Sunteți pe pagina 1din 11

1

CETATENIA ROMANA

Notiuni

Cetatenia romana este considerata acea calitate a persoanei fizice ce
exprima relatiile permanente social-economice, politice si juridice dintre
persoana fizica si stat, dovedind apartenenta sa la statul roman si
atribuind persoanei fizice posibilitatea de a fi titularul drepturilor si
indatoririlor prevazute de Constitutie si de legile Romaniei.

Temeiul juridic: art. 5 Constitutia Romaniei, revizuita, Legea
cetateniei romane nr. 21 din 1 martie 1991 actualizata.
Principiile cetateniei romane
Cetatenia romana, ca institutie juridical a dreptului constiturional
roman, are la baza o serie de principii:
egalitatea cetatenilor romani
numai cetatenii romani sunt titularii tuturor drepturilor prevazute
de Constitutie si legi (dreptul de a alege si de a fi alesi in organele
representative ale statului, numai cetatenii romani pot fi angajati in
unele functii, cetatenii romani au dreptul de a nu fi extradati si
expulzati din Romania).
numai cetatenii romani sunt obligati sa-si indeplineasca toate
obligatiile stabilite prin Constitutie si legile tarii
cetatenia romana nu poate fi retrasa aceluia care a dobandit-o prin
nastere
casatoria nu produce efecte juridice asupra cetateniei sotilor,
schimbarea cetateniei unuia dintre soti nu produce nici un efect
asupra cetateniei celuilalt sot
2

sistemul de dobandire a cetateniei romane este sistemul jus
sangvinis (dreptul sangelui), sistem potrivit caruia copilul devine
cetateanul statului roman daca se naste din parinti care, amandoi
sau numai unul, au cetatenia romana.



DOBANDIREA CETATENIEI ROMANE

Potrivit art. 4 din legea nr.21, cetatenia romana se dobandeste prin
nastere, prin adoptie sau prin acordare la cerere, ceea ce inseamna ca
deosebim intre dobandirea de drept a cetateniei, ca urmare a procedurii
unui fapt juridic independent de manifestarea de vointa a unui organ al
statului roman si dobandirea ei ca efect al unui act juridic individual,
emis de organul competent al administratiei de stat.


Dobandirea cetateniei romane prin nastere

Dreptul constitutional cunoaste in aceasta materie doua sisteme.
Unul este cel al determinarii cetateniei prin aplicarea principiului jus
sanguinis, care da intaietate legaturii de sange ce se stabileste intre noul
nascut si parintele sau parintii lui, facand astfel ca cetatenia sa coincida
cu cea a parintelui sau a parintilor. In acest sistem, pentru o buna
perioada de timp sistemul predominant, accentul se pune pe faptul ca un
copil va fi legat, prin educatia si obiceiurile transmise de catre parinti, de
statul caruia ii apartin si acestia.
Celalalt sistem, jus loci sau jus soli da prioritate locului unde s-a
produs faptul material al nasterii, fiind indiferenta cetatenia
parintilor.Este un principiu aplicat in special in tari de imigrare precum
tari din America de Sud (Argentina,Brazilia,Columbia,Mexic sau
Uruguay),Canada sau S.U.A.,dar si in tarile europene ,cu deosebire in
Europa de Vest,unde se aplica fie exclusiv,fieimpreunacuprincipiul jus
sanguinis:Belgia,Danemarca,Franta,etc.
3

