ARGUMENT

Se poate afirma, fr drept de tgad, c fertilitatea solului are o excepional

importan pentru prezentul i viitorul agriculturii. Cuvintele lui Alvin Toefler Pmntul nu l!
am motenit de la prini, ci l avem mprumutat de la copii notrii. "i atunci, ce lume
construim# Ce lume lsm# $ndeamn la profunde reflecii, la o aleas gri% i responsa&ilitate
pentru fundamentarea i practicarea agriculturii viitorului.
'iitorul depinde n mare parte de starea de sntate a pm(ntului).Solurile
*om(niei, ara n care trim i vor tri urmaii urmailor notri, constituie &ogia cea mai de
pre, zestrea cea mai valoroas, care tre&uie preuit, prote%at, pstrat i valorificat la
adevratul ei potenial.
Starea de fertilitate a solurilor, reprezint factorul esenial pentru practicarea unei
agriculturi dura&ile, performante i constituie un indicator decisiv al situaiei economico!
sociale i a nivelului de via a locuitorilor din mediul rural.
+ertilitatea, nsuire extrem de complex, definete capacitatea solului de a asigura
condiii fizico!c,imice i &iologice optime pentru creterea i dezvoltarea normal a plantelor
i de a pune la dispoziia acestora, continuu i simultan, apa i elementele nutritive necesare
pe tot parcursul perioadei de vegetaie.
-&ligaia noastr, a specialitilor din cercetare nvm(nt, a tuturor lucrrilor din
agricultur, dar i ale economiei naionale, inclusiv a politicienilor i guvernanilor este n
primul r(nd aceea de a cunoate solurile, de a le cunoate &ine, de a le prote%a, de a le apra de
orice proces de degradare, de a preveni i com&ate toate aciunile ce duc la diminuarea sau
pierderea fertilitii, aciuni care, din nefericire, au loc din ce n ce mai mult, nu numai n
*om(nia, ci n ntreaga lume.
.emn de remarcat, dar ngri%ortor n acelai timp este faptul c dominant este
starea sczut de fertilitate a solurilor. Pe plan mondial, /01 din soluri au fertilitate redus
sau foarte redus 231 au o fertilitate moderat i numai 441 au o fertilitate ridicar.
.atele prezente, care situiaz rezultatele cartrilor agricole pentru o perioad
ndelungat, ne determin s recunoatem c mitul) linititor de ncadrare a solurilor
rom(neti n categoria celor mai &une) din lume nu poate fi dec(t duntor.
Prin acest proiect, am dorit s fac cunoscut importana calitii mediului, a cunoaterii a
cunoaterii situaiei existente i a faptului c se pot lua msuri, astfel ca motenirea pe care o
vom lsa urmailor notrii, s fie cu adevrat de pre.
1
CAPITOLUL I
INTRODUCERE
4.4. SOLUL, CEA MAI IMPORTANT COMPONENT A BIOSFEREI
Prin pozitia, natura si rolul sau, solul este component al &iosferei i produs al interaciuni
dintre mediul a&iotic si &iotic, reprezt(nd o zon specifica de concentrare a organismelor vii, a
energiei acestora, produse ale meta&olismului si a descompunatorilor.
Solul si vedetatia acopera scoarta terestra, formeaza o unitate insepara&ila, sistemul
pedoecologic mondial, sistem n care planta i solul activeaz mpreuna.
5umai dupa apariia vegetaiei a inceput formarea propiu!zisa a solului, nveliul recent
de sol cu continutul su de ,umus, acumulatorul de energie al Pm(ntului, form(ndu!se in
cursul unei istorii extrem de complicate. S!au creat depozite de fosile de materie organic i
rezerve uriae de energie solar au fost fixate foto!sintetic n decursul a 600!700 milioane de
ani, iar n aceiasi perioad, s!a format atmosfera cu coninutul ei actual de azot, oxigen,
,idrogen i &ioxid de car&on.
Acest proces a fost condiionat n mare msur de formarea &iosferei i descompunerea
ei pe uscat. -rganismele 8plantele, aimalele, microorganismele9 i solurile se ntreptrund i
interacioneaz n sisteme complicate ecologice, care se sc,im& n funcie de dinamica i
caracteristicile fizice ale mediului fizico!geografice.
Pe &aza principurilor general acceptate, pe plan mondial, solurile se separ n:
! soluri supuse inundatiilor 8fluvii soluri9;
! soluri dominate de ,idromorfism 8glisoluri9;
! soluri n care materia organic se acumuleaz pe o ad(ncime mare n prezena
car&onatului de calciu 8cernoziomuri9;
! soluri caracterizate de procese iluvionare a argili cu staturare n &aze sc,im&a&ile
ridicat 8luvisoluri9 sau sczut 8acrisoluri9
! soluri n care predomin iluvionarea materiei organice i a sesevioxizilor 8podzoluri9.
$n ara noastr, datorit diversittii mari a condiiilor i factorilor de solificare, nveliul
de sol este foartre variat i complex, de la solurile cele mai fertile din lume 8cernoziomuri9 la
solurile cele mai nefertile 8podzol, solonceac, solone, regozol9.
2
Solul fiind un produs al &iogecenozei este in acelai timp un fel de oglind care reflect
istoria i proprietile lui.rezervele de energie si elementele &iologice acumulate de!a lungul a
mii de ani n procesul de formare a solului, pun n eviden importana extrem de mare a
materiei organice 8,umus9 secundarepentru fertilzarea solului.
