Sunteți pe pagina 1din 59
METODE AVANSATE DE REABILITARE
METODE AVANSATE DE
REABILITARE
METODE AVANSATE DE REABILITARE A PACIENTILOR CU AFECTIUNI ALE APARATULUI LOCOMOTOR Master 2013-2014 Prof. dr. ing.

A PACIENTILOR CU AFECTIUNI ALE

APARATULUI LOCOMOTOR
APARATULUI LOCOMOTOR
DE REABILITARE A PACIENTILOR CU AFECTIUNI ALE APARATULUI LOCOMOTOR Master 2013-2014 Prof. dr. ing. Octavian Ciobanu

Master

DE REABILITARE A PACIENTILOR CU AFECTIUNI ALE APARATULUI LOCOMOTOR Master 2013-2014 Prof. dr. ing. Octavian Ciobanu

2013-2014

Prof. dr. ing. Octavian Ciobanu

Cursul 1
Cursul 1
Cursul 1
Definitie  Robotica de recuperare a fost definita ca o ramura a roboticii care se
Definitie
 Robotica de recuperare a fost definita ca o
ramura a roboticii care se ocupa de masinile
utilizate in recuperarea traumelor fizice si in
ajutarea pacientilor in activitatile zilnice.
fizice si in ajutarea pacientilor in activitatile zilnice.  Acest domeniu a evoluat din Ingineria recuperarii.

Acest domeniu a evoluat din Ingineria recuperarii.

fizice si in ajutarea pacientilor in activitatile zilnice.  Acest domeniu a evoluat din Ingineria recuperarii.
fizice si in ajutarea pacientilor in activitatile zilnice.  Acest domeniu a evoluat din Ingineria recuperarii.
fizice si in ajutarea pacientilor in activitatile zilnice.  Acest domeniu a evoluat din Ingineria recuperarii.
Robotica de recuperare locomotorie Are 2 directii de aplicare:  aplicatii neurologice, Au ca scop
Robotica de recuperare locomotorie
Are 2 directii de aplicare:
 aplicatii neurologice,
Au ca scop ajutarea refacerii controlului musculaturii dupa accidente
si boli sau intarirea controlului musculaturii in cazul celor nascuti
cu dizabilitati.
aplicatii terapeutice musculoscheletale
Au ca scop intarirea si restaurarea functiilor muschilor si ale
sistemului osos.

Date statistice

 Robotica de recuperare este cercetata in vederea imbunatatirii terapiilor de recuperare  Dupa un
 Robotica de recuperare este cercetata in vederea
imbunatatirii terapiilor de recuperare
 Dupa un infarct, (accident vascular sau trauma a
coloanei vertebrale), 30-40% dintre
supravietuitori sunt capabili sa mearga.
 Dintre pacientii cu paralizie initiala, 20% pot
recupera functiile mersului. (M. Visintin, H. Barbeau, N.
Korner-Bitensky, and N.E. Mayo. A new approach to retrain gait in stroke patients
through body weight support and treadmill stimulation. Stroke, 29:1122–1128, 1998.)

Date statistice

 Recuperarea fizica poate reduce dizabilitatile provocate de infarct chiar daca are loc intr-o faza
 Recuperarea fizica poate reduce dizabilitatile provocate de infarct chiar daca
are loc intr-o faza cronica, la peste 9 luni de la accident (Wade)
 Unele cercetari au aratat ca desi recuperarea intensiva si prelungita este
necesara dupa un infarct, in realitate situatia este diferita:
Imediat dupa infarct, un pacient trece printr-o program de recuperare de circa 30-
40 zile in spital dupa care este externat si continua recuperarea fie acasa fie
ambulatoriu o data sau de doua ori pe zi sau in conformitate cu recomandarile
medicului;
Existenta unui numar mare de persoane care se confrunta cu efectele post
infarctului arata ca aceasta recuperare facuta ambulatoriu nu este suficienta
 O imbunatatire a intensitatii recuperarii se poate face cu ajutorul robotilor de
recuperare

Cum se stabileste daca kinetoterapia este

recomandabila
recomandabila
Cum se stabileste daca kinetoterapia este recomandabila Prin diferite teste:  ƒSe testeaza puterea, abilitatea de
Prin diferite teste:  ƒSe testeaza puterea, abilitatea de a sta in picioare, echilibrul stand
Prin diferite teste:
 ƒSe testeaza puterea, abilitatea de a sta in picioare, echilibrul stand in picioare,
rigiditatea, amplitudinea miscarilor soldurilor, genunchilor, gleznei si a trunchiului
si spasticitatea.
Se testeaza capacitatea de a urca trepte sub supraveghere.
Se pot accepta la teste dispozitive ajutatoare (asistive) pentru un echilibru optim
sau de protejare a articulatiilor
Se testeaza si se inregistreaza viteza de mers, rezistenta si echilibrul pentru a
constata progresul ulterior al terapiilor fiziceƒ
Clasificarea OMS  Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) a realizat o clasificare internationala a bolilor
Clasificarea OMS
 Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) a realizat o
clasificare internationala a bolilor cronice privind cele
3 aspecte = clasificarea IDH (International
Classification of Impairments, Disabilities and
Handicaps), ce include:
a)
9 categorii mari de infirmitaţi sau deficienţe
(impairment)
9 categorii mari de incapacitaţi (disability)
 b)
b)

c)

sau deficienţe (impairment) 9 categorii mari de incapacitaţi (disability)  b) c)  7 categorii mari

