SUBSTANE CHIMICE ESENIALE VIEII

CLOR. SODIU. POTASIU. SULF.

CLORUL
Este halogenul cel mai cunoscut.
Ionul clorur este ionul preominant !n lichiele e"tracelulare.
Cantitatea clorului !n organism #i reparti$area sa sunt epenente e alimenta%ie& 'iin reglate pe
cale ner(oas #i enocrin.
)eta*olismul clorului este str+ns legat e cel al soiului #i al potasiului
re rol !n 'ormarea aciului clorhiric in sucul gastric.
Tul*urrile meta*olismului clorului sunt str+ns legate e cele ale apei #i soiului, apar !ns #i
unele aspecte particulare- scae concentra%ia e clor !n ca$ul (rsturilor gastrice #i cre#te !n ca$ul
aAcio$elor.
Lipsa clorului .hipocloremia/ este !nso%it e sl*irea muscular& iar la copii e tul*urri e
cre#tere.
Clorul este un ga$ to"ic care inhalat !n cantit%i mici prouce irita%ia mucoaselor #i tuse& iar !n
cantit%i mari& into"ica%ii gra(e.
Pentru e$into"icare se recoman o"igenoterapie sau inhala%ii
cu alcool sau eter.
Drept antiot se 'olose#te tiosul'atul e soiu .0a1S1O2/& cunoscut #i ca 3su*stan% anticlor4.
Alimenta%ia cu un con%inut normal e sare asigur necesarul e clor al organismului.
Apa pota*il cu un con%inut prea riicat e clor poate iminua cantitatea e (itamina E in
organism. Pro*lema este una capital& pentru c (itamina E& !mpreun cu (itaminele A& C #i cu
seleniul 'ormea$ un comple" antio"iant ma5or pentru prote5area organismului.
Flora intestinal istrus e clorul in ap poate 'i re'cut prin consum e iaurt.
SODIUL
Apro"imati( 267 in soiul pre$ent !n corp este epo$itat !n oase& restul 'iin istri*uit !n
lichiele organismului.
Soiul are rol !n meta*olismul apei .ionul e soiu re%ine apa/& !n echili*rul osmotic #i acio8*a$ic
#i e aceea se gseste !n s+nge& lacrimi etc.
O alt proprietate a acestui element este aceea c mre#te e"cita*ilitatea neuro8muscular #i cre#te
tonusul muscular.
Soiul se elimin in organism prin transpira%ie #i urin. Dac aceast pierere nu este com*tut
la timp& se prouc o serie e ereglri ale 'unc%iilor celulare.
9n ca$ e e'ort 'i$ic intens& mai ales pe timp cal #i !n practicarea unor sporturi e anuran%&
piererile e sare in organism pot s conuc la o caren% e soiu care se mani'est prin-
incapacitate e concentrare,
grea%,
crampe musculare,
insomnie,
piereri e cuno#tin%,
eshiratare
Prin pre$en%a sa !n concentra%ie mare !n sistemul circulator& in'luen%ea$ tensiunea #i are rol
anticoagulant.
Printre alte e'ecte *ene'ice ale soiului se numr #i inter(en%ia sa !n procesul e meta*oli$are a -
nutrien%ilor& cu eli*erare e energie pentru es'#urarea corect a acti(it%ii organismului& precum
#i reali$area unei supra'e%e protectoare pentru mucoasa gastrica& !mpieic+n ast'el eroarea ei
prin ac%iunea sucului gastric.
cea mai cunoscuta sursa e soiu este sarea e *ucatarie
Aportul !n e"ces e soiu printr8o iet numit e speciali#ti hipersoat se mani'est
prin irita*ilitate& cre#terea tensiunii arteriale
Alte surse naturale e soiu sunt- laptele& s'ecla e $ahr& %elina #i chiar apa plat .concentra%ia e
soiu i'er& esigur& e la un prous la altul/.
POTASIUL
E"ist trei elemente care 'unc%ionea$ ca electroli%i !n corp 8 potasiul& clorul #i soiul.
Capacitatea mu#chilor e a se contracta este legat irect e ni(elul potasiului in corp.
Dac ni(elul potasiului in organism nu este corespun$tor& termina%iile ner(oase nu (or !n%elege
!n mo
corespun$tor semnalele
primite e la creier.
