de&voltare +u.lica- locuinte- mediu si a+e (canali&are-
+rotectia mediului- salu.ritate- reteaua de 0a&e naturale- a+a +ota.ila- de+o&itare deseuri
etc)/
*c,eltuieli +entru actiuni economice (s+ri'inirea unor ramuri ale economiei nationale).
B) Clasi%icarea %inanciara
a) du+a modul in care sunt a%ectate resursele %inanciare +u.lice:
*c,eltuieli +u.lice de%initive 9 ma'oritatea c,eltuielilor +u.lice sunt de%initive si anume
cele destinate activitatilor +roductive- %unctionarii institutiilor +u.lice- domeniului social-
a+ararii. Acestea +resu+un +lati la scadente certe si atesta lic,idarea com+leta a an0a'arii
statului cu un consum %inal de $IB/
*c,eltuieli +u.lice tem+orare 9 cu+rind im+rumuturile +u.lice e%ectuate in anumite
+erioade de catre un stat/
+ c,eltuieli virtuale 9 sunt c,eltuieli +osi.il a %i e%ectuate de catre stat- in anumite
conditii (c,eltuieli destinate 0arantarii de catre stat a unor credite e1terne +entru
a0entii economici- 0arantiile acordate de catre stat in +ro0ramul $rima casa!).
.)Du+a %orma de mani%estare- c,eltuielile +u.lice +ot %i:
* %ara contra+restatie- re%lectand o %inantare de%initiva- %ara un contraserviciu din
+artea comunitatii .ene%iciare de resurse +u.lice (indemni&atii de soma'- .urse)/
* cu contra+restatie- care se re%era la incasarea unor sume de .ani de catre stat ca
urmare a reali&arii unor activitati: de e1em+lu o.tinerea de do.an&i +entru acordarea de
im+rumuturi de stat sau de comisioane in ca&ul 0arantarii unor im+rumuturi.
c) du+a rolul in +rocesul re+roductiei sociale- c,eltuielile +u.lice +ot %i:
*c,eltuieli ne0ative sau reale ( sunt cele cu intretinerea a+aratului de stat- cele
re+re&entand +lata do.an&ilor- comisioanelor si a ratelor a%erente im+rumuturilor
contractate de la +o+ulatie- intretinerea si dotarea armatei- a +olitiei etc. Acestea re+re&inta
un consum de%initive de $IB)/
*+o&itive (investitiile e%ectuate de stat +entru in%iintarea de unitati economice cu ca+ital
de stat- +entru de&oltarea si moderni&area celor e1istente- construirea de drumuri +oduri-
case de cultura- sali de s+ort etc. Acestea au dre+t e%ect crearea de valoare adau0ata- avand
un a+ort consistent la %ormarea +rodusului intern .rut national).
24
In Romania- in .u0ete- re0asim c,eltuielile detaliate economic si %unctional. Redarea
este una incrucisata- ast%el ca- +e structura %unctionala se evidentia&a continutul economic al
%iecarei su.divi&iuni de c,eltuieli. Clasi%icarea administrativa se %oloseste la re+arti&area
%ondurilor +u.lice in cadrul clasi%icatiei %unctionale- la nivelul ordonatorilor +rinci+ali de
credite. Re+arti&area creditelor .u0etare se %ace ulterior de catre acestia +e nivele secundar si
tertiar- in cadrul aceleiasi clasi%icatii economice si %unctionale.
8.@.8ENITURI#E $UB#ICE
8eniturile +u.lice re+re&inta totalitatea resurselor .anesti necesare reali&arii
o.iectivelor economice si sociale ale unui stat intr*un interval de tim+ determinat. Cererea de
resurse %inanciare +u.lice este determinata de nivelul si evolutia c,eltuielilor +u.lice.
$osi.ilitatea aco+eririi acestei cereri de resuse este determinata de %actori:
Economici: de&voltarea economica duce la cresterea $IB- ceea ce im+lica lar0irea .a&ei
de im+o&itare +entru +ro%it- venit- ta1a +e valoare adau0ata etc/
Monetari*cresterea economica reclama %inantarea activitatilor +rin credit- ceea ce
0enerea&a ma'orarea costurilor de +roductie- deci si a +returilor- +e seama do.an&ilor.
Ast%el- im+o&itele +e consum vor aduce .ani su+limentari la .u0et. In +lus-
interventiile Bancii Centrale in +rivinta ratei do.an&ii de re%erinta de economie +ot
duce la restran0erea sau cresterea +roductiei si consumului +rin +risma do.an&ilor
+racticate de .anci- cu e%ecte asu+ra lar0irii sau diminuarii .a&elor de calcul a
+rinci+alelor im+o&ite din economie/
Sociali*o +aleta lar0a de cate0orii sociale necesita dimensionarea atenta si su%icienta a
resurselor %inanciare +u.lice in sco+ul aco+eririi nevoilor de educatie- sanatate-
+rotectie sociala etc/
Demo0ra%ici- care se re%era la +o+ulatia activa- deci la numarul contri.ua.ililor/
cresterea +o+ulatiei active in ra+ort cu cea care nu munceste (+ensionari- co+ii) duce la
ma'orarea .a&ei 0lo.ale de im+o&itare- +rin s+orirea veniturilor 0enerate +rin munca
sau investitii +ersonale- deci o%era +otential de crestere a veniturilor +u.lice/ scaderea
+o+ulatiei active in ra+ort cu cea inactiva necesita e%orturi s+orite de identi%icare si
colectare de .ani +u.lici in vederea aco+eririi necesitatilor de ordin +u.lic*mai ales
cele de ordin social (+ro.lema aco+eririi +ensiilor- care se .a&ea&a +e contri.utiile
CAS ale an0a'atilor).
25
$olitici*masurile de +olitica economica si sociala in%luentea&a volumul resurselor
%inanciare +u.lice +rin s+orirea %iscalitatii sau +rin avanta'ele %iscale o%erite diversilor
a0enti economici sau di%eritelor ramuri economice sau c,iar +o+ulatiei cu dre+t de vot-
masuri care sunt luate de cele mai multe ori cu sco+ electoral sau in cadrul unor
cercuri de interese- si mai +utin +e criterii de crestere a avutiei nationale si a nivelului
de trai al +o+ulatiei.
Care sunt resursele %inanciare +u.lice"
=) $relevarile cu caracter o.li0atoriu (im+o&ite- ta1e- contri.utii o.li0atorii)*sunt venituri
cu caracter %iscal- al caror nivel este de cele mai multe ori limitat si insu%icient.
Incasarile din im+o&ite nu +ot s+ori ra+id. Miscarile de crestere a resurselor %iscale se
.a&ea&a +e modi%icari ale sistemului %iscal- atat in +rivinta modi%icarii nivelului cotelor
de im+unere %olosite cat si in +rivinta introducerii unor noi im+o&ite. Alaturi de
im+o&ite si ta1e- dre+t +relevari cu caracter o.li0atoriu trec si amen&ile si +enalitatile
+entru intar&ieri- care re+re&inta o masura de constran0ere a +o+ulatiei de a ac,ita la
tim+ si inte0ral toate o.li0atiile %iscale.
@) Im+rumuturi +u.lice +e termen lun0*re+re&inta un mi'loc de %inantare a de%icitului
.u0etar destul de +o+ular in conditiile in care- in 0eneral- ma'orarea im+o&itelor si
ta1elor nu e .ine +rimita de +o+ulatie. Nu toate im+lica emisiunea de titluri de valoare
(cum ar %i cel de la FMI sau im+rumuturile .ancare).
3) Im+rumuturi +u.lice +e termen scurt- +entru aco+erirea de%icitelor tem+orare de
casa*se reali&ea&a si se 0estionea&a +rin Tre&oreria statului- similar im+rumuturilor +e
termen lun0. Atra0erea .anilor se %ace e1clusiv +rin van&area de titluri de valoare si
com+orta costuri de ti+ul do.an&ii si al celor oca&ionate de +unerea si de retra0erea
din circulatie a titlurilor.
B) Emisiunea monetara %ara aco+erire*%inantea&a de%icitul .u0etar dar nu +oate %i decat
o masura de ec,ili.rare e1trema- care 0enerea&a e%ecte economice ne0ative +e termen
lun0. Ce inseamna" $rin emisiunea de .ani necesari e%ectuarii unor c,eltuieli +u.lice
in economie a+are un sur+lus de moneda- ast%el ca +roduselor e1istente le revine o
cantitate mai mare de moneda +e unitate +rodus. Ast%el- +returile cresc arti%icial iar
ma'orarea in%latiei induce +ro.leme de ti+ul scaderii consumului (salariile nu au
aceeasi vite&a de rotatie cu cea a +returilor)- a investitiilor- cresterea c,eltuielilor
.u0etare necesare +rotectiei sociale. Desi a+arent se creea&a o .a&a mai mare de calcul
+entru im+o&itele +e consum si a+oi +entru im+o&itul +e venit sau +ro%it iar do.anda
de +lata la im+rumuturile contractate de stat ramane in urma cresterii +returilor
26
( deci scade in termeni reali) statul mai mult +ierde +rin contrae%ectele ne0ative ale
acestei %orme de %inantare.
4) Alte cate0orii de venituri: din valori%icarea activelor statului- +restari servicii- donatii-
do.an&i a%erente im+rumuturilor acordate de catre stat etc.
Clasi%icarea veniturilor +u.lice:
=)Functie de ritmicitatea incasarii veniturilor in .u0ete- resursele se im+art in:
Resurse ordinare (+ermanente si o.li0atorii)* acelea la care statul a+elea&a in mod
o.isnuit- in conditii considerate normale- care se incasea&a la .u0et cu o anumita re0ularitate:
venituri %iscale- venituri din van&ari active- c,irii/
Resurse e1traordinare * cele la care statul recur0e in situatii e1ce+tionale- utili&ate
cand resursele curente si o.isnuite nu aco+era c,eltuielile +u.lice: im+rumuturile de stat-
trans%erurile intre .u0ete- a'utoarele si donatiile o.tinute din strainatate- emisiunea .aneasca
%ara aco+erire- lic,idarea +artici+atiilor la ca+italul unor com+anii.
@) #uand in considerare provenienta- resursele %inanciare ale statului +ot %i:
Interne: im+o&ite- ta1e- contri.utii o.li0atorii- venituri din +restari servicii la intern
(cantine studentesti- ta.ere- servicii reli0ioase- cali%icare +ro%esionala- %urni&are utilitati-
trans+ort in comun)- im+rumuturi interne- emisiune monetara etc/
E1terne: im+rumuturi de la institutii %inanciare internationale- de la .anci cu sediul in
alte state- de la 0uvernele altor tari- trans%eruri e1terne +rimite su. %orma a'utoarelor
neram.ursa.ile de la or0anismele internationale sau c,iar din +artea altor state- van&ari de
active %inanciare la e1tern ( Oltc,im) sau c,iar van&ari de active materiale la e1tern
( van&area unui teritoriu).
3) Clasificarea economica veniturilor +u.lice*tine cont de natura acestora:
a.8ENITURI CURENTE
=. FISCA#E:
IM$O<IT $E $ROFIT/
IM$O<ITE $E 8ENIT( din salarii- c,irii- do.an&i- dividende- 'ocuri de noroc etc)/
IM$O<ITE $E $RO$RIETATE( teren- casa- mi'loc de trans+ort)/
IM$O<ITE SI TA;E $E CIRCU#ATIA MARFURI#OR( SAU $E CAE#TUIE#I):
T8A- ACCI<E- TA;E 8AMA#E/
27
CONTRIBUTII OB#I7ATORII ( +entru +ensie- sanatate si soma')/
@.NEFISCA#E:
varsaminte din +ro%itul net al re0iilor autonome/
do.an&i- dividende/
venituri din inc,irieri- concesiuni/
amen&i- +enalitati- con%iscari/
donatii si s+onsori&ari/
venituri din van&ari de .unuri si +restari servicii/
ta1e administrative ( de e1- +entru eli.erare .uletin sau +ermis de conducere).
.. 8ENITURI DIN CA$ITA#* valori%icarea unor .unuri ale institutiilor +u.lice ( enituri din
van&ari de +ro+rietati sau actiuni- o.li0atiuni detinute de stat)/
c. O$ERATIUNI FINANCIARE*im+rumuturi contractate si incasari din ram.ursarea
im+rumuturilor acordate/
d.SUB8ENTII*sume +rimite de la alte .u0ete- in 0eneral cu sco+uri clar de%inite
e. DONATII si SUME de la UE.