7 categorii mari de handicap

CIF (ICF) Clasificarea internaţională a funcţionării  Clasificarea Internaţională a Funcţionării,
CIF (ICF) Clasificarea internaţională
a funcţionării
 Clasificarea Internaţională a Funcţionării, Dizabilităţii şi
Sănătăţii (CIF) face parte din Familia Clasificărilor
Internaţionale ale OMS alături de ICD (International
Clasification of Diseases);
 CIF s-a dezvoltat în anii 1990-2000 din ICIDH (International
Classification of Impairments, Disabilities and Handicaps –
1980 – Clasificarea Internaţională a Deficienţelor, Dizabilităţi
şi Handicapului).
Obiectivul general al CIF Oferirea unui limbaj standardizat şi unitar,precum şi a unui cadru general
Obiectivul general al CIF
Oferirea unui limbaj standardizat şi unitar,precum
şi a unui cadru general de descriere a stării de
sănătate şi a celorlalte stări asociate stării de sănătate.
Obiective specifice ale CIF  Asigurarea unei baze ştiinţifice pentru înţelegerea şi studierea stării de
Obiective specifice ale CIF
 Asigurarea unei baze ştiinţifice pentru înţelegerea şi studierea stării de

sănătate şi a stărilor asociate acesteia, a deznodământului şi a factorilor determinanţi;

 Stabilirea unui limbaj comun pentru a descrie starea de sănătate şi stările asociate acesteia
 Stabilirea unui limbaj comun pentru a descrie starea de sănătate şi
stările asociate acesteia cu scopul de a îmbunătăţi comunicarea dintre
diferiţi utilizatori, cum ar fi lucrători ai serviciilor de sănătate,
cercetători, cei care stabilesc politicile şi marea masă, inclusiv
persoanele cu dizabilităţi;
 Realizarea unor comparaţii între state a datelor de sănătate, a
disciplinelor şi serviciilor de îngrijiri medicale într-o anumită perioadă;
 Asigurarea unei scheme de codificare sistematice privind sistemele de
informaţii legate de sănătate.
PRINCIPII DE EVALUARE Relaţia existentă între deficienţă - incapacitate – handicap a) la nivel de
PRINCIPII DE EVALUARE
Relaţia existentă între deficienţă - incapacitate –
handicap
a) la nivel de organ sau aparat, determinand o infirmitate sau deficienţa
(impairment) = orice pierdere sau anormalitate a unei structuri sau functii
psihologice, fiziologice sau anatomice
b) la nivelul individului ca intreg, determinand o disfunctie, o incapacitate
(disability) = restrictia sau pierderea aptitudinii de a executa o activitate
considerata ca normala (obisnuita) pentru individ
c) la nivelul integrarii sociale a individului determinand un handicap =
dificultatea de a realiza relatii normale cu mediul de viaţă, in concordanta cu
varsta, sexul, conditiile sociale si culturale ale individului
Organizarea informatiilor in CIF  Partea 1 se ocupă de Funcţionare şi Dizabilitate;  Partea
Organizarea informatiilor in CIF
 Partea 1 se ocupă de Funcţionare şi Dizabilitate;
 Partea 2 acoperă Factorii contextuali
Funcţiile, structurile şi afectările organismului Funcţiile organismului reprezintă funcţiile fiziologice ale
Funcţiile, structurile şi afectările organismului
Funcţiile organismului reprezintă funcţiile fiziologice ale sistemelor
organismului, inclusiv funcţiile psihice.
funcţiile organismului cuprind simţurile de bază (văz, auz, etc.);
organism se refera la organismul uman ca întreg, şi cuprinde şi creierul
şi funcţiile acestuia (intelectul).
funcţiile mintale (psihice) sunt subsumate funcţiilor organismului.
Structurile corpului reprezintă părţile anatomice ale organismului
(organele, membrele şi componentele acestora).
structurile corpului nu sunt considerate ca fiind organe.

Afectările

Afectările organismului se referă la problemele funcţiilor sau structurilor organismului, cum sunt pierderile sau
Afectările organismului se referă la problemele funcţiilor sau structurilor organismului,
cum sunt pierderile sau devierile semnificative.
afectările pot fi: temporare sau permanente; evolutive, regresive sau staţionare;
intermitente sau continue.
afectările sunt o formă de expresie a unei stări de sănătate, dar nu indică neapărat că
individul are o maladie sau o tulburare.
afectările pot atrage după sine alte afectări.
afectările sunt clasificate în categorii pe baza utilizării unor criterii bine definite (care
sunt aceleaşi şi pentru componenta Funcţii şi structuri ale organismului):
a) pierdere sau lipsă;
b) reducere;
c)
adăugare sau exces;
d)
deviere.
dacă există o afectare, aceasta poate fi încadrată pe o scală în funcţie de severitate
factorii de mediu interacţionează cu funcţiile organismului (calitatea aerului şi
respiraţia, lumina şi vedere, sunete şi auz).

