Sunteți pe pagina 1din 25

1

T TR RA AN NS SF FO OR RM MA AT TO OR RU UL L E EL LE EC CT TR RI I C C 2 22 20 0V V- -
2 24 4V V





















2









CAP.I

1.Noiuni generale despre transformatoare
Transformatorul electric este o main electromagnetic static de curent
alternativ, care transform o energie electromagnetic primar de anumii
parametrii (u
1
,i
1
) ntr-o energie electromagnetic secundar de ali
parametrii (u
2
,i
2
), frecvena rmane ins constant (f
1
=f
2
=ct.). Cei doi
parametrii care ne dau puterea: u-tensiunea i i-curentul, sufer prin
transformare schimbri inverse, astfel dac tensiunea se micoreaz, curentul
se mrete i invers.La baza funcionrii transformatorului st principiul
induciei electromagnetice.
Din punct de vedere constructiv, transformatorul are dou pri
principale:
1)circuitul magnetic- reprezentat de miezul de fier i construit din
tole de oel
electrotehnic pentru reducerea pierderilor n fier;
2)circuitele electrice- reprezentate de dou sau mai multe nfurri
din Cu
sau Al, realizate n jurul circuitului magnetic, fiind deci cuplate
electromagnetic.
Infurarea care primete energia de la o surs se numete infurare
primar, iar cea care cedeaz energia unei reele sau unui consumator se
numete infurare secundar. Dup cum tensiunea nfurrii secundare
este mai mare sau mai mic decat cea a nfurrii primare, transformatorul
este ridictor sau coborator de tensiune.
Schematic un transformator monofazat, care are dou nfurri este
reprezentat n figura 1.


u




i
1
N
1

N
2
i
2

3
u
1

u
2
z
s


i
2



1

2

fig.1

u
1
- tensiunea de alimentare a primarului;
i
1
curentul din primar, cand n secundar avem legat impedana de
sarcin z
s
;
u
2
tensiunea la bornele secundarului rezultat prin inducie
electromagnetic;
i
2
curentul din secundar;

1
,
2
fluxurile de scpri ale primarului i secundarului;
N
1
,N
2
numrul de spire a nfurrii primare respectiv secundare.
Dup numrul de faze putem avea transformatoare monofazate,
trifazate sau speciale (ex:tri-hexafazate).
Rolul circuitului magnetic:
1)Concentrarea liniilor de cmp
2)Sustinerea nfasurarilor
3)Transmiterea cuplului , fortelor
4)Transmiterea caldurii
Regimul nominal al transformatorului: este regimul definit de
ansamblul valorilor mrimilor nscrise pe plcua indicatoare a
transformatorului i care caracterizeaz funcionarea n condiii prescrise
(regimul de sarcin pentru care a fost proiectat).
Datele nominale ale unui transformator sunt:
- puterea nominal-S
N
(VA)- reprezint puterea aparent la bornele
circuitului secundar;
- tensiunea nominal primar-U
1N
(V)-reprezint tensiunea
aplicat nfurrii primare n regim nominal;
- tensiunea nominal secundar-U
2N
(V)-este tensiunea rezultat la
bornele secundare, la mersul n gol, primarul fiind alimentat cu
tensiunea U
1N
;
- raportul nominal de transformare- k- este raportul ntre
tensiunea primar i cea secundar la mersul n gol;
- curentul nominal (primar i secundar)- curentul de linie
I
1N
,I
2N
(A);
- tensiunea nominal de scurtcircuit-u
sc
-tensiunea aplicat unei
nfurri cand cealalt este legat n scurtcircuit, iar n nfurarea
alimentat curentul are valoare nominal;
- frecvena nominal- 50Hz n Europa, 60 n America de Nord;
4
- randamentul-;
- schema i grupa de conexiuni.
In funcie de utilizarea lor, putem avea mai multe tipuri de
transformatoare :
-transformatoare de putere folosite n transportul i
distribuia energiei;
-transformatoare speciale de putere-folosite pentru alimentare
Cuptoarelor metalurgice, a redresoarelor etc.
-transformatoare pentru reglarea tensiunii;
-autotransformatoare;
-transformatoare de msur;
-transformatoare pentru ncercri de izolaie de nalt
tensiune.



C
CCA
AAP
PP.
..I
II I
II

2
22.
..S
SSI
II S
SST
TTE
EEM
MMU
UUL
LL M
MMA
AAG
GGN
NNE
EET
TTI
II C
CC:
:: P
PPa
aar
rrt
tti
ii c
cco
oom
mmp
ppo
oon
nne
een
nnt
tte
ee,
,,E
EEx
xxe
eem
mmp
ppl
lle
ee,
,, M
MMa
aat
tte
eer
rri
iia
aal
lle
ee u
uut
tti
iil
lli
iiz
zza
aat
tte
ee
l
lla
aa r
rre
eea
aal
lli
iiz
zza
aar
rre
eea
aa s
ssi
iis
sst
tte
eem
mme
eel
llo
oor
rr m
mma
aas
ssn
nne
eet
tti
iic
cce
ee,
,, M
MMa
aat
tte
eer
rri
iia
aal
lle
ee s
ssp
ppe
eec
cci
iia
aal
lle
ee u
uut
tti
iil
lli
iiz
zza
aat
tte
ee p
ppe
een
nnt
ttr
rru
uu
c
cco
oon
nns
sst
ttr
rru
uuc
cct
tti
iia
aa m
mmi
iie
eez
zzu
uur
rri
iil
llo
oor
rr m
mma
aag
ggn
nne
eet
tti
iic
cce
ee,
,,C
CCl
lla
aas
ssi
iif
ffi
iic
cca
aar
rre
eea
aa s
ssi
iis
sst
tte
eem
mme
eel
llo
oor
rr m
mma
aag
ggn
nne
eet
tti
iic
cce
ee
Un sistem magnetic este alcatuit din coloane si juguri.Coloana
transformatorului reprezinta partea sistemului magnetic pe care, sau in jurul
careia,sunt dispuse infasurarile transformatorului.Jugul transformatorului
reprezinta partea sistemului magnetic care nu are mias.urari i care serveste
la inchiderea circuitului magnetic.
Jugurile transformatoarelor pot fi:
- juguri laterale
- juguri frontale.
Jugurile laterale sunt cele care leaga cele doua capete ale uneia si aceleiasi
coloane (Fig. 2.1), jugul lateral are o parte laterala a carei axa este
perpendiculara pe axa coloanei.
5

Fig .2.1 Exemple de sisteme magnetice cu juguri laterale
a) sistem magnetic monofazat in manta;
b) Sistem magnetic monofazat cu coloane si in manta;
c) Sistem magnetic trifazat cu coloane si in manta (sistem magnetic cu
cinci coloane)
Jugul frontal este cel care leaga capetele a doua sau mai multe coloane
diferite (Fig. 2.2).