8.3. CONSO#IDAREA BU7ETARA
$entru calcularea c,eltuielilor sau a veniturilor +u.lice totale ale unei tari se iau in
considerare datele a%erente .u0etului 0eneral- care cu+rinde in%ormatii detaliate +e cate0orii
de .u0ete. E1ista insa situatii cand anumite cate0orii de venituri sau c,eltuieli sunt
inre0istrate simultan in mai multe .u0ete- asadar sunt necesare o serie de corectii +entru a
re%lecta volumul corect al veniturilor sau al c,eltuielilor +u.lice totale. Aceste corectii se %ac
la:
A)TRANSFERURI
Trans%erurile re+re&inta sume de .ani care sunt re+arti&ate de la un .u0et +entru a %i
c,eltuite la nivelul altui .u0et sau care trec de la un .u0et +u.lic la o +ersoana %i&ica sau
'uridica su. %orma de +ensii- a'utoare- su.ventii etc. Functie de destinatarul sumei de .ani
distin0em:
a)trans%eruri consolida.ile- care +resu+un %lu1uri %inanciare intre diverse nivele ale
administratiei +u.lice/
.) trans%eruri neconsolida.ile- care +resu+un %lu1uri %inanciare de la .u0ete la +o+ulatie.
28
Trans%erurile intre .u0ete vi&ea&a actiuni de ti+ul serviciilor +u.lice descentrali&ate-
cum ar %i +rotectia co+ilului- asistenta sociala a +ersoanelor cu ,andica+- +rodusele lactate si
de +ani%icatie +entru co+ii- acordarea de miere ca su+liment nutritiv +entru co+ii- %inantarea
+artiala a invatamantului +reuniversitar- a institutiilor de cultura- a invatamantului s+ecial-
al creselor- serviciile +u.lice de evidenta a +ersoanelor- a'utorul +entru incal&irea locuintei-
asistenta +ersoanelor cu ,andica+- construirea aero+orturilor de interes local- +ietruirea
drumurilor comunale- in%rastructura in invatamant- sanatate (cu %inantare totala sau +artiala
+rin ministerele de resort). $rin intermediul serviciior +u.lice descentrali&ate sarcinile
autoritatilor +u.lice centrale trec in res+onsa.ilitatea autoritatilor +u.lice locale- %iind
insotite de resursele %inanciare com+lete sau +artiale necesare inde+linirii lor. Deci&ia
descentrali&arii unor servicii +u.lice s*a luat +e criteriul reducerii costurilor si al %a+tului ca
la nivel local nevoile colectivitatii sunt mai usor identi%icate- cuanti%icate si 0estionate.
Flu1urile intre .u0ete sunt com+letate si de trans%erurile de ec,ili.rare- care vi&ea&a
aco+erirea de%icitului de resurse locale necesare inde+linirii o.iectivelor caracteristice.
Eliminarea trans%erurilor se %ace atat +e venituri cat si +e c,eltuieli- intrucat o suma
de .ani este trecuta ca venit atat in .u0etul sursa cat si in .u0etul de destinatie. Odata
trans%erata- suma este re+arti&ata c,eltuirii in alt .u0et- insa inre0istrarea ei se va %ace la
ca+itolul c,eltuieli atat in .u0etul sursa- +rin care este alocata- cat si in cel la nivelul caruia
este e%ectiv c,eltuita.
Desi %lu1urile %inanciare cele mai im+oratnte +rivind trans%erurile se reali&ea&a intre
.u0etul de stat si cele locale- tre.uie de su.liniat ca acestea nu sunt unice- %iind im+licate si
.u0etele asi0urarilor sociale.
B) IM$RUMUTURI (interne si e1terne)
#a nivel .u0etar- im+rumuturile contractate sunt trecute la c,eltuieli (du+a destinatia
lor) iar cele o%erite de catre stat la venituri (du+a +rovenienta). Asadar- atat la venituri cat si
la c,eltuieli a+are o du.la inre0istrare a sumelor- o data ca im+rumut o%erit tertilor sau
contractat de catre stat si o data su. %orma ratelor de incasat sau de ram.ursat in contul
im+rumuturilor reali&ate sau +rimite. Du.la inre0istrare se elimina +rin scaderea ratelor de
ca+ital a%erente ram.ursarilor.
In conclu&ie:
8enituri +u.lice totale consolidateE
venituri +u.lice totale
*trans%eruri
29
*rate de ca+ital a%erente im+rumuturilor acordate (nu si do.an&ile- acestea re+re&inta
venituri curente)
C,eltuieli +u.lice totale consolidateE
c,eltuieli +u.lice totale
*trans%eruri consolida.ile
*rate de ca+ital a%erente im+rumuturilor contractate (nu si do.an&ile- acestea sunt c,etuieli
curente)
30
8I. IM$O<ITE#E
Im+o&itele re+re&inta o %orma de +relevare a unei +arti din veniturile si5sau averea
+ersoanelor %i&ice si 'uridice la dis+o&itia statului in vederea aco+eririi c,eltuielilor +u.lice.
Aceasta +relevare se %ace in mod o.li0atoriu- cu titlu de%initiv (neram.ursa.il) si %ara
contra+restatie directa din +artea statului.
Elementele im+o&itului:
a) su.iectul im+o&itului* se re%era la +ersoana %i&ica sau 'uridica o.li0ata +rin le0e la
+lata acestuia ( contri.ua.ilul)/
.) su+ortatorul im+o&itului* +ersoana care su+orta e%ectiv im+o&itul/
c) o.iectul im+unerii* re+re&inta materia im+o&a.ila- care +oate %i- du+a ca&- +ro%itul-
averea- venitul- contravaloarea unui .un- a unui serviciu- etc/
d) sursa im+o&itului* arata din ce anume ca %i +latit im+o&itul- din venit sau din avere/
e) unitatea de im+unere* se re%era la %orma de e1+rimare a o.iectului im+unerii- si
anume: lei- ,ectare- su+ra%ata des%asurata- etc/
%) cota im+o&itului* im+o&itul a%erent unei unitati de im+unere/ +oate %i sta.ilit in suma
%i1a sau in cote +rocentuale/
0) asieta* modul de ase&are al im+o&itului- adica totalitatea masurilor luate de catre
or0anele %iscale in le0atura cu identi%icarea materiei im+o&a.ile si determinarea im+o&itului
datorat statului/
,) termenul de +lata* indica data +ana la care im+o&itul tre.uie ac,itat statului/
neres+ectarea termenului o.li0a contri.ua.ilul la +lata unor amen&i si a unor +enalitati de
intar&iere/
8I.=.TEANICA IM$UNERII
Se re%era la o+eratiunile e%ectuate si metodele utili&ate +entru a sta.ili cuantumul unui
im+o&it. Cu+rinde urmatoarele o+eratiuni:
31
A) sezarea impozitului sau sta.ilirea o.iectului im+o&a.il*are dre+t sco+ constatarea si
evaluarea materiei im+o&a.ile.
Materia im+o&a.ila +oate %i re+re&entata de:
*veniturile +ersoanelor %i&ice: c,irii- dividende- salarii- do.an&i etc/
*re&ultatele activitatii a0entilor economici: +ro%it- dividende- do.an&i/
*averea5+atrimoniul: cladiri- terenuri- mi'loace de trans+ort- titluri de valoare- utila'e.
Evaluarea materiei im+o&a.ile se %ace +rin trei metode:
*ealuarea indirecta- care are la .a&a +re&umtia/
*evaluarea indirecta- care are la .a&a +ro.ele/
*evaluarea normativa.
Evaluarea indirecta are la randul sau trei variante:
a) Evaluarea +e .a&a semnelor e1terioare ale o.iectului im+o&a.il*este s+eci%ica
im+o&itelor de ti+ real- +ermitand sta.ilirea cu a+ro1imatie- a o.iectului im+o&a.il-
%ara a tine cont de situatia +ersoanei care il detine. De e1em+lu- in ca&ul
im+o&itului +e teren se tine cont de su+ra%ata- cate0oria de %olosinta si am+lasarea
acestuia si nu de veniturile +ro+rietarului.
.) Evaluarea %or%etara*or0anele %iscale atri.uie o anumita valoare o.iectului
im+o&a.il (de e1em+lu- in ca&ul veniturilor din c,irii- c,eltuielile deducti.ile sunt
@4F din venitul .rut- deci acestea sunt +resu+use- nu se tine cont e1act de
c,eltuielile reale cu intretinerea locuintei in +arametrii necesari inc,irierii).
c) Evaluarea administrativa*+e .a&a datelor +e care le au la dis+o&itie- or0anele
%iscale sta.ilesc valoarea materiei im+o&a.ile- su.iectul im+o&itului avand dre+tul
sa conteste res+ectiva evaluare- cu +re&entarea documentelor 'usti%icative ( im+o&it
+e venit- +e +ro%it).
Metoda evaluarii directe are doua %orme:
a) Evaluarea +e .a&a declaratiei unei terte +ersoane*de e1em+lu- a0entul economic
declara salariile +e care le +lateste an0a'atilor sai sau c,iria +e care o +lateste
+ro+rietarului cladirii in care isi des%asoara activitatea. Aceasta metoda elimina
32
+artial +osi.ilitatea sustra0erii de la im+unere a unei +arti din materia im+o&a.ila
+e +rinci+iul ca terta +ersoana nu este interesata sa ascunda adevarul.
.) Evaluarea +e .a&a declaratiei contri.ua.ilului*contri.ua.ilul este o.li0at sa tina o
evidenta stricta si ri0uroasa a veniturilor si a c,eltuielilor oca&ionate de activitatea
des%asurata- sa intocmeasca un .ilant %iscal- sa intocmeasca si sa inainte&e
or0anelor %iscale o declaratie din care sa re&ulte veniturile reali&ate si c,eltuielile
e%ectuate +entru o.tinerea acestora.
c) Evaluarea normativa consta in sta.ilirea unei .a&e im+o&a.ile %i1e +entru care se
calculea&a si se datorea&a im+o&itul- indi%erent de situatia reala a materiei
im+o&a.ile. $entru anumite cate0orii de venituri- cum ar %i cele din +racticarea
unei meserii sau reali&area unor +ro%esii li.erale- se sta.ilesc venituri anuale
im+o&a.ile standard tinandu*se cont de veniturile reali&ate istoric de aceste
cate0orii s+eci%ice de contri.ua.ili si de c,eltuielile a%erente- de ti+ul activitatii- de
&ona in care isi des%asoara activitatea- de localitate- de vadul comercial etc.
#a sta.ilirea marimii o.iectului im+o&a.il se +ot acorda o serie de reduceri- numite
%acilitati %iscale cum ar %i:
*sta.ilirea unui minim neim+o&a.il ( ca&ul +ensiilor sau a veniturilor din 'ocuri de
noroc)/
*e%ectuarea unor sca&aminte din totalul veniturilor im+o&a.ile- cum ar %i
c,eltuielile de +roductie sau do.an&ile- in ca&ul im+unerii activitatii +ersoanelor
'uridice/
*acordare unor %acilitati in %unctie de situatia +ersonala a contri.ua.ilului- cum ar
%i deducerea +ersoanala de care .ene%icia&a salariatii.
B) Determinarea sumei impozitului* in 0eneral- se reali&ea&a +entru %iecare contri.ua.il
in +arte- con%orm le0islatiei in vi0oare- in mod +articular +entru %iecare ti+ de venit
sau avere- indi%erent de nevoile curente de .ani +u.lici ale statului.
C) !erceperea impozitului- sau incasarea acestuia- care se reali&ea&a +rin 3 metode:
*+lata directa*+rocedeul +rin care a0entii economici determina sin0uri- din +ro+rie
initiativa- .a&a im+o&a.ila a%erenta activitatii des%asurate- in concordanta cu +revederile
actelor normative. $latitorii sunt ras+un&atori +entru +lata corecta si la tim+ a im+o&itelor-
33
insa este si de datoria or0anelor %iscale sa controle&e e1actitatea calculelor ( im+o&itul +e
+ro%it- T8A- acci&e)/
*sto+a'ul la sursa*im+o&itul se calculea&a- se retine si se varsa la .u0ete de terta +ersoana-
+latitorul de venit (salarii- do.an&i- dividende). Or0anele %iscale veri%ica +eriodic
corectitudinea calculului si res+ectarea termenelor de +lata.
*im+unerea si de.itarea*se %oloseste +entru im+o&itele anuale cu caracter de continuitate-
cum ar %i im+o&itele +e +ro+rietate (in ca&ul unei cladiri datele necesare calculului
im+o&itului nu se modi%ica de la an la an: materialele din care este construita- &ona localitatii-
ran0ul localitatii etc- ast%el ca sumele datorate cu titlu de im+o&it au o oarecare constanta in
tim+). Im+o&itele se calculea&a de catre or0anele %iscale iar contri.ua.ilul este instiintat
asu+ra sumelor de +lata- a scadenteleor ratelor- asu+ra .oni%icatiilor de care +oate .ene%icia.
8.@.C#ASIFICAREA IM$O<ITE#OR
"unctie de cum platitorul se identifica cu suportatorul impozitului- acestea +ot %i:
*im+o&ite directe- ca& in care su+ortatorul este si +latitorul/
*im+o&ite indirecte- +entru care su+ortatorul nu este aceeasi +ersoana cu +latitorul.