0i(elul potasiului a'ectea$& e asemenea& capacitatea organismului e a regla tensiunea arterial.
9n e'icien%a e potasiu& apare riscul unei tensiuni arteriale crescute #i a lipsei e energie.
Se gse#te !n gr+u&
ore$& struguri& (ar$&
'asole& pra$ #i ulei e
msline.
Carto'ii ulci& *ananele& o(leceii& caisele& sta'iele& smochinele& carnea e (i%el& soia& a(ocao&
lintea& perele& portocalele& papa:a #i spanacul sunt alte alimente *ogate !n potasiu.
9ncerca%i& pe c+t e mult posi*il& s le consuma%i proaspete. Atunci c+n le gti%i se piere in
cantitatea e potasiu.
SULFUL
Sul'ul este esen%ial pentru sntatea prului& pielii #i unghiilor.
A5ut la men%inerea o"igenului necesar *unei 'unc%ionri a creierului.
Conlucrea$ cu comple"ul e (itamine ;& !n procesele meta*olice #i este o parte component a
aminoaci$ilor responsa*ili cu 'ormarea %esuturilor.
Cantitatea e sul' in organismul unui ault e <6 =g este e apro"imati( ><?g.
Do$a $ilnic pentru aul%i este e 6&? @ >g.
Aceast cantitate poate 'i e"tras 'r i'icultate in alimente&
ar #i in apa mineral.
)eicii consier c insu'icien%a sul'ului !n organism pro(oac ureri articulare& cre#terea
ni(elului e $ahr& colesterol #i triglicerie !n s+nge.
9n acest sens& cercetri recente au artat c e'ectul curati( al usturoiului !n ceea ce pri(e#te
reucerea ni(elului colesterolului se atorea$ sul'ului pe care
!l con%ine !n cantit%i mari.
Alte alimente care con%in sul' sunt-
Cresonul .coniment/& Castra(e%ii& Ceapa& Curmalele& Ridicea nea!r" # Cart$%ul
Salata &erde# Var'a# ("l)enu*ul de $u# Carnea de +"s"ri d$,estice# Pr$dusele ,arine#
Mi!dalele
Proteinele
Ce insea,na $ +r$tein"-
O protein este o molecul *iologic 'oarte mare compus intr8un lan% e molecule mai mici
numite a,in$aci'i.
)ii e proteine i'erite sunt pre$ente !ntr8o celul& sinte$a 'iecrei proteine 'iin comanat e o
gen special.
Proteinele constituie o parte !nsemnat a structurii celulei .prul nostru& pielea& #i unghiile sunt
alctuite in cea mai mare parte in proteine/. Anumite proteine sunt en$ime care catali$ea$ .'ac
posi*il sau cresc 'oarte mult (ite$a/ reac%iile chimice in celul.

Cu(+ntul proteina pro(ine in lim*a greaca proteinus care !nseamna primul.
R$luri )i$l$!ice.
intr !n componen%a tuturor celulelor,
iau parte la 'ormarea unor 'ermen%i,
inter(in !n es'#urarea tuturor proceselor (itale !n organism,
intr !n structura multor hormoni,
participa la 'ormarea anticorpilor cu rolul e apartori ai organismului !mpotri(a micro*ilor si
to"inelor acestora,
intr !n com*ina%ii chimice cu su*stan%e chimice to"ice& trans'orm+nu8le !n su*stan%e neto"ice,
!neplinesc 'unc%ia e transportatori 'orm+n i'erite comple"e- proteino8lipiic& proteino8
gluciic& proteino8mineral& proteino8(itaminic& proteino8hiric #i cu unele meicamente,
particip la men%inerea echili*rului osmotic& la reparti$area apei #i a su*stantelor i$ol(ate !n ea !n
i'eritele pr%i ale organismului,
pot 'i arse !n organism cu scop energetic& > g e proteine eli*er+n A&1 =calorii.
9n componen%a proteinelor intr aminoaci$i.
Din cei 16 e aminoaci$i cunoscuti B sunt consierati esen%iali& !ntruc+t nu pot 'i sinteti$a%i !n
organismul omului #i tre*uie au#i $ilnic cu alimentele. Acestia sunt &alina# li'ina# leucina#
i'$leucina# ,eti$nina# tri+t$%anul# tre$nina# %enilalanina. Pentru copiii su* > an& histiina este
aminoaci esen%ial. Ceilal%i au 'ost numiti neesen%iali !ntruc+t pot 'i sinteti$ati !n organism in alte
su*stan%e.