Pierderea ,umusului i a mineralelor secundare datorit unei exploatri neraionale
8epuizarea solului9 eroziuni prin ap si v(nt, este, de asemenea, dezastroas, pentru cultur n
orice condiii de mediu s!ar practica, ca si pentru multe componente a &iosferei. Aadar,
sinteza, transformarea, descompunerea i mineralizarea materiei organice, acumularea i
redistri&uirea energiei prin intermediul lanurilor trofice ale organismelor, a&sor&ia selectiv
a elementelor c,imice i concentrarea lor n sol i ap sunt funciile glo&ale cele mai
importante ale sistemului, organisme!soluri din &iosfer.
Solurile i organismele asociate ndeplinesc, aadar, i alte funcii esentiale care
reprezint verigi ale ciclului &iologic a su&stanelor.
Solurile sunt habitate a numeroase specii de microorganisme care sunt potenial
folosite ca si organisme superioare.
$n final, solurile cu microorganisme asociate, %oac rolul
unui absorbantpurifiator i neutra!i"ator bio!o#i uni$ersa! a! popu!atii!or, %inera!i"ator
a! tuturor &e'euri!or i reziduurilor organice.
Astfel, ecosistemul sol!organisme este unul dintre cele mai importante mecanisme n
formarea, sta&ilirea i productivitatea &iosferei. Totui dezvoltarea industriei, agriculturii,
transportului i a ur&anizrii, n ultimii 400!4<0 de ani, a nceput s degradeze formarea
normal a sistemului soluri ! plante ! animale.
*esursele mondiale de soluri sunt limitate cantitativ, n prezent, p(n la =0( din soluri
necesit m&untiri i ameliorri de diferite feluri.
)*+* Propriet,-i fi"ie, hi%ie si bio!o#ie a!e so!uri!or
Propriet,-i!e fi"ie ale solului includ: textura, structura, densitatea specifica i
aparent, porozitatea, consistena, culoarea, coninutul de ap, temperatura etc.
Te.tura so!u!ui
Solul este alctuit dintr!o parte solid 8mineral i organic9, lic,id 8ap9 i alta
gazoas 8aer9. Partea solid reprezint circa <01 din volumul total al solului, iar cea lic,id si
gazoas, restul de <01.
3
Partea solid mineral este format din particule de diferite dimensiuni 8diametre9,
rezultate prin dezagregare i alterare.Textura solului se reflect tocmai, la mrimea i la
proprietatea particulelor ce intr n alctuirea solului.
/ruparea partiu!e!or te.tura!e
Criteriul folosit n acest scop se &azeaz pe includerea n aceeai grup a particulelor
ce au, practic aceleai proprieti. Sa constatat c particulele cu dimensiuni cuprinse ntre
anumite limite au proprieti specifice, deci formeaz o grup.
C!ase!e te.tura!e
5isipul, praful i argila, imprim proprietile pe care le au solurilerespective, n
msur mai mare sau mai mic, n funcie de proprietatea n care intervenim determin(nd ceea
ce se cunoate su& denumirea de clas texturala.
Carateri"area so!uri!or &up, te.tur,
$n funcie de clasa textural, solurile au anumite proprieti, deose&indu!se unele de
altele. Cele mai mari deose&iri se constat n cazul solurilor cu texturi extreme 8nisipoase i
argiloase9.
So!uri!e nisipoase au proprieti asemntoare nisipului, sunt foarte permea&ile pentru
ap i aer; au o aeraie &un dar o capacitate redus de reinere a apei; pierd uor ap prin
infiltrare i evaporare, nu pot forma rezerve de ap, nu sunt coezive i aderente, nu au
plasticitate, se lucreaz uor i &ine, sunt supuse spul&errii, se nclzesc uor, sunt srace n
su&stane nutritive i au capacitate redus de reinere a acestora; posed n general o fertilitate
sczut.
So!uri ar#i!oase au proprieti asemntoare argilei, sunt puin permea&ile pentru ap
i aer; au capacitate mare de reinere a apei; pot forma rezerve importante de ap, dar n acest
caz, sunt sla& aerate; c(nd sunt umede devin foarte plastice i aderente, se lucreaz greu,
&razdele ies su& form de curele; la uscare au o coeziune foarte mare, sunt &ogate n su&stane
nutritive i au capacitate mare de reinere a acestora; ns pe astfel de soluri, culturile nu
gsesc ntodeauna condiii &une de cretere, datorit, ndeose&i, regimului aero,idric
defectuos.
Solurile cu texturi extreme au, deci, proprieti puin favora&ile culturilor. Cele mai
&une su& aspect textual, sunt solurile lutoase, care prezint proprieti intermediare, ntre cele
ale solurilor nisipoase i argiloase, soluri cu textur mi%locie.
4
*estul solurilor au proprieti apropiate de cele ale solurilor nisipoase 8solurile nisipo!
lutoase9, lutoase 8solurile luto!nisipoase, solurile luto!nisipo!argiloase, solurile luto!prfoase9
i argiloase 8solurile luto!argiloase, luto!argilo!prfoase i argilo!lutoase9.
.e altfel, n practica agricol, pentru simplificare, solurile 8din punct de vedere
textural9 se mpart n soluri uoare sau nisipoase 8solurile nisipoase i cele apropiate acestora9
i solurile grele sau fine 8solurile argiloase i cele apropiate acestora9.