Im+o&itele directe au caracteristic %a+tul ca se sta.ilesc nominal in sarcina +ersoanelor
%i&ice sau 'uridice- in %unctie de veniturile sau averea acestora- +e .a&a cotelor de im+unere
sta.ilite +rin le0e. Se incasea&a direct de la su.iectul im+o&itului la anumite termene dinainte
sta.ilite (de e1em+lu- im+o&itul +e +ro%it se +lateste trimestrial- +ana +e data de @4 a lunii
viitoare trimestrului- in ca&ul im+o&itelor locale +e +ro+rietate termenele sunt 3= martie si 3G
se+tem.rie).
Im+o&itele directe +ot %i 0ru+ate in im+o&ite reale si im+o&ite +ersonale.
Im+o&itele reale se sta.ilesc in le0atura cu anumite o.iecte materiale- %acandu*se
a.stractie de situatia +ersoanala a su.iectului im+o&itului (teren- casa). Im+o&itele +ersonale
sunt insa in stransa le0atura cu situatia +ersonala a contri.ua.ilului (venit- +ersoane in
intretinere etc).
Im+o&itele indirecte se +erce+ cu +rile'ul van&arii unor .unuri sau +restarii unor
servicii- al im+ortului- e1+ortului. Data +latii acestora nu este standard- ca in ca&ul
im+o&itelor directe- %iind in le0atura cu data la care are loc eli.erarea .unurilor sau
serviciilor in consum
34
Daca se are in vedere obiectul impunerii- im+o&itele +ot %i im+artite in:
im+o&it +e +ro%it5venit (im+o&it +e do.an&i- dividende- c,irii- salarii- +ro%it etc)/
im+o&ite +e avere (im+o&it +e casa- teren sau mi'loc de trans+ort)/
im+o&it +e consum (T8A- ta1a vamala- acci&e).
In %unctie de scopul urmarit- im+o&itele se im+art in:
%inanciare- acestea %iind instituite cu sco+ul reali&arii de venituri necesare e%ectuarii
c,eltuielilor +u.lice/
de ordine- care vi&ea&a limitarea unei anumite actiuni sau a unui anumit
com+ortament- sco+ul %iind unul social si nu %iscal (acci&ele la tutun urmaresc
reducerea %umatului).
Du+a frecventa realizarii lor- im+o&itele sunt:
+ermanente- adica se incasea&a +eriodic ( im+o&itul +e veniturile din salarii sau
do.an&i)/
incidentale- care se instituie +e +erioade determinate si au de re0ula un sco+ strict
+reci&at- care odata reali&at determina des%iintarea res+ectivului im+o&it (ca&ul
im+o&itului minim +e +ro%it- care ulterior s*a anulat).
8.3. $RINCI$II#E IM$UNERII
A . Ec,itatea %iscala
Re+re&inta dre+tatea sociala in materie de im+o&ite- ceea ce +resu+une im+unerea
di%erentiata a veniturilor si a averii in %unctie de +uterea contri.utiva a su.iectului
im+o&itului si scutirea de +lata im+o&itului a +ersoanelor cu venituri mici.
Res+ectarea acestui +rinci+iu +resu+une inde+linerea urmatoarelor cerinte:
sta.ilirea minimului neim+o&a.il- adica le0i%erarea scutirii de im+o&it a unui venit
minim care sa +ermita satis%acerea nevoilor de trai strict necesare/
sarcina %iscala sa %ie sta.ilita %unctie de +uterea contri.utiva a %iecarui +latitor-
adica sa %ie luata in considerare marimea venitului- +ro%itului sau averii care %ac o.iectul
im+unerii +recum si a situatiei +ersonale- daca este ca&ul/
35
la o anumita +utere contri.utiva- sarcina %iscala a unei cate0orii sociale sa %ie
sta.ilita in com+aratie cu sarcina %iscala a%erenta altei cate0orii sociale- res+ectiv sarcina
%iscala a unei +ersoane sa %ie sta.ilita in com+aratie cu sarcina %iscala a%erenta altei +ersoane/
im+unerea sa %ie 0enerala- adica sa cu+rinda toate cate0oriile sociale.
Un rol deose.it in res+ectarea ec,itatii %iscale il are cota de im+unere care determina
modul de dimensionare al im+o&itului considerat.
$ractica %iscala are doua metode de im+unere/
a) im+unerea in sume %i1e
.) im+unerea in cote +rocentuale
cote +ro+ortionale
*se a+lica aceeasi cota de im+o&it indi%erent de marimea o.iectului im+o&a.il- +astrandu*se in
+ermanenta aceeasi +ro+ortie intre volumul venitului sau al averii si cuantumul im+o&itului
datorat/
cote +ro0resive
*nivelul cotei im+o&itului creste +e masura s+oririi materiei im+o&a.ile- ceea ce %ace ca
dinamica im+o&itului sa o devanse&e +e cea a materiei im+o&a.ile. Cotele +ro0resive +ot %i
com+use ( +e transe de venit) sau sim+le ( 0lo.ale).
In ca&ul cotelor +ro0resive sim+le- se a+lica aceeasi cota de im+o&it asu+ra intre0ii
materii im+o&a.ile a+artinand unui contri.ua.il- cota %ind cu atat mai mare cu cat volumul
materiei im+o&a.ile este mai mare.
In ca&ul cotelor +ro0resive com+use- are loc divi&area materiei im+o&a.ile in mai
multe +arti (transe) iar +entru %iecare transa in +arte se va sta.ili o anumita cota de im+o&it.
$rin insumarea im+o&itelor +artiale- calculate +e %iecare transa de venit5avere in +arte se
o.tine im+o&itul total care cade in sarcina unui contri.ua.il. Aceasta %orma de im+unere
res+ecta cel mai mult cerintele ec,itatii %iscale.
cote re0resive: cotele de im+unere scad odata cu cresterea materiei im+o&a.ile ( de e1em+lu
im+o&itul +e veniturile din van&area +ro+rietatilor imo.iliare)
B. $olitica %inanciara
#a introducerea unui im+o&it tre.uie sa se tina cont de inde+linirea unor cerinte de
ordin %inanciar- si anume:
*sa ai.a un randament %iscal ridicat/
36
*sa %ie sta.il/
*sa %ie elastic (%le1i.il).
$entru ca un im+o&it sa ai.a un randament %iscal ridicat- se cer a %i inde+linite o serie
de conditii:
im+o&itul sa ai.a un caracter universal- adica sa %ie +latit de catre toate
+ersonele care o.tin venituri din aceeasi sursa- +oseda acelasi 0en de avere sau dis+un de
aceeasi cate0orie de .unuri /universalitatea mai +resu+une %a+tul ca intrea0a materie
im+o&a.ila a+artinand unei +ersoane sa %ie su+usa im+unerii/
sa nu e1iste +osi.ilitati de sustra0ere de la im+unere- licite sau ilicite- a unei
+arti din materia im+o&a.ila/
volumul c,eltuielilor +entru sta.ilirea materiei im+o&a.ile- calcularea si
+erce+erea im+o&itelor sa %ie cat mai redus +osi.il.
Un im+o&it este considerat sta.il atunci cand randamentul sau ramane constant +e o
+erioada mai mare de tim+. Asadar- randamentul nu tre.uie sa creasca nea+arat la cresterea
+roductiei sau a veniturilor in +erioadele %avora.ile economic- dar nici sa scada in +erioadele
de cri&a economica sau recesiune.
Elasticitatea im+o&itului +resu+une ca acesta sa +oata %i ada+tat in +ermanenta
necesitatilor con'uncturale de venituri ale statului. $rin urmare- daca se inre0itrea&a o
crestere a c,eltuielilor .u0etare- este necesar ca im+o&itul sa +oata %i ma'orat in mod
cores+un&ator si invers.
C. $olitica economica
Cu oca&ia introducerii unui im+o&it statul urmareste mai multe o.iective- si anume:
*+rocurarea veniturilor necesare aco+eririi c,eltuielilor +u.lice/
*%olosirea im+o&itului ca element de im+ulsionare a de&voltarii unei ramuri economice/
* %olosirea im+o&itului ca element de stimulare sau de reducere a +roductiei sau consumului
anumitor mar%uri/
*e1tinderea e1+ortului /
* restran0erea im+ortului anumitor .unuri.
D $olitica sociala
$olitica %iscala urmareste in 0eneral interesele cate0oriilor si 0ru+urilor sociale
re+re&entate de +artidul de 0uvernamant. Uneori aceasta este %olosita +entru mentinerea
in%luentei in randul unor cate0orii sociale in +rea'ma ale0erilor.
37
Masurile %iscale- +e lan0a atra0erea de %onduri de resurse +u.lice are in vedere si
o.iective sociale care urmaresc- +rintre multe altele si:
* acordarea unor %acilitati contri.ua.ililor cu venituri reduse sau care re+re&inta ca&uri
sociale (or%ani- veterani de ra&.oi- +ersoane cu ,andica+)/
*limitarea consumului unor +roduse daunatoare sanatatii (acci&e la tutun- alcool)/
*stimularea natalitatii ( li+sa im+unerii indemni&atiilor de maternitate)/
*restran0erea e1+ortului de inteli0enta (li+sa im+unerii veniturilor in%ormaticienilor)/
8.B. IM$O<ITU# $E 8ENITURI#E DIN SA#ARII
Sunt considerate venituri din salarii toate veniturile in .ani si5sau in natura o.tinute
de o +ersoana %i&ica ce des%asoara o activitate in .a&a unui contract individual de munca sau a
unui statut s+ecial +reva&ut de le0e- indi%erent de +erioada la care se re%era- de denumirea
veniturilor ori de %orma su. care ele se acorda- inclusiv indemni&atiile +entru inca+acitate
tem+orara de munca.
Ast%el- in cadrul veniturilor din salarii sunt cu+rinse:
+ salariile de .a&a/
+ s+orurile si adaosurile de orice %el/
+ indemni&atiile de orice %el/
+ recom+ensele si +remiile/
+ sumele +entru concediul de odi,na/
+ avanta'ele.

Avanta'ele +rimite in le0atura cu o activitate de+endenta includ :
utili&area oricarui .un- inclusiv a unui ve,icul de orice ti+- din +atrimoniul
a%acerii- in sco+ +ersonal- cu e1ce+tia de+lasarii +e distanta dus*intors de la
domiciliu la locul de munca/
ca&are- ,rana- im.racaminte- +ersonal +entru munci casnice- +recum si alte .unuri
sau servicii o%erite 0ratuit sau la un +ret mai mic decat +retul +ietei/
a.onamentele si costul convor.irilor tele%onice- inclusiv cartelele tele%onice- in sco+
+ersonal/
+ermise de calatorie +e orice mi'loace de trans+ort- %olosite in sco+ +ersonal/
38
+rimele de asi0urare +latite de catre an0a'ator +entru salariatii +ro+rii altele decat
cele o.li0atorii ( asi0urare +rivate de sanatate- asi0urare +rivate de viata- asi0urare
+rivate de +ensie).
Evaluarea veniturilor sau avanta'elor in natura se %ace la +retul +ietei sau costul de
+roductie- inclusiv T8A.
Nu sunt venituri im+o&a.ile:
a'utoarele de inmormantare- a'utoarele +entru +ierderi +roduse in 0os+odariile
+ro+rii ca urmare a calamitatilor naturale- a'utoarele +entru .olile 0rave si incura.ile-
a'utoarele +entru nastere- veniturile re+re&entand cadouri +entru co+iii minori ai
salariatilor sau cadourile o%erite salariatelor (limita a =4G RON)- contravaloarea
trans+ortului la si de la locul de munca al salariatului- costul +restatiilor +entru
tratament si odi,na/
tic,etele cadou/
contravaloarea c,eltuielilor de de+lasare +entru trans+ortul intre localitatea in care
an0a'atii isi au domiciliul si localitatea unde se a%la locul de munca al acestora- la
nivelul unui a.onament lunar/
sumele +rimite de an0a'ati +entru aco+erirea c,eltuielilor de trans+ort si ca&are a
indemni&atiei +rimite +e +erioada dele0arii si detasarii in alta localitate- in tara si in
strainatate- in interesul serviciului/
sumele +rimite- +otrivit dis+o&itiilor le0ale- +entru aco+erirea c,eltuielilor de mutare
in interesul serviciului/
indemni&atiile de instalare- ce se acorda o sin0ura data- la incadrarea intr*o unitate
situata intr*o alta localitate decat cea de domiciliu- in +rimul an de activitate du+a
a.solvirea studiilor- in limita unui salariu de .a&a la an0a'are/
sumele re+re&entand +latile com+ensatorii- calculate +e .a&a salariilor medii nete +e
unitate- +rimite de +ersoanele ale caror contracte individuale de munca au %ost
des%acute ca urmare a concedierilor colective sau ca urmare a nevoilor de reducere si
de restructurare/
veniturile din salarii reali&ate de catre +ersoanele %i&ice cu ,andica+ 0rav sau
accentuat- la %unctia de .a&a/
veniturile din salarii- ca urmare a activitatii de creare de +ro0rame +entru calculator/
39
sumele sau avanta'ele +rimite de +ersoane %i&ice din activitati de+endente des%asurate
intr*un stat strain- indi%erent de tratamentul %iscal din statul res+ectiv/
c,eltuielile e%ectuate de an0a'ator +entru +re0atirea +ro%esionala si +er%ectionarea
an0a'atului le0ata de activitatea des%asurata de acesta +entru an0a'ator/
costul a.onamentelor tele%onice si al convor.irilor tele%onice- inclusiv cartelele
tele%onice- e%ectuate in vederea inde+linirii sarcinilor de serviciu/
Avanta'ele +rimite in .ani si in natura si im+utate salariatului in cau&a nu se im+o&itea&a.

