Sunteți pe pagina 1din 22

INDRUMAR PENTRU AFACERI N DANEMARCA

C U P R I N S
1. Date generale privind Danemarca
1.1 Date geografice
1.2 Populatia si limba oficiala
1.3 Organizarea politica
1.4 Economia
2. Exportul pe piata Danemarcei
2.1 Reglementari daneze privind importul
2.2 zante contractuale daneze
2.3 !urse de informatii privind piata daneza
2.3.1 "arguri si expozitii internationale
2.3.2 !tudii de caz#
$ sectorul confectiilor textile
$ sectorul mobilei
$ sectorul alimentar
3. %nvestitiile straine in Danemarca
4. Reglementari &uridice de comert si investitii
4.1 'ontractul de agent
4.2 'ontractul de distributie
4.3 (egea societatilor comerciale
4.3.1 !ocietatea publica pe actiuni )*+!,
4.3.2 !ocietatea cu raspundere limitata )*p!,
4.3.3 -ilialele de afaceri )branc. offices,
4.3.4 /irouri de reprezentare
0. *lte aspecte &uridice si fiscale
0.1 *legerea legii si &urisdictiei
0.2 %ntrarea in relatii contractuale
0.3 Regimul fiscal
0.4 Regimul proprietatii
INDRUMAR PENTRU AFACERI N DANEMARCA
1. Date generale privind Danemarca
1.1 Date geograice
Danemarca are o suprafata de 43.123 4mp5 fiind formata din peninsula 6utlanda si din
alte 417 insule5 din care doar 83 sunt locuite. Din acestea5 cele mai mari si mai dens populate sunt
insula 9ealand5 pe care este situata si capitala5 'open.aga5 precum si insula -unen.
(inia de coasta masoara 8.311 4m5 iar frontiera sudica cu :ermania masoara 73 4m.
Este o tara cu relief &os5 punctul cel mai inalt masurand abia 183 metri peste nivelul marii. ;area
<ordului margineste Danemarca la vest si nord5 iar ;area /altica la est. Regatul Danemarcei mai
cuprinde5 deasemenea5 %nsulele -aroe si :roenlanda.
*dministrativ5 tara este impartita in 14 tinuturi )amter, si 280 autoritati locale
)4ommuner,. 'open.aga si -rederi4sberg nu se includ in tinuturi. O reforma administrativa a
redus subdiviziunile administrative la 0 regiuni si 23 de municipalitati.
Danemarca este saraca in resurse minerale. 'u toate acestea5 creta se afla in cantitati
considerabile fiind folosita la productia de ciment si5 de asemenea5 petrolul si gazele naturale se
extrag din ;area <ordului peste necesarul de consum intern.
'ea mai mare parte din suprafata tarii5 circa 74=5 este cultivata5 12= este acoperita de
paduri de foioase sau conifere5 in timp ce pasunile5 mlastinile5 nisipurile si lacurile acopera circa
11=. 9onele construite sau de trafic formeaza restul de circa 14=.
Danemarca are un sistem de drumuri foarte bun in tot teritoriul. 'aile ferate si liniile
aeriene asigura transporturi rapide5 iar insulele sunt conectate prin ferr>$boat$uri si un mare numar
de poduri. ?astrup5 langa 'open.aga5 este cel mai mare aeroport din tara si este punctul nodal al
traficului aerian in si din tarile scandinave.
1.! Pop"latia #i lim$a oiciala
Populatia Danemarcei este de 05034 milioane locuitori5 cu o densitate de 123
locuitori+4m2. Danemarca este o tara din punct de vedere national si cultural foarte omogena. 30=
din populatie traieste in orase. 'el mai mare oras este 'open.aga5 cu 15121 milioane locuitori5
daca se iau in calcul si suburbiile )adica 'open.aga ca metropola5 local spus @:reat
'open.agenA,,. *l doilea oras ca marime este *ar.us5 cu peste 311.111 locuitori.
%ntreaga tara este5 de fapt5 impanzita de o retea de orase de marime medie. Procentul
de populatie activa este foarte inalt5 respectiv de 42520= in randul populatiei intre 10$77 de ani.
*ceasta corespunde la circa 25870 milioane de persoane active5 din care 358= lucreaza in
agricultura5 2252= in industrie5 4450= in servicii si 22= in sectorul public.
!caderea ponderii populatiei ocupate in agricultura este consecinta faptului ca5 in acest
sector5 cresterea productivitatii muncii a fost mai mare decat in restul economiei. !tandardul de
viata este inalt5 iar diferentele intre bogati si saraci sunt mai mici decat in multe tari dezvoltate din
Europa.
'ea mai mare parte a populatiei5 circa 3251=5 este de religie protestanta. (imba oficiala
este daneza5 care face parte din familia limbilor grupului nord$germanic sau nordic5 alaturi de
islandeza5 faroeza5 norvegiana si suedeza. (imba engleza este vorbita5 de asemenea5 curent5 de
ma&oritatea locuitorilor.
1.% &rgani'area politica
*ctuala 'onstitutie5 care dateaza din anul 12035 statueaza ca Danemarca este o
monar.ie constitutionala ereditara. *ctualul suveran este regina ;argret.e %%. %n practica5 rolul
monar.ului este simbolic5 de reprezentare.
Danemarca este puternic influentata cultural de tarile invecinate5 ;area /ritanie5
:ermania si tarile nordice. 'onceptele sale &uridice sunt5 in buna masura5 asemanatoare cu cele
din celelalte tari nordice5 adesea bazate pe precepte comune nordice.
!istemul de productie este de tip capitalist )liberalism economic,5 cu proprietate privata
asupra afacerilor si productiei. "otusi5 statul si autoritatile publice exercita un control regulator
considerabil si asigura o ampla asistenta sociala.
Parlamentul danez5 -ol4eting5 este unicameral si are 182 de membri. Doi membri sunt
alesi din :roenlanda si doi din insulele -aroeB ambele teritorii sunt partial administrate de
guvernele locale. *legeri parlamentare au loc la patru ani5 dar Primul ministru poate cere alegeri
anticipate daca se considera politic necesar sau avanta&os sau daca guvernul primeste un vot de
neincredere in parlament.
%n urma alegerilor generale din septembrie 2111 s$a format un guvern de centru$stanga5
prin coalitia a trei partide# Partidul !ocial Democrat5 Partidul !ocial (iberal si Partidul !ocialist al
Poporului. Primul ministru este Celle ".orning !c.midt )Presedintele Partidului !ocial$Democrat,5
iar guvernul este format din 12 ministere.
'abinetul5 compus din Primul ministru si ceilalti ministri5 este numit de monar. la
recomandarea partidului sau coalitiei de partide care detine spri&inul ma&oritatii membrilor
parlamentului.
1.( Economia
Danemarca face parte din grupul de tari cele mai dezvoltate membre ale O'DE5 ceea
ce se reflecta si in distributia productiei intre diferitele sectoare economice. "raditional5
Danemarca a fost considerata o tara agricola5 cu mari exporturi de alimente prelucrate.
Exporturile agroalimentare sunt inca mari5 dar ponderea agriculturii a scazut la mai
putin de 257= din P%/. Productia industriala reprezinta circa 2057=5 constructiile circa 0=. %nsa5
sectorul care domina de departe este cel tertiar5 al serviciilor5 cu aproximativ 8153=. *cesta
include comertul5 transporturile5 institutiile financiare.
!pre deosebire de cele mai multe tari avansate economic5 dezvoltarea industriala in
Danemarca nu este legata de o baza proprie de materii prime. %ndustria daneza este dominata5 in
mare masura5 de prelucrarea usoara si reprocesare5 productia fiind caracterizata printr$un inalt
grad de specializare5 in domenii particulare5 bine definite.
'a urmare5 din cele peste 711.111 companii inregistrate industria daneza este formata
predominant din %;;$uri )2+3 din totalul companiilor,.
%ndustria manufacturiera este dominata de nise de productie mici sau mi&locii de inalt
standard te.nologic destinat5 in principal5 utiizatorilor profesionisti. Datorita acestei structruri
complexe si versatile5 industria manufacturiera daneza in ansamblu5 nu este atat de sensibila la
sc.imbarile pe piata mondiala5 ca alte tari cu industria concentrata in cateva sectoare.
"otodata5 in ultimii ani5 tot mai multe companii daneze cu interes in a$si dezvolta
exporturile si$au plasat facilitatile de productie in tari in care costurile de productie sunt mai
scazute. Progresele in transporturi si te.nologia comunicatiilor au facilitat acestora diri&area catre
alte parti ale lumii a unor parti din procesul te.nologic5 cu scopul de a$si mari mar&a competitiva si
de a obtine acces la calificari si competente ce nu sunt disponibile in Danemarca.
%n ultimii ani5 agricultura a suferit sc.imbari structurale5 care au condus la o specializare
crescanda si la ferme considerabil mai mari comparativ cu media pe E. 'irca 71= o constituie
productia animala5 indeosebi produse lactate si carne de porc. *gricultura detine circa 10= din
exporturi.
%n momentele in care exportatorii danezi de produse agricole s$au confruntat cu
extinderi ale E s$au inregistrat progrese5 apreciindu$se ca si ultima extindere ar fi un avanta&
pentru agricultura daneza. Extinderile niunii cu :recia5 in 12315 cu !pania si Portugalia in 12375
ca si cu !uedia5 -inlanda si *ustria in 12205 au avut ca urmare cresterea cu 101= a exporturilor
agricole daneze in E5 in primii 0 ani ulteriori extinderii.
*ceasta constituie5 insa5 o medie ponderata5 veniturile din export fiind diferite de la tara
la tara implicata in procesul extinderii. %n termeni procentuali5 castigurile cele mai mari le$a adus
Portugalia5 iar cele mai mici5 *ustria.