Fig. 2.2
1-coloane; 2-juguri frontal;
Exemple de sisteme magnetice cu juguri frontale:
a) Sistem magnetic monofazat cu coloane;
b) Sistem magnetic trifazat plan cu coloane.
In fig. 2.3 sunt prezentate formele tipice ale sectiunilor prin jug.
Figura2.3.
Din punct de vedere constructiv coloanele se clasifica astfel:

1) coloane; 2) juguri frontale

6
-coloana cu tesere plana;
-coloana cu tesere radiala;
-coloana cu tesere in evolventa..
Coloana transformatorului asamblata din pachete paralelipipedice de tole
(grup de tole de aceeasi dimensiune) reprezinta coloana cu tesere plana
(Fig. 2.4).
Coloana unui sistem magnetic cu intrefier asamblata din tole de
aceeasi latime, dispuse practic in directii radiale formand sectiunea
circulara transversala a coloanei reprezinta coloana cu tesere radiala (Fig.
2.5).
Coloana unui sistern magnetic cu intrefier asamblata din tole de
aceeasi latime, deformate in asa fel incat, in sectiunea transversala, a
coloanei, toate tolele sa aiba forma de evolventa si impreuna sa formeze
practic cilindru circular drept, reprezinta coloana cu tesere in evolventa
(Fig. 2.6).


Fig. 2.4.
Exemple de coloane cu tesere plana
a) - sectiune transversala in trepte fara canale de racire;
b) - sectiune transversala in trepte cu canale de racire longitudinale;
c) - secfiune transversala in trepte cu canale de racire longitudinale si
transversale.

Fig.2.5 Coloana cu tesere radiala. Fig. 2.6. Coloana cu tesere evolventa
Consideratiile privind dimensionarea coloanelor cu tesere radiala si in
evolventa sunt prezentate in anexa A I
Consolidarea mecanica a sistemelor magnetice consta in consolidarea
jugurilor frontale, a jugurilor laterale si a coloanelor.
La transformatoarele de putere mica si medie, jugurile sunt consolidate
prin presare cu grinzi de lemn (Fig. 2.7 a)), iar la cele de putere mare cu
ajutorul unor grinzi din otel laminat cu profil U (Fig. 2.7 b)), sau cu
ajutorul unor grinzi sudate(Fig. 2.7 c)).

Fig. 2.7. a)

Miezul unui transformator de
putere 160 VA, cu grinzi de jug
de lemn.


Fig. 2.7. b)
Miezul unui transformator de 1000 VA putere,
cu grinzi din otel profilat.
1) - vederea miezului; 2) - modul de izolare a



7
grinzilor fata de jug.

Fig. 2.7. c)
Miezul unui transformator trifazat (10 MVA, 63/16, 5 KV, 50 Hz) din
tole cu cristale orientate, fara gauri pentru suruburi.
Pentru consolidarea coloanelor si a jugurilor laterale, se utilizeaza
fie buloane de strangere (Fig-2.8), fie benzi din otel (Fig. 2.9.).

Fig. 2.8. Izolatia de strangere a buloanelor
a) - suruburi cu rondele individuale;
1) - rondela de strangere de otel; 2) - rondela de prespan;
3) - tub izolant;
b) - perechea de buloane cu rondela comuna intr-o parte;
1) - rondela de strangere de otel pentru un bulon;
2) rondela de prespan;
3) - rondela de otel sub piulita; 4) - rondela de prespan;
5) - rondela de strangere de otel pentru doua suruburi; 6) - tub izolant.

Fig. 2.9.
Presarea coloanelor transformatoarelor de putere cu benzi din otel (1-otel
feromagnetic, 2 - Centura de carton, 3 - Centura de otel) La
constructiile moderne sunt utilizate benzi de strangere cu fibre
de sticla tennocontractabile (Fig.2.10).

Fig. 2.10.
8
Presarea coloanelor transformatorului de putere cu benzi din
sticla (1 - otel; 2 - Centura din banda de sticla)
La transformatoarele cu puteri mici si mijlocii strangerea tolelor se
realizeaza cu ajutorul unor pene de lemn introduse intre cilindrul
electroizolant al infasurarii si tolele miezului (Fig. 2. 11.).