Potrivit acestui mod de dobandire, copii nascuti pe teritoriul
Romaniei, din parinti cetateni romani, sunt cetateni romani.
De asemenea, sunt cetateni romani cei care:
s-au nascut pe teritoriul Romaniei, chiar daca numai unul dintre
parinti este cetatean roman
s-au nascut in strainatate si ambii si ambii parinti sau numai unul
dintre ei are cetatenie romana.
Copilul gasit pe teritoriul Romaniei este cetatean roman, daca
niciunul dintre parinti nu este cunoscut ( in aceasta situatie se aplica o
simpla prezumtie si anume, copilul gasit s-a nascut dintr-un parinte care
are cetatenia romana; prezumtia poate fi combatuta prin proba
contrara).El se completeaza cu dispozitiile art. 30 alin. 1 din aceeasi
lege: In situatia prevazuta la art. alin. 3 copilul gasit pierde cetatenia
romana, daca pana la implinirea varstei de 18 ani i s-a stabilit filiatia fata
de ambii parinti, iar acestia sunt cetateni straini.
Cetatenia romana se pierde si in cazul in care filiatia s-a stabilit
numai fata de un parinte cetatean strain, celalalt parinte ramanand
necunoscut. In aceste cazuri, data la care se pierde cetatenia romana
este aceea a stabilirii filiatiei copilului.





Dobandirea cetateniei romane prin adoptie

Cetatenia romana se dobandeste de catre copilul cetatean strain sau
fara cetatenie, prin adoptie, daca adoptatorii sunt cetateni romani, iar
adoptatul nu a implinit varsta de 18 ani. In cazul in care numai unul
dintre adoptatori este cetatean roman, cetatenia adoptatului minor va fi
hotarata de comun accord de catre adoptatori iar in cazul in care
adoptatorii nu cad de comun acord, instant de judecata competenta sa
incuviinteze adoptia va decide asupra cetateniei minorului, tinana seama
de intersele acestuia ( in cazul in care copilul a implinit varsta de 14 ani
este necesar consimtamantul acestuia).
4

Acest consimtamant al minorului se refera la schimbarea cetateniei
sale si este diferit de consimtamantul dat de acelasi minor la
incuviintarea adoptiei, inca de la implinirea varstei de 10 ani ( art. 11 din
legea nr. 273 din 21 iunie 2004 privind regimul juridic al adoptiei).
In schimb, daca adoptia se face de catre o singura persoana, iar
aceasta este cetatean roman, minorul dobandeste si el cetatenia romana.
In cazul declararii nulitatii sau a anularii adoptiei, copilul care nu a
impinit varsta de 18 ani este considerat ca nu a fost niciodata cetatean
roman, daca domiciliaza in strainatate sau daca paraseste tara pentru a
domicilia in strainatate, si aceasta pentru ca dispare necesitatea
mentinerii acelei legaturi sentimentale cu tara adoptatoare.
In cazul desfacerii adoptiei copilului care nu a implinit varsta de 18
ani, acesta pierde cetatenia romana pe data desfacerii adoptiei, daca
domiciliaza in strainatate sau daca paraseste tara pentru a domicilia in
strainatate.
Potrivit art.61 coroborat cu art,7 aliniatul 3,litera a)din legea nr
273/2004 republicata,adoptia se desfaca in cazul in care adoptatorul sau
sotii adoptatori au decedat si o noua adoptie a fost incuviintata.

Dobandirea cetateniei ca urmare a stabilirii filiatiei
In acest caz nu ne referim l ipoteza copilului gasit pe teritoriul tarii
noastre,cu ambii parinti necunoscuti,a carui situatie este expres
reglementata in art.5 alin.final al Legii nr.21/1991.Avem in vedere
situatia minorului care are cunoscuta doar filiatia materna sau,mai
rar,doar filiatia paterna,iar parintele cunoscut nu are cetatenia romana
,astfel incat nici copilul nu are aceasta cetatenie.

Schimbarea cetateniei parintelui/parintilor
5

Potrivit art.9 din legea nr. 2/1991 republicata, copilul nascut din
parinti cetateni straini sau fara cetatenie si care nu a implinit varsta de 18
ani dobandeste cetatenia romana o data cu parintii sai, datorita legaturii
de sange care exista si subzista intre acestia si copil.
In cazul in care numai unul dintre parinti dobandeste cetatenia
romana, parintii vor hotari, de comun acord, cu privire la cetatenia
copilului. Daca insa, parintii nu cad de acord, tribunalul de la domiciliul
minorului va decide ce cetatenie va avea copilul minor, interesele
acestuia fiind determinate in luarea hotararii.Deoarece in materie de
cetatenie,minorul care are vrasta de 14 ani este ascultat cu privire la
dobandirea cetateniei,si in acest cazcopilul care a implinit aceasta varsta
isi va exprima consintamantul,in forma unei declaratii,autentice date in
fata notarului public.Data la care copilul dobandeste cetatenia romana
este aceeasi cu data la care este dobandita cetatenia de catre parintele
sau.