Pentru sinte$a proteinelor organismului este ne(oie e aminoaci$i esen%iali si neesen%iali !n
anumite propor%ii.
Aminoaci$ii esen%iali !neplinesc 'unc%ii i'erite !n organism.
Valina
Insu'icien%a ei !n ra%ia alimentar pro(oac scerea consumului e hran& ereglri e cooronare a
mi#crilor& hipertensiune arterial.
Fa(ori$ea$ (igoarea mental& cooronarea mu#chilor #i calmea$ emo%iile
C?C>>0O1
Li'ina
A5ut la proucerea e anticorpi& hormoni #i en$ime necesare pentru reconstruc%ia %esuturilor. Impieic
e(olutia (iru#ilor.
Insu'icien%a e li$in !n ra%ia alimentar are rept consecin% ereglarea circula%iei sanguine&
mic#orarea numarului e eritrocite !n s+nge #i a con%inutului e hemoglo*in& pro(oac isto(irea
mu#chilor& ereglri !n calci'iearea oaselor& i(erse moi'icri patologice !n 'icat #i plm+ni.
Simptomele insu'icien%ei li$inei la oameni pro(oac ce'alee& (erti5uri& grea%a& (om& anemie. Sunt sarace
!n li$ina cerealele.
Sursele principale e li$in le constituie *r+n$a e (aci& carnea& pe#tele.
CDC>A01O1
Leucina
Contri*uie la normali$area meta*olismului proteic #i gluciic& 'iin o surs important e car*urant
pentru un e'ort sus%inut. A5ut la sinteti$area proteinelor.
Insu'icien%a e leucin conuce la mic#orarea masei corpului& apar moi'icari !n 'icat& !n glana tiroi.
CDC>20O1
I'$leucina
Intr !n componen%a proteinelor organismului& a5ut la reglarea $aharurilor in s+nge& este inispensa*il
pentru 'ormarea hemoglo*inei.
Lipsa i$oleucinei !n ra%ia alimentar pro(oac echili*ru a$otat negati(.
C?C>>0O1S
Treonina
Fa(ori$ea$a *una 'unc%ionare a timusului.
9n lipsa ei& la animale cre#terea este
!ncetinit& se mic#orea$a masa corpului&
pro(oc+n chiar moartea lor.
CACE0O1
Triptofanul
Particip la sinte$a al*uminei #i glo*ulinei& este necesar la cre#terea animalelor #i men%inerea echili*rului
a$otat& la sinte$a proteinelor serice #i a hemoglo*inei& a aciului nicotinic #i 5oac un rol important !n
pro'ila"ia pelagrei. Reuce stress8ul #i an"ietatea.
Surse importante e tripto'an sunt carnea& pe#tele& *r+n$a e (aci& oule. Sunt *ogate !n tripto'an soia&
'asolea& ma$rea. O cantitate relati( mica e tripto'an con%ine proteina porum*ului. Din aceasta cau$a
ra%ia alimentar cu utili$area preponerent a porum*ului poate pro(oca pelagra.
C>>C>10O1
Fenilalanina
Particip la normali$area 'unc%iei glanei tiroie #i a suprarenalelor.
Din 'enilalanina se sinteti$ea$ tiro$ina care contri*uie la 'ormarea arenalinei. Este utili$at e ctre
creier la proucerea norarelaninei& su*stan% ce transmite impulsurile !ntre ner(i #i creier& prouc+n o
!m*unt%ire a memoriei.
CDCE02O1
Pr$teinele ali,entare& upa (aloarea lor *iochimica& se !mpart !n 2 categorii-
I 8 proteinele in ou& carne& lapte& pe#te. Ele con%in toti aminoaci$ii esen%iali !n propor%ii optime
pentru sinte$a proteinelor organismului& men%in echili*rul proteic !n organism,
II 8 proteinele in legume uscate& cereale. Acestea con%in toti aminoaci$ii esen%iali& ar nu !n
propor%ii su'iciente pentru sinte$a proteinelor omului,
III 8 gelatina in oase& tenoane& cartilagii& $eina in porum*. 9n structura proteinelor porum*ului
lipsesc mai multi aminoaci$i& si cei pre$entati sunt !n raporturi e$echili*rate si au (aloarea
*iologic sc$ut. Faloarea lor *iologic poate 'i mrit prin asocierea cu proteine e calitate
superioar. De e"emplu- mamliga cu lapte sau *r+n$.