Fig. 2.11.
Presarea coloanei transformatorului
1 - cilindru izolant; 2 - barele de sprijin; 3 - miezul.
2.2 Materiale utilizate la realizarea sistemelor masnetice
In majoritatea cazurilor sistemele magnetice ale transformatoarelor se
realizeaza din tabla electrotehnica, care reprezinta in fapt un material
magnetic moale (adica, un material cu ciclu de histerezis ingust).
Laminarea materialului sub forma de tole de diferite grosimi (0.65 mm;
0.50 mm; 0.35 mm; etc.) conduce la reducerea componentei pierderilor
prin curenti turbionari indusi de campurile variabile caracteristice
aplicatiilor de curent alternativ.In prezent se fabrica o mare varietate de
tole magnetice, proiectantul urmand sa aleaga, in functie de puterea si
caracteristicile principale ale masinii electrice, sortimentul cel mai
potrivit aplicatiei concrete.Din punct de vedere al calcului de proiectare a
unei masini, calitatea unei tole este reprezentata de urmatoarele elemente:
a) Pierderile specifice (W/Kg) la magnetizare in camp alternativ
sinusoidal, pierderi care au loc prin histerezis si prin curenti turbionari. La
tolele uzuale de grosime 0.5 mm si la 50 Hz, pierderile prin histerezis
reprezinta aproximativ 60-70% din pierderile totale, in functie de gradul
de aliere cu siliciu. La frecventa constanta a campului de magnetizare,
pierderile totale sunt aproximativ proportionate cu patratul inductiei
magnetice, rezultand o curba de pierderi p=f(B) parabolica.
Pentru tolele destinate masinilor electrice rotative se garanteaza de
obicei valorile pierderilor la 50 Hz, corespunzatoare inductiilor de 1 T si
1.5 T notate cu P10/50 si P15/50.In mod similar, pentru tolele destinate
transformatoarelor, se garanteaza pierderile de 1.5 T sau 1.7 T, notate
P15/50 si P17/50.Pentru aplicatii care implica frecvente diferite de 50 de
Hz, furnizorii de tole includ in cataloage curbe complete din care se poate
deduce dependenta pierderilor specifice totale cu inductia si frecventa.
Pentru frecvente de 400...2500 Hz se elaboreaza sortimente speciale, de
grosime redusa (0.1-0.15-0.20 mm) si cu un procent de siliciu mai ridicat,
in vederea reducerii pierderilor prin curenti turbionari.
b) Caracteristica de magnetizare a tolei, adica dependenta inductie-
camp, B=f(H), la magnetizare alternativa sinusoidala.
O tola este cu atat mai buna cu cat are o caracteristica de magnetizare
mai ridicata, adica cu cat se obtine o inductie mai buna la acelasi camp
exterior imprimat.Tolele destinate masinilor electrice rotative se
caracterizeaza prin trei puncte principale, prin valorile inductiei
B25,B
50
,B100 corespunzatoare campurilor de excitatie de 25, 50 si 100
A/cm. Aceste valori se pot verifica pe esantioane standard, de pilda prin
metoda cadrului Epstein (STAS 7758-75) si reprezinta obiecte de garantie
pentru un anumit sortiment de tabla.Tolele destinate transformatoarelor de
putere se caracterizeaza de obicei numai prin inductia Bg corespunzatoare
campului de 8 A/cm.
c) Factorul de umplere (impachetare) a fierului, notat Kf
e
este
raportul dintre lungimea totala efectiva a fierului dintr-un pachet de
tole si lungimea totala(geometrica) a pachetului. Este un factor
subunitar care depinde de grosimea tolei, de calitatea suprafetei,
precum si de grosimea peliculei izolante, care poate fi de natura
organica (lacuri electroizolante de acoperire) denumite de tip C3 sau
anorganica (oxizi de fier, fosfati etc.), denumita de tip C5.
Alte proprietati ale tolei, cum sunt duritatea superficiala sau rezistenta
electrica a izolatiei, desi nu fac obiectul garantiei furnizorului, prezinta
importanta din punct de vedere al caracteristicilor de functionare ale
masinii sau din punct de vedere al tehnologicitatii fabricatiei.
9
Tolele magnetice se pot clasifica dupa cum urmeaza:
a) Din punct de vedere al dependentei proprietatilor magnetice cu
directia de laminare, tolele pot fi:
- cu cristale orientate (denumite uzual tole pentru transformator)
-cu cristale neorientate (pentru masini electrice rotative).
In directia de laminare proprietatile magnetice sunt mai bune decat in
directia perpendiculara. Fenomenul este urmarit in mod deosebit in
fabricatia tolelor de transformator, unde campul de excitatie are o directie
constanta, dar devine nedorita in cazul masinilor electrice rotative, unde
este necesara o izotropie a proprietatilor magnetice datorita solicitarii
materialului dupa toate directiile. Din acest motiv, standardele de tole
neorientate limiteaza de obicei anizotropia magnetica din punct de vedere
al pierderilor.
Tolele cu cristale orientate pot fi fabricate in doua variante:
-cu textura -normala
- cubica.
Pentru a intelege dependenta proprietatilor magnetice in functie de
directia de laminare este necesara legatura cu coeficientii cristalografici a
lui Muller.
Se cunoaste ca monocristalul de fier se magnetizeaza in mod diferit in
directii diferite. Astfel, din fig. 2.2.1, unde este prezentat un monocristal
de fier, rezulta ca se poate vorbi de trei directii principale de magnetizare,si
anume:
- directia de magnetizare usoara, de-a lungul muchiei (1) 100,
- directia de magnetizare medie, de-a lungul diagonalei suprafetelor
laterale (2) 110;
-directia de magnetizare grea, de-a lungul diagonalei cubului (3) 311.

Fig. 2.2.1. .
Directiile de magnetizare usoara (100), medie (110), si grea (111),
pentru cristale de fier.
In tabla normala laminata la cald, cristalele sunt dispuse haotic (fig.2.2.2
a)). Dispunerea cristalelor in tabla laminata la rece este aratata in figura
2.2.2 b). De aceea, acest gen de tabla se numeste textura sau cu cristale
orientate. Este bine sa se foloseasca aceasta denumire, deoarece se
fabrica si tabla laminata la rece, dar care nu are cristale orientate (in
special pentru masini electrice).

Fig. 2.2.2.
Dispozitia cristalelor de fier in tabla silicioasa:
a) - laminata la cald; b) - laminata obisnuit, laminata la rece;
c) - cu textura cubica sagetile indica directiile de magnetizare
usoara.
Din analiza figurilor 2.2.1 si 2.2.2 se vede ca o asemenea tabla are
permeabilitatea magnetica cea mai mare atunci cand directia fluxului
magnetic coincide cu directia de laminare, permeabilitatea este mai mica
la

10
trecerea fluxului, transversal pe directia laminarii si este si mai mica
pentru
valori intermediare ale unghiului dintre directiie de laminare si de trecere a
fluxului. In realitate, dispunerea cristalelor nu este exact cea aratata in
fig.2.2.2.b) si de aceea se poate spune ca,cu cat inclinatiile muchiiior
cristalelor fata de directia laminarii sunt mai mici si cu cat este mai redusa
cantitatea de cristale neorientate in aceasta directie, cu atat texturarea tolei
se considera, mai buna, iar caracteristicile electromagnetice principale
(permeabilitatea magnetica si pierderile specifice) mai favorabile.
Orientarea cristalelor in tabla cu textura cubica este ilustrata in fig. 2.2.2
c)Permeabilitatea magnetica a acestei table este mare atat in cazul
trecerii fluxului in directia laminarii cat si in cazul trecerii in directie
transversala pe aceasta.Permeabilitatea magnetica a tablei sub un unghi de
45 fata de directia laminarii, adica de-a lungul diagonalei suprafetei
laterale a cubului, corespunde aproximativ permeabilitatii tablei cu textura
normala in directie perpendiculara pe directia laminarii.
Tinand seama de cele de mai sus, este evident ca tabla silicioasa cu
textura cubica poate sa fie utilizata cu succes pentru fabricarea de masini
rotative. totusi,ea prezinta avantaje importante si in cazul utilizarii pentru
transformatoare de putere. Avantajul cel mai important fata de tabla
laminata la rece cu textura normala este acela ca nu mai este necesara
imbinarea la 45 a jugurilor cu coloanele. De asemenea devine posibila
utilizarea tablei laminate la rece pentru executia miezurilor pentru
transformatoare mici, transformatoare de masura si altele, impachetate din
tole stante sub forma de L, T, E etc.
Incercarile au aratat ca transformatoarele cu miez din tabla cu textura
cubica are pierderile in fier de 1.65 ori mai mici decat acelasi
transformator avand miez din tabla cu textura normala iar curentul de
magnetizare este de doua ori mai mic. Miezurile au fost impachetate din
tole sub forma, de I.
In tabelul 2.2.1 a) se prezinta principalele caracteristici magnetice si
tehnologice ale tablelor de dinam (cu cristale neorientate) fabricate in tara:
TABELUL2.2.1

Simbolul De
calitate
G
r
o
s
i
m
e
a


[
m
m
]


C
o
n
t
i
n
u
t
u
l

o
r
i
e
n
t
a
t
i
v

d
e

s
i
l
i
c
i
u

[
%
]


Pierderi de
magntizare.
[W/Kg]
Inductia_magnetica
minima,
t

F
a
c
t
o
r

d
e

s
p
a
t
i
u
,
m
i
n
.