Dobandirea (acordarea) cetateniei romane la cerere
Cetatenia romana se poate acorda, la cerere, persoanei fara
cetatenie sau cetateanul strain, daca indeplineste urmatoarele conditii:
s-a nascut si domiciliaza la data cererii pe teritoriul Romaniei sau,
desi nu s-a nascut pe acest teritoriu, domiciliaza in conditiile legii
pe care teritoriul statului roman de cel putin 8 ani, sau, in cazul in
care este casatorit si convietuieste cu un cetatean roman de cel
putin 5 ani de la data casatoriei (termenele se reduc la jumatate in
cazul in care solicitantul este o personalitate recunoscuta pe plan
international ori a investit in Romania sume ce depasesc 500.000
euro).
dovedeste prin comportament, actiuni si atitudini, loialitate fata
de statul roman
a implinit varsta de 18 ani
6

are asigurate in Romania mijloace legale pentru o existent decenta
este cunocut cu o buna comportare si nu a fost condamnat in tara
sau in strainatate pentru o infractiune care il face nedemn de a fi
cetatean roman
cunoaste limba romana si poseda notiuni elementare de cultura si
civilizatie romaneasca
cunoaste prevederile Constitutiei Romaniei si imnului national.

Copilul nascut din parinti straini sau fara cetatenie si care nu a
implinit varsta de 18 ani dobandeste cetatenia romana odata cu parintii
sai.
Fostii cetateni romani care inainte de data 22 decembrie 1989 au
pierdut cetatenia romana din motive neimputabile lor (precum si
descendentii acestora) pot redobandi, ori li se poate acorda cetatenie
romana la cerere.
In ceea ce priveste procedura acordarii cetateniei romane, retinem
urmatoarele aspecte:
cererea de acordare a cetateniei romane ori de redobandire a
acesteia se face personal sau prin mandatar cu procura speciala si
autentica si se adreseaza Comisiei pentru constatarea conditiilor de
acordare a cetateniei, care functioneaaza pe langa Ministerul
Justitiei
dupa examinarea cererii, Comisia va intocmi un raport pe care il
va inainta, impreuna cu cererea de acordare/redobandire a
cetateniei romane, ministrul Justitiei
pe baza raportului, ministrul justitiei va prezenta Guvernului
proiectul de hotarare pentru acordarea/redobandirea cetateniei
romane
daca sunt indeplinite conditiile de acordare/redobandire, persoana
careia I se acorda cetatenie romana va dispune in fata ministrului
Justitiei juramantul de credinta fata de Romania; cetatenia romana
se dobandeste pe data jurmanatului de credinta
aprobarea cererilor de acordare ori redobandire a cetateniei
romane se face prin hotarare a Guvernului care apreciaza, in acest
7

sens, asupra propunerilor ministrului Justitie; hotararea Guvernului
se publica in Monitorul Oficial la Romaniei.


PIERDEREA CETATENIEI ROMANE
Pierderea de drept a cetateniei romane
In materie de dobandire si pierdere a cetateniei romane avem o
aplicare particulara a principiului simetriei actului juridic, a carui
desfacere este simetrica incheierii sale. Astfel, deosebim intre pierderea
de drept a cetateniei romane si pierderea acesteia ca urmare a unui act
juridic individual.