Clasificarea deficientelor

 1. Deficienţe intelectuale  2. Alte deficienţe ale psihismului  3. Deficienţe ale limbajului
 1. Deficienţe intelectuale
2. Alte deficienţe ale psihismului
3. Deficienţe ale limbajului şi ale vorbirii
4. Deficienţe auditive
5. Deficienţe ale aparatului ocular
6. Deficienţe ale altor organe
7. Deficienţe ale scheletului şi ale aparatului de
susţinere
8. Deficienţe estetice

9. Deficienţe ale funcţiilor generale, senzitive sau alte deficienţe

de susţinere  8. Deficienţe estetice  9. Deficienţe ale funcţiilor generale, senzitive sau alte deficienţe

Deficienţe ale scheletului şi ale aparatului de susţinere

70. Deficienţe ale regiunilor capului şi ale trunchiului Deficienţe mecanice şi motrice ale regiunilor capului,
70. Deficienţe ale regiunilor capului şi ale trunchiului
Deficienţe mecanice şi motrice ale regiunilor capului, trunchiului şi
membrelor:
motrice ale regiunilor capului, trunchiului şi membrelor:  71. Deficienţă mecanică a membrului  72.

71. Deficienţă mecanică a membrului 72. Paralizie spastică a mai mult de un membru 73. Altă paralizie a membrelor 74. Alte deficienţe motrice ale membrelor

spastică a mai mult de un membru  73. Altă paralizie a membrelor  74. Alte
spastică a mai mult de un membru  73. Altă paralizie a membrelor  74. Alte
spastică a mai mult de un membru  73. Altă paralizie a membrelor  74. Alte
spastică a mai mult de un membru  73. Altă paralizie a membrelor  74. Alte
Deficienţe ale scheletului şi ale aparatului de susţinere
Deficienţe ale scheletului şi ale aparatului de
susţinere
 75. Alterarea axei transversale a părţilor proximale ale unui membru  76. Alterarea axei
 75. Alterarea axei transversale a părţilor proximale ale
unui membru
 76. Alterarea axei transversale a părţilor distilate ale
unui membru
77. Alterarea axei longitudinale a părţilor proximale ale

membrului superior 78. Alterarea unei axe longitudinale a părţilor proximale ale membrului inferior

longitudinale a părţilor proximale ale membrului inferior  79. Alterarea axei longitudinale a părţilor distilate
 79. Alterarea axei longitudinale a părţilor distilate ale unui membru
 79. Alterarea axei longitudinale a părţilor distilate ale
unui membru
părţilor proximale ale membrului inferior  79. Alterarea axei longitudinale a părţilor distilate ale unui membru
părţilor proximale ale membrului inferior  79. Alterarea axei longitudinale a părţilor distilate ale unui membru

Modele de explicare a deficienţei:

 Modelul medical tratează problemele întâlnite de către persoanele cu deficienţe ca fiind consecinţa directă
 Modelul medical tratează problemele întâlnite de către
persoanele cu deficienţe ca fiind consecinţa directă a bolii
sau accidentării lor.
 Modelul social priveşte deficienţa ca un efect al limitărilor
resimţite de către persoanele la care ea se manifestă, cum ar
fi: pierdere individuală, acces dificil în clădiri publice,

mijloace de transport necorespunzătoare, izolare în educaţie,

de transport necorespunzătoare, izolare în educaţie, soluţii pe piaţa muncii care-i exclud pe cei cu
soluţii pe piaţa muncii care-i exclud pe cei cu deficienţe etc.
soluţii pe piaţa muncii care-i exclud pe cei cu deficienţe etc.
Modele conceptuale in explicarea dizabilitatii
Modele conceptuale in explicarea dizabilitatii

Modele conceptuale in explicarea dizabilitatii

Modele conceptuale in explicarea dizabilitatii

METODOLOGIA DE EVALUARE

METODOLOGIA DE EVALUARE  2.1. Evaluarea calitatii vietii pacientului  2.2. Evaluare globala generala complexa
METODOLOGIA DE EVALUARE  2.1. Evaluarea calitatii vietii pacientului  2.2. Evaluare globala generala complexa
METODOLOGIA DE EVALUARE  2.1. Evaluarea calitatii vietii pacientului  2.2. Evaluare globala generala complexa

2.1. Evaluarea calitatii vietii pacientului 2.2. Evaluare globala generala complexa

METODOLOGIA DE EVALUARE  2.1. Evaluarea calitatii vietii pacientului  2.2. Evaluare globala generala complexa
METODOLOGIA DE EVALUARE  2.1. Evaluarea calitatii vietii pacientului  2.2. Evaluare globala generala complexa
I. Evaluarea calitatii vietii pacientului Domeniile-cheie in aprecierea calitatii vietii •Psihologic •Social
I. Evaluarea calitatii vietii pacientului
Domeniile-cheie in aprecierea calitatii vietii
•Psihologic
•Social (modificari in)
•Ocupational(modificari in)
•Fizic
– durere
– handicap functional
Metode de apreciere a calitatii vietii (cele mai uzitate)
1.
Indexul de performanta al lui Karnofsky
2.
2. Quality Adjusted Life Years ( QALYs )
Metoda: Time
tradeoff assessment