Deducere +ersonala
$ersoanele %i&ice au dre+tul la deducerea din venitul net lunar din salarii a unei sume
su. %orma de deducere +ersonala- acordata +entru %iecare luna a +erioadei im+o&a.ile numai
+entru veniturile din salarii la locul unde se a%la %unctia de .a&a.

Deducerea +ersonala se acorda +entru +ersoanele %i&ice care au un venit lunar .rut de +ana
la =.GGG RGN inclusiv- ast%el:
* +entru contri.ua.ilii care nu au +ersoane in intretinere D * @4GRON/
* +entru contri.ua.ilii care au o +ersoana in intretinere D* 34GRON/
* +entru contri.ua.ilii care au doua +ersoane in intretinere D* B4GRON/
* +entru contri.ua.ilii care au trei +ersoane in intretinere D* 44GRON/
* +entru contri.ua.ilii care au +atru sau mai multe +ersoane in intretinere D* C4GRON.
$entru contri.ua.ilii care reali&ea&a venituri .rute lunare din salarii cu+rinse intre
=.GGG RON si 3.GGG.RON- inclusiv- deducerile +ersonale sunt de0resive %ata de cele de mai sus.
DHED2(=*(D*=GGG)5@GGG)
$entru contri.ua.ilii care reali&ea&a venituri .rute lunare din salarii de +este 3.GGG
RON nu se acorda deducerea +ersonala.
40
$ersoana in intretinere +oate %i sotia5sotul- co+iii sau alti mem.ri de %amilie- rudele
contri.ua.ilului sau ale sotului5sotiei acestuia +ana la 0radul al doilea inclusiv- ale carei
venituri- im+o&a.ile si neim+o&a.ile- nu de+asesc @4G RON lunar.
In ca&ul in care o +ersoana este intretinuta de mai multi contri.ua.ili- suma
re+re&entand deducerea +ersonala se atri.uie unui sin0ur contri.ua.il- con%orm intele0erii
intre +arti.
Co+iii minori ai contri.ua.ilului- in varsta de +ana la =I ani im+liniti- sunt considerati
intretinuti.
Suma re+re&entand deducerea +ersonala se acorda +entru +ersoanele a%late in
intretinerea contri.ua.ilului- +entru acea +erioada im+o&a.ila din anul %iscal in care acestea
au %ost intretinute. $erioada se rotun'este la luni intre0i in %avoarea contri.ua.ilului.
Deducerea +ersonala se +astra&a nesc,im.ata +entru +erioada din anul %iscal in care
se mentine acelasi numarul +ersoanelor din intretinere- in %avoarea contri.ua.ilului (adica
inclusiv luna in care intra sau iese o +ersoana din intretinere).
Determinarea im+o&itului +e venitul din salarii
Bene%iciarii de venituri din salarii datorea&a un im+o&it lunar- %inal- care se calculea&a si se
retine la sursa de catre +latitorii de venituri.

Im+o&itul lunar se determina ast%el:
8enitul .rut ( 8B)E salariu de .a&a > s+oruri > +rime > avanta'e > venituri in natura
*contri.utii o.li0atorii a%erente unei luni:
=)contri.utia la asi0urarile sociale CASE=G-4F venitul .rut
@)contri.utia la asi0urarile sociale de sanatate CASSE4-4F venitul .rut
3)a'utorul de soma' ASEG-4F venitul .rut/
*deducere +ersonala /
* coti&atia sindicala +latita in luna res+ectiva /
* contri.utiile la %ondurile de +ensii %acultative- ast%el incat la nivelul anului sa
nu se de+aseasca ec,ivalentul in lei a BGG euro
>contravaloarea tic,etelor de masa
E8enitul im+o&a.il
Im+o&it +e venit E=CF2venit im+o&a.il
41
$latitorii de salarii si de venituri asimilate salariilor au o.li0atia de a calcula si de a
retine im+o&itul a%erent veniturilor %iecarei luni la data e%ectuarii +latii acestor venituri-
+recum si de a*l vira la .u0etul de stat +ana la data de @4 inclusiv a lunii urmatoare celei
+entru care se +latesc aceste venituri.

A+licatie:
Un contri.ua.il +ersoana %i&ica o.tine +e +arcursul lunii martie venituri din salarii du+a cum
urmea&a:
*salariu de .a&a =4GGlei/
*s+or de vec,ime =GF din salariul de .a&a.
In aceeasi luna salariatul ac,i&itonea&a de la an0a'ator .unuri la +retul +re%erential de BGGlei
inclusiv T8A- in conditiile in care- aceleasi .unuri au un +ret +e +iata de 4GG de lei- inclusiv
T8A. De asemenea- salariatul +rimeste @@ de tic,ete de masa- a J de lei %iecare si %oloseste in
interes de serviciu un mi'loc de trans+ort a%lat in +ro+rietatea %irmei. 8aloarea amorti&ata
lunar a%erenta mi'locului de trns+ort res+ectiv este de 3GG de lei- iar contri.ua.ilul %oloseste
masina in interes +ersonal CGF.
Sa se calcule&e im+o&itul +e venitul din salarii datorat stiind ca salariatul are o +ersoana in
intretinere.
Re&olvare:
a)8BE=4GG>=4GG2=GF> di%erenta de +ret la ac,i&itie in %avoarea salariatului>avanta' masina
8BE=4GG>=4G> (4GG*BGG) >3GG2CGFE=J3G lei
.)contri.utii o.li0atorii
CAS: =G-4F2=J3GE@IJ-4 5 @JGlei
CASS: 4-4F2=J3GE=GC-=4 5=GClei
AS:G-4F2=J3GEJ-C4 5=Glei
c)Deducere +ersonala: 8BK=GGG- = +ersoana in intretinere- re&ulta
42
D$E 34G2L=*(=J3G*=GGG)5@GGG) ME=ID-@4*se rotun'este la =G lei in %avoarea contri.ua.ilului
deci D$E=JGlei
d)Contravaloarea tic,etelor de masaE @@2JE=JIlei
8enit im+o&a.ilE8B*contri.utii o.li0atorii*D$>tic,ete de masa
E=J3G*@JG*=GC*=G*=JG>=JIE=43@lei
Im+o&itul +e venitE=CF2=43@E@4B
Salariu incasatE8B*contri.utii o.li0atorii*im+o&it +e venit>contravaloare tic,eteE=J3G*@JG*
=GC*=G*@4B>=JIE=BCIlei
8I. DUB#A IM$UNERE 6URIDICA
INTERNATIONA#A
Re+re&inta su+unerea la im+o&it a aceleiasi materii im+o&a.ile si +entru aceeasi
+erioada de tim+ de catre doua autoritati %iscale din doua tari di%erite. Du.la im+unere +oate
a+area in ca&ul reali&arii de catre re&identii unui stat a unor venituri +e teritorul altui stat.
Du.la im+unere 'uridica internationala se inre0istrea&a doar in ca&ul im+o&itelor
directe- si anume a celor +e venit sau +ro%it.
In +ractica %iscala internationala +ot %i intalnite mai multe criterii care stau la .a&a
im+unerii veniturilor sau averii- si anume:
criteriul re&identei* im+unerea veniturilor se reali&ea&a la autoritatea %iscla din tara
careia ii a+artine re&identul- indi%erent daca acestea sunt o.tinute +e teritoriul acelei tari sau
in alt stat/
criteriul nationalitatii* un stat im+une re&identii sai care reali&ea&a venituri sau +oseda
avere in statul res+ectiv- indi%erent daca ei locuiesc sau nu in tara lor/
criteriul ori0inii veniturilor sau al teritorialitatii* im+unerea se e%ectuea&a de catre
or0anele %iscale din tara +e al carei teritoriu s*au reali&at veniturile- %acandu*se a.stractie de
re&identa sau de nationalitatea .ene%iciarilor.
43
Modul in care aceste criterii sunt a+licate- +oate duce la a+aritia du.lei im+uneri
'uridice internationale. Consecintele ne0ative ale acesteia- atat asu+ra veniturilor
+ersoanelor- cat si asu+ra relatiilor economice dintre tari- a %acut necesara 0asirea unor
solutii de evitare a du.lei im+uneri 'uridice internationale.
Conventii de evitare a du.lei im+uneri internationale
a) scutirea totala
8enitul reali&at in strainatate de re&identul unui anume stat si care a %ost su+us acolo
im+unerii- nu se mai include in venitul im+o&a.il in statul de re&identa.
.) scutirea +ro0resiva
8enitul o.tinut de re&identul unui stat in strainatate se adau0a la veniturile reali&ate de catre
acesta in statul de re&identa- urmand ca a+oi venitului total re&ultat sa i se sta.ileasca cota
a%erenta. $entru calcularea im+o&itului- cota res+ectiva se va a+lica numai asu+ra venitului
din statul de re&identa.
c) creditarea ordinara a im+o&itului
Im+o&itul +latit in statul strain +entru venitul reali&at +e teritoriul acestuia se deduce direct
din im+o&itul datorat +entru intre0ul venit datorat in statul de re&identa- insa numai in
limita im+o&itului intern ce revine la un venit e0al o.tinut in strainatate.
d) creditarea totala a im+o&itului
Im+o&itul +latit in strainatate +entru venitul reali&at acolo se deduce inte0ral din im+o&itul
datorat in statul de re&identa.
Odata a+licat unul dintre +rinci+ii in tara de re&identa a contri.ua.ilului- acesta va
.ene%icia de o de0revare %iscala- +latind mai +utin- deci su+ortand o +resiune %iscala mai
mica.
De0revare %iscalaEI%c*Ic
I%cEim+o&it datorat %ara conventie +entru veniturile 0lo.ale ale contri.ua.ilului
IcEim+o&it datorat in situatia a+licarii unei conventii +entru veniturile 0lo.ale ale
contri.ua.ilului
$resiunea %iscalaEim+o&ite- ta1e si contri.utii o.li0atorii datorate de
contri.ua.il5veniturile 0lo.ale ale acestuia
In a+licarea +revederilor unei conventii de evitare a du.lei im+uneri internationale un
element deose.it de im+ortant este domiciliul %iscal al contri.ua.ilului +ersoana %i&ica (in
44
ca&ul +ersoanelor 'uridice se tine cont de sediul +ermanent- adica centrul activitatii: .irouri-
intre+rindere etc). In 0eneral acesta este situat in tara de re&identa- dar e1ista si e1ce+tii:
a) in situatia in care un contri.ua.il este re&ident sl am.elor state semnatare ale unei
conventii de evitare a du.lei im+uneri- domiciliul %iscal este considerat statul in care
contri.ua.ilul are locuinta +ermanenta/
.) daca un contri.ua.il este re&ident al am.elor state semnatare ale unei conventii de
evitare a du.lei im+uneri si are locuinta +ermanenta in am.ele state- atunci domiciliul
%iscal este considerat statul unde are cele mai stranse le0aturi +ersonale si economice/
c) daca un contri.ua.il este re&ident al am.elor state semnatare ale unei conventii de
evitare a du.lei im+uneri si nu locuieste in mod +ermanent in nici unul dintre ele-
domiciliul %iscal este sta.ilit in statul al carui cetatean este/
d) daca un contri.ua.il este re&ident al am.elor state semnatare ale unei conventii de
evitare a du.lei im+uneri- nu locuieste in mod +ermanent in nici unul din ele si este
cetatean al am.elor state ( sau al nici unuia dintre ele) domiciliul %iscal se sta.ileste
+rin intele0erea statelor semnatare.
Romania are conventii de evitare a du.lei im+uneri:
a) creditare totala: Bel0ia- Danemarca- Olanda- Norve0ia- Canada- Iordania- Siria-
$a:istan
.) creditarea ordinara: Franta- 7ermania- Italia- Suedia- SUA- Turcia- India- C,ina-
Tunisia.
45
8II.CARE ESTE SCO$U# FINANTE#OR
INTRE$RINDERII "
Din +unct de vedere istoric e1ista mai multi +asi sucesivi in tratarea acestei +ro.leme
%undamentale.