Textura constituie una din insusirile cele mai importante i mai sta&ile ale solului i
este determinat, n mare msur, de roca mam sau parental, n sensul c, de exemplu, pe
roci argiloase se formeaz, n general, soluri grele pe loessuri, soluri mi%locii, iar pe nisipuri,
soluri usoare.
Textura solului depinde de roca parental, dar si de procesul nsi de solificare.
.atorit procesului de solificare, direcia iniial dintre diferite grupe de particule se poate
modifica, fr a sc,im&a clasa textural sau c,iar cu sc,im&area acesteia.
Textura, determin msura i procesele de formare a solului, exercit, la r(ndul ei o
influen nsemnat asupra solificrii. Aa, de exemplu, texturile uoare permit o levigare mai
intens i o dezvoltare mai mare pe ad(ncime a profilului; din contr, texturile grele se opun
levigrii accentuate, profilele sunt mai scurte.
Textura solului determin sau influieneaz, toate celelante proprieti fizce, fizico!
mecanice, precun i cele c,imice, &ioc,imice i n final, nsi fertilitatea. Su& acest raport,
dup cum s!a mai artat cea mai &un situaie o prezint solurile cu textur mi%locie. $ntr!
adevr, marea ma%oritare gsesc condiii optime pe solurile mi%locii. >nele culturi valorific
foarte &ine sau c,iar prefer solurile nisipoase 8de exemplu, cartoful9 sau argiloase 8de
exemplu, gr(ul9. Prin urmare, cunosc(nd textura solului i proprietile determinate de acestea
precum i cerinele plantelor, pot fi sta&ilite cele mai indicate modaliti de folosin a
terenurilor.
Textura, at(t pentru caracterizare genetic, c(t i n scopuri practice, tre&uie cunoscut
pe ntreaga ad(ncime a solului 8uneori, inclusiv roca9. ?a solurile, de exemplu, cu diferen
textural pronunat, n parte superioar textura poate fi uoar sau mi%locie, dar mai in %os
grea, ceea ce sc,im& complet situaia, din punct de vedere textual a solului respectiv,
considerat n ansam&lul lui.
5
)*0* Strutura so!u!ui
Prinipa!e!e tipuri &e strutur,
Agregatele structurale ce se sta&ilesc n structura solului i orizonturi nu sunt la fel, ci
se deose&esc, n principal, dup form, disting(ndu!se urmtoarele tipuri de structuri:
! @runoas! agergate, aproximativ sferice, fr fee de alipire ntre ele, puin poroase;
! @lomerular! asemntoare cu cea grunoas, agregatele sunt poroase;
! Poliedric angular A elemente structurale aproape egal dezvoltate n direcia celor trei axe
rectangulare, fete plane ce se m&in unele cu altele, muc,ii ascuite;
! Poliedrica su&angular A asemntoare cu cea angular, ns cu fee cur&e i muc,ii
rotun%ite;
! Prismatic A agregate cu axa vertical mai mare dec(t cea orizontal, fee plane, muc,ii
ascutite;
! Columnar A asemntoare cu cea prismatic, dar cu capetele prismelor rotun%ite;
! ?amelar A elemente structurale cu axa vertical mai mic dec(t cea orizontal.
Tipul de structur se determin direct pe teren, la cercetarea i descrierea profilului de
sol. Cu aceasta se apreciaz i se noteaz at(t mrimea elementelor structurale, c(t i gradul
de dezvoltare a structurii. $n funcie de mrimea elementelor structurale, la fiecare tip de
structur se deose&esc agregate foarte mici, medii, mari i foarte mari. .up gradul de
dezvoltare se disting urmtoarele tipuri de structur:
! sla& dezvoltate A elemente structurale greu o&serva&ile, la sfrmare apar puine agregate 8cea
mai mare parte fiind nestructurat9;
! moderat dezvoltat A elemente structurale o&serva&ile, la sfrmare aproape ntreaga mas, se
desface n agregate.
Strutura so!u!ui reflect modul de aglomerare a particulelor primare 8nisip, praf,
argil9 n uniti de diferite dimensiuni, forme, aran%are i grad de dezvoltare, numite elemente
structurale, granulare, tu&ulare, prismatice sau n &locuri 8poliedrice9. Prin lucrarea
necorespunztoare a solului, pot rezulta aglomerri neregulate, insta&ile, numite &ulgri. >n
indicator al strii de af(nare sau compactare a unui sol este densitatea aparent, respectiv
greutatea pe unitatea de volum 8care include at(t particule individuale, c(t i spatiile porilor9.
Spa-iu! !aunar sau poros denumit spaiul desc,is) din sol, reprezint partea din sol
neocupat de particule solide. 'olumul spaiului lacunar depinde de modul de agregare a
particulelor solide care determin gradul de porozitate a solului. Porii reprezint un volum
6
suscepti&il de a fi ocupat de ap i gaz. Proportia relativ a celor dou componente depinde de
starea de saturaie a solului.
Propriet,-i!e hi%ie a!e so!u!ui includ solu&ilitatea i accesi&ilitatea elementelor,
inclusiv a celor nutritive, relaia sol 8pB9, sc,im&ul de ioni, tamponarea etc.