Ramura cresterii bovinelor se apreciaza a fi principala beneficiara a extinderii5 desi5 in
anii urmatori5 si producatorii danezi de porcine se vor bucura de un avanta& competitiv. Productia
vegetala se estimeaza ca va suferi un impact negativ din exinderea E5 ca si producatorii din
domeniul cresterii pasarilor5 care vor putea intampina conditii mai dificile.
Peste 711.111 entitati de afaceri erau inregistrate ca firme supuse cerintelor legislatei
"D*. 'ele mai multe din acestea sunt din sectorul serviciilor )82=,5 sub 11= sunt companii
prelucratoare iar 21= sunt de comercializare.
!ectorul industrial bazat5 cu preponderenta5 pe intreprinderi mici si mi&locii5 acopera o
gama larga de produse5 vizand si importante nise in domeniile .ig.$tec.5 %"5 biotec.5 ca si in
masini si ec.ipamente de standard te.nologic inalt.
Dimensiunile reduse ale pietii interne au facut ca producatorii sa$si caute clientii in afara.
'a rezultat5 industria prelucratoare este puternic orientata catre export si5 in ultimii 11 ani5
Danemarca a inregistrat o balanta de plati excedentara5 datorita cresterii accelerate a exporturilor.
%n 21115 exporturile daneze de marfuri au totalizat 31 miliarde euro. 'ele mai mari piete
de export5 in ordinea valorii totale a importurilor5 sunt# :ermania5 !uedia5 ;area /ritanie5
<orvegia5 !ingapore5 !*5 -ranta5 Olanda5 %talia5 Polonia si -inlanda. 87= din totalul exporturilor
consta in produse industriale. :rupele de export cele mai importante sunt petrolul5 produsele
peroliere si derivate din acestea B produse medicinale si farmaceutice B masini si ec.ipamente
folosite in general in industrie B carne si produse din carne B diverse produse B masini si
ec.ipamente generatoare de electricitate B confectii B masini specializate pentru industrii speciale B
masinile si instrumentele electrice B peste si produse din peste.
%mporturile daneze de marfuri in 2111 au totalizat 8150 miliarde euro5 din care 82=
provin din tarile E. /unurile de folosinta directa in comert si industrie reprezinta partea cea mai
mare. ;a&oritatea sunt bunuri manufacturate care sunt reexportate dupa o procesare ulterioara. *l
doilea mare grup de importuri sunt bunurile de consum5 ce reprezinta 31=. %mportul de
combustibili formeaza circa 3= din total5 in prezent Danemarca fiind autosuficienta in energie.
"arile invecinate sunt5 de departe5 cele mai importante piete de import. :ermania5
singura5 absoarbe peste 18= din exporturile daneze. "raditional5 !uedia5 Olanda5 <orvegia5
'.ina5 ;area /ritanie si /elgia detin si ele parti mari din exporturile daneze. %n exporturile catre
tarile E predomina masinile si utila&ele5 produsele farmaceutice si cele agricole.
%n general5 Danemarca are usoare excedente cu tarile E. *proximativ 81= din totalul
importurilor daneze provin din tarile E5 in timp ce exporturile corespunzatoare reprezinta 70=.
%n ultimii ani exporturile daneze catre !* au crescut semnificativ5 in timp ce pietele din
Europa 'entrala si de Est5 ca si din Orientul %ndepartat detin5 in prezent5 o parte importanta din
exporturile daneze. Exporturile sunt5 totodata5 superioare importurilor5 pe pietele importante ale
Europei de Est si ale *siei.
Danemarca priveste fenomenul globalizarii ca pe o provocare )@c.allengeA,5 nu ca o
amenintare )@t.reatA,. %nvestitiile directe5 din si in Danemarca5 reprezinta aproximativ acelasi
procent din P%/ )circa 28= fiecare,.
'ompaniile daneze pentru a$si mentine mar&a concurentiala trebuie sa fie foarte
competitive5 altfel marfurile daneze devin prea scumpe. <ivelul inalt al costurilor de productie in
Danemarca face necesar ca strategia celor mai multe companii sa urmareasca realizarea de
produse de inalta calitate5 apte de a fi vandute la preturi mai inalte comparativ cu cele ale
concurentei )asa$numitele E upmar4et products F,.
'irca 41= din exporturile daneze constau in E upmar4et products F $ definite ca
produse de export care sunt cel putin cu 10= mai scumpe decat produsele concurente din alte tari
E. %n aceasta privinta5 Danemarca ocupa locul 1 intre tarile E E 28 F.
'oroana daneza este legata de euro5 fapt ce creeaza dificultati pentru exportatorii
danezi in momentele de apreciere ale euro fata de dolar. "otusi5 aprecierea euro poate asigura un
mediu propice pentru rate scazute ale dobanzii5 cu efecte pozitive in cresterea cererii interne.
%n primul trimestru 2112 economia Danemarcei a inregistrat o crestere economica anuala
de 151=5 si o scadere de 350= fata de trimestrul anterior.
Datele statistice disponibile pentru luna mai 2112 indica o rata a soma&ului de 7=5 in
usoara scadere fata de trimestrul anterior. %nflatia inregistrata a fost de 254= in mai5 in scadere fata
de perioada anterioara.
O economie mica si desc.isa precum cea a Danemarcei5 ale carei performante sunt
strans legate de ale celoralalte tari din E si mai ales ale tarilor invecinate5 este5 ca urmare5 foarte
dependenta de o Piata %nterna Europeana functionala.
!. E)port"l pe piata Danemarcei
!.1 Reglementari dane'e privind import"l
%mportul de marfuri in Danemarca este guvernat de un set complex de directive E si
nationale5 legi5 reglementari si standarde. !copul acestora este de a asigura securitatea
consumatorului5 de a prote&a mediul si de a limita factorii de risc. Diferitele grupe de produse sunt
guvernate de tipuri diferite de legislatie.
%mportatorul este tinut raspunzator de conformarea la legislatie5 iar autoritatile verifica
aceasta conformare. 'a urmare5 importatorul va cere furnizorului ca produsele sa indeplineasca
aceste cerinte.
'erintele de protectia mediului pot fi consultate pe .ttp#++GGG.mst.d4+Englis.+ )*gentia
Daneza de Protectia ;ediului,5 cele sanitar$veterinare pe GGG.foedevarest>relsen.d4
)*dministratia Daneza Deterinara si *limerntara, si pe GGG.fvm.d4 );inisterul *limentatiei5
*griculturii si Pescuitului,5 unde se afla si Punctul national de informatii asupra *cordului O;'
privind aplicarea masurilor sanitare si fitosanitare )!P!,.
Danemarca implementeaza directivele E in legislatia nationala ca legi sau
reglementari. Pentru multe produse5 cerintele specifice sunt cele cuprinse in standardele
europene. !tandardele daneze nationale5 inclusiv Punctul national de informatii asupra *cordului
O;' privind barierele te.nice pentru comert )"/",5 se gasesc pe GGG.ds.d4 )Organizatia Daneza
pentru !tandarde,.
Directiva E privind !iguranta Produsului )".e Product !afet> Directive, este relevanta
pentru aproape toate produsele. 'erinta de baza este ca un produs plasat pe aceasta piata sa fie
sigur. %n plus5 importatorul trebuie sa asigure consumatorii cu informatiile necesare5 fie prin
etic.etarea produsului fie prin instructiunile de intrebuintare. %n fine5 importatorii trebuie sa
monitorizeze siguranta produselor lor si masurile de evitare a riscurilor.
Daca un consumator poate dovedi ca un produs i$a cauzat o dauna5 el poate cere
compensatii financiare conform Directivei de Responsabilitate a Produsului )Product (iabilit>
Directive,. Distribuitorul este indreptatit sa inainteze reclamatia importatorului5 exportatorului5
producatorului sau oricui se afla inaintea sa in lantul distributiei. nele produse sunt considerate
cu deosebire sensibile5 ca alimentele si c.imicalele5 fiind tratate de legislatii separate.
Directivele <oii 'onceptii )<eG *pproac. directives,5 cunoscute si ca Adirectivele 'EA5
acopera peste 21 grupe de produse diferite care prezinta un potential risc pentru consumator.
"oate aceste directive sunt accesibile pe GGG.neGapproac..org. Directivele 'E contin numai
cerintele esentiale privitoare la produse5 cerintele detaliate fiind cuprinse in standarde.
Pentru a arata ca un produs este conform directivelor 'E5 acesta trebuie marcat A'EA.
;arcarea este in responsabilitatea importatorului5 iar procedura care conduce la marcarea 'E
variaza de la un produs la altul. Procedurile concrete5 pas cu pas5 pot fi consultate pe
GGG.cbi.nl+accessguide. Pe langa marcarea 'E5 obligatorie pentru multe produse5 s$au dezvoltat
un mare numar de certificari5 in principiu voluntare5 dar care pot fi5 in realitate5 obligatorii. %n mod
normal5 importatorul va trimite solicitarile sale in ce priveste certificarile.
!.! U'ante contract"ale dane'e
Este de importanta vitala ca produsul sa sastisfaca cerintele de functionare5 design5
durabilitate5 siguranta5 protectia mediului si alte caracteristici. (ivrarile trebuie sa fie in conformitate
cu specificatiile convenite5 fara erori sau deficiente. *numite tolerante sunt5 adesea5 acceptate si
pot fi incluse in contracte.
<u doar produsul in sine ci si ambalarea5 documentatia5 etc. pot face obiectul unor
cerinte ale clientului. Daca acesta adreseaza o reclamatie5 se asteapta ca ea sa fie rezolvata
eficient si rapid. Produsele care nu sunt conforme cu aceste cerinte trebuie corectate fara
intarziere5 pe c.eltuiala furnizorului.
%ncrederea cu privire la livrare este esentiala. %mportatorii danezi opereaza cu termene
stranse iar sezoanele de vanzari sunt scurte. Ei se vor astepta sa primesca comenzile complet5 in
cantitatile convenite si la timp. 'apacitatea exportatorului de a asigura livrari sigure si conforme
devine tot mai mult un avanta& competitiv5 care egaleaza in importanta pretul.