Daca initial- in conditiile sim+le de des%asurare a activitatii economice- +ro%itul era cel mai
im+ortant o.iectiv- disocierea tot mai +ronuntata in tim+ intre conce+tele de venit si
c,eltuiala si cele de incasare si +lata a anulat acest o.iectiv in %avoarea cas,*ului- re+re&entat
de di%erenta intre incasari si +lati. Di%erentele intre conce+te sunt %oarte mari: o %irma +oate
inre0istra +ro%it atata tim+ cat veniturile sunt mai mari decat c,eltuielile- insa nimeni nu
+oate 0aranta ca veniturile vor %i incasate si nici cand. $e de alta +arte- +lata c,eltuielilor este
o certitudine- asadar +utem discuta de ca&ul unor %irme +ro%ita.ile intrate in +rocedura de
%aliment +entru neonorarea o.li0atiilor contractuale si invers- de %irme care nu au +ro%ituri
ma'ore dar sunt cautate de investitori +entru ca+acitatea lor de a 0enera cas, si +entru .una
0estiune si ec,ili.rarea in tim+ a incasarilor cu +latile.
De ce este im+ortant cas*%loN*ul si cui revine"
46
Acesta revine tuturor +ersoanelor im+licate in %irma- de la +ro+rietari la salariati- stat-
.anci- cum+aratori de o.li0atiuni- %urni&ori.
a) $ro+rietarii doresc ma1imi&area averii lor- e1+rimata ca di%erenta intre nivelul
activelor si nivelul datoriilor %irmei- dar si su. %orma valorii de +iata a +artii detinute
in %irma. Daca +rima a.ordare sur+rinde mai de0ra.a +re&entul- cea de*a doua
re%lecta +otentialul- intrucat +retul la .ursa al actiunilor re%lecta aste+tarile
investitorilor in +rivinta +er%ormantelor viitoare ale %irmei. S+re deose.ire de
actionarii ma'oritari- care urmaresc +re+onderent cresterea valorii de +iata a %irmei si
nu .ene%iciile imediate- +ro+rietarii minoritari urmaresc mai de0ra.a o.tinerea de
dividende- interesul lor %iind unul +e termen scurt.
.) Statul urmareste incasarea inte0rala si la tim+ a creantelor %iscale.
c) Salariatii doresc salarii mari si +latite la tim+.
d) Bancile si ceilalti creditori doresc sa incase&e la tim+ ratele a%erente im+rumuturilor si
do.an&ile a%erente.
e) Furni&orii doresc sa limite&e durata creditelor comerciale si sa incase&e la tim+ si
inte0ral .anii.
$e lan0a cerintele acestor sta:e*,olderi %irma tre.uie sa tina cont si de cerintele
clientilor- care doresc +roduse mai ie%tine si amanarea +latilor. De asemenea- tre.uie luate in
considerare %a+tele5deci&iile oricaror +ersoane care +ot a%ecta intr*un %el sau altul %irma:
+rotestele or0ani&atiilor de +rotectie a animalelor- cam+aniile +u.licitare a0resive ale
concurentei- actiunile administratiei +u.lice centrale +rivind restrictia circulatiei +e anumite
drumuri etc- toate acestea avand im+act asu+ra activitatii %irmei. Asadar- .una 0estiune a
intre+rinderii im+lica atat o.tinerea de cas, dar si armoni&area intereselor sta:e*,older*ilor.
8III. Finantarea intre+rinderii
Functionarea unei %irme este de+endenta de e1istenta unor surse de %inantare si
im+lementarea unor investitii +ro%ita.ile.
Anali&a %inantarii %irmei nu este +osi.ila %ara anali&a .ilantului- care este structurat ca
in %i0ura de mai 'os:
BI#ANT FINANCIAR $ATRIMONIA#
47
Firma se a%la in ec,ili.ru %inanciar atunci cand isi +oate ac,ita datoriile +e .a&a
elementelor de activ.
Din +unct de vedere %inanciar- elementele de activ sunt ec,ivalente unor nevoi sau
alocari de ca+italuri .anesti in vederea constituirii unei structuri +roductive adecvate
intentiilor intre+rin&atorului.
$asivele- din +unct de vedere %inanciar- sunt ec,ivalente resurselor mo.ili&ate de
intre+rindere +entru %inantarea nevoilor.
Mentinerea ec,ili.rului %inanciar al unei intre+rinderi consta in corelarea lic,iditatii
activelor (nevoilor) cu e1i0i.ilitatea datoriilor (resurselor).
#ic,iditatea activelor se re%era la ca+acitatea activelor de se trans%orma in .ani la
+retul corect. In .ilant se vor inscrie mai intai activele %ara lic,iditate sau cu lic,iditatea cea
mai redusa- %unctie de cat de re+ede se trans%orma in cas,:
+ active +e termen lun0 %ormate din imo.ili&ari necor+orale- cor+orale- %inanciare/
+ active +e termen scurt (stocuri- creante- activul inc,eindu*se cu cele care au un
0rad ridicat de lic,iditate cum sunt: investitiile %inanciare +e termen scurt si
dis+oni.ilitatile .anesti in .anci si in casa).
E1i0i.ilitatea datoriilor se re%era la cat de re+ede a'un0 acestea la scadenta (de
e1em+lu +erioada de la constituirea unei datorii si +ana la stin0erea ei). In .ilant se vor
A$TI,- I./0I1I2AT-
3-$/)P/)A1-
$/)P/)A1-
4I3A3$IA)-
A$TI,- $I)$51A3T- 3-T-
ST/$5)I
$)-A36-
I3,-STI6II 4I3A3$IA)- P-
T-).-3 S$5)T
7ISP/3I0I1IT86I
$APITA1 P)/P)I5
$APITA1 S/$IA1
)-2-),-
P)I.- 7- $APITA1
)-251TAT )-P/)TAT
P)/4IT51 3-T 3-)-PA)TI2AT
P)/,I2I/A3- P-3T)5 )IS$5)I 9I
$:-1T5I-1I
7AT/)II $5 -;I<I0I1ITAT- = 1 A3
7AT/)II $5 -;I<I0I1ITAT- > 1 A3
45)3I2/)I
SA1A)IA1-
7AT/)II $8T)- 05<-T
7AT/)II $8T)- 083$I %credite( ancare
curente& credite de trezorerie& de scont(
3-,/I %A1/$8)I( )-S5)S-
1
I
$
:
I
7
I
T
A
T
-
-
;
I
<
I
0
I
1
I
T
A
T
-
3-,/I
P-).A3-3T-
%3-$5)-3T-(
3-,/I
T-.P/)A)-
%$5)-3T-(
)-S5)S-
P-).A3-3T-
%3-$5)-3T-(
)-S5)S-
T-.P/)A)-
%$5)-3T-(
-c?i!iru financiar pe
ter#en !un"
-c?i!iru financiar pe
ter#en scurt
48
inscrie mai intai ca+italurile +ro+rii- care nu sunt scadente/ ele raman- in +rinci+iu- alocate
+e toata durata de e1istenta a intre+rinderii (cu e1ce+tia situatiilor de %aliment). Urmea&a
datoriile +e termen lun0- +rovi&ioanele +entru riscuri si c,eltuieli in %unctie de scadenta lor
mai inde+artata sau mai a+ro+iata- .ilantul inc,eindu*se cu datoriile cu scadenta su. un an.
Intre acestea tre.uie %acuta o distinctie intre ca+italurile atrase 0ratuit (de la %urni&ori- de la
.u0et- de la salariati) si cele contractate +rin +lata de do.an&i (creditele .ancare +e termen
scurt).
Anali&and lic,iditatea activelor si e1i0i.ilitatea +asielor- o.servam ca acestea +ot %i
0ru+ate- si anume:
*active si +asive +e termen scurt (lic,iditate si e1i0i.ilitateO=an)
*active si +asive +e termen lun0 (lic,iditate si e1i0i.ilitateK=an)
Ast%el- ca+italurile atrase +e termen lun0 ar tre.ui sa %inante&e activitatea +e termen
lun0- re+re&entata de activele +ermanente- %olosite in mai multe cicluri economice (mai multi
ani) iar ca+italurile atrase +e termen scurt sa %inante&e activitatea de e1+loatare ( +e termen
scurt).
8III.=. FINANTAREA E;$#OATARII
$entru des%asurarea activitatii sale curente %irma ac,i&itionea&a stocuri de materii
+rime si material- isi constituie stocuri de +roduse %inite- vinde +roduse +e credit comercial.
Din dis+oni.ilitatile e1istente reali&ea&a +lasamante +e termen scurt- %ie in .onuri de te&aur-
%ie in de+o&ite la termen sau +ur si sim+lu +astrea&a cas,*ul in casa. Finantarea lor se %ace in
mod traditional +rin active +e termen scurt.
Furni&orii re+re&inta cea mai la indemana sursa de %inantare- intrucat %irma atra0e de
la acestia materii +rime- materiale sau mar%uri +entru care +lata se reali&ea&a ulterior
ac,i&itiei. Ast%el- intre momentul a+rovi&ionarii si cel al +latii %irma .ene%icia&a de un credit
comercial 0ratuit. Alaturi de %urni&ori se inscriu creditele .ancare +e termen scurt dar si
datoriile %iscale- cele salariale si dividendele- care %inantea&a +asiv %irma.
Datoriile %iscale %inantea&a activitatea de e1+loatare +rion %a+tul ca im+o&itele au o
scadenta ulterioara datei la care are loc %a+tul 0enerator ( de e1em+lu- T8A se +lateste la
.u0et +ana +e @4 a lunii viitoare celei in care .unurile au %ost vandute- sumele a%erente %iind
49
ast%el dis+oni.ile 0ratuit in tot acest interval). Salariatii isi aduc &ilnic a+ortul la crearea de
valoarea adau0ata insa +rimesc o recom+ensa +entru acest lucru a.ia in luna viitoare- tim+ in
care +rodusele sau serviciile reali&ate de catre acestia sunt valori%icate si .anii incasati5%olositi
in activitatea de e1+loatare. Dividendul re+re&inta +artea de +ro%it care este distri.uita
actionarilor- ca remunerare a +artici+arii acestora la ca+italul %irmei. Acestia au dre+tul sa
.ene%icie&e de re&ultatele investitiei lor imediat ce acestea a+ar- insa dividendele sunt +latite o
data +e an- tim+ in care cas,*ul cuvenit +ro+rietarilor %irmei este utili&at in activitate.
Mana0ementul %irmei +e termen scurt este deose.it de im+ortant- +rin +risma
decala'ului care +oate sa a+ara intre momentul si volumul incasarilor si momentul si volumul
+latilor. De&ec,ili.rele la acest nivel +ot %i re&olvate +artial +rin contractarea de credite
.ancare +e termen scurt- insa- +e termen lun0- +ot induce 0rave +ro.leme %inanciare
(%aliment).
8III.@ FINANTAREA IN8ESTITII#OR
Investitiile re+re&inta o c,eltuiala reali&ata in +re&ent de la care se astea+ta .ene%icii in
viitor. Finantarea investitiilor ( mi'loace %i1e- cladiri- terenuri etc) se +oate %ace +rin:
a) Im+rumut- .ancar sau o.li0ator/
.) Emisiune de actiuni cu a+orturi in numerar/
c) #easin0.
Ale0erea uneia dintre aceste modalitati de %inantare im+lica anali&a unor %actori
+recum:
$erioada +entru care sursele de %inantare sunt atrase/
Costul surselor de %inantare*acestea sunt re+re&entate de costurile a%erente
ca+italurilor atrase- si anume nivelul do.an&ilor- al comisioanelor- cu+oanelor-
dividendelor etc./
Fle1i.ilitatea contractului de %inantare*nivelul ridicat al incertitudinii +rivind
evolutia +e +iata a intre+rinderii cere %le1i.ilitatea contractelor. De e1em+lu-
%irma +oate %i nevoita sa ram.urse&e antici+at o datorie- sa ma'ore&e nivelul
sumelor im+rumutate sau sa mareasca +erioada de ram.ursare- ori sa %aca o
amanare a +latilor. In acest conte1t- im+rumuturile .ancare sunt cele mai %le1i.ile
iar atra0erea de ca+ital +rin emisiunea de actiuni este cea mai ri0ida %orma de
%inantare/
Im+actul %iscalitatii 9 im+rumutul (.ancar sau o.li0atar) aduce .ene%icii %iscale
ma'ore- +rin deducti.ilitatea c,eltuielilor cu do.an&ile- cu+oanele- comisioanele
50
etc. Ast%el- se %ace o economie de im+o&it +rin reducerea +ro%itului im+o&a.il. In
sc,im.- a+elul la emisiunea de actiuni nu aduce acest avanta' %iscal- +artici+area
la +ro%it a actionarilor %iind reali&ata ulterior im+o&itarii acestuia. Contractele de
leasin0 duc si ele la economie de im+o&it +rin deducti.ilitatea ratelor de leasin0- a
do.an&ilor sau a amorti&arii- du+a ca&.