Constituienii organicii minerali reprezint rezerva de elemente nutritive care
constituie partea cea mai important n nutriia plantelor. $n plus su&stanele organice
reprezint rezerva energetic pentru organismele din sol. Prezena argilelor i a su&stanelor
,umice, simulate sau n asociere, confer solului proprietatea de a&sor&ie care, n funcie de
mecanismele de a&sor&ie se grupeaz n dou mari clase de formare:
Absorb-ia prin shi%b &e ioni, reaspectiv:
a9 sc,im& de cationi datorit sarcinelor electronice negative ale argilelor i ale
grupelor acide, ale su&stanelor acide;
&9 sc,im& de anioni n esen datorat prezenei ,idroxizilor metalici, cum sunt de
exemplu aluminiu 8-B9
6
, i fier 8-B9
6
, ca i argilelor amorfe, cenu vulcanic, caolinicului
etc, care au poziii de sc,im& anionic.
Absorb-ia %o!eu!ar, 8moleculele a&sor&ite sunt neutre i sunt reinute la suprafaa
argilelor i coroizilor ,umici prin fore dipolare, legturii ,idrogen i forei de dispersie9.
.intre ionii prezeni n soluia solului, ionii de B
C
sunt deose&it de importani.
Concentraia acestor ioni determin reacia solului 8pB9, ca indicator al aciditi sau
alcalinitii solului. Solurile puternic acide sunt nedorite din cauza coninutului toxic de
aluminiu solu&il 8mo&il9 i activitii micro&iene mult reduse. Capacitatea mare de sc,im&
cationic confer solului rezisten mare la sc,im&ri de pB i cationi, respectiv capacitatea
mare de tamponare. .e fapt puterea de tamponare a solului se datorete coloizilor pe care l
conine.
Propriet,-i!e bio!o#ie ale solurilor sunt determinate de faun i microorganismele din
sol.
Solul, mai ales n orizontul de la suprafa, constituie sediul unei popularitii
a&undente de microfaun i microflor, aceasta din urm fiind reprezentat de vegetaia
superioar.
+auna din sol exercit o aciune mecanic intens n sol prin fragmentarea foarte fin a
resturilor vegetale i ngroparea lor la diferite ad(ncimi, prin formarea galeriilor cu rol foarte
important n circulaia apei i aerului.
$n activitatea microorganismelor din sol 8protozoare, alge, ciuperci, actinomicete,
&acterii9 se disting trei tipuri de aciune eseniale:
7
! aciunea enzemic, aciunea principal a microorganismelor din sol de care este legat
evoluia tuturor elementelor din sol;
! aciunea de sta&ilire a ec,ili&rilui &iologic al solului ! actiune foarte important;
! activitatea sim&iotic.
Ca ma%oritatea organismelor vii, organismele din sol pot avea influien &un, neutr
sau duntoare asupra vieii din sol i mai ales asupra productivitii acestora. >nele sunt
a&solut necesare creterii plantelor, altele nu sunt nici &une, nici duntoare, iar altele produc
daune catastrofale reduc(nd sau distrug(nd recoltele. Astfel se apreciaz c nematozii, parazii
din solurile din S>A, provoac pierderi n producia vegetal anual de circa 4,/ miliarde
dolari.
- serie de duntori ce triesc n sol ca PDt,ium i +usarium provoac anual daune la
cereale, pomi fructiferi i legume de un milion de dolari, iar unele organisme aparin(nd
microfaunei, fac pagu&e de milioane de dolari n fiecare an.
Cu toate acestea organismele &inefctoare din sol depesc ca efect pe cele
duntoare. .e exemplu, microfauna aereaz i structureaz solul, r(mele de asemenea
m&untesc fertilitatea i productivitatea solului.
Baterii!e autotrofe sinteti"ea", ,rana din materiile anorganice i pot convertri oxidul
de car&on otrvitor, n &ioxid de car&on folositor sau n gaz metan, pot nutrifica amoniul i
nitraii i reduc excesul de nitrai n azot inert.
Baterii!e heterotrofe si%biotie i nesim&iotice ca i algele verzi!al&astre, fixeaz
azotul atmosferic, un element nutritiv important pentru creterea plantelor.
Baterii!e heterotrofe nefi.atoare de azot 8acelea care triesc pe materie organic9,
cele mai o&inuite dintre toate tipurile ,eterotrofe, descompun materia organic, mai ales
cenozele, ligninile i rinele ce se descompun ntr!un ritm mai lent. Ciupercile sim&iotice
8micorizele9 a%ut rdcinile plantelor gazd specifice s a&soar& ap i elemente nutritive,
cum ar fi zincul. Actinomicetele, care au caracteristici at(t de ciuperci c(t i de &acterii,
descompun materia organic i sunt sursa multor anti&iotice. Algele adaug materia organic
n sol i m&untesc aeraia, iar tipul de alge verzi!al&astre poate fixa azotul atmosferic.
Totodat, microorganismele descompun er&icidele, fungicidele i insecticidele, ca i alte
su&stane c,imice aplicate pe i n sol sau a%unse n sol prin alte ci. .in pcate unele
pesticide sunt toxice i pentru unele microorganisme &inefctoa
8
CAPITOLUL II
TIPURILE DE SOLURI DIN ROMANIA

Cunoasterea si cercetarea solurilor
Primele o&servatii cu c,aracter stiitific asupra unor soluri din tara sunt consemnate de
Eon Eonescu de la Frad in monografiile asupra fostelor %udete .ore,oi 84G//9, He,edinti
84G/39 si Putna 84G/39.