II. Evaluare globala generala complexa

SCALA DE EVALUAREA ICF Aceasta este o scala de evaluare ce cuprinde criteriile majore de
SCALA DE EVALUAREA ICF
Aceasta este o scala de evaluare ce cuprinde criteriile majore
de clasificare internationala a functiei,disabilitatii si sanatatii
emise de OMS.
Scala de evaluare ICF este un instrument practic de evaluare
si inregistrare a informatiilor privind functia si disabilitatea
unui individ. (International Classification of Functioning=
Clasificarea Internaţională a Funcţionării),
Se realizeaza sub forma unui tabel
Classification of Functioning= Clasificarea Internaţională a Funcţionării), Se realizeaza sub forma unui tabel
PARTEA I a
PARTEA I a
DISFUNCTII ALE FUNCTIILOR ORGANISMULUI Functiile organismului reprezinta functiile fiziologice ale sistemelor
DISFUNCTII ALE FUNCTIILOR ORGANISMULUI
Functiile organismului reprezinta functiile fiziologice ale
sistemelor organismului (incluzand functiile psihice).
Disfunctia reprezinta o afectare a functionarii organismului
vazuta ca o deviatie semnificativa sau pierdere.
Analiza disfunctiei :0-fara disfunctie, 1-disfunctie usoara, 2-
disfunctie moderata,3 -disfunctie severa, 4 -disfunctie
completa,
8 -nu se specifica, 9- neaplicabil)
Ex:
completa, 8 -nu se specifica, 9- neaplicabil) Ex:  Functia neuromusculoscheletala si a miscarii coordonate
completa, 8 -nu se specifica, 9- neaplicabil) Ex:  Functia neuromusculoscheletala si a miscarii coordonate

Functia neuromusculoscheletala si a miscarii coordonate Mobilitatea articulatiilor Tonusul muscular

Ex:  Functia neuromusculoscheletala si a miscarii coordonate  Mobilitatea articulatiilor  Tonusul muscular
Ex:  Functia neuromusculoscheletala si a miscarii coordonate  Mobilitatea articulatiilor  Tonusul muscular
PARTEA I b DISFUNCTII ALE STRUCTURILOR ORGANISMULUI Structurile organismului sunt parti anatomice ale corpului cum
PARTEA I b
DISFUNCTII ALE STRUCTURILOR
ORGANISMULUI
Structurile organismului sunt parti anatomice ale
corpului cum ar fi organele membrele si
componentele lor.
Disfunctiile sunt afectari ale structurii cum ar fi
deviatii semnificative sau pierdere.
PARTEA aII-a LIMITAREA ACTIVITATII SI RESTRICTIA PARTICIPARII Activitatea reprezinta executarea unei munci sau a
PARTEA aII-a
LIMITAREA ACTIVITATII SI RESTRICTIA
PARTICIPARII
Activitatea reprezinta executarea unei munci sau
a unei actiuni de catre un individ. Participarea
reprezinta implicarea intr-o situatie de viata.
Limitarea activitatii reprezinta dificultatile pe care
le poate avea un individ in executarea activitatilor.
Restrictiile participarii sunt probleme pe care le
poate avea un individ in implicarea sa in situatii de

viata.

Restrictiile participarii sunt probleme pe care le poate avea un individ in implicarea sa in situatii
PARTEA a III -a FACTORII DE MEDIU Factorii de mediu reprezinta mediul fizic si social
PARTEA a III -a
FACTORII DE MEDIU
Factorii de mediu reprezinta mediul fizic si social in care oamenii traiesc si isi
duc viata.
Zona tinta in mediul inconjurator:
Bariera sau facilitare
0 fara bariere
0
nefacilitator
1 bariere usoare
+1
usor facilitator
2 bariere moderate
+2
moderat facilitator
3 bariere severe
+3
substantial facilitator
4 bariera completa
+4
EVALUAREA NMAK Evaluarea aparatului neuro-musculo-artro-kinetic (NMAK) reprezinta primul pas al actului de recuperare
EVALUAREA NMAK
Evaluarea aparatului neuro-musculo-artro-kinetic
(NMAK) reprezinta primul pas al actului de
recuperare medicala, fiind necesar in:
 precizarea deficitului functional initial al
pacientului,
aprecierea rezultatelor terapiei aplicate,
eventual, reevaluarea metodelor terapeutice
EVALUAREA NMAK
EVALUAREA NMAK
 