Lipsa proteinelor !n alimenta%ie uce la stri e enutri%ie cronic& i'erite *oli .hepato$& pelagr
s.a./& isto(irea celulelor ner(oase& re%inerea cre#terii la copii& mic#orarea sinte$ei hormonilor
suprarenalelor& hipo'i$ei& tiroiei& pancreasului& mic#orarea masei corpului& anemie&
polihipo(itamino$& ereglri ale meta*olismului mineral .osteoporo$a/, pielea e(ine uscat&
unghiile 8 'ragile& cae prul.
Este unator pentru organism #i surplusul e proteine. E"cesul lor !n ratia alimentar se solea$a
cu supra!ncrcarea organismului cu prousele meta*olismului proteic& cu intensi'icarea proceselor
e putre'ac%ie !n intestine& cu supra!ncarcarea 'icatului #i rinichilor.
Sunt *ogate !n proteine carnea .167/& pe#tele .>B7/& oule .>1&<7/& *r+n$a e (aci .>B7/&
ca#ca(alul .267/& soia .2?7/& 'asolea .1>7/& nucile .>B7/& p+inea .B7/& pastele 'inoase .>>7/.
Ali,entatia rati$nala recomana ingerarea !n 1A ore a > g e proteine la > =g e greutate
corporala. O persoan cu masa corpului e <6 =g are ne(oie $ilnic e <6 g e proteine.
Aportul minim e proteine nu tre*uie totusi sa 'ie mai mic e A6 g $ilnic. O cantitate e proteine
su* acest inice are rept consecin% 'aptul ca organismul !si consum proteinele %esuturilor.
Faloarea energetica a proteinelor tre*uie sa constituie >68>? 7 in totalul e calorii pe care !l
contine ra%ia alimentar.
COMPU/I OR(ANICI CU ACIUNE BIOLO(IC0
1AHARIDE 2(LUCIDE3
Care sunt cei mai importan%i compu#i organici cu ac%iune *iologic G
Proteine
Hrsimi
Iaharie . gluco$a & $aharo$a&amion&celulo$a/
Care este rolul compu#ilor organici cu ac%iune *iologic pentru (ia%G
Proteinele& grsimile #i $ahariele sunt componentele 'unamentale ale celulelor (ii.
Iahariele sunt componente esen%iale ale tuturor organismelor&at+t in regnul animal c+t #i in cel
(egetal
9n plante& poli$ahariele au rol e suport sau e re$er( energetic.
9n organismele animale& repre$int o important surs e energie.
Ce sunt $aharieleG
Iahariele repre$int o clas e compu#i naturali poli'unc%ionali cu o larg rsp+nire& care
constitue o component inispensa*il in harna omului.
Iahariele 'ac parte in categoria unor su*stante ce sunt constitite in car*on& hirogen si o"igen.
In $aharie cat si in apa proportiile e hirogen si o"igen sunt egale ceea ce a us la enumiea lor
hirati e car*on. )a5oritatea $aharielor au gustul ulce& e aceea au 'ost numite glucie.
Deoarece $ahariele pot 'i e"trase in i'erite organe ale plantelor cum ar 'i- gluco$a& celulo$a&
$aharul& amionul& ele constituie o *a$a a materiei (ii care are rol energetic in meta*olism.
Cum se pot clasi'ica $aharieleG

Iahariele se clasi'ic !n 'unc%ie e comportarea lor !n reac%iile e hiroli$ !n -
M$n$'aaride .gluco$a&'ructo$a/8nu hiroli$ea$
Oli!$'aaride @prin hiroli$ 'ormea$ ou p+n la $ece molecule e mono$ahari . $aharo$a &
malto$a /
P$li'aaride @prin hiroli$ se escompun !n mai mult e $ece molecule e mono$aharie
. amion& celulo$/
gluco$ $aharo$ amion celulo$a

(LUCO1A 4 CDC>1OD
At+t $aharurile& c+t #i amionul sunt trans'orma%i e organism !n gluco$. Dupa ce s8au 'ormat&
moleculele e gluco$ circul prin (asele e s+nge& supliment+n celulele cu com*usti*il energetic.