Cercetarile organizate asupra solurilor tarii au inceput in 430/, odata cu infiintarea
Enstitutului geologic al *omaniei, in cadrul sectiei d pedologie condusa de @,. Hunteanu!
Hurgoci, fondatorul pedologiei moderne romansti. Empreuna cu cola&oratorii sai, P.
Inculescu si Im. Protopopescu!Pac,e, a intocmit prima ,arta a solurilor tarii, care a fost
pu&licata in 4344, la scara 4: 2 <00 000. Aceasta ,arta si lucrarea Zonele naturale de soluri
din Romania de @B. Hunteanu!Hurgoci 843449 concretozeaza primele realizari importante
ale pedologiei ramanesti.
Pedologii romani au cola&orat de asemenea la alcatuirea ,artii solurilor Iuropei, sau a
,artii solurilor lumii 85. Cernescu, 5. +lorea9 si a ,artii solurilor afectate de salinizare din
Iuropa 85. +lorea, E. Hunteanu9.
Factorii pedognetici naturali
+ormarea si evolutia numroaselor categorii de soluri se xplica prin varia&ilitatea
spatiala si cea temporala a factorilor pedogenetici naturali. .esi foarte dificila, analiza
sepaerata a influentei fiecarui factor in procesul de solificare este totusi utila, cel putin pentru
su&linierea particularitatilor acestei influente. En realitate insa, actiunea fiecariu factor
9
pedogenetic nu este izolata, ci se com&ina cu a celorlalti, iar modul diferit de com&inare
locala sau regionala explica diversitatea solurilor formate.
Factorul litologic intervine in desfasurarea proceselor pedogenetice si in proprietatile
solurilor, indeose&i prin compozitia c,imico!mineralogica, gradul de consolidare si alcatuirea
granulometrica a rocilor, foarte variate pe teritoriul *omaniei.
Factorul climatic intervine in procesul pedogenetic inca din primele faze ale acestuia
si actioneaza diferit in cadrul diverselor regiuni ale tarii. Astfel, clima regiunilor de stepa si de
silvostepa relativ arida nu permite o alterare intense a mineralelor primare , din care cauza
rezulta putine su&stante minerale argiloase secundare.
Clima regiunilor de campie si colinare, cu paduri de foioase , relative umeda, permite o
alterare mai intense a rocilor si mineralelor primare, process din care rezulta cantitati
inseminate de argila secundara, sescvioxizi si silice.
Climatul regiunilo de munte, din ce in ce mai umeda si mai rece pe masura ce altitudinea
creste, imprima alte caracteristici procesului pedogenetic in diferitele lui faze de desfasurare.
Ensolatia puternica din timpul zilei, urmata de o racier puternica in timpul noptii, precum si
alternarea repetata a fenomenelor de ing,et si dezg,et din anumite perioade ale anului,
favorizeaza dezagregarea rocilor.
Factorul biologic exercita o influenta pedogenetica, in primul rand cu c,aracter zonal,
in cadrul marilor formatiuni vegetale din tara. Tre&uie mentionat insa ca numeroase alte
aspecte locale ar putea fi evidentiate la o analiza mai amanuntita,
+ormatiunile vegetale ier&oase lasa in sol o cantitate mare de restui organice, care provin fie
din partile aeriene ale plantelor, fie Amai ales! din sistemul lor radicular. Atat din cauza
continutului mic de su&stante la descompunere, cat si ca urmare a intensitatii activitati a
microorganismelor, in regiunile de stepa si silvostepa are loc o transformare rapida a materiei
organice &rute, cu formare si acumulare moderata de ,umus saturat si cu eli&erare masiva de
&aze.
+ormatiunile vegetale forestiere dau o cantitate de resturi organice in general mai mica decat
cele ier&oase, care provine mai ales din frunzele ca cad annual la suprafata solului si numai in
mica masura din radacini
10
Su& padurile de foioase din regiunile de campie si colinare, transformarea resturilor oragnice
se produce intr!un ritm din ce in ce mai lent, pe masura cresterii umezelii si a scaderii
temperaturii, conditii in care nu se mai dezvoltao microflora &ogata si activitatea acesteia este
periodic intrerupta.
Su& padurile de munte, formate mai ales din rasinoase, participarea ier&urilor la depunerea de
resturi organice este aproape nula.
Alaturi de formatiunile vegetale si de microflora lor specifica, fauna din sol are o
actiune pedognetica importanta, care determina afanarea si aerisirea solului, amestecarea
materialelor din diferiteorizonturi etc.
Relieful variat al *omaniei a intervenit intens si in mod diferit in procesul
pedogenetic, determinand die ramanerea pe loc, fie deplasarea laterala a produselor
dezagregarii, alterarii si, ulterior, ale solificarii, ceeea ce a dus la formarea unor tipuri diferite
de scoarta de alterare si de soluri.
Astfel, in cadrul reliefului muntos predomina tipul de scoarta de alterare auto,tona de
mica grosime, din cauza faptului ca fragmentarea pronuntata si inclinarea mare a versantilor
favorizeaza deplasarea produselor dezagregarii si alterarii.Profilul solurilor are o mica
dezvoltare si prezinta caractere pronuntate, deoarece raman pe loc mai ales fragmente
grosiere.
