Sunteți pe pagina 1din 5

Plan de curs statistica I – cursul numărul 6. Probabilităţi.

Definiţii:

Experiment = o acţiune a cărei rezultat nu poate fi prezis cu certitudine; nu poate exista decât un singur rezultat. Eveniment = o colecţie de unul sau mai multe rezultate posibile ale unui experiment Eveniment simplu = un eveniment care include doar un singur rezultat Eveniment compus = un eveniment care include mai multe rezultate

Există 3 abordări ale conceptului de probabilitate:

1. Probabilitatea clasică: modelul verosimilităţii egale Exemplu: aruncăm cu banul; dăm cu zarul f

Probabilitatea unui eveniment =

N

Aceste probabilităţi mai sunt denumite ’a priori’ pentru că, dacă folosim întotdeauna o monedă echilibrată, zaruri netrucate, un pachet standard de cărţi vom şti rezultatul dinainte, fără să fie nevoie să facem un experiment sau să-l repetăm.

2. Modelul frecvenţelor relative; nu întotdeauna rezultatele unui experiment sunt la fel de verosimile. Ex.: Care este probabilitatea să trăiesc peste 60 de ani? Care este probabilitatea să am venituri peste 10 mil. lei dacă termin o facultate?

Sub 30 ani

506

0.241

Între 31 şi 45 ani

488

0.232

Între 46 şi 60 ani

550

0.262

Peste 60 ani

556

0.265

Total

2100

1.000

În esenţă, probabilitatea este o generalizare a conceptului de frecvenţă relativă:

dacă repetăm un experiment de foarte multe ori (la limită, de un infinit de ori) atunci frecvenţa relativă se va apropia foarte mult de adevărata probabilitate ca un eveniment să se întâmple (Legea numerelor mari).

3. Probabilitatea subiectivă: există cazuri când nu putem să repetăm experimentele (care este probabilitatea ca un student să ia nota 10 la statistică?) Fiecare persoană are în minte o probabilitate (mai mult ca sigur studentul are alte cifre decât profesorul…)

Definiţie: Probabilitatea este o măsură numerică a faptului ca un eveniment să se întâmple.

Proprietăţile de bază ale probabilităţilor:

1. Probabilitatea unui eveniment este întotdeauna între [0 şi 1] inclusiv: 0 P ≤ 1

2. Probabilitatea unui eveniment care nu poate să se întâmple este 0 (eveniment imposibil)

3. Probabilitatea unui eveniment care trebuie să se întâmple este 1 (eveniment sigur)

Ex. Evenimentele posibile ale unui meci de fotbal: victorie, înfrângere şi egal P(Victorie) + P(Înfrângere) + P(Egal) = 1

Care este numărul total de rezultate posibile ale unui experiment? Unele experimente au o mulţime de paşi, şi nu mai este aşa de simplu să le numărăm.

Nr. total de rezultate =

R E

unde:

R este numărul de rezultate posibile ale unui experiment E este numărul de repetări ale experimentului

Ex. 1: La aruncarea unei monede, rezultatele posibile sunt: cap (C) şi pajură (P). Dacă aruncăm moneda de trei ori, ce număr total de rezultate avem?

CCC, CCP, CPC, CPP, PCC, PCP, PPC, PPP

În total 8 rezultate posibile, adică exact

2 3 = 222= 8

adică exact 2 3 = 2 ⋅ 2 ⋅ 2 = 8 Ex. 2: Într-un campionat

Ex. 2: Într-un campionat de fotbal există 19 etape, fiecare cu 3 rezultate posibile (victorie, înfrângere şi egal).

Numărul total de rezultate posibile este

3 19 = 1.162 .261 .467

Probabilităţi marginale şi probabilităţi condiţionate

Cele două tipuri de probabilităţi se aplică relaţiei dintre două evenimente, atunci când putem construi aşa-numitul tabel de contingenţă.

Să presupunem o populaţie de 100 de studenţi (bărbaţi şi femei) au următoarele opţiuni în ce priveşte fumatul în interiorul facultăţii:

 

Pentru

Contra

Bărbat

15

45

60

Femeie

4

36

40

19

81

100

Dacă extragem un student la întâmplare, acesta poate fi clasificat atât ca bărbat sau femeie, cât şi din punct de vedere al opiniei sale. Avem deci două tipuri de evenimente posibile:

Evenimentul 1: studentul este bărbat sau femeie Evenimentul 2: studentul este pentru sau contra fumatului în interiorul facultăţii.