Pretul este totdeauna important5 dar un pret scazut nu este singur suficient pentru a
atrage clientii. Danezii tind sa aprecieze ADalue for ;one>A H valoarea produsului si serviciului
care$l primesc raportat la cost.
'osturile de transport si asigurare trebuie luate mereu in considerare la stabilirea
pretului de export. %<'O"ER;! 2111 constituie un instrument international recunoscut5 dezvoltat
de 'amera de 'omert %nternationala si clarificand responsabilitatile pentru anga&area si plata
transportului si asigurarii. O descriere a diferitelor forme de livrare si definitii se pot gasi pe
GGG.iccGbo.org+indexIincoterms.asp.
"ipul de clauza %ncoterms se va reflecta in pretul de export. %n cele mai multe cazuri se
recomanda sa se lucreze printr$un agent de expeditii sau o agentie de s.ipping5 cand se incepe
un export in Danemarca.
Pretul va varia in functie de oferta si disponibilitatea produsului pe piata. %ndiferent insa
de aceastea5 produse din categorii diferite tind sa aibe structuri de pret deosebite. (a bunuri de
consum cum sunt confectiile si accesoriile5 detailistul poate adauga pana la 311=5 in functie de
tipul de imbracaminte. /unurile de consum de baza au adaosuri mult mai scazute.
Pretul nu poate fi bazat numai pe nivelurile de costuri si adaosuri. %n final pretul trebuie
sa fie competitiv5 comparativ cu alte produse pe piata. 'ercetarea de piata trebuie sa cuprinda si
nivelurile de pret ale produselor concurente de pe piata.
"oti intermediarii pe lantul de distributie urmaresc sa presteze un serviciu pentru a
obtine un profit. %n ultimii ani5 tendinta a fost de a se reduce numarul intermediarilor5 in scopul de a
mentine preturile scazute. ;ulti mari detailisti sar peste angrosisti5 cumparand direct de la
importator5 sau c.iar deruleaza ei singuri importul5 pentru a mentine preturile scazute.
'onditiile de plata sunt5 de regula5 o problema de negociere intre importator si
exportator. %mportatorul va fi interesat in obtinerea celor mai bune conditii posibile in ce priveste
creditul5 pe cand exportatorul va fi interesat in plata rapida si sigura. 'ele mai obisnuite modalitati
de plata sunt# plata anticipata5 scrisoarea de credit5 incasso documentar si contul desc.is.
!.% S"r#e de inormatii privind piata dane'a
%ntrarea pe o noua piata reclama o planificare pe termen lung si eforturi substantiale.
*ceasta include studierea culturii de afaceri si a practicilor comerciale. %nainte de a identifica
potentialii clienti5 este cruciala analizarea caracteristiclior pietei5 a principalior protagionisti si a
oportunitatilor.
'oncurenta pe piata daneza este puternica5 iar cei nou sositi trebuie sa depuna un efort
sustinut pentru a se adapta cerintelor pietei. "otusi5 odata ce se stabileste o relatie functionala cu
un client5 exista buna sanse pentru o anga&are pe termen lung din partea daneza.
*stazi internetul este o sursa ma&ora de informatii pentru noi piete. ;ulte companii
publica informatii despre gamele proprii de produse si retelele de distributie5 dar sunt mai putin
desc.ise cu detalii privind practicile proprii de cumparare. Detalii de contact pot fi5 adesea5 gasite
mai usor in bazele de date online. Exemple sunt GGG.4ompass.com si GGG.europages.com.
%nformatii gratuite se pot obtine despre potentiali parteneri in Danemarca si pe Gebsite
GGG.danis.exporters.d45 cu o baza de date complexa a peste 071.111 companii
daneze5 actualizata de 'onsiliul pentru 'omert5 'onfederatia %ndustriilor si 'amera de 'omert a
Danemarcei.
*lte baze de date cu parteneri de afaceri specifice Danemarcei5 disponibile si in limba
engleza# GGG.di.d4 )'onfederatia %ndustriilor din Danemarca,5 GGG..vr.d4 )-ederatia Daneza a
%ntreprinderilor ;ici si ;i&locii,5 .ttp#++GGG.lf.d4+ )'onsiliul *gricol al Danemarcei,5
.ttp#++GGG.dans4er.verv.d4+ )'amera de 'omert a Danemarcei,5 .ttp#++statban4.d4+ )%nformatii
statistice privind Danemarca,.
'omunicarea eficienta reclama cunoasterea limbii engleze# toate informatiile de piata5
brosurile si Gebsite$urile trebuie sa fie in engleza5 recomandandu$se o asistenta profesionala la
traduceri. O traducere slaba va crea o impresie de neprofesionalitate a companiei. E$mail$ul este
esential in comunicarea actuala5 faxul fiind utilizat pentru transmiterea de documente oficiale.
!.%.1 Targ"ri #i e)po'itii internationale
Participarea si vizitarea de targuri comerciale este o modalitate eficienta de a te
familiariza cu o piata noua. (a marile targuri5 toti actorii importanti ai sectorului vor fi prezenti.
%nainte de a fi expozant este recomandabil sa participi la targ ca vizitator. O vizita bine pregatita la
un targ international poate fi o cercetare de piata cu cost redus.
(a targurile daneze multi expozanti sunt angrosisti sau importatori5 iar grupurile lor tinta
sunt detailistii. !olicitarea de informatii de la expozanti asupra noilor produse este o cale foarte
eficienta de a intra in contact cu cumparatorii. Dizitarea unui targ va furniza exportatorului5
totodata5 informatii cu privire la ultimele evolutii5 tendinte si mode in sector. *ceasta il va a&uta sa$
si adapteze oferta pentru a o face mai atragatoare pentru importatori.
'ele doua mari centre de targuri internationale din Danemarca sunt /E((* 'E<"ER
din 'open.aga )GGG.bellacenter.d4, si5 respectiv5 ;E!!E 'E<"ER din Cerning
).ttp#++GGG.mc..d4+,. Prezentam5 in continuare5 doua targuri de importanta europeana din
Danemarca#
* 'open.agen %nternational -as.ion -air $ '%-- -*!C%O<$!COE$/*:!5 GGG.ciff.d45
este manifestarea expozitionala de cea mai mare importanta din Danemarca si din intreaga piata
scandinava in domeniul imbracamintii5 incaltamintei si accesoriilor. !e desfasoara de doua ori pe
an )februarie si august,.
$ -oodexpo $ .ttp#++GGG.foodexpo.d4+ $ este cel mai important targ de produse
alimentare din !candinavia. !e axdreseaza atat producatorilor5 cat si distribuitorilor5 si companiilor
din domeniul CORE'*. !e desfasoara o data la doi ani
!.%.! St"dii de ca'
n mare numar de firme daneze5 in principal din industria textila dar si a mobilei5
alimentara5 materialelor de constructii5 medicamentelor5 isi transfera productia in exterior. *ceste
firme importa productia finita sau semifabricatele5 in principal in vederea reexportului.
Peste 211 de companii daneze din industria textila5 a mobilei5 materialelor de constructii5
instrumentelor si aparaturii5 au desc.is investitii productive in '.ina5 alte circa 31 noi companii
daneze inregistrandu$se in fiecare an cu astfel de investitii.
$ Sector"l conectiilor te)tile
'ea mai mare parte a confectiilor textile de pe piata daneza sunt importate. 'ifra de afaceri
a confectiilor in Danemarca este de aproximativ 350 miliarde euro anual. ;ulti producatori danezi de
confectii se bazeaza aproape exclusiv pe furnizori externi sau isi infiinteaza propriile facilitati de
productie in afara tarii.
%n general5 acestia nu sunt interesati in alte tipuri de confectii decat dupa propriul design.
*ngrosistii danezi importa5 in general5 branduri internationale ca si confectii sub brandul propriu sau
fara brand.
-ederatia Daneza de "extile si ;oda )D;" H Dans4 ;ode J "extil,5
.ttp#++GGG.dmogt.d4+5 este asociatia firmelor daneze din productia si comertul cu aceste produse.
Pe Gebsite se gaseste un g.id al celor aproximativ 301 de membri ai asociatiei5 al produselor si
serviciilor5 al tuturor brandurilor si marcilor comerciale ale acestora5 publicatiile de specialitate5
expozantii si evenimentele la '%-- si 'open.agen -as.ion Da>s.
O alta organizatie importanta in domeniu este E "extile and 'lot.ing *ssociation of
%mporters and Exporters F5 asociatie sub umbrela 'amerei de 'omert a Danemarcei5
.ttp#++GGG.dans4er.verv.d4+5 care are un caracter de promovare sub aspect te.nic$comercial al
intereselor membrilor sai.
*gentii danezi sau internationali sunt5 cateodata5 utilizati5 cand producatorii5 angrosistii
sau detailistii danezi se aprovizioneaza din exterior. De regula5 cei mai mari producatori5 angrosisti
sau detailisti danezi isi infiinteaza propriile lor birouri in strainatate sau cumpara direct de la
furnizorii externi5 pe cand micii cumparatori danezi recurg5 adesea5 la serviciile unui agent.
'ei mai multi agenti nu detin propriul lor stoc5 ci cumpara doar la cererea cilentilor lor.
;a&oritatea agentilor practica un comision de 3$8=5 aplicat la preturile -O/.
Dupa cum s$a aratat5 unii detailisti cumpara direct de la producatorii externi5 in timp ce
altii5 indeosebi mici magazine de detaliu5 recurg la serviciile agentilor. %n functie de tipul de
imbracaminte5 detailistii importa fie confectii dupa designul producatorului fie dupa propriile
specificatii de design.
Pentru Romania5 produsele textile reprezinta unul din cel mai important articol de export
pe piata daneza )locul 4,5 1250 milioane euro in 2111 )13= din total,5 la care se adauga 3 milioane
euro incaltaminte.