M
a
s
a

s
p
e
c
i
f
i
c
a

[
k
g
/
m
m



in c.a. la un camp,
[A/cm]
A
n
i
z
o
t
r
o
p
i
a


p
i
e
r
d
e
r
i
l
o
r
,
%
,
m
a
x



N
r
.
d
e
_
i
n
d
o
i
r
i

a
l
t
e
r
n
a
t
e

m
i
n
.



s"s

IT

1.5T

B25

B50

BIOO






NO135-50



3

1.35

3.30

1.49

1.60

1.71

14



3

7,65

NO 150-50



2.8

1.50

3.50

1.50

1.60

1.71

14



5

7.65

NO170-50



2.5

1.70

4.00

1.51

1.61

1.72

14



5

7.65

NO200-50

0.50

2

2.00

4.70

1.52

1.62

1.73

+12

0.97

10

7.70

NO230-50



1.7

2.30

5.30

1.54

1.64

1.75

12



10

7.70

NO260-50



1.3

2.60

6.00

1.55

1.65

1.76

12



10

7,75

N03 00-50



1

3.00

6.80

1.58

1.68

1.76

12



10

7.75

NO360-50



1

3.60

8.10

1.58

1.68

1.78

12



10

7,75

NO230-65



2

230

5.30

1.52

1.62

1.73

14



5

7.70

NO260-65

0.65

1.7

2.60

6.00

1.54

1.64

1,75

12

0.97

10

7,75

N0300-65



1.3

3.00

6.80

1.55

1.65

1.76

12



10

7.75

NO3 60-65



1

3.60

8.10

1.58

1,68

1.77

12



10

7.75

Observatii:
1) Factorul de spatiu este determinat pe
epruvete neacoperite cu izolatie. La
11
epruvete izolate factorul de spatiu se
poate considera de minim 0.96.
2) Masa specifica nu se garanteaza..
Valoarea ei este luata in considerare la
calculul pierderilor la magnetizare si a
factorului de spatiu.
Valorile din tabel reprezinta elemente garantate de furnizorul de tabla.
Din punct de vedere al marimilor magnetice se garanteaza toate cele trei
valori ale inductiilor (B25, B50 SI B100 ) dar se garanteaza numai o valoare a
pierderilor (de obicei p45/50), determinarile fiind efectuate pe esantioane
Epstein supuse unui tratament termic de imbatranire magnetica la 225 C timp
de 24 ore.
In tabelul 2.2.1 b) se prezinta structura sortimentala si valorile garantate ale
tablelor de transformator fabricate in tara.2.2.1 b) Structura sortimentala si
valorile garantate ale tablelor de transformator fabricate in tara noastra.
Simbol de calitate

Grosimea, [mm]