I. Evaluari speciale II.Evaluari analitice III. Evaluari semianalitice

IV.Evaluari semiglobale

NMAK   I. Evaluari speciale II.Evaluari analitice  III. Evaluari semianalitice  IV.Evaluari semiglobale
NMAK   I. Evaluari speciale II.Evaluari analitice  III. Evaluari semianalitice  IV.Evaluari semiglobale
EVALUAREA NMAK I. Evaluari speciale Evaluarile“speciale” fac parte din explorarile paraclinice complementare. Se
EVALUAREA NMAK
I.
Evaluari speciale
Evaluarile“speciale” fac parte din explorarile
paraclinice complementare. Se clasifica in 2 mari
categorii:
 una care se refera direct la functionalitatea
aparatului NMAK (electrodiagnosticul) si
 una care apreciaza indirect “capacitatile” aceluiasi
aparat (electronografia).
EVALUAREA NMAK
EVALUAREA NMAK
EVALUAREA NMAK II. Evaluari analitice A. Bilantul (testing) articular si muscular Bilantul articular reprezinta

II. Evaluari analitice

EVALUAREA NMAK II. Evaluari analitice A. Bilantul (testing) articular si muscular Bilantul articular reprezinta
A. Bilantul (testing) articular si muscular
A. Bilantul (testing) articular si muscular

Bilantul articular reprezinta masurarea amplitudinilor de miscarea ale articulatiilor, pe

toate directiile fiziologice de miscare, iar cel muscular reprezinta evaluarea fortei unui

muschi sau a unor grupe musculare. Pentru testingul articular se utilizeaza goniometre

unui muschi sau a unor grupe musculare. Pentru testingul articular se utilizeaza goniometre B. Evaluarea sensibilitatii
B. Evaluarea sensibilitatii
B. Evaluarea sensibilitatii
Testingul muscular
Testingul muscular
 Pentru testingul muscular se utilizeaza: metoda in 6 trepte (0-5) si cu 2 pozitii
 Pentru testingul muscular se utilizeaza: metoda in 6 trepte (0-5) si
cu 2 pozitii de baza, de la care se realizeaza aprecierea fortei
musculare:
 pozitii fara gravitatie (FG):
● f (forta) 0 = zero (Z);
● f 1 = schitata (S);
● f 2 = mediocra (M);
 pozitii antigravitationale (AG):
● f 3 = acceptabila (A);
● f 4 = buna (B);
● f 5 = normala (N);
Evaluarea sensibilitatii
Evaluarea sensibilitatii
Evaluarea sindromului senzitiv: atingerea usoara a pielii: cu vata, pulpa degetului, etc presiunea: cu un
Evaluarea sindromului senzitiv:
atingerea usoara a pielii: cu vata, pulpa degetului, etc presiunea: cu un
obiect bont / vibratiile de 256 Hz ale diapazonului;
temperatura: cald - rece;

durerea: inteparea cu un obiect ascutit / vibratiile de 30 Hz simtul pozitiei (proprioceptia); simtul
durerea: inteparea cu un obiect ascutit / vibratiile de 30 Hz
simtul pozitiei (proprioceptia);
simtul miscarii (kinestezia);
identificarea unui obiect prin palpare (stereognozia): forma, dimensiune, greutate,
consistenta, textura, material;
discriminarea tactila a 2 puncte (normal = 2-3 mm la pulpa degetului si
6-8 mm la coapsa).

Evaluarea sensibilitatii
Evaluarea sensibilitatii

Etapele reeducarii sensibilitatii (numai cand simte

vibratiile de 30 sau de 256 Hz ale diapazonului)

realizate initial cu ochii deschisi si apoi cu ei inchisi:

realizate initial cu ochii deschisi si apoi cu ei inchisi:  presiune-durere; proprioceptia; kinestezia;
realizate initial cu ochii deschisi si apoi cu ei inchisi:  presiune-durere; proprioceptia; kinestezia;
 presiune-durere; proprioceptia; kinestezia; sensibilitatea termica: cald / rece; stereognozia;
 presiune-durere;
proprioceptia;
kinestezia;
sensibilitatea termica: cald / rece;
stereognozia;
incorporarea functei motorii in contextul
antrenamentului senzitiv.

EVALUAREA NMAK

III. Evaluari semianalitice
III. Evaluari semianalitice
A. Evaluarea segementelor aparatului NMAK ce vor fi implicate in tractiuni (manipulari) si / sau
A. Evaluarea segementelor aparatului NMAK ce vor fi implicate in
tractiuni (manipulari) si / sau elongatii
Acest lucru se realizeaza pe o schema a lui Maigne & Lesage de “stea cu
6 brate”, unde se noteaza gradul de limitare a unei directii de miscare sau
de intensitate a durerii, prin bararea cu liniute (1-3). Mobilizarea se
realizeaza pe directia “libera”.
(1-3). Mobilizarea se realizeaza pe directia “libera”. B. Evaluarea posturii si aliniamentului corpului Evaluarea

B. Evaluarea posturii si aliniamentului corpului Evaluarea aliniamentului pozitiei ortostatice se efectueaza urmarind:

aliniamentului pozitiei ortostatice se efectueaza urmarind: a) linia gravitatiei intregului corp b) alinierea
a) linia gravitatiei intregului corp
a) linia gravitatiei intregului corp
b) alinierea segmentelor corpului: din fata, din lateral,din posterior
b) alinierea segmentelor corpului: din fata, din lateral,din posterior

EVALUAREA NMAK

EVALUAREA NMAK IV. Evaluari semiglobale A. Evaluarea echilibrului a) Ortostatismul static b) Ortostatismul activ prin

IV. Evaluari semiglobale

A. Evaluarea echilibrului

a) Ortostatismul static

b) Ortostatismul activ prin testul intinderii membrului

superior

c) Bilanturi functionale: Testul Berg,Testul abilitatii de miscare

functionale: Testul Berg,Testul abilitatii de miscare Testul „ridica -te si mergi, testul de echilibru Tinetti.