%nitiativa de branding pentru industria romaneasca de confectii5 potentialul Danemarcei in
E fas.ion design F si interesul companiilor daneze in transferul productiei in zone competitive5 fac
deosebit de utila si necesara o conectare5 dintre industria si creatia romaneasca si industria si
scoala daneza de design in domeniu.
$ Sector"l mo$ilei
!ectorul mobilei in Danemarca cuprinde circa 401 companii care5 impreuna5 produc mobila
de peste 11 miliarde euro5 anga&and aproximativ 13.111 lucratori. Raportat la populatie5 Danemarca
este lider mondial la productia si exportul de mobila. Peste 34= din productie este exportata5
facand din acest sector a 7$a ramura exportatoare.
*sociatia Producatorilor Danezi de ;obila )".e *ssociation of Danis. -urniture %ndustries,5
GGG.danis.furniture.d45 reuneste circa 411 de membri5 reprezentand peste 21= din productia
daneza de mobila. %mportatorii de mobila pe piata daneza sunt5 in principal5 si producatori5
angrosistii si cativa detailisti contand pentru o mica parte din importuri.
%n general5 producatorii danezi care coopereaza cu furnizori externi utilizeaza propriile
specificatii de design5 nefiind interesati de mobila gata executata oferita de acestia. Danemarca are
o puternica traditie in proiectarea de mobilier5 care a obtinut recunoastere internationala. "recand
peste moda si design5 care sunt in continua sc.imbare si cauta sa corespunda preferintelor
diferitelor segmente de piata5 este posibil de definit un stil danez$scandinav in mobila5 diferit5 de
exemplu5 de sudul Europei.
De asemenea5 producatorii danezi arata o cerere in crestere pentru articole semi$fabricate.
!e prevede ca importatorii danezi vor continua sa plaseze in exterior parti specifice din productie
)outsourcing,5 in locuri care se dovedesc cel mai profitabile. Participarea la acest important targ
specializat5 cel mai mare de gen din !candinavia si unul din cele mai importante de gen din
Europa5 ar reprezenta un interes practic deosebit5 ca un prile& de contactare a viitorilor parteneri de
cooperare si a conectarii la cerintele actuale ale designului de tip AscandinavA5 practic si functional
prin excelenta.
'ei mai importanti furnizori de mobila in Danemarca sunt !uedia5 '.ina5 :ermania5 %talia si
Polonia5 iar ca piete de export5 :ermania5 ;area /ritatnie5 !uedia5 <orvegia si !*. ;obila este
unul din produsele romanesti prezente pe piata daneza5 cu o valoarea de 050= la export5 in 2111.
$ Sector"l alimentar
Desi Danemarca este un exportator ma&or de produse alimentare5 conditiile naturale
limiteaza productia agricola si fac ca produsele alimentare sa constituie un import esential si
necesar5 cum sunt vinurile5 anumite legume si fructe5 porumb5 orez5 uleiuri5 cafea5 ceai5 cacao5 ca
si o gama larga de produse marine.
;a&oritatea produselor alimentare importate in Danemarca sunt materii prime sau
ingrediente alimentare destinate industriei prelucratoare. %n general5 sectorul alimentar in
Danemarca parcurge un proces de internationalizare5 existand tendinta ca piata sa cuprinda actori
mai putini si mai mari5 tendinta foarte semnificativa pe piata industriala5 cu o integrare crescanda
intre reteaua en$gros si in detaliu.
%mportul de produse alimentare pentru industria prelucratoare este5 adesea5 derulat de
companii cumparatoare specializate si5 intr$o mai mica masura5 de industria insasi. *genti de
vanzari care nu detin stocuri5 sunt5 de asemenea5 frecventi in sector. 'umpararea este dominata
de un mare grad de profesionalism5 deci cumparatorii sunt specializati si au o cunoastere in
profunzime a produselor.
%n plus5 Danemarca are unul din standardele cele mai inalte de siguranta alimentara5 cu
reglementari adesea mai stricte decat cerintele E. ;arii angrosisti au introdus5 de asemenea5
programe de calitate acoperind procesul de productie de la cerintele pentru materia prima5 trecand
prin procesare si manipulare5 pana la cerintele de ambalare.
'ele mai bune perspective sunt pentru exportatorii din domeniile unde productia interna
este insuficienta sau inexistenta. Exista o cerere crescanda pentru produse alimentare ecologice5
ca si pentru alimentele AetniceA5 asociate cu diferitele parti ale lumii.
%n Danemarca exporturile si importurile de produse agricole5 in si respectiv din tarile
terte E5 sunt supuse licentelor5 care au ca scop administrarea cantitatilor in vederea restituirilor
comunitare la export si a respectarii cotelor din acordurile comerciale la import.
!.( Comert"l $ilateral Romania + Danemarca
,a %1 decem$rie !-11 exportul a atins valoarea de 17852 milioane euro5 in crestere cu
peste 0453= fata de 2111. %mportul a insumat 411537 milioane euro5 in crestere cu 27502= fata de
2111. -ata de anul anterior5 in 2111 se constata cresterea volumului sc.imburilor bilaterale cu circa
32=.
,a %1 mai !-1! valoarea totala a sc.imburilor bilaterale a fost de 188517 milioane euro5 in
crestere cu 3= fata de perioada similara a anului trecut. %mporturile au scazut cu 053=5 pana la
valoarea de 111517 milioane euro5 in timp ce exporturile au inregistrat o crestere de 1753=5
atingand valoarea de 88 milioane euro. -ata de perioada similara a anului anterior se constata
cresteri semnificative la grupa prod"#elor alimentare )K11850=5 continuand tendinta de
devansare a importurilor, si la cea a produselor industriei c.imice )K33=5 in special datorita
cresterii exporturilor de prod"#e armace"tice5 grupa la care se pastreaza soldul pozitiv,.
Evol"tia #c.im$"rilor comerciale rom/no + dane'e #e caracteri'ea'a prin0
- ;entinerea unor rate de crestere anuale net superioare mediei europene.
- O evolutie pozitiva se constata la grupele produse alimentare si produse farmaceutice5 la
care s$au inregistrat constant valori superioare ale importurilor fata de exporturi5 tendinta fiind
inversata in ultimii doi aniB
- 'resterea importurilor din Danemarca5 in principal ca urmare a cresterilor inregistrate la
grupele de marfuri legate de procesul de investitii si rete.nologizare din RomLnia in care sunt
anga&ate firme daneze.
Str"ct"ra #c.im$"rilor comerciale la %1 mai !-1!0
E)port0 produse farmaceutice )31=,5 metale si articole din metal )13=,5 masini si aparate5
ec.ipamente electrice )17=B,5 materiale textile5 articole de imbracaminte si incaltaminte )13=,5
produse alimentare diverse5 bauturi5 tutun si produse din tutun )11=,.
Import0 produse ale industriei c.imice si conexe )32=,B masini5 aparate si ec.ipamente
electrice )18=,B animale vii si produse ale regnului animal)11=,B metale comuni si articole din
acestea )850=,5 produse alimentare5 bauturi si tutun )7=,.
%. Inve#titiile #traine in Danemarca
Politica daneza privitoare la investitiile straine directe urmareste atragerea acestora5
neexistand restrictii sau conditionari5 cu exceptia considerentelor de securitate nationala. Exista
putine limitari la dreptul de proprietate pentru straini5 iar investitorilor straini li se acorda tratamentul
national.
%n Danemarca5 fluxurile )floGs, si volumul )stoc4, investitiilor straine sunt inregistrate si
monitorizate de catre /anca <ationala a Danemarcei )Danmar4s <ationalban4 $ D<,.
%nvestitiile straine directe )-D%, in Danemarca sunt definite ca E investitiile din afara tarii
care constituie cel putin 11= din capital )eMuit>,5 facute in vederea constituirii unui interes financiar
durabil intr$o intreprindere si a exercitarii unei influiente semnificative H dar nu neaparat control H
asupra board$ului de conducere F.
Datele privind fluxurile -D% sunt inregistrate la D< pentru scopuri legate de balanta de
plati5 pe baza sistemului international de raportare a tranzactiilor5 cu un prag de raportare de
111.111 coroane daneze )circa 13.011 euro,. Publicatia E Directe %nvesteringer F )%nvestitii directe,
la capitolul E <>t F )<eGs,5 accesibila pe site$ul D< GGG.nationalban4en.d45 prezinta date anuale
pentru ultimii doi ani5 revizuite trimestrial5 ca si o descriere a principalelor evolutii in ultimul trimestru
raportat.
Datele privind volumul -D%5 evidentiate pe capital )eMuit>, si imprumuturi inter$companii5
sunt publicate anual din anul 12235 cuprinzand5 in prezent5 circa 811 investitori straini si circa 211
intreprinderi cu -D%. Datele sunt defalcate pe regiuni si sectoare economice5 fiind accesibile in
aceeasi publicatie E Directe %nvesteringer F la capitolul E !aerlige oporelser F )!pecial Reports,.
Datele privind companiile transnationale )"ransnational corporations H "<'s, din
Danemarca sunt inregistrate la Danmar4s !tatisti4 )!tatistics Denmar4,5 insa aceste date au un
caracter confidential5 nefiind disponibile informatii despre activitatile "<'s5 filialele straine sau din
Danemarca ale acestora.
-luxurile -D% ale Danemarcei provin din si sunt indreptate spre tarile dezvoltate. !tatele
nite au devenit cel mai important partener5 inlocuind !uedia ca principala sursa de -D% in
Danemarca. %n ce priveste destinatiile investitiilor daneze in afara5 ;area /ritanie se afla pe primul
loc5 urmata de <orvegia.
'ele mai mari fluxuri -D% se inregistreaza in sectorul serviciilor. Dolumul -D% ca procent
din P%/ a crescut de circa 4 ori de la inceputul anilor N21. 'ele mai mari "<'s din Danemarca5
raportat la volumul vanzarilor5 sunt cele din domeniul serviciilor5 indeosebi din finante si trading.