Pierderi la

50 Hz W/[Kg]

Inductia T la800A/m



1.5T

1.7T


GO 84-28

0.28

0.84

1.28

180

GO 89-28

0.28

0.89

1.36

1.77

GO 92-30

0.30

0.92

1.38

1.77

GO 95-28

0.28

0.95

1.48

1.75

GO 97-30

0.30

0.97

1.51

1.75

GO 101 -35

0.35

1.01

1.55

1.75

GO 106-28

0.28

1.06

1.66

1.75

GO 107-30

0,30

1.07

1.68

1.75

GO 111 -35

0.35

1.11

1.73

1.75

b) Din punct de vedere al modului de laminare - tolele pot fi laminate
la cald sau la rece. Cu exceptia unor cazuri particulare (grosimi sub o
valoare limita; continut de siliciu peste o anumita limita), in prezent s-a
generalizat procedeul de laminare la rece, care ofera anumite avantaje
tehnologice.
Astfel, in cazul laminarii la rece calitatea suprafetei tablei rezulta mai
buna, ceea ce perrnite obtinerea unui factor de impachetare superior. De
asemenea, campul de tolerante al grosimii tablei rezulta in limite mai
restranse. Trebuie mentionat de asemenea, ca in cazul laminarii la rece pentru
acelasi procent de aliere cu siliciu, rezulta pierderi specifice mai mici.
Dezavantajele procedeului de laminare le rece consta in aceea ca
dispersia de fabricate din punct de vedere al proprietatilor magnetice sunt mai
mari.
Tablele electrotehnice fabricate la C.O.S. Targoviste sunt laminate la rece.
c) Din punct de vedere al continutului de siliciu - tolele pot fi aliate cu
siliciu (in proportie de 0,5...0.35 % sau chiar mai mult), sau fara siliciu, ca
element de aliere. Continutul de siliciu are o importanta majora pentru
proprietatile magnetice ale tolei in sensul reducerii pierderilor specifice
totale, datorita reducerii in primul rand, a pierderilor prin curenti turbionari.
Odata cu reducerea pierderilor,siliciul are si o influenta nefavorabila
asupra capacitatii de magnetizare a tolei, in special in zona inductiilor mari.
Alierea tolelor cu siliciu prezinta deci un aspect contradictoriu in ceea ce priveste
proprietatile magnetice de baza ale acestuia. Se vorbeste in aceste conditii despre o
tola mai "buna" atunci cand ea convine siliciu mai mult si deci are pierderi specifice
mai mari, aceasta deoarece pretul tolelor este determinat in primul rand de gradul de
aliere. Proiectantul de masini electrice trebuie sa considere aceasta exprimare ca fiind
impropie, deoarece un anumit sortiment de tabla este bun sau nu numai in raport cu o
aplicatie data si aceasta corelare are atat aspecte tehnice, cat si aspecte economice.
12
In timp ce continutul de siliciu in tabla laminata la cald este de 4-4,5 %, rezultand
prin aceasta o rezistenta specifica de 0.6-0.65 ohmi* mm /m, continutul de siliciu in
tabla laminata la rece este de numai 2.5-3.5 %. Aceasta situatie este impusa de
greutatile de laminare a tablei cu continut mare de siliciu. Din aceasta cauza,
rezistenta specifica a tablei scade pana la 0.45-0.5 ohmi* mm/m.
Pierderile datorita curentilor Foucault sunt invers proportionale cu rezistenta
specifica. De aceea, pentru tabla laminata la cald si laminata la rece, la 50 Hz si 15000
Gs, aceste pierderi sunt egale cu 0.45, respectiv 0.6 W/Kgf.
Aceasta usoara inrautatire a calitatilor tablei silicioase laminate la rece este insa
compensata de scaderea brusca a pierderilor prin histerezis. Astfel, la cele mai bune
sorturi de tabla silicioasa cu cristale orientate, pierderile prin histerezis in directia
laminarii sunt aproape de doua ori mai mici decat la unghiuri cuprinse intre 55 si
90. Pierderile histerezis prezinta mai putin de 50 % la incercarea in directia In
minimi, in raport cu directia perpendiculara pe aceasta.
In trecut, tolele erau izolate cu hartie si cu lac (email). Asemenea transformatoare
mai exista inca in exploatare. La ora actuala metodele si tehnologia de izolare a tolelor
a evoluat. Cea mai mare raspandire o are carlitul (o izolatie ceramica realizata printr-un
tratament termic si chimic al suprafetei tolei). In afara de izolatia pe baza de hartie, lac
si oxid se utilizeaza in prezent izolatii rezistente la temperatura care permit recoacerea
miezurilor la o temperatura de 800 C. Din acest punct de vedere cea mai buna izolatie
o reprezinta carlitul, o izolatie ceramica realizata printr-un tratament termic si chimic
al suprafetei tolei.
Se folosesc de asemenea izolatii pe baza de fosfat de fier, sticla, silicat fero-
manganic,silicat de magneziu. Urmarea faptului ca grosimea stratului izolant este
foarte mica (cativa microni) iar suprafata tolei, in urma procesului de laminare la rece
se obtine neteda, coeficientul Kp
e
este de peste 0.95. In cazul tablei silicioase laminate
la rece izolate cu carlit K
Fe
este 0.96-0.97.Avantajele sunt evidente pentru tabla de
0.3 mm izolata cu hartie groasa de 0,03 mm, coeficientul de izolatie este 0.84-
0.85, iar izolata cu lac de 0.89-0.9.Fata de o grosime data, daca se aplica un
singur strat de lac in ambele parti, grosimea create cu 0.015-0.02 mm.
2.3. Materiale speciale utilizate pentru constructia miezurilor magnetice
Tabla groasa de 0,35 mm are utilizarea cea mai larga, folosindu-se pentru
confectionarea tolelor taiate sau stantate pentru miezuri normale.De remarcat
faptul ca in prezent s-a asimilat fabricatia de banda de tabla silicioasa, avand
grosimea de 0.03 mm si care este utilizata in radiotehnica si in sisteme
electronice.Dupa cum s-a aratat, marimea continutului de siliciu ar contribui
la o reducere mai mare a pierderilor prin curenti turbionari si ar micsora
magnetostrictiunea, permeabilitatea aliajului ar creste. Fragilitatea crescanda
insa CU marimea continutului de siliciu il limiteaza la 4,5 % pentru tolele
laminate la cald si la 35 % pentru cele laminate la rece. S-a incercat o solutie
prin adaos de nichel (5.5 %) putand astfel mari putin si continutul de siliciu
(10.11). Marirea continutului de siliciu nu este insa sutlcient de mare, dar
continutul de nichel scumpeste aliajul.
Rezultate mai bune s-au putut obtine cu adaos de aluminiu, prin inlocuirea
partiala a siliciului (12...14), aluminiul avand acelasi efect ca siliciul. Aliajele
astfel elaborate, laminate la cald, deci izotrope, au caracteristici magnetice
superioare celor care contin numai siliciu si nefiind anizotrope, au aplicatie
universala .Tendinta merge spre obtinerea unor astfel de aliaje in producfie
de serie si caracteristici superioare.O categorie noua de materiale tehnice cu
proprietati deosebite o reprezinta sticlele metalice.
Sticla obisnuita este un material silicatic care, nu a cristalizat in timpul
racirii din stare lichida pana la temperatura ambianta. Alte substante, in
special cele ale caror molecule au tendinta spre polimerizare, pot de
asemenea, sa fie racite pana la temperatura ambianta fara sa cristalizeze. Spre
deosebire de sticlele anorganice silicatice si oxidice si de sticlele polimerilor
organici, care se obtin ca materiale solide amorfe conditii obisnuite de racire
materialele metalice nu au putut fi obtinute in stare de sticla decat de curand,
prin aplicarea unor viteze de racire a topiturii mai mari de un milion de
grade pe secunda pentru a evita cristalizarea. Producerea sticlelor metalice in
conditii aceptabile industrial si sub forma unor produse utilizabile tehnic
constituie o realizare recenta care a avut ca rezultat aparitia unei noi clase de
materiale ingineresti cu proprietati neobisnuite.In esenta, aceasta clasa de
13
materiale cumplet noua - sticlele metalice - imbiba proprietatile caracteristice
metalelor (maleabilitate, conductivitate electrica si termica, usurinta de
magnetizare) cu proprietati caracteristice sticlelor (duritate si rezistenta la
coroziune).
De la descoperirea lor, acum aproape 42 de ani, sticlele metalice au trecut
de la simple curiozitati de laborator la situatia de produse tehnice asupra
carora se efectueaza un numar impresionant de studii fundamentale si
aplicative.Spre deosebire de materialele metalice obisnuite policristaline,
sticlele metalice sunt materiale amorfe la fel ca si lichidele,cu o distributie
aproape intamplatoare a atomilor. Din aceasta cauza ele nu prezinta
caracteristicile structurale obisnuite pentru metalele si aliajele cristaline, ci
sunt materiale omogene, atat la scara macroscopica, cat si la scara
microscopica. Desi ordinea la lunga distanta, specifica cristalinitatii este
absenta in sticlele metalice, o ordine la scurta distanta de natura topologica si
chimica este prezenta. Interactiunile puternice exercitate la scurta distanta intre
atomii constitutivi produc o gama de proprietati si comportari unice
manifestate de sticlele metalice.Absenta cristalinitatii in sticlele metalice
conduce la o asociere de proprietati mecanice, ductilitate si duritate
neintalnita in materialele metalice cristaline. Astfel, aliajele fierului produse
sub forma de sticla metalica", au rezistenta de rupere la tracfiune de
aproximativ 350 daN/mm
2
si duritati vickers aproximativ 1000 daN/mm
2
,
depasind cele mai mari valori obtinute in oteluri. In pofida acestei duritati
extreme, sticlele metalice sunt materiale tenace si nu fragile, ruperea lor
fiind precedata de deformari plastice considerabile; ele se deformeaza plastic
manifestand ductilitate sub eforturi de indoire, forfecare si
compresiune.Structura omogena a sticlelor metalice le confera rezistenta la
coroziune comparabila in unele cazuri cu a platinei si rezistenta la oboseala
neintalnita in aliaje cristaline. Sticlele metalice ce contin metale magnetice cu
Fe, Co,Ni,sunt materiale feromagnetice, cu usurinta de magnetizare
comparabila cu a celor mai bune aliaje clasice de tip permalloy. Absenta
cristalinitatii face ca sticlele feromagnetice sa fie lipsite de anizotropia
magnetocristalina care conduce la pierderi de energie importante la
magnetizarea si demagnetizarea materialelor magnetice clasice.
Clasificarea sistemelor magnetice
Ansamblul de tole sau de alte elemente din tabla electrotehnica sau din alt
material feromagnetic, avand o forma geometrica determinata, destinat sa
localizeze in el campul magnetic util al transformatorului se numeste
sistemul magnetic al transformatorului (circuit magnetic).
Dupa modul de realizare sistemele magnetice pot fi:
-Sistem magnetic tesut;
-Sistem magnetic cu intrefier;
-Sistem magnetic rulat.
Sistemul magnetic tesut reprezinta un ansamblu in care coloanele si
jugurile, tesute plan, se asambleaza incrucisat ca o constructie unitara (figura
3.1).