Testul „ridica-te si mergi, testul de echilibru Tinetti.

B. Evaluarea mersului

a) Fara aparatura

b) Cu aparatura

Evaluarea mersului

 clasică: printr-un sistem de impregnare pe un covor lung de hartie se determina forma
 clasică: printr-un sistem de impregnare pe un covor lung
de hartie se determina forma boltii plantare si
caracteristicile mersului;
 modernă:
► podometria: printr-un sistem cu fotocelula interconectata
la un computer; se determina forma boltii plantare si
unghiul articulatiei tibio-tarsiene, ceea ce, indirect, va oferi
date despre calitatea ortostatismului si a mersului ;
► sistem sofisticat alcatuit dintr-o platforma de presiune,
sistem sofisticat alcatuit dintr-o platforma de presiune, conectata la un computer si care permite analiza complexa

conectata la un computer si care permite analiza complexa a

timpului de reactie, mobilitatii si stabilitatii mersului si a altor activitati complexe.
timpului de reactie, mobilitatii si stabilitatii mersului si a
altor activitati complexe.

Evaluarea mersului

Importanţa evaluării mersului:  - Poate fi exteriorizarea unei afecţiuni (coxartroza);  Indică deficienţele
Importanţa evaluării mersului:
 -
Poate fi exteriorizarea unei afecţiuni
(coxartroza);
 Indică deficienţele articulare musculare sau
de coordonare
-
 -
Permite stabilirea soluţiilor de recuperare
 Indică deficienţele articulare musculare sau de coordonare -  - Permite stabilirea soluţiilor de recuperare
 Indică deficienţele articulare musculare sau de coordonare -  - Permite stabilirea soluţiilor de recuperare
Evaluarea mersului
Evaluarea mersului
Tipuri de mers: 1.Mers stepat (cu flexia excesivă a şoldului şi genunchiului, pt atenuarea unui
Tipuri de mers:
1.Mers stepat (cu flexia excesivă a şoldului şi genunchiului, pt atenuarea unui memebru

inferior prea lung funcţional, datorită căderii labei piciorului în equin; apare în spasticitatea gastrocnemianului şi în paralizia dorsiflexorilor piciorului.

2.Picior equin in faza de balans; este datorat retracturii tendonului achilian, spasticităţii solearului,
2.Picior equin in faza de balans; este datorat retracturii tendonului achilian, spasticităţii
solearului, gastrocnemianului sau tibialului posterior si parezei tibialului anterior
3.Genunchi recurvat (genunchi în hiperextensie) in faza de susţinere; apare în
în hiperextensie) in faza de susţinere; apare în contractura flexorilor plantari, pareza cvadricepsului,

contractura flexorilor plantari, pareza cvadricepsului, spasticitatea flexorilor plantari, în spasticitatea cvadricepsului

flexorilor plantari, în spasticitatea cvadricepsului 4.Mersul cu semnul Trendelemburg (înclinarea laterală a
4.Mersul cu semnul Trendelemburg (înclinarea laterală a trunchiului pe partea
4.Mersul cu semnul Trendelemburg (înclinarea laterală a trunchiului pe partea

piciorului de sprijin) apare în scăderea forţei abductorilor şoldului şi în durerea de şold în

timpul mersului (coxartroza) 5.Bilateralitatea semnului Trendelemburg (m. raţă sau mersul legănat)
timpul mersului (coxartroza)
5.Bilateralitatea semnului Trendelemburg
(m. raţă sau mersul legănat)

6.Mers legănat pe spate (hiperextensia trunchiului) apare în paralizia extensorilor şoldului 7.Mers târşit; reduce faza de balans menţinând un uşor contact cu solul.

8.Mers bradikinetic (rigid, ca în parkinson) mers cu paşi mici, ţepeni.
8.Mers bradikinetic (rigid, ca în parkinson) mers cu paşi mici, ţepeni.
PRINCIPII DE EVALUARE Relaţia existentă între deficienţă - incapacitate – handicap a) la nivel de
PRINCIPII DE EVALUARE
Relaţia existentă între deficienţă - incapacitate –
handicap
a) la nivel de organ sau aparat, determinand o infirmitate sau deficienţa
(impairment) = orice pierdere sau anormalitate a unei structuri sau functii
psihologice, fiziologice sau anatomice
b) la nivelul individului ca intreg, determinand o disfunctie, o incapacitate
(disability) = restrictia sau pierderea aptitudinii de a executa o activitate
considerata ca normala (obisnuita) pentru individ
c) la nivelul integrarii sociale a individului determinand un handicap =
dificultatea de a realiza relatii normale cu mediul de viaţă, in concordanta cu
varsta, sexul, conditiile sociale si culturale ale individului