Prin adoptarea unui copil minor de catre un cetatean
strain
In stabilirea cetateniei, potrivit legii romane, determinanta este
legatura de sange cu parintele/ parintii copilului.
Potrivit art. 29 din legea cetateniei, copilul minor, cetatean roman,
adoptat de un cetatean strain, pierde cetatenia romana, daca, la cererea
adoptatorului sau, dupa caz, a adoptatorilor, dobandeste cetatenia
acestora in conditiile prevazute de legea straina. Minorului care a
implinit varsta de 14 ani i se va cere in acest caz, bineinteles,
consimtamantul.
Daca pierderii cetateniei romane de catre copilul adoptat este data
dobandirii de catre minor a cetateniei adoptatorului.Ca o masura de
protectie a intereselor copilului minor,in cazul declararii nulitatii sau
anularii adoptiei,copilul care nu a implinit varsta de 18 ani ani este
considerat ca nu a pierdut niciodata cetatenia romana.

8

Copilul gasit pe teritoriul Romaniei, din parinti
necunoscuti, daca, anterior implinrii varstei de 18 ani,
i s-a stabilit filiatia, iar parintii sai nu au nici unul
cetatenia romana ( art. 30).
El va pierde cetatenia romana si in cazul in care doar unul din
parinti este cunoscut si acesta nu este cetatean roman.Aceasta
constituie,asa cum a aratat mai sus,o confirmare a faptului ca in dreptul
roman,in materie de cetatenie,se aplica,in principal,principiul jus
sanguinis,iar in mod subsecvent,cat timp nu exista elementele care sa
faca incident acest principiu,se aplica principiul jus soli.

Copilul minor ai carui parinti obtin ambii aprobarea
renuntarii la cetatenia romana ( art.28 alin. 2 din legea
nr.21/1991)
Care este data la care opereaza pierderea cetateniei de catre copilul
minor? Cu privirea la acest aspect trebuie remarcata grija acordata de
legiuitorul roman in a asigura copilului minor o reala protectie.
Astfel, daca el se afla impreuna cu parintii sai in strainatate ori
paraseste impreuna cu ei tara, pierde cetatenia concomitent cu parintii
sai. Daca acestia au pierdut cetatenia romana la date diferite, cetatenia va
fi pierduta raportat la ultima dintre aceste date. In fine, copilul minor
care, pentru a domicilia in strainatate, paraseste tara dupa ce ambii
parinti au pierdut cetatenia romana, va pierde cetatenia romana pe data
plecarii sale din tara.Aceleasi dispozitii sunt aplicabile si in cazul in care
numai unul dintre parinti este cunoscut sau este in viata.Legea romana a
cetateniei m-ai reglementeaza si situatia copilului minor incredintat prin
hotarare judecatoreasca parintelui care are domiciliul in strainatate si
care renunta la cetatenie.Acesta pierde cetatenia romana p aceeasi data
cu parintele caruia i-a fost incredintat si la care locuieste,cu conditia
obtinerii acordului celuilalt parinte,cetatatean roman.Tot aici m-ai
9

trebuie luat si consintamantul copilului minor care a implinit varsta de
14 ani.

Pierderea cetateniei romane ce efect al unui act
juridic individual
Retragerea cetateniei romane

Trebuie retinut ca cetatenia romana nu poate fi retrasa celui care a
dobandit-o prin nastere.
Retragerea cetateniei romane apare ca o sanctiune in sarcina celui
care:
aflandu-se in strainatate, savarseste fapte deosebit de grave prin
care vatama interesele statului roman sau lezeaza prestigiul
Romaniei
aflandu-se in strainatate, se inroleaza cu fortele armate ale unui
stat cu care Romania a rupt relatiile diplomatice sau cu care este in
stare de razboi
a obtinut cetatenia romana prin mijloace frauduloase
este cunoscut ca avand legaturi cu grupari teroriste sau le-a
sprijinit, ori a savarsit alte fapte care pun in pericol siguranta
nationala.
Fiind o masura luata cu titlu de sanctiune, retragerea cetateniei
romane priveste doar persoana care a savarsit faptele descrise mai sus si
nu produce efecte asupra cetateniei sotului sau copiilor persoanei careia i
s-a retras cetatenia.