Fig. 3.1


14
Sistemul magnetic in care coloanele si jugurile sunt asamblate si consolidate
separat, iar la asamblarea sistemului ele se alatura frontal si se consolideaza
cu dispozitive speciale de strangere sau alt mod, reprezinta sistemul magnetic
cu intrefier (figura 3.2).


Fig 3.2.
15
Sistemul magnetic in care coloanele si jugurile sunt asamblate prin rulare
din tabia electrotehnica (in benzi sau rulata) reprezinta sistemul magnetic rulat
(figura 3.3).

Fig. 3.3.
Miezuri magnetice din otel laminat la rece:
a) - Forma dreptunghiulara; b) - forma circulara.
Dupa dispunerea in spatiu sistemele magnetice se clasifica in:
Sisteme magnetice plane - Sisteme magnetice tn spatiu.
Sistemul magnetic la care axele longitudinale ale tuturor coloaneior si
jugurilor sunt dispuse intr-un singur plan, reprezinta sistemul magnetic plan
(figura 3.4).



Fig. 3.4.
a) sistem magnetic monofazat cu coloana;
b) sistem magnetic monofazat in manta;
c) sistem magnetic cu coloana si in manta;
d) sistem magnetic trifazat plan cu coloane;
e) sistem magnetic trifazat cu coloane si in manta (cu cinci coioane);
f) sistem magnetic trifazat in manta.
Sistemul magnetic la care axele longitudinale ala coloanelor sau ale
jugurilor sunt dispuse in planuri diferite, reprezinta sistemul magnetic in
spatiu (figura 3.5.).



16
Fig. 3.5. Fig. 3.6.:
a) Sistem magnetic monofazat cu tole radiale si sase juguri
fig.3.6.Sistem magnetic fara buloane de strangere,
b) Sistem magnetic monofazat in stea;
c) Sistem magnetic monofazat in cruce;



Fig. 3.7.
a)Sistem magnetic trifazat simetrie in stea;
b)Sistem magnetic trifazat simetrie Tn triunghi.



Fig. 3.8.
Sistem magnetic simetric trifazat In triunghi 50KVA,5000V.

CAP.III
3).CIRCUITUL ELECTRIC:
Infasurarile transformatoarelor. Parti constructive ale infasurarilor.
Materiale utilizate la realizarea infasurarilor. Parti constructive
ale infasurarilor.
Infasurarile constituie una din partile cele mai importante ale unui transformator ,
reprezentand, de fapt, un ansamblu de spire sau bobine care formeaza un circuit
electric corespunzand uneia din tensiumle transformatorului. Pentru un
transformator polifazat, infasurarea este ansamblul infasurarilor de faza, prin
infasurare de faza intelegandu-se faza unei infasurari polifazate.
Termenul de infasurare de faza nu va fi utilizat pentru ansamblul bobinelor de pe o
anumita coloana. Transformatorul trebuie calculat si executat astfel incat marimile sale
de baza (pierderile in infasurari, tensiunea de scurtcircuit si incalzirile) sa fie m
concordanta cu valorile prescrise de norme. In acelasi timp, infasurarile trebuie sa
asigure transformatorului o rigiditate dieleclrica suficienta, precum si stabilitate
dinamica si termica mare, astfel in cat sa garanteze buna functionare a acestuia si la
supratensiunile care apar in exploatare. Elementul constructiv principal al infasurarii
este spira, care reprezinta conductorul sau ansamblul de conductoare legate in paralel
care inconjoara o singura data o parte a sistemului magnetic al transformatorului
parcurs de fluxul magnetic. Gruparea de doua sau mai multe spire in serie formeaza o
unitate constructiva numita bobina .Locul in care bobinatorul incepe rularea
17
conductorului pe suportul cilindric reprezinta inceputul infasurarii. O infasurare poate
fi bobinata la dreapta sau la stanga (fig. 2.1). Sensul bobinarii este esential la realizarea
grupei de conexiuni cerute de beneficiar.



Fig.2.1 Sensul de depanare la bobinele pentm
transformator;
a) - la dreapta;
b) - la stanga.
Depanarea unei bobine pe dreapta sau pe stanga se face
atunci cand incepe din stanga, respectiv din dreapta
sablonului privit din partea tamburului de pe care se
desfasoara conductorul (fig 2.2) .





Fig. 2.2 Bobinarea la stanga si la dreapta:
I - mosorul cu sanna; 2 - sablonul de bobinaj
;
3 bobinatorul
Considerand ca observatorul este situat la extremitatea
sablonului unde se gaseste inceputul infasurarii, sensul de
bobinare reprezinta sensul in care este rulat conductorul pe
suprafata sablonului mentionat.O alta definitie este cea
prezentata in continuare: bobinarea se considera la stanga cand
privind de la un capat al bobinei, rotirea spirelor se face in sens
invers acelor de ceasornic (fig.2.3) iar la dreapta cand rotirea
spirelor se face in sensul rotirii acelor de ceasornic (fig, 2.4).











18









MASURI DE PROTECTIA
MUNCII LA UTILIZAREA
INSTALATIILOR SI
ECHIPAMENTELOR
ELECTRICE

Pentru desfasurarea in bune conditii a lucrarilor practice de
laborator, studentii vor respecta urmatoarele norme de protectie a
muncii:

1. La executarea montajelor se va avea in vedere dispunerea
aparatelor si a instrumentelor de masura astfel incat sa poata fi
usor manevrate
2. Legaturile electrice trebuie sa asigure un contact bun
3. Se va realiza legarea la pamant a aparatelor si a a instatiilor care
necesita acest lucru inante de inceperea lucrarii practice
4. Punerea in functiune a montajului sau a schemei electrice se va
face NUMAI dupa verificarea acesteia de catre cadrul didactic
indrumator
5. ESTE INTERZISA MODIFICAREA MONTAJULUI
AFLAT SUB TENSIUNE
6. ESTE INTERZISA ATINGEREA PARTILOR
METALICE AFLATE SUB TENSIUNE

Intrucat tensiunea de lucru pentru anumite lucrari practice
este 3 x 380 V, 50 Hz, se impune respectarea normativelor in
vigoare referitoare la lucrul in instalatii sub tensiune. Nu se
admite intrarea in laborator a studentilor decat dupa efectuarea
si verificarea instructajului de protectie a muncii.