Tipuri de platforme robotice de reabilitare motrica

Tipuri de platforme robotice de reabilitare motrica
Tipuri de platforme robotice de reabilitare motrica

Avantajele roboticii de recuperare

 Prin utilizarea robotilor de reabilitare, efortul fizic depus de terapeuti se reduce in mare
 Prin utilizarea robotilor de reabilitare, efortul
fizic depus de terapeuti se reduce in mare
masura.
 Terapeutii pot trata un numar mai mare de
pacienti
 Pacientii pot efectua recuperarea si acasa cu
transmiterea datelor medicale prin mijloace
electronice
Recuperarea infarctului si a leziunilor coloanei vertebrale
Recuperarea infarctului si a leziunilor
coloanei vertebrale

Efectele infarctului asupra mersului:

coloanei vertebrale Efectele infarctului asupra mersului :  Cauzeaza modificari fiziologice si neurologice 
coloanei vertebrale Efectele infarctului asupra mersului :  Cauzeaza modificari fiziologice si neurologice 
coloanei vertebrale Efectele infarctului asupra mersului :  Cauzeaza modificari fiziologice si neurologice 

Cauzeaza modificari fiziologice si neurologice Modificari: forta, tonusul muscular, activarea muschilor, perceptia De exemplu:

muscular, activarea muschilor, perceptia  De exemplu: forta m. flexori plantari scade cu 50%; rezulta mers
muscular, activarea muschilor, perceptia  De exemplu: forta m. flexori plantari scade cu 50%; rezulta mers
forta m. flexori plantari scade cu 50%; rezulta mers anormal forta m. flexori ai soldului
forta m. flexori plantari scade cu 50%; rezulta mers anormal
forta m. flexori ai soldului scad cu 20%; rezulta mers anormal
Efectele leziunilor coloanei vertebrale asupra mersului:
Aproape jumatate din leziunile coloanei vertebrale duc la paralizie cronica:
 Pierderea capacitatii de miscare
 Pierderea capacitaii senzoriale
 Aparitia spasmelor
 Dureri sau intepaturi intense

Reluarea mersului prin recuperare

Reluarea mersului prin recuperare Reluarea mersului dupa accidentarea coloanei vertebrale depinde de o serie de factori:
Reluarea mersului dupa accidentarea coloanei vertebrale depinde de o serie de factori:  ƒNivelul traumei
Reluarea mersului dupa accidentarea coloanei vertebrale depinde de o serie de factori:
ƒNivelul traumei
ƒSeveritate.
ƒTimpul trecut dupa accident.
ƒVarsta.
ƒNivelul de pregatire fizica
ƒAlte traume.
ƒAfectarea simtului.
Nivelul de durere
ƒ

Cand nu se recomanda antrenamentul fizic

Cand nu se recomanda antrenamentul fizic  ƒPacientul este prea slabit si nu poate sta in
 ƒPacientul este prea slabit si nu poate sta in picioare.  Presiunea sangelui este
ƒPacientul este prea slabit si nu poate sta in
picioare.
 Presiunea sangelui este instabila.
 Are fracturi sau risc de fracturi.
 Are tendinta sa cada.
ƒNu poate merge independent
Domenii de aplicare a robotilor
Domenii de aplicare a robotilor
Domenii de aplicare a robotilor

Identificare si diagnosticare

Modelare neuromusculara

Identificarea parametrilor prin perturbare

Identificare si diagnosticare Modelare neuromusculara Identificarea parametrilor prin perturbare
Miscari urmarite  Pentru sistemele robotice au fost elaborate metode Kinetoterapeutice asistate:
Miscari urmarite
 Pentru sistemele robotice au fost elaborate
metode Kinetoterapeutice asistate:

Paper: Sinteza 2010

Ordinea dezvoltarii miscarii  La animale: miscarile sunt organizate la nastere, inaintea functionarii organelor de
Ordinea dezvoltarii miscarii
 La animale: miscarile sunt organizate la nastere,
inaintea functionarii organelor de simt
 La om, miscarile apar dupa dezvoltarea
organelor de simt (vaz, auz)

Formarea deprinderii motorii

Formarea deprinderii motorii parcurge trei etape pana la deprinderea automata: Etapa de invatare in care
Formarea deprinderii motorii parcurge trei etape pana la deprinderea automata:
Etapa de invatare in care se generalizeaza reactiile determinandu-se miscarea.
Miscarea generata la inceput este dificila necesitand participarea unor grupe mari de
muschi.
Etapa analizei si sintezei in care creierul analizeaza amanuntit miscarea si stabileste
obstacolele ce tin de gradul de dificultate si adopta calea cea mai economica de realizare a
miscarii
Etapa structurarii in care participa exteroreceptorii si proprioreceptorii care dau miscarii
finete, forta, ritm, viteza
Dupa gradul participarii muschilor la realizarea miscarilor acestea se impart in:
Miscari de slaba tensiune (scrisul)
Miscari de tensiune rapida (apucare)
Miscari balistice (aruncare)
Miscari de oscilatie (Mersul)
Automatismul miscarilor locomotoare
Automatismul miscarilor locomotoare
Automatismul miscarilor locomotoare Miscarile locomotoare sunt coordonate de la nivelul coloanei vertebrale. La acest