In conclu&ie- sursele de %inantare +e care %irma le +oate atra0e de la actionari nu sunt
caracteri&ate de %le1i.ilitate. Daca %irma nu mai are nevoie de ca+italul atras- returnarea
acestuia +rin rascum+ararea actiunilor re+re&inta o +rocedura 0reoaie si- in +lus- im+lica si
un semnal ne0ativ +e +iata de ca+ital (la .ursa). Reticenta mana0erilor %irmei de a a+ela la
aceasta sursa are dre+t cau&a si dilutia +uterii de vot indusa de accesul la actiunile nou emise
a unor investitori noi. Nici din +ers+ectiva economiilor %iscale %irma nu este avanta'ata-
intrucat +latile de dividende catre actionari nu diminuea&a +ro%itul im+o&a.il.
$ersonali&area de catre .anci a creditelor in %unctie de nevoile de %inantare +e termen
lun0- mediu sau scurt %ac din creditul .ancar +re%eratul mana0erilor. Nu toate %irmele au insa
acces la aceasta %ormna de %inantare- acordarea creditelor necesitand inde+linirea unor
conditii %inanciare si e1istenta unor 0arantii. Dre+t alternativa- se +oate a+ela la leasin0*ul
%inanciar sau la creditul o.li0atar. Daca leasin0*ul este usor de reali&at- im+rumutul o.li0atar
im+lica +rceduri la.orioase- %iind necesara su+ortarea unor costuri +rivind redactarea unui
+ros+ect de emisiune in care sunt +re&entate +er%ormantele %irmei si +roiectiile +e viitor-
intermedierea reali&ata +rin .anci si ti+arirea e%ectiva a titlurilor de valoare.
Anali&and aceste as+ecte- mana0ementul %inanciar al intre+rinderii tre.uie sa alea0a
intre o+ortunitatea diverselor surse de %inantare- si anume intre sursele +ro+rii si cele
im+rumutate.
A.Creditul .ancar
7ama de credite +e care o intre+rindere le +oate accesa +entru %inantarea activitatii sale
este din ce in ce mai lar0a- insa conditiile de eli0i.ilitate +e care le im+un .ancile de.itorilor
sunt %oarte stricte. Restrictiile +rivind 0radul de indatorare acce+tat- nivelul de +er%ormanta
atins- costul asumat sau 0arantiile necesare re+re&inta .ariere +entru multe %irme.
Creditele .ancare se im+art in:
A. Credite +e termen scurt:
#inia de credit
Creditul de scont
B. Credite +e termen lun0
51
credite +entru investitii
credite i+otecare
Caracteri&area acestor ti+uri de credite:
#inia de credit :
+ se acorda +entru creditarea activitatii curente de a+rovi&ionare- +roductie- des%acere-
+restari servicii- etc
+ %ondurile sunt +use la dis+o&itia de.itorului in mod %ractionat- in %unctie de nevoile
acestuia ( %ara a se de+asi nivelul creditului contractat- se +ot %ace ast%el tra0eri si
ram.ursari multi+le)
+ se acorda de re0ula +e 3- C sau =@ luni.
Creditul de scont:
+ %inantea&a activitatea curenta
+ se acorda intre+rinderilor care sunt +osesoare le0ale de titluri de credit- 0en cam.ii
=
si
doresc incasarea inainte de scadenta a sumei inscrise +e acestea
+ +erioada ma1ima +entru care +oate %i inc,eiat*un an
+ +osesorul e%ectelor de comert +rimeste valoarea nominala a acestora- mai +utin
do.anda +racticata de .anca si comisioanele
+ in 0eneral di%erenta intre momentul +re&entarii la scontare si scadenta cam.iei nu
tre.uie sa de+aseasca C luni.
Credite pentru investitii
+ destinat %inantarii unor investitii +entru reali&area de noi ca+acitati de +roductie-
de&voltarea ca+acitatilor de +roductie e1istente- moderni&area ca+acitatilor de
+roductie
+ termenul este de cel mult =G ani
+ se +oate acorda o +erioada de 0ratie de +ana la @ ani
+ in 0eneral valoarea creditului este de I4F din valoarea investieiei- restul de =4F
tre.uind sa %ie aco+erit de catre solicitant
Credite ipotecare
+ se acorda +entru construirea- rea.ilitarea- consolidarea sau e1tinderea imo.ilelor cu
destinatie locativa- industriala sau comerciala
+ se +oate acorda o +erioada de 0ratie +ana la @ ani
1
Cambia @ este un tit!u de credit ce atestA o!i"aBia de a se p!Ati sau de a se face sA se
p!AteascA !a scadenBa #enBionatA su#a CnscrisA Cn tit!uD
52
+ in 0eneral nivelul creditului aco+era ma1im D4F din valoarea imo.ilului sau a
c,eltuielilor a%erente consolidarii- re+ararii etc
Costurile unui credit sunt re+re&entate de do.anda si comisioanele5ta1ele +erce+ute de
.anca +entru diverse o+eratiuni 5servicii.
Ram.ursarea creditului se +oate reali&a:
a) la scadenta*intrea0a suma va %i ram.ursata la scadenta contractului de credit/
.) esalonata/
c) cu +erioada de 0ratie*ram.ursarea este amanata un interval de tim+/ .anca calculea&a
si ca+itali&ea&a do.anda a%erenta acestui interval de 0ratie- urmand ca ram.ursarea sa
se %aca +entru un credit ma'orat ( cel initial +lus do.an&ile acumulate +e +erioada de
0ratie).
Ram.ursarea esalonata +oate %i %acuta +rin doua modalitati:
+ +rin anuitati (+lati) constante- ceea ce im+lica o do.anda descrescatoare/
+ +rin anuitati (+lati) varia.ile- ceea ce im+lica o do.anda descrescatoare.
( anuitateErata de ca+ital ram.ursata > do.anda +entru +erioada res+ectiva-
calculata la soldul creditului neram.ursat)-
Tre.uie de mentionat %a+tul ca do.anda a%erenta creditelor .ancare +oate %i %i1a sau
vari.ila (suma dintre rata do.an&ii la credite +e +iata inter.ancara > o +rima care
remunerea&a riscurile asumat de .anca +rin acordarea creditului unui client- sta.ilite
su.iectiv- %unctie de .onitatea clientului). In 0eneral- se recomanda ca +entru credite alese +e
un interval de tim+ mic s+re mediu sa se o+te&e +entru o rata a do.an&ii constanta iar +entru
un credit cu scadenta %oarte inde+artata sa se alea0a o rata a do.an&ii varia.ila- +entru a se
+utea contracara ast%el toate miscarile +osi.ile ale economiei cu im+act ne0ativ asu+ra
costului creditului.
Functie de intervalul de tim+ la care se %ac +latile- +utem discuta de o do.anda
su.anuala (trimestriala- lunara etc). In calculul acesteia se %oloseste o rata a do.an&ii
su.anuala ec,ivalenta- calculata +ro+ortional sau com+us.
$e lan0a do.anda nominala a%erenta- creditele im+lica o serie de costuri su+limentare-
+recum: comision de evaluare a 0arantiei- comision de anali&a a dosarului de credit- ta1a
+entru desc,iderea contului- comision de 0estiune a contului- +enalitati de intar&iere-
+enalitati de ram.ursare antici+ata- costul asi0urarii de viata. Ansam.lul acestor costuri
53
re%lecta do.anda anuala e%ectiva +racticata de .anci- un cost real al %inantarii- care este
su+erior do.an&ii nominale.
B. Ma'orarea ca+italului social
A+orturile de ca+ital +rin emisiunea de actiuni +resu+un atra0erea in %irma de sume
noi- a caror sursa +ot %i si vec,ii actionari care sunt interesati de investitii su+limentare cat si
+ersoane e1terioare %irmei (actionari noi). Actiunile noi n! au aceeasi valoare nominala cu
cele de'a e1istente N!- sunt emise la un +ret de emisiune $E!- su+erior valorii nominale si
in%erior +retului +e +iata al titlurilor vec,i $!.
Du+a emisiune- +retul teoretic va %i o medie +onderata a +returilor +entru actiunile
e1istente si cele nou emise:
$HteoreticE(N2$>n2$E)5(N>n) O$
Di%erenta de +ret va %i recom+ensata catre %irma emitenta cu un dre+t de su.scriere-
un titlu care va %i +rimit de catre vec,ii actionari +entru %iecare actiune de'a detinuta in
+ro+rietate: DsE$*$H. $e .a&a dre+turilor de su.scriere vor +utea %i ac,i&itionate titlurile nou
emise- si anume +entru %iecare actiune noua sunt necesare un numar dEN5n dre+turi de
su.scriere.
Accesul la actiunile noi este di%erit +entru actionarii noi si +entru cei vec,i din +unct
de vedere al costului su+ortat. Daca actionarii vec,i +rimesc 0ratuit Ds in numar e0al cu
actinile vec,i detinute si +e .a&a lor +ot ac,i&itiona la un +ret +re%erentuial ($E) un numar de
titluri noi +ro+ortional cu cele detinute in +ro+rietate- investitorii noi vor tre.ui sa cum+ere
Ds de la actionarii care nu sunt interesati de aceasta emisiune si sa su+orte un +ret +e actiune
care include atat $E cat si contravaloarea Ds care sunt necesare.
$ret intre0E$E> d2Ds
Ds sunt tran&actiona.ile- iar in conte1tul +osi.ilitatii +entru oricine de a su.scrie in
sc,im.ul unui $E si a unui +ac,et de Ds- este %oarte +osi.il sa ai.a loc sc,im.area +uterii in
%irma. In +lus- in situatia in care emitentul actiunilor este a+reciat ca o o+ortunitate .una de
investitii +e +iata- cererea de Ds va %i mai mare decat o%erta- deci este +osi.il ca actionarii
vec,i sa +rimeasca la instrainarea Ds mai mult decat valoarea lor matematica.
C. Emisiunea de o.li0atiuni
O.li0atiunile cor+orative re+re&inta titluri de credit emise de %irmele cu +otential
ridicat +entru a atra0e surse de %inantare de +e +iata de ca+ital.
O.li0atiunile sunt caracteri&ate +rin:
54
maturitate/
valoare nominala/
+ret de emisiune/
+ret de ram.ursare5rascum+arare/
rata cu+onului/
cu+on/
$aturitatea de re%era la intervalul de tim+ +entru care +ot %i emise o.li0atiunile- adica
+erioada de tim+ care se scur0e intre a+aritia lor +e +iata si rascum+ararea de catre emitent.
%aloarea nominala sau principalul se re%erP la suma inscrisa +e o.li0atiune- la
contravaloarea tilului.
Ast%el- investitorii- +e lan0a cu+oanele o.isnuite o.tinute +e +arcursul derularii
contractului de im+rumut- vor .ene%icia in momentul rascum+ararii de o +rima de emisiune-
e0ala cu di%erenta intre valoarea nominala (mai mare) si +retul de emisiune (mai mic). De
asemenea- nu este nea+arat ca emitentul sP rascum+ere o.li0atiunea la valoarea nominala.
Tot +entru a atra0e investitorii- le +oate o%eri la scadenta o +rima de
ram.ursare5rascum+arare- re&ultata din di%erenta %avora.ila dintre +retul de
rascum+arare5ram.ursare (mai mare) si valoarea nominalP (mai mica). De %a+t- in le0atura
cu +returile de emisiune si rascum+arare e1ista trei situatii +osi.ile:
a) emisiune si rascum+arare la valoarea nominalP- ca& in care cum+aratorul titlului de
credit este remunerat doar +rin intermediul cu+oanelor/
.) emisiune la un +ret de emisiune in%erior valorii nominale si rascum+arare la
valoarea nominala- situatie in care cum+aratorul titlului de credit este remunerat
atat +rin intermediul cu+oanelor cat si al +rimei de emisiune/
c) emisiune la valoarea nominala si rascum+arare la un +ret de rascum+arare mai
mare decat valoarea nominala/ cum+aratorul titlului de credit este remunerat atat
+rin cu+oane cat si +rin intermediul +rimei de rascum+arare.
"unc&ie de modul 'n care se face rambursarea principalului- o.li0aQiunile se Rm+art Rn:
a( o.li0atiuni cu ram.ursare la scadenta: +resu+un ram.ursarea inte0ralP a
Rm+rumutului la maturitatate/
( o.li0atiuni cu ram.ursarea esalonata- in transe. Aceasta clau&P il o.li0a +e emitent sa
retra0a in %iecare an5semestru5trimestru etc. o anumitP +arte din datorie.
(ata cuponului re+re&intP rata la care se calculea&P cu+onul- %orma +rinci+alP de
remunerare a im+rumutului o.li0atar. $entru o o.li0atiune- cu+onul se calculea&a a+licand
55
aceasta rata a cu+onului la valoarea nominalP. $entru intre0ul Rm+rumut- +e lan0P valoarea
nominala tre.uie sa se Qina cont si de numarul de o.li0atiuni rascum+arate.
) %) (c C 2 2 =
unde:Rc*rata cu+onului (Rn +rocente)/8N*valoarea nominala/ N*numarul de o.li0atiuni.