-ilialele cele mai importante din strainatate ale "<'s daneze se afla in tarile invecinate5 de unde
provin si cele mai mari filiale ale "<'s straine5 exceptand mai multe filiale ale "<'s din !tatele
nite.
Doc"mentele nece#are iniintarii "nei companii in Danemarca1 #"nt "rmatoarele 0
1. Documentele de constituire continand statutul companiei )b> laGs, B
2. Documentele privind plata capitalului social. %ntregul capital trebuie varsat5 iar plata
trebuie certificata de un auditor sau avocat B
3. 'ompania trebuie sa aiba numit un director5 un board director si un auditor B
4. "ranscrierea adunarii generale statutare si lista actionarilor B
0. Daca persoanele care sunt numite pentru functia de director sau sunt alese pentru
board$ul director sunt cetateni straini si nu au numar danez de 'PR )Registrul 'entral al
Populatiei,5 trebuie anexata o copie a pasaportului acestora B
7. Daca fondatorul sau actionarul este o companie straina5 este necesara o copie a
documentului privind functionarea legala a societatii in tara de oringine.
%nregistrarea companiilor cu raspundere limitata si pe actiuni este efectuata de Danis.
/usiness *ut.orit> .ttp#++GGG.er.vervsst>relsen.d45 care functioneaza ca departament distinct in
cadrul ;inisterului Economiei si %nternelor. *ceasta agentie are rolul unui birou unic5 nemaifiind
necesara nici o alta formalitate pentru validarea inregistrarii firmei respective.
%ntrucat aprobarea pentru functionarea unei firme5 indiferent de tipul acesteia5 este data
pe loc sau in maximum 3$14 zile lucratoare de la data inregistrarii formularului5 nu se cunoaste si nu
se aplica in Danemarca principiul @aprobarii taciteA )silent procedure,. Daca in maxim 14 zile nu s$a
materializat inregistrarea5 singurul motiv il poate constitui neeligibilitatea solicitantului pentru
obiectul activitatii mentionat in formularul de inregistrare5 ca urmare a savarsirii unor fapte penale
care il fac incompatibil cu calitatea de proprietar+actionar5 etc. al unei firme.
".e Danis. "rade 'ouncil )'onsiliul Danez pentru 'omert, ce functioneaza in structura
;*E danez5 are un compartiment special @%nvest in Denmar4A5 GGG.investind4.d45 a carui sarcina
este promovarea -D% in Danemarca.
Principalele acte normative ce privesc -D% in Danemarca sunt ".e Danis. Public
'ompanies *ct si5 respectiv5 ".e Danis. Private 'ompanies *ct.
%.1 Reglementari 2"ridice de comert #i inve#titii
!istemul &uridic danez este bazat pe legea scrisa5 promulgata prin acte ale
Parlamentului. %zvorul de drept fundamental este 'onstitutia.
6urisprudenta daneza opereaza pe baza diviziunii intre Dreptul public si Dreptul
civil. (inia de demarcatie nu este usor de stabilit5 iar criteriile de dis&unctie formeaza obiectul
multor dezbateri. Dreptul civil reglementeaza relatiile reciproce dintre cetateni si dintre
persoanele fizice si persoanele &uridice5 de exemplu companii si institutii.
(ibertatile de actiune ale cetatenilor pot fi restranse numai prin lege sau precedent
&uridic5 adica pe baza unei (egi )*ct,. 'onstitutia determina conditiile prin care (egile au
valabilitate. Dupa ce au trecut de -ol4eting si au obtinut 'onsimtamantul regal )Ro>al
*ssent,5 (egile trebuie publicate in 6urnalul Oficial. Ele intra in vigoare la o saptamana de la
publicare5 daca nu este fixata o alta data anume in (ege.
;ulte legi au forma unor legi$cadru5 continand linii directoare generale si lasand
ministrului de resort sarcina de a emite reglementari mai precise. O lege este amendata sau
abrogata de o noua lege adoptata.
Exista trei niveluri de instante &udecatoresti in Danemarca# tribunalele municipale5
curtile de apel si 'urtea !uprema. %n plus5 un tribunal fiscal5 separat5 decide in litigiile privind
impozitele5 iar un tribunal comercial5 tot separat5 gestioneaza litigiile de afaceri5 problemele
de insolvabilitate si similare.

(.1 Contract"l de agent
O firma straina care doreste sa$si vanda produsele pe piata daneza va incerca
adesea sa o faca printr$un agent comercial danez5 care este familiarizat cu piata si
sectoarele specifice de afaceri in Danemarca. %n acest mod5 o firma exportatoare poate
testa mai bine daca produsele in cauza sunt corespunzatoare pentru piata daneza.
*gentul comercial nu actioneaza pe contul sau ci pe contul exportatorului. %n baza
unei Directive E din anul 12375 care a avut ca sursa de inspiratie legislatia germana5
guvernul danez a trecut o (ege asupra agentilor de comert si reprezentantilor de vanzari.
'onform acestei legi5 fiecare din parti poate cere ca un contract de agent si
reprezentare sa fie inc.eiat in forma scrisa. rmatoarele aspecte ar trebui avute in vedere
atunci cand se inc.eie un asemenea contract#
$ <umele partilor
$ Descrierea zonei de actiune5 a produsului si exclusivitatii
$ 'alitatea legala a agentului comercial si aria competentei sale
$ *ctivitatile de vanzari ale agentului5 acceptarea comenzilor si reclamatiilor
$ *gentul sub$comercial
$ Detalii asupra posibilelor stocuri ce pot fi detinute de agent
$ Detalii asupra nivelului comisionului5 calcularii comisionului si maturarii comisionului
$ "rebuie sa se faca un minim de vanzariO Daca da5 care sunt consecintele cand nu se
atinge minimulO
$ 'lauza de non$concurenta
$ Obligatia de a furniza informatii
$ Obligatia de a respecta secretul
$ "ermenii si conditiile afacerii
$ Durata contractului si perioada de preaviz
$ Participarea la expozitii si targuri
$ -ormare educationala
$ 6urisdictie. (egea aleasa. *rbitra&
Daca este limitat in timp5 contractul de agent expira fara ca vreo masura sa fie
luata de una din parti. Daca este pe termen nedeterminat5 fiecare din parti poate rezilia
contractul cu un preaviz de cel putin o luna inaintea noului an de contract.
Daca o companie decide sa$si vanda produsele pe aceasta piata printr$un agent
comercial5 introducerea unui produs nou va cere un efort deosebit din partea agentului si
deci la inceput5 aceste eforturi nu vor aduce decat un numar modest de comenzi si5 ca
urmare5 un comision deasemenea modest pentru agent.
Odata ce produsul a fost introdus cu succes pe piata5 agentul commercial va
obtine un venit corespunzator cu eforturile. Deci5 din moment ce un contract de agent poate
fi reziliat cu un asemenea preaviz redus5 exista un mare risc ca agentul commercial sa nu se
poata bucura de beneficiile rezultate din munca sa.
'a urmare5 agentul commercial poate pretinde compensatii adecvate de la
partener la rezilierea contractului5 daca#
$ agentul comercial a gasit noi clienti pentru partener sau i$a extins acestuia afacerile intr$o
masura care sa$i aduca avanta&e considerabile dupa rezilierea contractului5 sau
$ plata de compensatii se considera rezonabila catre agent5 avand in vedere ca acesta ar fi
castigat comision din afaceri cu clienti vec.i si noi daca contractul nu s$ar fi reziliat.
!olicitarea de compensatii nu poate excede media anuala a comisionului obtinut
de agent pe ultimii cinci ani. Reciproc5 nu exista motive pentru acordarea de compensatii in
cazul in care#
$ partenerul a reziliat relatia contractuala din cauza conduitei culpabile a agentului
commercial5 sau
$ agentul commercial a terminat relatia contractuala din motive fara legatura cu partenerul5
sau cand varsta si sanatatea agentului nu$i permite sa$si mai exercite ocupatia5 sau
$ o terta persoana intra in relatie contractuala de agent cu partenerul pe baza acordului intre
partener si agentul comercial initial.
%ntroducerea unei clauze de non$concurenta intr$un contract de agent este
recomandabila in Danemarca. O astfel de clauza poate fi valabila pe o perioada de
maximum doi ani de la expirarea unui contract de agent si numai daca#
$ este facuta in scrisB
$ se refera la o zona geografica sau un grup de clienti incredintati agentului prin contractul
de agentB
$ priveste marfurile si produsele incluse in contractul de agent.
(.! Contract"l de di#tri$"tie
O alternativa la contractul de agent este contractul de distributie5 prin care
partenerul exportator acorda unei alte persoane dreptul5 cel mai adesea exclusiv5 de a vinde
produsele sale pe o anumita piata. !pre deosebire de agentul comercial5 distribuitorul
actioneaza pe contul si raspunderea sa. Denitul distribuitorului de obicei nu este format de
comision ci de diferenta dintre pretul de ac.izitie si pretul de detaliu.
<u exista legislatie speciala cu privire la distribuitori in Danemarca5 ci se aplica
regulile generale ale libertatii contractuale.
n contract de distributie ar trebui sa contina5 mai mult sau mai putin5 aceleasi
clauze ca un contract de agent. Este imperativ sa se specifice ce drepturi si obligatii revin
distribuitorului si partenerului sau. (ibertatea distribuitorului de a actiona5 calcularea
preturilor5 masurile de mar4eting si inregistrarea marcilor de comert sunt unele din multele
aspecte ce trebuie avute in vedere.
'a regula generala5 libertatea contractuala se aplica si cand se stabileste
perioada de preaviz in contractul de distributie. Daca nu a fost stipulata5 conform legii
daneze5 partile au dreptul sa @adaptezeA perioada de preaviz. *stfel5 o perioada adecvata de
preaviz este de 3$7 luni5 in functie de durata relatiei contractuale. %n caz de violare grava a
contractului de catre una din parti5 relatia contractuala poate fi intrerupta fara preaviz.