CDC>1OD J DO1 K DCO1 J DC1O J energie
Cea mai important reac%ie chimic a gluco$ei este 'ermenta%ia alcoolic. Prin 'ermenta%ia alcoolic
gluco$a se trans'orm !n alcool etilic #i io"i e car*on.
CDC>1OD L 1CC28CC18OC .alcool etilic/ J CO1
Cantitatea suplimentar e gluco$ rmas !n organism up ce toate celulele au 'ost alimentate cu
energie este con(ertit !n re$er(a e glicogen& !nmaga$inat !n mu#chi sau 'icat. Dac organismul are e5a
o re$er( !nestultoare e glicogen& e8a*ia atunci gluco$a se trans'orm !n grsime. A#aar& corpul
pre'er s 'oloseasc gluco$a sau glicogenul pentru arerile e la celule& numai e"cesul e $aharie 'iin
trans'ormat !n grsimi.
Hluco$a este mono$ahari care apare !n compo$i%ia multor oligo$aharie .$aharo$& malto$& lacto$/ #i
poli$aharie .amion& celulo$/. 9n stare li*er se gse#te !n 'ructe ulci& !n mierea .amestec e 'ructo$ #i
gluco$/ e al*ine& !n s+nge.
Este pre$ent !n organismul uman atorit alimentelor& ar #i 'aptului c acesta !#i prouce singur aceast
su*stan%.
Alimentele *ogate !n gluco$ sunt ulciurile .$ahrul& prousele $aharoase& mierea/& precum #i
alimentele care con%in amion .carto'ii& 'ina e cereale/. A5unge !n s+nge prin peretele intestinal. Doar
mono$ahariele precum .gluco$a& 'ructo$a/ sunt a*sor*ite e oameni. Acestea sunt prousele 'inite ale
igestiei car*ohira%ilor.
Di!estia *i a)s$r)5ia !lucidel$r
Principala poligluci pre$ent !n alimente& amionul& !ncepe s se escompun !nc in ca(itatea
*ucal& su* ac%iunea en$imei ptialina& care este un 'erment in sali( .amila$ sali(ar/. Ast'el& ptialina
este amestecat cu alimentele #i !ncepe trans'ormarea amionului !n malto$. Scinarea moleculelor se
continu !n stomac& su* ac%iunea aciul clorhiric. Procesul e egraare continu !n uoen #i !n
intestinul su*%ire& su* ac%iunea amila$ei pancreatice& #i a celei intestinale& ast'el !nc+t& se a5unge !n 'inal la
gluco$& monogluci care tra(ersea$ u#or pere%ii intestinali.
Hlicogenul este la organismul animal coresponentul amionului e la plante& 'iin un poli$ahari
compus in mai multe molecule e gluco$. Hlicogenul ser(ete la !nmaga$inarea energiei i eto"i'ierea
organismului& o mare parte in glicogen se gsete !n 'icat.
Principala poligluci pre$ent !n alimente& amionul& !ncepe s se escompun !nc in ca(itatea
*ucal& su* ac%iunea en$imei ptialina& care este un 'erment in sali( .amila$ sali(ar/. Ast'el& ptialina
este amestecat cu alimentele #i !ncepe trans'ormarea amionului !n malto$. Scinarea moleculelor se
continu !n stomac& su* ac%iunea aciul clorhiric. Procesul e egraare continu !n uoen #i !n
intestinul su*%ire& su* ac%iunea amila$ei pancreatice& #i a celei intestinale& ast'el !nc+t& se a5unge !n 'inal la
gluco$& monogluci care tra(ersea$ u#or pere%ii intestinali.
Hlicogenul este la organismul animal coresponentul amionului e la plante& 'iin un poli$ahari
compus in mai multe molecule e gluco$. Hlicogenul ser(ete la !nmaga$inarea energiei i eto"i'ierea
organismului& o mare parte in glicogen se gsete !n 'icat.
Dia)etul
Dia*etul $aharat este o *oal cronic e meta*olism& care se mo#tene#te sau se o*+ne#te !n cursul
(ie%ii #i care a'ectea$ preominant meta*olismul gluciic& mani'est+nu8se prin hiperglicemie .cre#terea
peste limitele normale a ni(elului $ahrului in s+nge/ #i glico$urie .eliminarea $ahrului prin urin/.