#ansarea unui ast%el de im+rumut +resu+une casti0area increderii celor care su.scriu
emisiunii. Atra0erea investitorilor se +oate %ace +rintr*o stare %inanciara cat se +oate de
%avora.ila a intre+rinderii in cau&a si o do.anda atra0atoare com+arativ cu alte o+ortunitati
de +lasare a economiilor lor.
D. #easin0*ul
Com.inand caracteristicile unei ac,i&itii cu cele ale unui im+rumut- leasin0*ul clasic
(o+erational) +ermite %inantarea unui .un %ara ca %irma sa %ie nevoita sa recur0a la
indatorare sau ca+italuri +ro+rii. $ro+rietarul .unului- numit locator va ceda .unul unui
utili&ator numit locatar iar la %inele contractului- +e +arcursul caruia este o.li0at sa +lateasca
c,irie (cota de amorti&are +lus un .ene%iciu sta.ilit de catre +artile contractante)- locatorul
are dre+tul ( nu si o.li0atia) sa ac,i&itione&e .unul contra unui +ret numit valoare re&iduala.
In %inantele locatarului c,iria este trecuta dre+t c,eltuiala deducti.ila iar in %inantele
locatorului amorti&area.
Ulterior- leasin0*ul s*a diversi%icat- cea mai mare ras+andire in +re&ent avand*o cel
%inanciar- care da dre+tul de +ro+rietate asu+ra .unului- locatarul %iind o.li0at la s%arsitul
contractului sa +lateasca valoarea re&iduala. Aceasta %orma de %inantare este similara unei
van&ari cu +lata in rate. In .ilantul locatorului este trecuta la datorii +e termen lun0 (deci
limitea&a +osi.ilitatile viitoare de im+rumut ale %irmei) si s+re deose.ire de %orma clasica- da
dre+tul la deducere a amorti&arii si a do.an&ii +latite %inantatorului.
#easin0*ul este o sursa de %inantare e1ce+tionala in ca&ul ca+italurilor +ro+rii reduse-
cum ar %i ca&ul %irmelor tinere- intrucat .ancile sunt reticente in a acorda credite in situatiile
in care sursele +ro+rii de %inantare sunt reduse in ra+ort cu nevoile de %inantare. Ast%el- daca
%irma o.tine un scor +rost si nu +oate o.tine deloc un credit sau sumele +e care le o.tine sunt
insu%iciente in ra+ort cu nevoile- leasin0*ul da +osi.ilitatea %inantarii .unului =GGF- cu
+osi.ilitatea trecerii lui ulterioare in +atrimoniul %irmei. In +lus- riscurile de u&ura te,nica si
morala cad asu+ra +ro+rietarului .unului (locatorul)- intrucat- contra unei +enali&ari-
locatarul +oate renunta oricand la contract- orientandu*se catre un .un care satis%ace
su+erior nevoile sale le0ate de +roductivitate- +er%ormanta te,nica etc. C,eltuielile cu c,iria
sau cu do.an&ile si amorti&area- du+a ca&- sunt deducti.ile din veniturile %irmei- %a+t ce
im+lica si o serie de avanta'e %iscale +entru locatar.
56
8III.3. EFECTU# $O<ITI8 A# INDATORARII
Indatorarea %irmei- reali&area activitatii .a&ata +e im+rumut are numeroase avanta'e:
*.ene%iciul +re&ent al unor mi'loace de +roductie +entru ac,i&itia carora ar %i %ost
necesara economisirea o +erioada indelun0ata/
*utili&area acestor sume im+rumutate in +rocesul de +roductie duce la o.tinerea de
cas,*%loN*uri care +ermit atat ac,itarea datoriilor dar si cresterea economica a
intre+rinderii (ma'orarea ci%rei de a%aceri- cresterea +roductivitatii- reducerea ciclului de
%a.ricatie etc).
Indatorarea im+lica c,eltuieli deducti.ile cu do.anda- cu+onul- comisioanele si alte
costuri su+limentare. Ast%el- +ro%itul im+o&a.il se diminuea&a si im+o&itul +e +ro%it
datorat se reduce- %irma .ene%iciind de o economie de im+o&it. Acest e%ect +o&itiv al
indatorarii +oate %i sur+rins +rin studierea im+actului structurii de %inantare (1
Fca+italuri +ro+rii si SF datorii) asu+ra renta.ilitatii activitatii- care +oate %i anali&ata
+rin +risma a doi indicatori:
a) renta.ilitatea %inanciara- care masoara marimea re&ultatelor o.tinute (+ro%itul net)
in ra+ort cu sursele +ro+rii de %inantare ale %irmei (ca+italuri +ro+rii).
.) renta.ilitatea economica- care masoara marimea re&ultatelor o.tinute (+ro%it net
+lus do.an&i) in ra+ort cu ansam.lul surselor de %inantare ale %irmei (ca+italuri
+ro+rii si datorii).
Daca renta.ilitatea %inanciara e1+rima renta.ilitatea resimtita de actionari-
renta.ilitatea economica e1+rima o renta.ilitate a intre0ii activitati- %inantata atat din surse
+ro+rii cat si im+rumutate.
100 E
D
D
proprii capitaluri
net profit
a Rfinanciar =
100 E
D
D
datorii proprii capitaluri
dobanzi net profit
Reconomica
+
+
=
Studiind le0atura intre aceste doua %ormule- se +oate o.tine marimea e%ectului
indatorarii:
100 E
D
E ( D %)e )e
proprii capitaluri
datorii
dobanzii Rata conomica conomica a Rfinanciar + =
Acest re&ultat arata ca- in conditiile in care renta.ilitatea activitatii este su+erioara
costului mediu al surselor de %inantare im+rumutate- renta.ilitatea resimtita de +ro+rietarii
57
%irmei o de+aseste +e cea e%ectiv inre0istrata in urma e1+loatarii si +utem discuta de un e%ect
+o&itiv al indatorarii. Invers- daca renta.ilitatea economica este in%erioara ratei medii a
do.an&ii a%erente surselor de %inantare im+rumutate- e%ectul indatorarii este unul ne0ative.
8III.B.#IMITE#E INDATORARII
Desi indatorarea are numeroase e%ecte +ositive- 0radul de indatorare nu +oate %i
e1a0erat- mana0erul tre.uind sa res+ecte anumite limite +rudentiale menite sa +astre&e
lic,iditatea (sa dis+una de active usor trans%orma.ile in .ani +entru a +lati inte0ral si la tim+
datoriile) si solva.ilitatea (sa dis+una de active su%iciente care +rin lic,idare sa +ermita
aco+erirea tuturor datoriilor) %irmei.
Ast%el:
a) re%eritor la datoriile totale ale %irmei se calculea&a ca+acitatea de indatorare 0lo.ala
(CI7):
acestea nu +ot de+asi @53 din +asiv( surse de %inantare)
3 F 2
D
=
pasiv
totale datorii
CIG
acestea nu +ot de+asi @2ca+italurile +ro+rii
2
D
D
=
propriu capital
totale datorii
CIG
.) re%eritor la datoriile +e termen lun0 ale %irmei se calculea&a ca+acitatea de indatorare
la termen(CIT):
acestea nu +ot de+asi =5@2 ca+italurile +ermanente (adica ca+italurile +ro+rii +lus
datoriile +e termen lun0)
2 F 1
D
D D
=
permanente capitaluri
lung termen datorii
CIT
acestea nu +ot de+asi =2 ca+italurile +ro+rii
1
D
D D
=
propriu capital
lung termen datorii
CIT
Res+ectarea acestor limite %ace ca uneori %inantarea investitiilor sa %ie mi1ta- adica
.a&ata atat +e im+rumuturi ( +e termen lun0 si scurt) cat si +e emisiune de actiuni.
58
I;. $O#ITICA DE IN8ESTITII A FIRMEI
$rin investitie se intele0e orice suma alocata in +re&ent +entru care se astea+ta
casti0uri viitoare.
I;.=. E#EMENTE#E UNEI IN8ESTITII
$entru anali&a o+ortunitatii unui +roiect de investitii tre.uie urmarite mai multe
elemente:
8aloarea .ene%iciilor 0enerate ( cas,*%loN*uri) CF=....CFn
8aloarea investitiei reali&ate I
G
Intervalul de recu+erare al investitiei n
Rata de actuali&are- necesara sta.ilirii valorii in tim+ a .anilor
8aloarea re&iduala ainvestitiei 8R
n
59
7ra%ic- o investitie se +re&inta du+a cum urmea&a:
CF
=
CF
@
CF
3
.......................................................CF
n
>8R
n
I
G
t
=
t
@
t
3
t
n
=.C,eltuielile de investitie- notate I
G
re+re&inta suma costurilor 0enerate de darea in
%unctiune a +roiectului. Acestea +ot cu+rinde costurile le0ate de o.tinerea si amena'area
terenului necesar- c,eltuielile a%erente asi0urarii utilitatilor o.iectivului- c,eltuielile +entru
+roiectare si asistenta te,nica- c,eltuieli +entru investitia de .a&a.
In ca&ul in care aceste c,eltuieli se esalonea&a +e un anume interval de tim+- acestea
tre.uie aduse valoric la momentul &ero- cel in care a %ost data in e1+loatare investitia.
$entru a se reali&a acest calcul- e nevoie de cunoasterea valorii in tim+ a .anilor.
Aceasta e1+rima di%erenta de valoare resimtita de un investitor in ca&ul in care o suma +oate
%i reali&ata mai devreme- com+arativ cu situatia in care o suma +oate %i o.tinuta mai tar&iu.
$entru a %ace com+ara.ila o suma incasata sau c,eltuita asta&i cu o suma ce va %i
incasata sau c,eltuita +este un an- tre.uie calculate valorile acestora in acelasi moment de
tim+- asadar se va %ace a+el la ca+itali&are (%ructi%icare) sau la actuali&are.
Daca dorim sa com+aram o suma o.tinuta5c,eltuita asta&i cu o suma ce va %i
o.tinuta5c,eltuita +este un an- va tre.ui sa actuali&am suma din viitor- sa o traducem intr*o
valoare +re&enta- adica sa o actuali&am. De asemenea- avem +osi.ilitatea sa trans%ormam
suma +re&enta calculandu*i valoarea de +este un an- ceea ce inseamna ca+itali&area ei. Ast%el-
aduse valoric la acelasi moment- sumele +ot %i com+ara.ile si se +oate lua deci&ia cea mai
.una in +rivinta unei investitii5c,eltuieli.
Trans%ormarea valorica a sumelor +rin actuali&are sau %ructi%icare se +oate %ace +rin
intermediul unei rate de actuali&are5%ructi%icare.
De e1em+lu- daca de+unem asta&i o suma S la .anca- +este un an vom avea la
dis+o&itie o suma de S(=>rd)- ceea ce semni%ica %ructi%icarea- ca+itali&area. Rd re+re&inta in
acest ca& rata de ca+itali&are. $este doi ani vom avea la dis+o&itie S(=>rd)
@
etc. Asadar-
cunoscand rata do.an&ii +racticate de .anca- +utem estima de ce suma vom dis+une +este 1
ani- si anume S(=>:)
1
.
Similar- +utem a%la ce suma am de+us acum un an la .anca +entru a o.tine in +re&ent
suma S- +rin intermediul actuali&arii. $rocedeul este e1act invers- in loc sa inmultim cu =>rd-
60
im+artim la =>rd. Asadar- suma cautata este S5(=>rd). $erntru a a%la cat re+re&enta aceeasi
suma acum 1 ani-%ormula va %i S5 (=>rd)
1
.
In ca&ul in care ratele de actuali&are5%ructi%icare : sunt di%erite de la o +erioada la alta-
se va %olosi +entru %ructi%icarea5ca+itali&area sumelor +rodusul (=>:=)(=>:@)....(=>:n).
@.Intervalul de tim+ in care se a e1+loata investitia*n
3.Rata de renta.ilitate aste+tata de investitor*:.
Aceasta +oate %i calculate su. trei %orme:
a) Cost de oportunitate: +resu+une ale0erea ratei de actuali&are care re%lecta
renta.ilitatea s+erata a +roiectului %unctie de ceea ce considera investitorul a %i de
re%erinta- in ra+ort cu atitudinea sa %ata de risc (este risco%o. sau risco%il):
*rata in%latiei: investitorul doreste macar sa se conserve valoarea .anilor investiti/
*rata renta.ilitatii %ara risc (rata renta.ilitatii titlurilor emise de stat sau rata do.an&ii
la de+o&itele .ancare 0arantate)/
*rata medie de renta.ilitate a sectorului de activitate/
*rata medie de renta.ilitate a economiei (a+reciata +rin +risma ratei de modi%icare a
unui indice .ursier- cum ar %i BET*C).