%ntr$un contract de distributie pretentiile de compensatie pot fi omise5 neexistand
reguli similare celor din legea daneza a agentilor comerciali si reprezentantilor de vanzari.
*vand in vedere practica &uridica in materie5 distribuitorii nu pot obtine castig de cauza in
cererile de compensatii decat in cazuri exceptionale5 de exemplu cand partenerul a reziliat
contractul fara preavizul corespunzator.
(.% ,egea #ocietatilor comerciale
O alta posibilitate de a putea accede la un segment al pietii daneze este si
infiintarea unei companii daneze. -ormele de societati obisnuite in marea ma&oritate a tarilor
se regasesc si in Danemarca. *legerea formei potrivite de societate inseamna luarea in
considerare a ramurii de comert5 a naturii obligatiilor si a tratamentului aplicat de legea
fiscala.
O entitate comerciala straina care ar dori sa infiinteze o societate in Danemarca5
in mod normal alege intre o !ocietate publica pe actiuni )*4tiesels4ab5 *+!,5 o !ocietate cu
raspundere limitata )*npartssels4ab5 *p!, sau o filiala )branc. office,.
%n afara de acestea5 mai sunt posibile si alte forme de societati5 ca de exemplu
Parteneriat commercial general )%nteressens4ab,5 afacere comerciala individuala
)en4elmandsfirma,5 Parteneriat cu raspundere limitata )?ommanditsels4ab,5 'ooperativa
)*ndessels4ab5 *mba, sau -ondul )-ond,.
%n continuare vor fi prezentate numai formele de societati cel mai frecvent intalnite
in practica de comert exterior5 respectiv !ocietatea publica pe actiuni5 !ocietatea cu
raspundere limitata si filiala.
%n mod obisnuit5 fondarea unei societati se realizeaza cu un avocat. !istemul
german al notarilor nu exista in Danemarca.
(.%.1 Societatea p"$lica pe acti"ni 3A4S5
%n Danemarca5 !ocietatea publica pe actiuni face obiectul unor reglementari mai
putin complicate decat in alte tari si in consecinta aceasta forma de societate este mai
populara. !ocietatea publica pe actiuni trebuie sa aiba un capital minim de 011 mii coroane
daneze si un management structurat pe doua nivele5 cu un board de directori )cu cel putin
trei membri, si cel putin un director executiv.
-ondatorii pregatesc si semneaza un ;emorandum de asociere care contine
elementele principale asocierii5 numele5 adresa si pozitiile fondatorilor5 data emisiunii de
actiuni5 data *dunarii statutare a actionarilor ca si c.eltuielile de constituire.
Elementele principale ale asocierii se refera la numele societatii5 sediul acesteia5
obiectul societatii5 marimea capitalului divizat in actiuni5 numarul de membri ai board$ului5
regulile de desfasurare a *dunarilor generale ordinare si extraordinare ca si detalii privitoare
la anul contabil.
Decizia de infiintare a societatii este luata de *dunarea generala statutara5 in
baza ;emorandumului de asociere. /oard$ul trebuie sa inregistreze societatea la *gentia
daneza pentru 'omert si !ocietati )Er.vervs$ og !els4absst>relsen, nu mai tarziu de 7 luni
de la data semnarii ;emorandumului de asociere5. !ocietatea nu poate fi inregistrata daca
nu a fost varsat intregul capital.
De subliniat ca o societate care nu este inregistrata nu poate dobandi drepturi si
nu$si poate asuma obligatii. Datorita acestui fapt si pentru ca inregistrarea la *gentia pentru
'omert si !ocietati necesita intre 2$7 luni5 un exportator care doreste sa constituie o
!ocietate publica pe actiuni sau o !ocietate cu raspundere limitata adesea decide sa
cumpere o societate inregistrata dar inactiva.
Plata capitalului minim de 011 mii coroane daneze nu trebuie sa fie doar cas. ci si
in forma de ec.ipamente5 proprietati imobiliare5 patente5 4noG .oG5 etc. %n acest caz5
contributiile trebuie evaluate de experti independenti5 in mod obisnuit contabili.
*ctionarii nu sunt personal responsabili pentru obligatiile financiare ale societatii.
%n principiu5 toate actiunile in societate au acelasi statut. "otusi5 se poate stipula in conditiile
de asociere ca exista diferite tipuri de actiuni. %n acest caz5 trebuie specificata diferenta intre
diferitele tipuri de actiuni5 numarul lor total si posibile restrictii in ce priveste drepturile de a
emite noi actiuni cand se ma&oreaza capitalul social.
Daca nu se specifica altceva in lege5 actiunile sunt liber transferabile. Ele pot fi
emise fie in forma la purtator fie in forma inregistrata. %n ce priveste ultima forma5
documentele de asociere pot sa prevada o transferabilitate limitata. /oard$ul directorilor este
obligat sa tina o lista a actiunilor in Registrul de actiuni. *ctiunile se listeaza in ordinea
numerotarii lor5 iar in cazul ca sunt actiuni inregistrate5 trebuie mentionat si numele
actionarului.
;ai mult5 societatea este obligata sa tina o lista speciala cu detinatorii de actiuni
care fie le dau mai mult de 0 la suta din dreptul de vot5 fie au o valoare nominala care
inseamna cel putin 0 la suta din capitalul social dar nu mai putin de 111 mii coroane daneze.
%n principiu5 lista actionarilor nu este publica dar a celor care detin peste 0 la suta din actiuni
este.
Din aprilie 1233 toate actiunile din Danemarca cotate la /ursa din 'open.aga au
fost inregistrate electronic la 'entrul danez de valori mobiliare. Din acest motiv5 nu se emit
certificate de actiuni pentru companiile listate la bursa.
Daca nu se specifica altfel in documentele de asociere5 fiecare actionar are un vot
per actiune. nele tipuri de actiuni pot avea5 totusi5 drepturi de vot mai ridicate5 dar se
recomanda o crestere a dreptului de vot la maximum 11#1. Dreptul de vot al actionarilor se
exercita in *dunarea :enerala. -iecare actionar are dreptul de a participa la lucrarile
*dunarilor :enerale si sa ia cuvantul.
Documentele de asociere mai pot prevedea ca un actionar poate participa la
*dunarea :enerala numai daca si$a confirmat participarea cu cel putin 0 zile inainte.
%nstiintarea de convocare a *dunarii :enerale trebuie trimisa nu mai devreme de 4
saptamani si nu mai tarziu de 3 zile inainte de data acesteia.
Organul suprem al !ocietatii publice pe actiuni este *dunarea :enerala5 care
alege board$ul de directori. ;anagementul societatii este asigurat de board$ul de directori si
de board$ul executiv. /oard$ul de directori are responsabilitatea generala pentru
managementul societatii5 in timp ce board$ul executiv asigura managementul curent.
/oard$ul de directori este format din cel putin 3 membri. 'el putin &umatate din
membrii board$ului de directori trebuie sa fie cetateni danezi sau din tari E. Daca aceste
cerinte de cetatenie nu sunt indeplinite5 cel putin &umatate din membrii board$ului de directori
trebuie sa fie rezidenti in Danemarca.
/oard$ul de directori numeste board$ul executiv5 care este format din una sau mai
multe persoane insarcinate cu managementul curent al societatii. n membru al board$ului
executiv poate fi membru al board$ului de directori5 dar nu poate fi presedintele acestuia.
;ai mult5 ma&oritatea membrilor din board$ul de directori trebuie sa nu fie membri ai board$
ului executiv al societatii.
%n societatile care in ultimii trei ani au anga&at cel putin 30 de lucratori5 acestia au
dreptul sa aleaga membri in board$ul de directori5 respectiv pana la 01 la suta din totalul
membrilor alesi dar nu mai putin de 2. *nga&atii care sunt astfel alesi in board$ul de directori
au aceleasi indatoriri ca si ceilalti membri5 fiind raspunzatori daca aceste indatoriri sunt
violate. 'u toate acestea5 lipsa lor de experienta si cunostinte poate fi luata in consideratie.
O societate straina care a constituit o companie daneza va alege5 cel mai adesea5
membri in board$ul de directori ca si in board$ul executiv rezidenti din statul gazda. Ei
trebuie sa cunoasca raspunderile lor si consecintele pe care le$ar avea violarea acestor
raspunderi.
-ondatorii societatii5 membrii board$ului de directori sau ai board$ului executiv
care intentionat sau din negli&enta aduc o pierdere societatii5 actionarilor5 creditorilor
actionarilor sau oricarei terte parti prin violarea (egii daneze a societatilor comerciale5 sunt
raspunzatori pentru astfel de daune. *ceeasi raspundere de daune se aplica si auditorilor
societatii.
"oate societatile comerciale daneze5 atat publice pe actiuni cat si cu raspundere
limitata5 sunt obligate sa$si prezinte Raportul anual odata cu raportul audit$ului la *gentia
daneza pentru 'omert si !ocietati5 la cel mult 7 luni dupa inc.eierea anului financiar. (a
aceasta agentie5 oricine poate solicita sa consulte Raportul anual al unei societati daneze.
Daca o societate nu$si indeplineste obligatia de raportare anuala catre agentie5
aceasta va aduce in discutie lic.idarea societatii prin tribunalele daneze de faliment.
*ceeasi masura se aplica5 de exemplu5 si in cazul cand societatea nu si$a numit organele si
auditorii ceruti de lege sau prin documentele de asociere.
(.%.! Societatea c" ra#p"ndere limitata 3ApS5
De la 1 iunie 1227 a intrat in vigoare o noua lege a !ocietatilor cu raspundere
limitata care a simplificat aceasta forma de societate comparativ cu !ocietatea publica pe
actiuni. Responsabilitatea detinatorilor de parti sociale este aceeasi5 respectiv limitata la
contributia la capital. Principalele diferente intre aceste doua tipuri de societati sunt expuse
in continuare.