En cadrul reliefului de deal si de podis au o frecventa mai mare decat in munti
suprafetele cu inclnari mici.Pe acestea s!a format o scoarta de alterare de grosime mai mare si
soluri mai &ine evoluate.
*elieful de campie a favorizat formarea unei scoarte de laterare de mare grosime si a
unor soluri &ine dezvoltate, ca urmare a faptului ca produsele dezagragarii si alterarii raman
pe locul formarii lor, din cauza inclinarii foarte sla&e sau c,iar a orizontalitatii terenului.
Apa este luata in considerare ca factor pedogenetic numai in situatiile in care
umezeste A permanent sau periodic A profilulo de sol sau o parte a acestuia peste capacitaea
de camp pentru apa, determined pracese fizico!c,imice si &ioc,imice deose&ite de cele
caracteristice solurilor normale. Ixcesul de umezeala se datoreste fie existentei panzei freatice
la mica adancime, fie stagnarii apei deasupra unui strat sau orizont al solului greu permea&il.
11
Timpul este considerat drept factor pedogenetic deoarece de durata fenomenelor care
au loc in cadrul acestui process depend in mare masura insusirile solului.
Clasiicarea solurilor
Prima clasificare a solurilor *omaniei, facuta la inceputul secolului de @,. Hunteanu!
Hurgoci, era &azata pe principiile clasificarii genetice a scolii de pedologie rusesti, fondata de
'. '. .oJuceaev.Solurile erau clasificate dupa caracteristicile profilului lor, considerate in
starnsa dependenta cauzata cu factorii pedogenetici si cu procesele pedigenetice specifice.
Sistemul roman de clasificare cuprinde urmatoarele unitati taxonomice dK sol:
clasa,tipul si su&tipul, precum si varietatea, familia, specia texturala si varianta.
Clasa de sol reprezinta totalitatea solurilor al caror profil morp,ologic prezinta un anumit
orizont pedogenetic essential, considerat diagnostic, pentru clasa respective.
Tipul de sol reprezinta o grupa de soluri, separate in cadrul clasei de sol, caracterizata printr!
un anumit mod specific de manifestare a unuia sau mai multora dintre urmatoarele elemente
diagnostic.
Subtipul de sol constituie o su&diviziune a tipului de sol, separate in functie de gradul de
dezvoltare a profilului.
Varietatea de sol reprezinta o su&diviziune separate in cadrul su&tipului de sol tinandu!se
seama de unul sau mai multe dintre caracteristice urmatoare: salinizare, alcalizare, gradul de
eroziune sau colmatare a solului.
Familia de sol este o su&diviziune, separate in cadrul su&tipului si varietatii de sol, in functie
de natura materialului parental si de compozitia granulometrica a acestuia.
Specia de sol reprezinta unitatea taxonomica de de detaliu, care precizeaza caracteristicile
texturale ale solului, in cazul solurilor minerale, sau gradul de transformare a materiei
organice, in cazul solurilo organice si variatia acestuia pe profil.
12
Varianta de sol reprezinta cea mai de detaliu unitate taxonomica, conceputa pentru a reflecta
influenta antropica asupra solului.Ia se separa in functie de urmatoarele criterii: mod de
folosinta, modificari survenite in sol prin utilizarea in productie; tipul si gradul de poluare.
Caracteri!area principalelor soluri
Clasa "olisoluri
Clasa molisolurilor cuprinde urmatoarele tipuri de sol:
! sol &alan;
! cernoziom;
! cernoziom cam&ic;
! cernoziom argiloiluvial;
! sol cernozioomoid;
! sol cenusiu;
! rendzina;
! pseudorendzina.
Holisolurile sunt cele mai raspandite soluri din *omania, fiind dominanate in Campia
*omana, Campia Fanato!Crisana, do&rogea, Campia Holdovei, partea sud!estica a Podisului
Holdovei, partea sudica a Campiei Transilvania.Sunt soluri tinere, sla&!moderat evaluate, in
conditii de drena% natural moderat pana la &un. Apa freatica este situate la peste <!40 m
adancime.
13
Clasa argilu#isolurilor
Clasa argiluvisolurilor include uramtoarele tipuri:
! solul &run!roscat;
! solul &run!argiloiluvial;
! solul &run!roscat luvic ;
! solul &run luvic;
! luvisolul al&ic;
! planosolul.
Argiluvisolurile domina in invelisul de sol al dealurilor suncarpatice si &anato!crisene, in
podisurile si piemonturile de la exteriorul Carpatilor, in Podisul Tarnavelor si Podisul
Somesan; apar, de asemenea, pe suprafate aprecia&ile in partea nordica a Campiei *omane, in
Campia Somesului, in partea nord!vestica Podisului Farladului, in depresiunile intramontane
si su&montane 8 -as, Faia Hare, Frasov, +agaras, Bateg etc.9. Sunt soluri relative vec,i,
dezvoltate in conditii de drena% natural in general &un sau moderat; apa freatica este situate de
regula la peste < m adancime, cu exceptia unor areale din campii sau terase.
Argiluvisolurile sunt soluri de culoare desc,isa, cu profile net diferentiat, cu acumulare
de ,umus &rut nesaturat, cu insusiri fizice, fizico!c,imice, c,imice si &ioc,imice, si cu
potential de fertiliate moderat. Sunt folosite atat in agricultura ca teren ara&il, indeose&i pentru
culture de cereale si plante te,nice sau fura%ere, cat si in slvicultura, pomicultura si
viticulture, sau pentru pasuni si fanete.