Toate aceste date*re+er sunt oarecum usor de identi%icat iar ale0erea uneia sau a alteia
tine de su.iectivismul investitorului- cu +reci&area ca aste+tarile de renta.ilitate vor %i cu atat
mai mari cu cat riscul asumat va %i mai mare. De&avanta'ul este insa ca aceste rate re+re&inta
doar +uncte de re%erinta ale unei economii- %iind clar distantate de re+erele +articulare ale
investitiei (de e1em+lu- nu se +oate identi%ica dre+t rata de renta.ilitate aste+tata +entru un
ma0a&in de in0,etata rata do.an&ii la de+o&ite .ancare- %iind vor.a de investitii total di%erite-
dar nici rata medie de renta.ilitate a sectorului alimentar- %iind vor.a de o nisa a acestuia- si
nici rata de renta.ilitate a intre0ii economii*e +osi.il ca in0,etata sa se vanda %oarte .ine cu
toate ca economia tarii e in recesiune). Asadar- ale0erea unei rate de actuali&are ti+ cost de
o+ortunitate im+lica +ro.lem le0ate de re+re&entativitatea acesteia +entru +roiectul
+articular de investitii.
.) Costul mediu ponderat al capitalului necesar reali&arii investitiei
D C B A
d D c C b B a A
CMPC
+ + +
+ + +
=
G E G E G E G E
Unde:
*A re+re&inta creditele .ancare si aF rata do.an&ii a%erenta acestora/
61
*B re+re&inta im+rumuturile o.li0atare si .F rata cu+onului a%erenta acestora/
*C re+re&inta leasin0*ul %inanciar sau o+erational si cF costul acestuia/
*D re+re&inta emisiunea de actiuni si dF costul acesteia( Dividend58N).
c) *uma dintre o rata fara risc si un ansamblu de prime de risc
Daca investitorul si*ar +lasa .anii intr*o investitie =GGF si0ura (certa)- atunci ar
o.tine o renta.ilitate si0ura- numita renta.ilitate %ara risc. Cum insa s+eranta de renta.ilitate
tinde sa %ie cat mai mare si riscurile asumate vor %i +e masura. Orice risc asumat im+lica din
+artea investitorului aste+tari su+limentare in +rivinta renta.ilitatii. Alt%el s+us- cu %iecare
risc su+limentar asumat- investitorul astea+ta sa*i creasca re&ultatele viitoare- adica sa
+rimeasca o +rima de risc.
Riscurile asumate +ot %i:
*0enerale: cresterea in%latiei- cresterea cursului valutar- cresterea do.an&ii la credite-
restran0erea e1+orturilor sau +iedici la im+ort/
*s+eci%ice %iecarei investitii: scaderea cererii 0enerate de a+aritia unui concurent +uternic-
diminuarea veniturilor +o+ulatiei- cresterea +retului la materii +rime- evenimente ce +ot
a%ecta ima0inea %irmei etc.
Ast%el- :ERata %ara risc > +rime de risc
B.Cas,*%loN*urile dis+oni.ile*CF
Acestea re+re&inta o di%erenta intre incasarile si +latile 0enerate de +roiectul de
investitie reali&at ( date estimate).
Formula de calcul sim+li%icata este:
CFE +ro%it net

>amorti&are> do.an&i*cresterea economica a %irmei
Cresterea economica a %irmeiEvariatia imo.ili&arilor .rute >variatia activelor
circulante nete
Estimarea +ro%itului net:
$ro%it netECA*CF*C8*amorti&are*do.an&i*im+o&it +e +ro%it
Ci%ra de a%aceri (CA) se +ro0no&ea&a avand la .a&a studii +rivind im+actul investitiei
asu+ra +roductivitatii (numar de .unuri +roduse)- evolutia +returilor +e +iata si nivelul
cererii +entru res+ectivele +roduse. Sim+li%icat- se sta.ileste o rata de crestere anuala a ci%rei
de a%aceri- care se +astrea&a +e toata durata de e1+loatare a investitiei.
62
C,eltuielile varia.ile (C8) sunt cele care evoluea&a direct +ro+ortional cu CA- adica
C8EvFCA- %iind direct im+licate in reali&area +roduselor %inite (materii +rime- materiale-
ener0ie etc).
C,eltuielile %i1e (CF)- desi se re0asesc in +retul +roduselor %inite- nu varia&a odata cu
cresterea sau reducerea +roductiei (c,iria s+atiului de +roductie). $e termen lun0 insa- ele vor
%i incadrate tot la cate0oria varia.ile.
Amorti&area se calculea&a con%orm metodei de amorti&are aleasa de a0entul economic- in
con%ormitate cu normele in vi0oare.
Do.an&ile se identi%ica din ta.elele de ram.ursare ale im+rumuturilor- care +ot %i
construite si ele antici+at.
Im+o&it +e +ro%itE(CA*CF*C8*amorti&are*do.an&i)2 cota de im+o&it +e +ro%it
Estimarea cresterii economice:
Cresterea economica re+re&inta investitiile aditionale ale +roiectului in imo.ili&ari si in
active circulante nete. E1+loatarea oricarei noi investitii im+lica +e +arcurs modi%icari ale
o.iectului investitiei care necesita c,eltuieli su+limentare (cum ar %i construirea unui de+o&it
lan0a o ,ala de +roductie) insa si s+orirea mi'loacelor de +roductie circulante (ac,i&itia unui
nou utila' va duce la cresterea ci%rei de a%aceri +rin +risma unor investitii su+limentare in
materii +rime- ener0ie- a+a etc/ +roductia in +lus nu se +oate reali&a decat +rin consum in
+lus/ o +roductie s+orita 0enerea&a si cresterea stocurilor de +roduse %inite si a clientilor).
CR.ECETImo...rute>TACrNete
$entru sim+li%icare- orice noua investitie reali&ata in conte1tul investitiei initiale- se
tratea&a distinct- asadar TImo...ruteEG. In sc,im.- investitia in stocuri de materii +rime-
materiale si +roduse %inite +oate %i sustinute doar +artial +rin credite +e termen scurt sau
credite comerciale (%urni&ori)- restul %iind %inantat din re&ultatele e1+loatarii o.iectului
investitiei.
TACrNeteETStocuri>TClienti*TDatorii +e termen scurt
8ariatia activelor circulante nete se reali&ea&a cu a'utorul ci%rei de a%aceri- %iind
utili&ata durata de rotatie a activelor circulante nete in ci%ra de a%aceri (arata in cat tim+*&ile
activele circulante nete se trans%orma in venituri).
360 E
D D
CA
nete circulante actie
dr =
Cunoscand datele istorice +rivind durata de rotatie res+ectiva sau %acand estimari
+entru aceasta %unctie de aste+tarile +ro+rii investitorului-
63
360
E
CA
dr ACrNete =
In studiul +er%ormantei unui +roiect de investii se vor lua in considerare numai
%lu1urile mar0inale 0enerate de catre acesta- nu re&ultatele +e ansam.lu. In ca&ul in care nu
avem la dis+o&itie e1clusive datele a%erente +roiectului de investitie- +utem com+ara
re&ultatele o.tinute de %irma in +re&enta si in li+sa +roiectului de investitii res+ective adica
%lu1urile mar0inale.
4.8aloarea re&iduala*8R
Re+re&inta cas,*%loN*ul determinat de activitatea de de&investire- adica scoaterea din
e1+loatare a investitiei in anul n. Aceasta este re+re&entata de valoarea de +iata la care se
+oate vinde investitia la s%arsitul duratei normale de utili&are a acesteia.
I;.@.CRITERII DE E8A#UARE A $ROIECTE#OR DE
IN8ESTITII
+.%aloarea actualizata neta (%))
Este indicatorul care com+ara suma investita- cu suma cas,*%loN*urilor actuali&ate
(inclusiv valoarea re&iduala inclusa in ultimul cas,*%loN).
8aloarea actuali&ata neta re+re&inta- de %a+t- sur+lusul de cas,*%loN actuali&at de0a'at
+e +erioada de e1+loatare a ca+acitatilor de +roductie- %ata de suma necesara recu+erarii
ca+italului investit.
Daca valoarea actuali&ata neta este +o&itiva inseamna ca se reconstituie %ondurile
initiale si se o.tine un sur+lus. $roiectul e1ercita o in%luenta %avora.ila asu+ra intre+rinderii
si tre.uie acce+tat.
Daca valoarea actuali&ata neta este ne0ativa- nu se vor reconstitui %ondurile initiale-
tinand cont de tim+ul necesar +entru o.tinerea lor. In acest ca& +roiectul este de%avora.il
+entru intre+rindere.
Daca rata de actuali&are a+licata de intre+rindere este :- 8AN +oate %i %ormulata
ast%el:
8AN(r) E 9 I
G
>
CF
=
>
CF
@
>
CF
3
>...>
CFn
= > : (= > :)
@
(= > :)
3
(= > :)
n
64
sau
8AN(r) E 9 I
G
>
=
+
n
t
t
r
CFt
1
1 ( %
Atunci cand a+are si valoarea re&iduala relatia de calcul este urmatoarea:
8AN(r) E

+
+
+

=
n
t
n t
r
R
r
CFt
1
1 1 ( % ( %
9 I
G
unde:
I
o
E costul investitiei sau investitia initiala
CF
t
E cas,*%loN*ul de0a'at in anul t
: E rata de actuali&are
t E durata de viata economica
n E numarul de ani
8R E valoarea re&iduala.
In ca&ul in care tre.uie ales un +roiect de investitii din mai multe +roiecte cu
caracteristici similare- se va ale0e acel +roiect care 0enerea&a cel mai mare 8AN.
CRITERIU DE SE#ECTIE: 8ANKG- MA;IMU
In ca&ul unor com+aratii- 8AN se a+lica acelor +roiecte de investitii care im+lica e%orturi
%inanciare e0ale.
,.(ata interna de rentabilitate ((-()
Rata interna de renta.ilitate re+re&inta acea rata de actuali&are +entru care 8ANEG.

8AN>
RIR
G := :@
8AN*
$entru determinarea RIR se %oloseste metoda inter+olarii +arcur0andu*se urmatoarele
eta+e:
+ se cauta o rata de actuali&are- su%icient de mare +entru ca 8AN determinata cu
a'utorul ei sa %ie ne0ativa- :@: re&ultatul 0enerat ca %i 8AN*
65
+ se cauta o rata de actuali&are mai mica decat :@- ast%el incat 8AN calculat cu aceasta
rata sa %ie +o&itiva- :=: re&ultatul 0enerat va %i 8AN>
Intre cele doua rate de actuali&are di%erenta nu tre.uie sa %ie mai mare de 4 +uncte
+rocentuale.
Relatia de calcul este urmatoarea:
RIR*V= E 8AN>
V@*RIR 58AN*5
$entru ca un +roiect de investitii sa %ie acce+tat- RIR calculat +entru +roiectul
res+ectiv tre.uie sa %ie mai mare decat :.
In ca&ul in care tre.uie ales un +roiect de investitii din mai multe +roiecte cu
catacteristici similare- se va ale0e acel +roiect care 0enerea&a cel mai mare RIR.
CRITERIU DE SE#ECTIE: RIR MA;IMU
In situatia com+ararii mai multor +roiecte de investitii- RIR este utili&at mai ales in ca&urile
in care alternativele +ot %i a++reciate +rin +risma unor re&ultate relative ( de e1em+lu se
com+ara renta.ilitatea asociata unui de+osit .ancar*e1+rimata in F cu renta.ilitatea
a%erenta desc,iderii unui restaurant sau cu renat.ilitatea a%erenta unor actiuni tran&actionate
la .ursa)
..-ndicele de profitabilitate (-!)
E1+rima cas,*%loN*ul actuali&at care revine la o unitate monetara c,eltuiala cu
investitia. SE utili&ea&a cu +recadere in ca&ul com+ararii investitiilor care +resu+un un e%%ort
%inanciar di%erit.
Relatia de calul este:
I$ E
8AN > I
G
E
8AN
> =
I
G
I
G
unde:
I$ E indicele de +ro%ita.ilitate
8AN E valoarea actuali&ata neta
I
o
E investitia initiala (costul initial al investitiei)
Un +roiect de investitii va %i acce+tat daca I$ K =. In ca&ul in care se +une +ro.lema
ale0erii intre mai multe +roiecte de investitii- se va ale0e cel cu I$ cel mai mare.
66
CRITERIU DE SE#ECTIE: I$K=- MA;IMU
/.0ermenul de recuperare (0()
Re+re&inta tim+ul (numarul de ani) necesar +entru recu+erarea c,eltuielilor initiale
cu investitiile (actuali&ate daca sunt esalonate +e mai multi ani) din cas,*%loN*urile actuali&ate
cumulate.
$entru ca un +roiect de investitii sa %ie acce+tat- termenul de recu+erare actuali&at
tre.uie sa %ie mai mic decat:
+ durata de viata economica a investitiei/
+ termenul de recu+erare ma1im acce+tat de investitor/
+ termenul de recu+erare al altor +roiecte similare/
+ termenul de recu+erare mediu +entru sectorul res+ectiv.
Daca se au in vedere mai multe +roiecte de investitii- se va ale0e cel cu termenul de
recu+erare cel mai scurt.
CRITERIU DE SE#ECTIE: TR MINIMU
67