O societate publica pe actiuni poate fi infiintata in Danemarca numai de cetateni
danezi5 cetateni din tari E sau persoane &uridice din aceste state5 in timp ce oricine poate
infiinta o societate cu raspundere limitata. 'apitalul minim la o societate cu raspundere
limitata este de numai 120 mii coroane daneze5 in timp ce capitalul minim la o societate
publica pe actiuni este de 011 mii coroane daneze.
Procedura de infiintare este5 in principiu5 aceeasi. !ocietatile cu raspundere
limitata pot fi constituite de una sau mai multe persoane. "otusi5 nu mai este necesara o
*dunare :enerala a actionarilor. !ocietatile cu raspundere limitata sunt constituite prin
semnarea ;emorandumului de asociere si a documentelor legate de acesta.
Documentele companiei trebuie sa contina urmatoarele#
$ <umele societatii si numele suplimentare5 daca exista
$ !ediul legal al societatii
$ Obiectul de activitate al societatii
$ ;arimea capitalului social
$ Drepturile de vot ale societarilor
$ ;anagementul
$ *nul financiar al societatii
$ *legerea contabililor
"rebuie mentionat ca termenul pentru inregistrarea la *gentia daneza a
'omertului si !ocietatilor este de 3 saptamani5 nu de 7 luni ca in cazul societatilor publice
pe actiuni. Daca cererea de inregistrare nu a fost facuta in termen5 aceasta nu va mai putea
fi facuta de loc. %n mod similar5 inregistrarea nu poate avea loc daca cererea nu contine
documentele care dovedesc varsarea integrala a capitalului social.
O societate cu raspundere limitata nu$si poate asuma drepturi si obligatii atat timp
cat nu este inregistrata. !ocietarii sunt raspunzatori personal pentru obligatiile societatii
inainte de inregistrare. Din momentul inregistrarii5 drepturile si obligatiile se transfera catre
societate.
O societate cu raspundere limitata este obligata sa foloseasca in denumire
expresia *npartssels4ab5 prescurtat *p!. n *p! trebuie sa mentioneze pe antetul si
documentele sale numele5 sediul si numarul de inregistrare.
Partile sociale ale unui *p! nu sunt considerate valori mobiliare5 ci sunt
inregistrate intr$o lista tinuta de management. %n mod normal nu se emit certificate de
investitor. *dunarea :enerala a asociatilor poate fi prevazuta in documentele societatii dar
nu mai este ceruta expres de lege. *cestia pot .otari5 deci5 daca deciziile societatii pot fi
luate fara a se tine o *dunare :enerala.
n *p! nu trebuie sa numeasca un board de directori5 dar o poate face. %n cele
mai multe *p! directorul executiv este unicul conducator al societatii. 'a si in cazul
!ocietatii publice pe actiuni5 o !ocietate cu raspundere limitata este obligatoriu lic.idata
daca nu$si indeplineste obligatia de prezentare a Raportului anual in termen sau nu are
managementul cerut de lege.
;ai mult5 exista o prevedere in legea *p!$urilor care nu exista in cea a *+!$urilor5
anume ca acea companie care a pierdut 41 la suta sau peste din capitalul sau social5
trebuie ori sa plateasca capitalul lipsa ori sa solicite lic.idarea societatii pana la nu mai mult
de 7 luni dupa acest moment. Daca acest lucru nu se intampla5 *gentia daneza a
'omertului si !ocietatilor poate lic.ida societatea obligatoriu. Datorita acestei prevederi5
constituirea de *+! este mai frecventa decat de *p!.
O prevedere in aceeasi lege a *p!5 stipuleaza ca o societate poate fi desfiintata
fara lic.idare efectiva5 daca societarul declara in scris la aceasta agentie ca nu exista debite
ale societatii fata de terti5 ele fiind lic.idate sau reglementate. Prin astfel de declaratie5
societarul evita costurile de lic.idare. %mportant de retinut este insa faptul ca societarii care
dau astfel de declaratie sunt raspunzatori personal5 solidar si nelimitat pentru debitele
societatii care existau la momentul declaratiei. De aceea aceasta metoda de desfiintare a
unei societati este arareori folosita.
(.%.! Filialele de aaceri 3$ranc. oice#5
O !ocietate publica pe actiuni sau o !ocietate cu raspundere limitata constituita in
alta tara isi poate desfasura activitatea de afaceri in Danemarca si printr$o filiala. %nfiintarea
unei filiale trebuie inregistrata la *gentia daneza a 'omertului si !ocietatilor dar trebuie
precizat ca societatea straina care o infiinteaza este inregistrata in conformitate cu legile din
tara de origine. -iliala nu poate sa$si inceapa activitatea inainte ca inregistrarea sa fi avut
loc.
%nregistrarea la agentie trebuie sa contina numele5 sediul5 obiectul5 etc. ale filialei.
-ilialele sunt conduse de unul sau mai multi directori de filiala care sunt rezidenti in
Danemarca5 cetateni ai unei tari din E sau rezidenti in tara din E unde isi are sediul
societatea @mamaA. -iliala este subiect al legii si &urisdictiei daneze. <umele unei filiale arata
nationalitatea sa si statutul sau de filiala a unei societati pe actiuni sau cu raspundere
limitata.
-iliala este obligata sa prezinte o copie certificata a Raportului anual al societatii
ca si un raport al activitatilor desfasurate de filiala5 catre *gentia daneza a 'omertului si
!ocietatilor5 unde se afla la dispozitia celor interesati.

(.%.( 6iro"ri de repre'entare
%nfiintarea unui birou de reprezentare este o optiune in cazul in care activitatile se
limiteaza la cele cu caracter @auxiliar si pregatitorA. *stfel de activitati nu trebuie sa includa
nici un fel de activitati de vanzari sau competente de a$si asuma obligatii printr$un contract
de vanzari din partea unei companii nerezidente.
*ctivitatile incluse in definitia unui birou de reprezentare pot fi strangerea de
informatii pentru compania straina sau pot include astfel de activitati ca mentinerea unui
s.oG room5 dar si in acest caz nici o persoana din biroul de reprezentare nu are competenta
si autoritatea de a intra parte intr$un contract.
7. Alte a#pecte 2"ridice #i i#cale
7.1 Alegerea legii #i 2"ri#dictiei
Regula generala este ca partile sunt libere sa aleaga legea care le guverneaza
contractul. O astfel de alegere trebuie facuta explicit5 dar ea poate fi si implicita. *legerea
legii va avea totusi efect numai in masura in care acest lucru este permis de legea daneza
sau de legea tarii celeilalte parti. *cesta este cazul cel mai frecvent si este important de
verificat in ce masura se poate face alegerea libera a legii de catre parti.
(egea daneza si dreptul privat international din cele mai multe tari impun ca
legea daneza sa se aplice5 de pilda5 la contractele de anga&are la care munca se efectueaza
in principal in Danemarca. Regula de baza care se aplica este deci @a celei mai stranse
legaturiA cu o tara anume5 deci in cazul de fata ca munca se desfasoara5 in principal5 in acea
tara. *ceeasi regula se aplica si daca munca se presteaza in alta tara pentru perioade mai
reduse de timp.
!ituatia legala a unui agent comercial este similara. Desi alegerea unei legi
straine este posibila5 aceasta alegere a unei alte legi face obiectul multor limitari. *gentul
comercial se considera ca trebuie sa se bucure de protectia pe care i$o ofera legea daneza.
*tunci cand se face alegerea unei legi5 ar trebui facuta si o alegere
corespunzatoare a &urisdictiei. *stfel se pot preveni situatiile in care un tribunal strain ar
&udeca un proces dupa legea daneza5 caz in care nu numai ca aceste procese ar deveni
foarte costisitoare din cauza expertizelor si traducerilor necesare5 dar ar si dura foarte mult.
'a regula generala5 daca la o anumita relatie &uridica se aplica legea daneza5 este
important ca actiunile in &ustitie sa fie facute la un tribunal danez. Este recomandabil sa se
introduca alegerea legii si &urisdictiei in contracte5 evitandu$se astfel posibile incertitudini
ulterioare.
7.!. Intrarea in relatii contract"ale
Daca nu s$a facut o alegere valabila a legii care guverneaza contractul5 se va
aplica legea daneza prin reglementarile sale generale din materia Dreptului civil.
%n Danemarca contractele se considera inc.eiate pe baza ofertei si acceptarii
ofertei. Daca o persoana face o cerere de oferta si declara dorinta de a inc.eia un contract
in termenii cererii de oferta5 aceasta este considerata o oferta de inc.eiere a unui contract.
Daca persoana care a lansat cererea de oferta nu doreste sa accepte oferta facuta in
termenii ceruti5 el trebuie sa comunice imediat celeilalte parti ca nu doreste sa accepte
oferta. *ltfel contractul se considera valabil inc.eiat pe baza ofertei.
Pentru facilitarea inc.eierii de contracte5 'onditiile generale de livrare
%<'O"ER;! sunt folosite si in Danemarca5 dar nu atat de frecvent ca in alte tari. n
partener contractant se poate bizui pe 'onditiile generale de livrare atata timp cat acestea
sunt parte din contractul in c.estiune. *ceasta se face prin semnarea 'onditiilor generale de
livrare de catre ambele parti sau prin specificarea respectiva in confirmarea comenzii.
%n Danemarca consumatorii sunt puternic prote&ati impotriva concurentei neloiale
ca de pilda reclama inselatoare5 prin introducerea unei clauze generale conform careia orice
masuri care contravin cu practicile corecte de mar4eting sunt interzise5 in caz contrar
actionarea individuala in &ustitie fiind obligatorie. 'onformarea cu aceste standarde este
monitorizata de un Ombudsman independent al consumatorilor.