Aprobarea renuntarii la cetatenia romana


Renuntarea la cetatenia romana se deosebeste de retragerea
cetateniei romane, ca fiind un mod amiabil de rezolvare a unor probleme
10

ce tin de statutul juridic al persoanei, si nu o sanctiune ca in cazul
retragerii .
Renuntarea la cetatenia romana este deteriminata de existenta unor
situatii in care o persoana, cetatean roman, dorind sa se stabileasca in
alta tara si implicit sa dobandeasca cetatenia statului respectiv, este
nevoit, potrivit legislatiei statului, sa renunte la cetatenia romana.
Conform legii cetateniei, pentru motive temeinice se poate aproba
renuntarea la cetatenia romana persoanei care:
a implinit varsta de 18 ani
nu este invinuita sau inculpata intr-o cauza penala ori nu are de
executat o pedeapsa penala
nu este urmarita pentru debite
a dobandit, ori a solocitatr si are asigurarea ca va dobandi o alta
cetatenie

Pierderea cetateniei romane, prin aprobarea renuntarii la cetatenia
romana,nu produce nici un efect asupra sotului sau copiilor minori,
exista o exceptie, respectiv, situatia in care copilul minor pierde
cetatenia romana odata cu parintii sai, care au obtinut aprobarea
renuntarii la cetatenia romana, copilul minor aflandu-se impreuna cu
ei in strainatate, ori paraseste impreuna cu ei tara. In acest caz, copilul
minor pierde cetatenia romana pe data plecarii sale in strainatate.
In ceea ce priveste procedura retragerii cetateniei romane si
aprobarea renuntarii la cetatenia romana, precizam urmatoarele
reguli:
retragerea cetateniei romane si aprobarea la cetatenia romana se
dispun de catre Guvernul Romaniei, prin hotarare, dupa aprecierea
facuta asupra propunerii ministrului Justitiei
cererea de renuntare la cetatenia romane se face personal sau prin
mandatar cu procura speciala si autentica
data pierderii cetateniei romane prin retragerea sau prin aprobarea
rnuntarii acesteia, este data publicarii in Monitorul Oficial al
Romaniei, a hotararii Guvernului.


11

SITUATII SPECIALE LEGATE DE CETATENIE
Dovada cetatniei romane-se face cu buletinul/cartea de
indentitate, pasaport ori cu certificat constatator (eliberat de seful
misiunii diplomatice sau al oficiului consular persoanei care a obtinut
cetatenia romana si a depus juramantul de credinta in strainatate).
Cetatenia copilului pana la varsta de 14 ani se dovedeste cu certificatul
sau de nastere, insotit de buletinul/cartea de identitate/pasaportul
oricaruia dintre parinti.

Dubla cetatenie si apatrizii-acestea sunt situatii atipice,care pot
aparea in urma unui conflict intre dispozitiile din legislatia diferitelor
tari.Legea nr.21/1991permite dobandirea cetateniei romane prin
repatriere de persoana care mai are si o alta cetatenie.De
asemenea,copilul nascut intr-un stat care aplica regula jus soli din
parinti/parinte cetateni/cetatean roman va avea de drept cetatenia romana
alaturi de cetatenia statului in care s-a produs nasterea.
Pot aparea in care cetatenia este refuzata de toate statele ,lasand o
persoana fara cetatenie.Astfel,un copil nascut in Romaniei din parinti
cetateni ai unui stat care face aplicarea principiului jus soli,nu va fi nici
cetatean roman,nici cetatean al statului caruia ii apartine parintii sai.

Cetatenia de onoare-se acorda unor straini pentru servicii
deosebite aduse tarii si natiunii, la propunerea Guvernului de catre
Parlamentul Romaniei.
Persoanele care au dobandit cetatenia de onoare se bucura de toate
drepturile civile si politice recunoscute cetateniulor romani, cu exceptia
dreptului de a alege, de a fi ales, si de a ocupa o functie publica.