Hluco$a repre$int $ahrul in s+nge ast'el ia*etul !nseamn un ni(el riicat& peste normal& al acesteia !n
s+nge.
Dia*etul apare c+n transportul e gluco$ ctre celule este istrus. S+ngele are rolul e a uce
gluco$a la toate celulele #i acestea !l 'o'osesc rept com*usti*il. Dup ce a5unge !n celul este
meta*oli$at sau MarsM +n celulei energie. Pentru toate celulele este principalul com*usti*il #i singurul
pentru celulele ner(oase .neuroni/. Dac gluco$a nu a5unge !n celul !n cantit%i normale se acumulea$ !n
s+nge uc+n la hiperglicemie. C+n a5unge la un ni(el riicat se nume#te ia*et.
Dia*etul apare c+n transportul e gluco$ ctre celule este istrus. S+ngele are rolul e a uce gluco$a
la toate celulele #i acestea !l 'o'osesc rept com*usti*il. Dup ce a5unge !n celul este meta*oli$at sau
MarsM +n celulei energie. Pentru toate celulele este principalul com*usti*il #i singurul pentru celulele
ner(oase .neuroni/. Dac gluco$a nu a5unge !n celul !n cantit%i normale se acumulea$ !n s+nge uc+n
la hiperglicemie. C+n a5unge la un ni(el riicat se nume#te ia*et.
Dia*etul apare c+n transportul e gluco$ ctre celule este istrus. S+ngele are rolul e a uce
gluco$a la toate celulele #i acestea !l 'o'osesc rept com*usti*il. Dup ce a5unge !n celul este
meta*oli$at sau MarsM +n celulei energie. Pentru toate celulele este principalul com*usti*il #i singurul
pentru celulele ner(oase .neuroni/. Dac gluco$a nu a5unge !n celul !n cantit%i normale se acumulea$ !n
s+nge uc+n la hiperglicemie. C+n a5unge la un ni(el riicat se nume#te ia*et.
9n inustria alimentar la o*%inerea prouselor $aharoase& a siropurilor& ca !nlocuitor al $ahrului,
9n inustria meicamentelor la o*%inerea (itaminei C& a serului gluco$at.
Este cea mai 'olosit mono$ahari eoarece este principala surs e energie #i poate 'i numit
6c$,)usti)ilul )i$l$!iei67
Se 'olose#te la 'a*ricarea proteinelor #i !n meta*olismul lipielor.
Este 'olosit ca precursor !n sinte$a su*stan%elor ca celulo$a #i glicogenul.
A M I D O N U L
F$r,ul" !eneral" . 2C8H9:O;3n
Caracteri'are !eneral".
N P$li'aarid" natural"#r"s+<ndit" =n re!nul &e!etal#unde c$nstitue su)stan5a de re'er&" a
+lantel$r *i se !"se*te su) %$r," de !ranule caracteristice %iec"rei s+ecii de +lante7
N Se !"se*te =n se,in5ele # %ructele *i tu)erculii +lantel$r
N Se %$r,ea'" =n +"r5ile &er'i ale +lantel$r # su) in%luen5a lu,inii s$lare *i =n +re'en5a
cl$r$%ilei # +rin +r$cesul de %$t$sinte'"
Structur"
A,id$nul are structur" ,acr$,$lecular" # %$r,at din a,il$'" *i a,il$+ectin"7
A,il$'a este +artea s$lu)il" =n a+"# iar a,il$+ectina ins$lu)il" =n a+"7
Utili'"ri
>n industrie# idr$li'a acid" a a,id$nului este %$l$sit" la $)5inerea !luc$'ei# iar idr$li'a
en'i,atic" la $)5inerea etan$lului7
>n ali,enta5ie # a,id$nul este c$,+$nenta de )a'" a ,ult$r +r$duse ali,entare
i,+$rtante . +<ine # cart$%i #%"in" # +$ru,) etc
>n industria %ar,aceutic"# a,id$nul intr" =n c$,+$nen5a ,ediului nutriti& la +r$ducerea
anti)i$ticel$r # &ita,inel$r 7
>n industria te?til" # ca a!ent de =ncleiere *i a+retare