Electrocutarea reprezinta un accident periculos deoarece
curentul electric ce strabate corpul actioneaza asupra centrilor
nervosi si a muschilor inimii putand provoca moartea. De
asemenea, electrotraumatismele pot avea consecinte foarte
grave.
19
Accidentele electrice au un caracter periculos pentru ca
tensiunile electrice nu pot fi sesizate de organele de simt ale
omului si pentru ca se produc instantaneu, inainte de a fi
posibila orice reactie reflexa de aparare
20
Pentru evitarea accidentelor prin electrocutare, este necesara
eliminarea posibilitatii de trecere a unui curent periculos prin
corpul omului. d2c12cm
Masurile, amenajarile si mijloacele de protectie trebuie sa fie
cunoscute de catre tot personalul muncitor din toate domeniile
de activitate.
Principalele masuri de prevenire a electrocutarii la locurile de
munca sunt:
Asigurarea inaccesibilitatii elementelor care fac parte din
circuitele electrice si care se realizeaza prin: o amplasarea
conductelor electrice, chiar izolate, precum si a unor
echipamente electrice, la o inaltime inaccesibila pentru om.
Astfel, normele prevad ca inaltimea minima la care se pozeaza
orice fel de conducto electric sa fie de 4M, la traversarea
partilor carosabile de 6M, iar acolo unde se manipuleaza
materiale sau piese cu un gabarit mai mare, aceasta inaltime
se depaseasca cu 2.25m gabaritele respective. o Izolarea
electrica a conductoarelor; o Folosirea carcaselor de protectie
legate la pamant; o Ingradirea cu plase metalice sau cu tablii
perforate, respectandu-se distanta impusa pana la elementele
sub tensiune.
Folosirea tensiunilor reduse (de 12, 24, 36V) pentru
lampile si sculele electrice portative. Sculele si lampile portative
care functioneaza la tensiune redusa se alimenteaza la un
transformator coborator. Deoarece exista pericolul inversarii
bornelor este bine ca atat distanta picioruselor fiselor de 12, 24
si 36V, cat si grosimea acestor picioruse, sa fie mai mari decat
cele ale fiselor obisnuite de 120, 220 si 380 V, pentru a evita
posibilitatea inversarii lor.
La utilizarea uneltelor si lampilor portative alimentate electric,
sunt obligatorii: o varificarea atenta a uneltei, a izolatii ai a fixarii
sculei inainte de incperea lucrului; o evitarea rasucirii sau a
incolacirii cablului de alimentare in timpul lucrului si a deplasarii
muncitorului, pentru mentinerea bunei stari a izolatiei; o
menajarea cablului de legatura in timpul mutarii uneltei dint-un
loc de munca in altul, pentru a fi solicitat prin intindere sau
rasucire; unealta nu va fi purtata tinandu-se de acest cablu; o
evitarea trecerii cablului de alimentare peste drumurile de acces
si in locurile de depozitare a materialelor; daca acest lucru nu
poate fi evitat, cablul va fi protejat prin ingropare, acoperire, cu
scanduri sau suspendate; o interzicerea repararii sau remedierii
defectelor in timpul functionarii motorului sau lasarea fara
supraveghere a uneltei conectate la reteua electrica.
Folosirea mijloacelor individuale de protectie si mijloacelor
21
de avertizare. Mijloacele de protectie individuala se
intrebuinteaza de catre electricieni pentru prevenirea
electrocutarii prin atingere directa si pot fi impartite in doua
categorii: principale si auxiliare.
Mijloacele principale de protectie constau din: tije electroizolante,
clesti izolanti si scule cu manere izolante. Izolatia acestor
mijloace suporta tensiunea de regim a instalatiei in conditii
sigure; cu ajutorul lor este permisa atingerea partilor conductoare
de curent aflate sub tensiune.
Mijloacele auxiliare de protectie constau din: echipament de
protectie (manusi, cizme, galosi electroizolanti), covorase de
cauciuc, platforme si gratare cu picioruse electroizolante din
portelan etc. Aceste mijloace nu pot realiza insa singure
securitatea impotriva electrocutarilor.
Intotdeauna este necesara folosirea simultana cel putin a unui
mijloc principal si a unuia auxiliar.
Mijloacele de avertizare constau din placi avertizoare, indicatoare
de seuritate (stabilita prin standarde si care contin indicatii de
atentionare), ingradiri provizorii prevazute si cu placute etc.
Acestea nu izoleaza, ci folosesc numai pentru avertizarea
muncitorilor sau a persoanelor care se apropie de punctele de
lucru periculoase.
Deconectarea automata in cazul aparitiei unei tensiuni de
atingere periculoase sau a unor scurgeri de curent periculoase.
Se aplica mai ales la instalatiile electrice care functioneaza cu
punctul neutru al sursei de alimentare izolat fata de pamant.
Mentionand faptul ca un curent de defect 300-500A poate deveni
in anumite conditii, un factor provocator de incendii, aparatul
prezentat asigura protectia si impotriva acestui pericol.
Intreruptorul este prevazut cu carcase izolante, si este echipat cu
declansatoare termice, electromagnetice si releu de protectie la
curenti de defect.
Separarea de protectie se realizeaza cu ajutorul unui
transformator de separatie. Prin acesta, se urmareste crearea
unui circuit izolat fata de pamant, pentru alimentarea
echipamentelor electrice, la care trebuie inlaturat pericolul de
electrocutare. In cazul uni defect, intensitatea curentului care se
inchide prin om este foarte mica, deoarece trebuie sa treaca prin
izolatia care are o rezistenta
foarte mare.
Conditiile principale care trebuie indeplinite de o protectie prin
separare sunt: o la un transformator de separatie sa nu se poata
conecta dacat un singur utilaj; o izolatia conductorului de
alimentare sa fie intotdeuna in stare buna, pentru a fi exclusa
22
posibilitatea aparitii unui curent de punere la pamant de valoare
mare.
Izolarea suplimentara de protectie consta in executarea
unei izolari suplimentare fata de izolarea obtinuta de lucru, dar
care nu trebuie sa reduca calitatile mecanice si electrice impuse
izolarii de lucru.
Izolarea suplimentara de protectie se poate realiza prin: o
aplicarea unei izolari suplimentare intre izolatia obisnuita de lucru
si elementele bune conducatoare de electricitate ale utilajului; o
aplicarea unei izolatii exterioare pe carcasa utilajului electric; o
izolarea amplasamentului muncitorului fata de pamant.
Protectia prin legarea la pamant este folosita pentru
asigurarea personalului contra electrocutarii prin atingerea
achipamentelor si instalatiilor care nu fac parte din circuitele de
lucru, dar care pot intra accidental sub tensiune, din cauza unui
defect de izolatie. Elementele care se leaga la pamant sut
urmatoarele: carcasele si postamentele utilajelor, masinilor si ale
apartelor electrice, scheletele metalicecare sustin instaltiile
electrice de distributie, carcasele tablourilor de distributie si ale
tablourilor de comanda, corpurile mansoanelor de calibru si
mantalele electrice ale cablurilor, conductoarele de protectie ale
liniilor electrice de transport etc. Instalatia de legare la pamant
consta din conductoarele de legare la pamant si priza de
pamant, formata din electrozi. Prizele de paman verticale sau
orizontale se realizeaza astfel incat diferenta de potential la care
ar putea fi expus muncitorul prin atingere directa sa nu fie mai
mare de 40V.
In general, pentru a se realiza o priza buna, cu rezistenta mica,
elementele ei metalice se vor ingropa la o adancime de peste
1M, in pamantul bun conducator de electricitate, bine umezit si
batut.
Sistemul de priza (legare la pamant) separata pentru fiecare
utilaj prezinta urmatoarele dezavantaje: este costisitor (cantitati
mari de materiale si manopera); unele utilaje (transformatoare de
sudura, benzi transportoare etc.) se muta frecvent dintr-un loc in
altul; legatura este de multe ori incorect executata datorita
caracterului de provizorat al instalatiei.
Protectia prin legare la nul se realizeaza prin construirea
unei retele generale de protectie care insotesc in permanenta
reteua de alimenare cu energi electrica a utilajelor.
Reteaua de protectie are rolul unui conductor principal de legare
la pamant, legat la prize de pamant cu rezistenta suficient de
mica.
Sistemul prezinta o serie de avantaje:
23
- utilajle electrice pot fi legate la o instalatie de legare la pamant
cu o rezistenta suficient de mica;
- este economic, deoarece la instalatiile provizorii pentru
santiere, materialele folosite pot fi recuperate in cea mai mare
parte;
- este usor de realizat, putand fi folosite prizele de pamant
naturale, constituite chiar din constructiile de beton armat;
- permite sa se execute legaturi sigure de exploatare, deoarece
are prize stabile cu durata mare de functionare;
- toate utilajele electrice pot fi racordate cu usurinta la reteua de
protectie;
- se poate executa in mod facil un control al instalatiei de legare
la pamant, deoarece legaturile sunt simple si vizibile, iar prizele
de pamant pot fi separate pe rand pentru masurare, utilajele
ramanand protejatesigur de celelalte prize. Pentru cazul unei
intreruperi accidentale a legaturii la nul se prevede, ca o masura
suplimentara, un numar de prize de pamant.
In aceeasi instalatie nu este permisa protejarea unor utilaje
electrice prin legare la pamant, iar a altora prin legare la nul.
Instalatia de protectie nu poate fi modificata in timpul exploatarii,
fara un proiect si fara dispozitia sefului unitatii respective.
Conductoarele de legare la pamant si la nul nu se vor folosi pentru
alte scopuri (alimentarea corpurilor de iluminat, a prizelor
monofazate etc.). Conductoarele circuitelor electrice prin care
circula curentul de lucru (conductoarele de nul, de lucru) nu pot fi
folosite drept conductoare de protectie. Pentru a nu se crea
confuzii, conductoarele de nul de protectie se vopsesc in culoarea
rosie (sau se folosesc conductoare cu izolatie rosie), iar cele de
lucru in culoare alb-cenusie.
Protectia prin egalizarea potentialelor este un mijloc
secundar de protectie si consta in efectuarea unor legaturi, prin
conductoare, in toate partile metalice ale diverselor instalatii si ale
constructiilor, care in mod accidental ar putea intra sub tensiune si
ar fi atinse de catre un muncitor ce lucreaza sau de catre o
persoana care trece prin acel loc.
Prin intermediul legturilor se realizeaza o reducere diferentelor de
potential dintre diferite obiecte metalice sau chiar o anulare a
acestor diferente, obtinandu-se astfel egalizarea potentialelor si
deci eliminarea pericolului de electrocutare. De precizat insa ca
reteua de egalizare trebuie conectata la instalatia de legare la
pamant sau la nul.
24






