Clasa ca"$isoluri
Aceastra clasa cuprinde urmatoarele tipuri de sol:
! sol &run mezo&azic;
14
! sol rosu 8terra rosa9;
! sol &run acid.
Cam&isolurile, caracteristice reliefului relaiv recent sau intinerit prin denudatie, au o
raspandireaprecia&ila in Carpati si Su&carpati, iar pe suprafete mai reduse se intalnesc si in
Podisul Tranavelor, Podisul Somesan, Podisul @etic, .ealurile Fanatului si Crisanei.

Clasa spodosolurilor

Aceasta clasa include doua tipuri de sol:
! solul &run podzolic;
! podzolul.
Aceste soluri sunt dominante in regiunea muntoasa la altitudini de peste 4 <00 A 4 /00 m
,frecvent associate cu cam&isoluri.
Clasa u"$risolurilor
Clasa um&risolurilor cuprinde urmatoarele tipuri de sol:
! solul &run acid;
! andosolul;
! solul ,umico!silicatic.
>m&risolurile sunt relative putin raspnadite , intalnindu!se pe alocuri in Huntii Carpati,
fie la altitudini mi%locii 84 000!4 700m9, indeose&i pe roci vulcanice , fie la altitudini mari
8peste 4 G00m9. Sunt soluri putin differentiate, dezvoltate in conditiile unui relief montan
intens fragmentat.
Clasa solurilor %idro"ore
15
Solurile din aceasta clasa sunt formate su& influenta predominanata a unui exces de
umiditate de lunga durata, avand deci un regim ,idric special, care determina in sol anumite
procese si proprietati. Tipurile de sol sunt :
! lacoviste;
!sol gleic;
! sol negru clino,idromorf;
! sol pseugleic.
Clasa solurilo %alo"ore
Aceasta clasa cuprinde solurile a caror geneza , evolutie, si proprietati au fost si sunt
influentate aprecia&il de sarurile usor solu&ile, si anume, tipurile solonceac si solonet.
Solurile ,alomorfe aapar, de regula, in areale insulare de dimensiuni mici, disseminate
in luncile si campiile %oase din zona semiarida si semiumeda. Ile ocupa numai circa 41 din
teritoriul *omaniei, fiin deci soluri cu o raspnadire foarte redusa.
Clasa #ertisolurilor
En cadrul acestei clase a fost separate un singur tip de sol: vertisolul. 'ertisolul ocupa
areale nu prea extinse, indeose&i in partea nordica a Campiei *omane dinte Arges si -lt, in
Podisul @etic si in Fanat.
Clasa solurilor nee#oluate& trunc%iate sau desunadte
16
Aceasta clasa include. En primul rand. Solurile neevoluate:
! litosolul;
! regoslul;
! psamosolul;
! protosolulaluvia;
! solul alluvial;
! coluvisolul;
! protosolul antropic.
Tot acestei clase apartin si solurile care au avut profil &ine diferentiat, dar care a fost atat de
intens trunc,iatsau ale caror orizonturi au fost atat de intens amestecate prin actiunea omului
inact nu mai prezinta caracteristici diagnostice care sa permita incadrarea lor la unul din
tipurile definite anterior. .in acesta categorie fac parte erodisolul si solul desfundat.
Solurile neevoluate apar pe suprafete discontinue, in areale mai mari sau mai mici, fie in
regiunile cu relief accidentat, pe versanti sau culmi inguste, fie in regiuni valurie eolian 8sudul
-lteniei, Faragan, Campia Tecuciului, Campia Carei, .elta .unarii, si complexul lagunar
*azim9, fie in luncile raurilor si in campia de divagare actuala.
Clasa solurilor organice '%istosolurilor(
Solurile neminerale din aceasta clasa au la suprafata un orizont tur&os &ine dezvoltat.
Cuprinde un singur tip de sol, solul tur&os, caracterizat printr!un orizont tur&os de peste <0 cm
grosime.
Bistosolurile apar pe suprafete foarte reduse, mai ales in depresiunile intracarpatice din
Carpatii -rientali, in luncile unor rauri, in .elta .unarii. Se pot forma, in general, in orice
zona climatica, dar cele mai favora&ile zone de aparitie si formare sunt situate la peste 300 m
altitudine.
17
CAPITOLUL III
0*)*CONCLU1II
a. Solul, fiind un produs al &iocenozei este un fel de oglind care reflect istoria
formrii lui de!a lungul timpului i evoluia proprietilor acestuia.
&. Calitatea solului, fertilitatea acestuia, gradul de erodare influieneaz n mod
direct calitatea i cantitatea &iomasei vegetale, care se dezvolt pe suprafaa solului.
c. Calitatea ,umusului, influieneaz nivelul produciilor agricole, o&inute de pe
terenuri, tiut fiind faptul c solurile srace dau producii inferioare din punct de vedere
cantitativ i calitativ.
d. Activitatea uman, influieneaz n mod direct calitatea solului, put(ndu!l
degrada sau ameliora.
e. Solul, fiind surs de elemente nutritive pentru plante, tre&uie supus la o anumit
perioad de timp la analize agroc,imice, pentru a!i corecta deficitul n elemente nutritive i
pentru a!l conserva, pentru generaiile urmtoare.
f. "tiut fiind faptul c, ngrmintele organice influieneaz pozitiv meninea
nsuirilor solului, acestea se folosesc frecvent av(nd influien pozitiv asupra solului, c(t i
asupra masei vegetale.
g. Calitatea solului este influienat i de activitatea microorganismelor, a
protozoarelor i a viermilor din sol, care au rol n mineralizarea materiei organice i
m&untirea nsuirilor solului.