Probabilitatea marginală (denumită şi probabilitate simplă) este probabilitatea unui singur eveniment, fără a lua în considerare nici un alt eveniment.

Spre exemplu, probabilitatea ca un student să fie bărbat este

60

P B = 100 = 0.6

Acum să presupunem că studentul extras la întâmplare este bărbat. Ştiind acest lucru, care este probabilitatea să fie împotriva fumatului în interiorul facultăţii?

Probabilitatea condiţionată este probabilitatea ca un eveniment să se întâmple, dat fiind faptul că un alt eveniment s-a produs deja.

P ContraBărbat

bărbat”

se citeşte ”probabilitatea să fie contra, dat fiind faptul că este

Ne uităm numai la linia bărbaţilor:

Bărbat

Pentru

Contra

15

45

P

ContraBărbat  = 60 45 = 0.75

60

La modul general, dacă avem două evenimente A şi B, probabilitatea lui A dat fiind B este:

P

A B  = P A şi B unde:

P B

P A şi B = Total A B

De aici se deduce că:

P A şi B = P B ⋅P A B

Inversa este deasemenea valabilă:

P A şi B = P A ⋅P B A

Evenimente mutual exclusive şi evenimente independente

Evenimentele mutual exclusive sunt evenimentele care nu pot avea loc în acelaşi timp.

Ex. aruncăm un zar:

A = rezultatul este un număr impar

B = rezultatul este un număr par

C = rezultatul este un număr mai mic decât 5

Evenimentele A şi B sunt mutual exclusive, însă nu şi perechile AC ori BC.

Două evenimente sunt independente atunci când apariţia unuia nu afectează probabilitatea de apariţie a celuilalt. Cu alte cuvinte:

P A = P A B

sau

P B = P B A

Ex. avem două utilaje care produc nişte nişte piese. Unele piese sunt bune, altele sunt defecte.

Defecte

Bune

Utilaj 1

9

51

60

Utilaj 2

6

34

40

15

85

100

Dacă verificăm o piesă la întâmplare, probabilitatea să fie defectă este 0,15:

15

P D = 100 = 0,15

Ştiind că piesa a fost produsă cu utilajul 1, calculăm din nou această probabilitate:

P

9

D U 1 = 60 = 0,15

Aşadar,

utilajul cu care a fost produsă. Cu alte cuvinte, cele două evenimente sunt independente.

P D = P D U 1 deci faptul că o piesă este ori nu defectă nu depinde de

Dacă două evenimentele A şi B sunt independente, atunci

întrucât

P B A  = P B

P A şi B = P A ⋅P B

Evenimente complementare

Două evenimente mutual exclusive, care luate împreună formează toate rezultatele posibile ale unui experiment se numesc evenimente complementare.

Două evenimente complementare sunt întotdeauna mutual exclusive.

Dacă avem un eveniment A (poate fi şi un eveniment compus, o mulţime cu mai multe elemente), atunci complementul acestuia cuprinde toate rezultatele pentru un experiment care nu sunt în A.

Ex. aruncăm un zar, iar A cuprinde elementele {1, 2, 3}. Complementul lui A (pe care îl mai putem scrie ”Not A”) cuprinde elementele {4, 5, 6}.

Diagrame Venn

Diagrame Venn  P  A  = 1 − P  A  sau invers
Diagrame Venn  P  A  = 1 − P  A  sau invers
Diagrame Venn  P  A  = 1 − P  A  sau invers
Diagrame Venn  P  A  = 1 − P  A  sau invers

P A  = 1 P A

sau invers

P A  = 1 P A

Atât A, cât şi B se întâmplă; A şi B se intersectează

P

A şi B  = P B şi A

Ex.: avem un pachet de 52 cărţi

A = cartea extrasă este valet

B = cartea extrasă este cupă

A & B = valet de cupă

Fie A, fie B se pot întâmpla. Regiunea colorată este reuniunea dintre mulţimea A şi mulţimea B, adică evenimentul ”A sau B”

P A sau B = P A   P B − P A şi B

La reuniune, se adună probabilităţile celor două evenimente

şi se scade intersecţia dintre acestea.

Evenimente mutual exclusive: nu au rezultate comune. Când efectuăm un experiment, unul singur se poate întâmpla.

P A sau B = P A   P B

Aici nu avem intersecţie, deci nu avem ce scădea.