2.Materiale utilizate la realizarea infasurarilor. [3, 24 ]
Pentru realizarea infasurarilor sunt utilizate conductoare de cupru sau din aluminiu. Conductoarele pot
avea sectiune rotunda sau sectiune dreptunghiulara. Astfel, pentru valorile sectiunilor mai mici ca 5-6
mm (la transformatoarele mici) se alege conductor rotund, care de regula, este izolat numai cu email
tereftalic (ET) pentru cupru si cu hartie pentru aluminiu.Daca valoarea sectiunii este mai mare ca 6 mm
patrati, atunci se alege conductor dreptunghiular(profilat),care este izolat cu email tereftalic peste care se
dau si doua straturi de fibra de sticla (tip PE2S) pentru transformatoarele uscate (racite cu aer), si izolat
cu hartie pentru transformatoarele cu ulei (de la 2 la 5 straturi 1/2 sau 1/3 suprapus). Dupa natura
izolatiei,(STAS 10570-83) conductoarele de bobinaj se clasifica in ::Conductoare emailate, conductoare
cu izolatie de hartie; conductoare cu izolatie din fire textile; conductoare cu izolatie din fire de
sticla.Firele textile utilizate pentru izolarea conductoarelor pot fi din matase, bumbac sau bumbac in
amestec cu fire sintetice.Firele de sticla utilizate pentru izolarea conductoarelor sunt fire de tip textil, din

Fig. 2.4 BobinS "la dreapta"
25
sticla sau din sticla in amestec cu fire sintetice.Izolatia din fire textile sau fire de sticla se poate aplica
peste conductoarele de cupru emailate in prealabil.
Dupa material, conductoareie de bobinaj se clasifica in:
-conductoare de bobinaj din cupru;
-conductoare de bobinaj din aluminiu.
Dupa forma sectiunii, conductoarele de bobinaj se clasifica in:
-conductoare de bobinaj cu secfiune rotunda;
-conductoare de bobinaj cu sectiune dreptunghiulara. , .'..-.,
Dupa grosimea izolatiei, conductoarele ernailate si cele cu izolatie din fire de sticla se clasifica in
trei grade de izolatie:
-gradul 1 - cu izolatie simpla;
-gradul 2 - cu izolatie dubla;
-gradul 3 - cu izolatie tripla.
La conductoarele de bobinaj cu izolatie din hartie si fire textile, nu se prevede gradul de izolatie, ci se
arata cate infasurari sau impletituri se aplica peste conductor.
Dupa indicele de temperatura, conductoarele de bobinaj se clasifica Tn cinci clase:
-cu indice de temperatura 105;
-cu indice de ternperatura 130;
-cu indice de temperatura 155;
-cu indice de temperatura 180;
-cu indice de temperatura 220.
Dupa modul de izolare, conductoarele de bobinaj se clasifica in doua grupe:
-izolate prin emailare;
-izolate prin infasurare sau impletire.
Simbolizarea condudoarelor de bobinaj emailate se face dupa anumite principii de simbolizare.
Simbolizarea cuprinde, in ordine, simbolurile pentru:
- Materiaiul conductorului,
- forma sectiunii conductorului (numai pentru conductoarele de sectiune dreptunghiulara); natura
izolatiei;
- caracteristica de baza (M, S, T);
- caracteristica secundara (unde este cazu! U, A, F, s, b);
- gradul de izolatie (1, 2, 3);
- indicele de temperatura (105, 120, 13p, 155, 180 sau 220).