,. Calitatea solului, este influienat i de factorii climatici, relief, iar omul poate
interveni n corectarea acestor factori fc(ndu!i favora&ili conservrii solului, prin diverse
lucrri de ameliorare.
i. Pe plan mondial, se remarc faptul c, fertilitatea solurilor este in scde, /01 din
terenurile utilizate n scop agricol au o fertilitate redus i foarte redus, 231 au fertilitatea
moderat i doar 441 au o fertilitate ridicat.
18
0*+*RECOMAN2RI
)( *ealizarea de constructii ,idrote,nice pe terenurile n pant, supuse alunecrii i
eroziunii: dalare, construirea unor praguri de &eton.
*( Practicarea unei agriculturi adecvate, pentru fiecare categorie de teren n parte,
evitarea suprancrcrii solurilor cu un numr mare de animale, evitarea punatului excesiv
pe tot parcursul anului.
+( Se recomand, evitarea sc,im&rii modului de folosin a terenurilor supuse
degradrii, care au ca destinaie mpdurirea i punatul, cu practicarea unei agriculturi de
su&zistent.
,( Se recomand, utilizarea ngrmintelor organice n defavoarea ngrmintelor
c,imice, care refac structura, textura solului i permea&ilitatea acestuia.
-( *ecomandm analize agroc,imice, pentru a corecta reacia solurilor
m&untindu!se astfel, nsuirile fizice i c,imice ale solului.
.( Ifectuarea lucrrilor mecanice, n conformitate cu panta terenului, evit(ndu!se
trecerile repetate cu mi%loace mecanice, treceri care duc la compactarea terenurilor.
/( Se recomand, cultivarea unei culturi cu rol de protecie, mpotriva eroziunii
solului.
19
0*0*NORME 2E TE3NICA 4I SECURITATEA MUNCII
L organizarea locului de munc, n condiii corespunztoare lucrrii ce urmeaz a fi
efectuate;
L purtarea ec,ipamentului de protecie;
L se reverific i se manevreaz corespunztor ec,ipamentul de protecie;
L se interzice %oaca in timpul efecturii lucrrilor;
L se manevreaz cu atenie materialele utilizate;
L respectarea ntocmai a etapelor i operatiilor n desfurarea lucrrilor;
L utilizarea numai a materialelor specifice temei;
L n efectuarea lucrrilor de reamena%are a terenurilor se va respecta legislaia de
protecie a mediului ncon%urtor;
L determinarile indicilor calitativi ai apei i solurilor, se vor efectua cu personal calificat
i instruit n la&oratoarele de specialitate, folosind aparatura corespunztoare;
L efectuarea analizelor de mediu, se vor efectua respect(nd standardele de mediu, care
se aplic pe teritoriul rii noastre.
20
BIBLIO/RAFIE
! Corneliu *u; Stelian C(rstea. Iditura Ceaes, Fucureti 43G6; Prevenirea i com&atera
polurii solului.
! @,inea ,?. 43=G: Aprarea naturii, Iditura "tiinific i Iconomic Fucureti.
! Eonescu a. 43G2: +enomenul de poluare i msuri antipoluare n agricultur, Iditura
ceres, Fucureti.
! 5asta, St. *u, C. .umitru, H. Harin, 5. "E -laru, '. 43G0: Te,nologia de
recultivare a ,alelor de steril, rezult din exploatarea minier la zi a cr&unelui n &azinul
car&onifer -ltenia, Analele E.C.P.A. volumul ME'.
! 5asta, St. *u ,C. .umitru, H. C(rstea, S. Harin, 5. -laru, '. Flaga: 43G0.
*ecultivarea terenurilor degradare prin activiti social!economice n *.S. *om(nia, Producia
vegetal, cereale i plante te,nice nr.=.
! 5asta, St. *u, C. .umitru, H. C(rstea, S. Harin, 5. Popescu: 43G2. +ixarea i
recultivarea ,aldelor de cenu, mi%loace de com&atere a polurii mediului ncon%urtor,
Stiina solului nr.4.
! *u, C. C(rstea , S. 43G4. Sistemul naional de monitoring al cercetrii solului
*.S.*. Conferina de ecologie 'alorificarea optim a resurslor naturale) Constana 2/!23
mai 43G3.
! *u C. C(rstea, S. Farlon N. 43G4. "tiina calitii solurilor, agricole cu privire la
reaciile 8pB9, asigurarea lor cu fosfor i potasiu mo&il i cu szot la 64 decem&rie 43G0, "tiina
solului nr.7.
! *u C. C(rstea, S. 43G2. .irecii i proprieti cu privire la protecia, ameliorarea i
valoficarea superioar a resurselor de sol din *om(nia, Agricultur,Alimentaie, Am&ian,
Clu%!5apoca.
! "t. Puiu. @,. Trotin: Iditura Ceres, Fucureti 43G6. Agrote,nic ediia a!EEE!a.
21