Miscarile locomotoare sunt coordonate de la nivelul coloanei vertebrale. La acest nivel exista un inalt grad de automatism in coordonarea miscarilor locomotorii

Miscarile locomotorii sunt executate fara a fi constientizate

Aceste ipoteze arata ca automatismul reprezinta un factor de recuperare a mersului dupa traume severe ale coloanei vertebrale

Semnalele primite de coloana vertebrala au un rol cheie in reglarea miscarilor locomotorii

Maduva este maleabila si recuperabila

(Behrman AL, Bowden MG, Nair PM. Neuroplasticity after spinal cord in

jury and training: An emerging paradigm shift in rehabilitation and walking recovery. Phys Ther 2006; 86: 1406-25

La unele animale, generarea ritmului de mers este localizata in segmentele L3 L4 la pisici si L1 L2 la rozatoare (Cazalets et al. 1995, Kiehn 2006)

Noi date despre recuperarea mersului

 Rats with spinal cord injuries and severe paralysis are now walking (and running) thanks
 Rats with spinal cord injuries and severe paralysis are now walking (and running)
thanks to researchers at EPFL. Published in the June 1, 2012 issue of Science,
the results show that a severed section of the spinal cord can make a comeback
when its own innate intelligence and regenerative capacity is awakened. The
study, begun five years ago at the University of Zurich, points to a profound
change in our understanding of the central nervous system. According to lead
author Grégoire Courtine, it is yet unclear if similar rehabilitation techniques
could work for humans, but the observed nerve growth hints at new methods
for treating paralysis.
 After a couple of weeks of neurorehabilitation with a combination of a robotic
harness and electrical-chemical stimulation, our rats are not only voluntarily
initiating a walking gait, but they are soon sprinting, climbing up stairs and
avoiding obstacles when stimulated
initiating a walking gait, but they are soon sprinting, climbing up stairs and avoiding obstacles when

Mersul

In cazul mersului, oscilatiile au loc in 3 plane: Oscilatii verticale: 4-6 cm cu minime
In cazul mersului, oscilatiile au loc in 3 plane:
Oscilatii verticale: 4-6 cm cu minime in faza de
sprijin si maxim in faza de pendulare (Demeny)
Oscilatii transversale: 4-5 cm cu maximul in
momentul pendularii
Oscilatii longitudinale: intre pendulare si sprijin

Kinemograma mersului

traiectoria redata prin fotografii succesive
traiectoria redata prin fotografii succesive
mersului traiectoria redata prin fotografii succesive S= traiectoria axei transversale a soldului G= traiectoria

S= traiectoria axei transversale a soldului G= traiectoria axei transversale a genunchiului P= traiectoria axei transversale a gleznei

Deviatii de la mersul normal

dupa infarct sau dup accidentarea coloanei vertebrale Cele mai cunoscute deviatii de la mrsul normal
dupa infarct sau dup accidentarea coloanei vertebrale
Cele mai cunoscute deviatii de la mrsul normal sunt:
Cele mai cunoscute deviatii de la mrsul normal sunt:  Mersul cu picior rigid (genunchi rigid)
Cele mai cunoscute deviatii de la mrsul normal sunt:  Mersul cu picior rigid (genunchi rigid)

Mersul cu picior rigid (genunchi rigid) Este asociat cu Sold ridicat (hemiparetic) Circumductie (rotatie exagerata a pelvisului combinata cu abductia soldului)

cu  Sold ridicat (hemiparetic)  Circumductie (rotatie exagerata a pelvisului combinata cu abductia soldului)
cu  Sold ridicat (hemiparetic)  Circumductie (rotatie exagerata a pelvisului combinata cu abductia soldului)
cu  Sold ridicat (hemiparetic)  Circumductie (rotatie exagerata a pelvisului combinata cu abductia soldului)
cu  Sold ridicat (hemiparetic)  Circumductie (rotatie exagerata a pelvisului combinata cu abductia soldului)

Evaluarea rezultatelor recuperarii Wernig

Evaluarea rezultatelor recuperarii Wernig
Evaluarea rezultatelor recuperarii Wernig
 After SCI, different changes in cellular and circuit properties occur spontaneously and can be
 After SCI, different changes in cellular and
circuit properties occur spontaneously and can
be promoted by pharmacological, electrical, or
rehabilitation strategies. After partial SCI,
hindlimb locomotor recovery can result from
regeneration or sprouting of spared pathways,
but also from mechanisms observed after
complete SCI, namely changes within the
intrinsic spinal circuitry and sensory inputs.
Tendinte (numarul de roboti instalati) Int. Fed. of Robotics, United Nations
Tendinte (numarul de roboti instalati)
Int. Fed. of Robotics, United Nations
 Pana in 1999: 200  2000 – 2003: 200  203-2010: 400
 Pana in 1999: 200
 2000 – 2003: 200
 203-2010: 400
roboti instalati) Int. Fed. of Robotics, United Nations  Pana in 1999: 200  2000 –