7.% Regim"l i#cal
%n Danemarca5 Registrul 'entral de *faceri )Det 'entrale Dir4som.eds Register H
'DR, constituie centrul sistemului inregistrarii legale a afacerilor5 in coordonare cu Registrul
'entral al Populatiei )'PR, care administreaza sistemul de numere personale si
inmagazineaza informatii asupra persoanelor5 precum si cu Registrul 'entral al 'ladirilor si
(ocuintelor5 in domeniul constructiilor si administrarii spatiului locativ.
'DR inregistreaza toate datele primare privitoare la orice firma din Danemarca5
respectiv toate persoanele &uridice si toate unitatile productive conexe )Gor4places,5 atat
publice cat si private. n numar unic 'DR de inregistrare este acordat fiecarei persoane
&uridice inregistrate iar un numar unic P este acordat fiecarei unitati productive conexe.
'a urmare5 o societate este inregistrata in doua moduri in 'DR# intai ca persoana
&uridica )legal unit,5 sub forma unui numar de 3 cifre5 deci ca societate anga&ata intr$o
activitate economica si+sau ca anga&ator )emplo>er, cu drepturile si obligatiile derivate dintr$
o forma legala specifica de afaceri )!ocietate pe actiuni H *+!5 !ocietate cu raspundere
limitata H *p!5 etc.,5 apoi pe baza unitatilor productive afiliate )P$units,5 sub forma unui
numar de 11 cifre.
Ratiunea impartirii in persoane &uridice si P$units este aceea ca unele autoritati
fiscale necesita date despre baza legala a afacerii5 in timp ce altele )de ex. autoritati de
protectia mediului, necesita date descriind activitatea societatii in mod functional5 cu
informatii privind situarea in teritoriu5 numarul anga&atilor si ramura industriala a diferitelor
filiale ale societatii.
'DR este registrul central al societatilor comerciale din Danemarca5 iar
informatiile din registru constituie baza contactului dintre societati si autoritatile publice in
rezolvarea diferitelor cerinte fiscale5 administrative5 statistice si altele5 cu privire la societati.
%n plus5 informatiile din registru sunt folosite de multe societati comerciale in practica
afacerilor lor.
'DR functioneaza in conformitate cu (egea Registrului 'entral de *faceri5 nr. 418
din 22.10.1227. 'entrul Danez de !tatistica )!tatistics Denmar4, este responsabil cu
administrarea atat a legii cat si a Registrului 'DR. (egea 'DR a inlocuit (egea Registrului
'entral al %ntreprinderilor si nitatilor de Productie )'ER,. Registrul 'ER a fost inc.is in
momentul in care 'DR a devenit operational.
Desi !tatistics Denmar4 detine si opereaza in 'DR5 datele intrate in acest registru
sunt raportate si altor autoritati publice# *dministratia 'entrala Damala si -iscala )"old og
!4at, care se afla in subordinea ;inisterului %mpozitarii )!4atteministeriet,5 *gentia Daneza
pentru 'omert si !ocietati si 'entrul Danez de !tatistica5 care devin5 la randul lor si furnizori
de date.
Obligatia autoritatilor publice de a utiliza numarul 'DR face ca acest numar sa
trebuiasca a fi mentionat pe antetul scrisorilor sau pe orice materiale adresate in scop de
afaceri in Danemarca. *locarea numarului 'DR a avut la baza numarul !E care se acorda5
in scopuri fiscale5 de catre *dministrartia 'entrala Damala si -iscala.
Pentru societatile comerciale cu un singur numar !E )ceea ce este cazul
ma&oritatii,5 numarul !E a devenit numar 'DR. Pentru cele cu mai multe numere !E5 unul
din acestea a fost selectat sa devina numar 'DR. De asemenea5 numarul 'DR a inlocuit
numarul anterior de inregistrare in registrul operat de *gentia Daneza pentru 'omert si
!ocietati. <umarul P nu se foloseste5 in general5 in corespondenta de afaceri ci pentru
identificarea unitatilor producatoare in registrele diferitelor autoritati publice.
Datele inregistrate in Registrul 'DR sunt definite5 in mod ex.austiv5 in (egea
Registrului 'entral de *faceri. %nformatiile cuprinse in 'DR se actualizeaza in conformitate
cu distribuirea de responabilitati prevazuta de (egea 'DR si acordurile inc.eiate intre
furnizorii de date.
%n principiu5 informatiile legate de persoanele &uridice sunt actualizate de
*dministratia 'entrala Damala si -iscala5 *gentia Daneza pentru 'omert si !ocietati si
'entrul Danez de !tatistica. %nformatiile asupra unitatilor producatoare sunt actualizate de
*utoritatea <ationala a Pietei ;uncii5 !erviciul Danez pentru ;ediu si 'entrul Danez de
!tatistica. 'ontinua actualizare a registrului din diverse surse confera o inalta calitate datelor
cuprinse in Registrul 'DR.
Profitul net al societatilor face obiectul unei taxari la nivel de 23 la suta. *cest
impozit este identic pentru orice tip de societate5 *+!5 *p! si filiale. O societate rezidenta in
Danemarca este supusa acestei taxari pentru profiturile sale facute in toata lumea. O
societate se considera rezidenta in Danemrca pentru ratiuni fiscale daca este legal
inregistrata in Danemarca si are sediul statutar in Danemarca.
Dar c.iar si o societate care este inregistrata in afara Danemarcei este
considerata rezidenta in Danemarca in scopuri fiscale daca managementul sau efectiv se
afla in aceasta tara. ;anagementul efectiv este determinat pe baza locului in care se iau
deciziile de afaceri de zi cu zi.
*numite tipuri de plati catre nerezidenti fac5 deasemenea5 obiectul unei taxari5
care poate fi mai redusa5 conform diferitelor tratate externe cu privire la impozitare.
Dividentele de la subsidiarele daneze pot fi distribuite fara retinerea de taxe5 cu conditia ca
societatea mama sa detina 20 la suta sau peste din acea subsidiara o perioada neintrerupta
de cel putin un an de zile5 iar dividentele sunt primite referitor la acea perioada.
%n conformitate cu legea daneza5 se retin taxe pentru redeventele din folosirea sau
dreptul de a folosi patente5 marci de comert5 desene sau modele5 planuri5 formule sau
procedee secrete si informatii privitoare la procedee industriale5 comerciale sau stiintifice.
Platile pentru ac.izitionarea unor bunuri intangibile in legatura cu unele bunuri materiale nu
sunt5 de obicei5 supuse la taxe. "otusi5 platile pentru accesul la 4noG .oG poate fi socotit ca
obiect de retinere de taxe.
De mentionat ca intre Romania si Danemarca exista o @'onventie privind evitarea
dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit si avereA inc.eiata in decembrie 1287.
'onform acestei conventii5 se prevad niveluri de taxare de 10 la suta pentru persoane si
societati5 1 la suta pentru dividente de la societati si 11 la suta pentru redevente. 'onform
conventiei5 odata taxele legal incasate in una din tari5 nu vor mai fi percepute in cealalta
tara.
%n Danemarca se aplica o "axa pe Daloare *daugata );O;!, de 20 la suta. O
serie de activitati de afaceri sunt exceptate de la plata ;O;!. Dintre acestea5 cele mai
importante sunt# ingri&irea spitaliceasca5 medicala si dentara5 asigurarile5 serviciile bancare si
anumite actrivitati financiare ca si serviciile agentiilor de turism.
!ocietatile legal constituite in Danemarca trebuie sa se inregistreze pentru plata
;O;!. O societate inregistrata in strainatate care isi desfasoara afacerile in Danemarca
poate fi solicitata sa se inscrie pentru plata ;O;! la un agent specializat. Recuperarea
;O;! se poate face numai pentru societatile straine neinregistrate pentru ;O;! in
Danemarca.
7.( Regim"l proprietatii
"oate proprietatile privind terenurile in Danemarca trebuie inregistrate in unul din
cele 33 registre de cadastru locale. nele din aceste registre sunt completate pe computer5
ceea ce face consultarea lor mai usoara. Registrele de cadastru sunt desc.ise publicului si5
ca si in alte tari5 inregistrarea se face in legatura cu proprietarul si cu orice alte drepturi care
greveaza asupra terenului5 cu caracter financiar )ipoteci, sau &uridic )servituti de trecere5
drepturi de construire,.
%n legatura cu posibilitatea pentru straini de a cumpara proprietati imobiliare in
Danemarca5 legea daneza este foarte restrictiva. O persoana care nu este rezidenta sau nu
a domiciliat permanent in Danemarca pentru cel putin 0 ani5 poate cumpara o proprietate
imobiliara numai cu aprobarea expresa a ;inisterului 6ustitiei.
*ceste restrictii se aplica si la societati comerciale5 asociatii5 institutii publice sau
private care nu au sediul legal in Danemarca. <umai in cazuri exceptionale5 ;inisterul
6ustitiei va permite cumpararea5 de pilda5 a unei case de vacanta si numai daca solicitantul
dovedeste puternice legaturi cu Danemarca.
(egea daneza privind fermele agricole prevede numai pentru rezidentii din tarile
E sau din !patiul Economic European )!EE, posibilitatea de a cumpara terenuri agricole5
dar si acestia numai cu cu conditia sa$si sc.imbe rezidenta in Danemarca in termen de 7
luni. Rezidentii din afara E si !EE primesc aceasta permisiune numai cu aprobare
speciala.
;ai mult5 c.iar pentru rezidentii care detin in proprietate peste 31 .a5 legea
prevede obligatia pentru acestia de a lucra pamantul5 de a avea o educatie de fermier
)green certificate,. Prin aceasta legislatie se doreste evitarea situatiilor intalnite in mai multe
tari5 unde persoane care locuiesc la oras si detin o locuinta la tara pot ac.izitiona ferme
agricole importante.
Diolarea acestor legi poate conduce la dispunerea de catre ;inisterul 6ustitiei a
vinderii proprietatii imobiliare in c.estiune de catre persoana sau societatea detinatoare.
Red.0 Emil ,UPESCU1 con#ilier economic
)12.12.2112,