Sunteți pe pagina 1din 6

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRASOV

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE SI STIINTELE EDUCATIEI


SECTIA PSIHOLOGIE

DESENELE ANIMATE CARE PREZINTA COMPORTAMENTE


AGRESIVE INFLUENTEAZA COMPORTAMENTUL COPIILOR

BRASOV
2010

Copiii imita comportamentul agresiv din desenele animate

Tema cercetarii
Acest proiect de cercetare isi propune sa verifice daca desenele animate cu continut
agresiv influenteaza in mod negativ comportamentul copiilor. In zilele noastre copiii nu mai
petrec atat de mult timp in compania parintilor deoarece acestia isi petrec o mare parte din
timp la servici. Din acest motiv, televizorul a devenit un al treilea parinte pentru majoritatea
copiilor.
Lucrarea de fata doreste sa sublinieze transformarile de ordin psihologic pe care le
sufera copiii, precum si schimbarea comportamentului in cadrul relatiilor cu societatea si
gradul de interiorizare al copiilor, cauzate de desenele animate violente. Privitor la aceasta
tema s-au mai realizat cercetari atat in Romania cat si pe plan international, care au
demonstrat faptul ca, copiii petrec mai mult de 4 ore pe zi in fata televizorului si isi adapteaza
alimentatia in functie de ceea ce vad in reclamele de la televizor, lucru care a condus la o
generatie de copii cu grave probleme de sanatate.
Cadrul teoretic
Agresivitatea este un concept dificil de definit. Termenul de agresivitate vine din
latinescul agradior , care inseamna a merge catre si a evoluat apoi in agrediere ce
semnfica a merge catre cu un spirit razboinic (cu tendinta de a ataca). Agresiunea este un
act de ostilitate, ranire, violenta, sau de extrema afirmare de sine. Putem considera
agresivitatea ca o caracteristica a acelor forme de comportament orientate in sens distructiv: in
vederea producerii unor daune, fie morale, moral-psihologice sau mixte. Actul agresiv poate
viza obiecte sau fiinte umane.
Agresivitatea nu trebuie confundata cu un comportament anti-social, ca delicventa si
infractionalitatea, dar si invers, nu orice comportament anti-social este caracterizat de
agresivitate. De cele mai multe ori este asociata si chiar confundata cu violenta. Este adevarat
ca, in proportie mare, comportamentele agresive sunt violente, dar exista si cazuri de conduita
agresiva in forme non-violente. De asemenea, comportamentul agresiv poate fi orientat si
asupra sinelui. Pe langa suicid, forma cea mai grava de comportament auto-distructiv, mai
sunt si acte comportamentale care afecteaza sanatatea organismului cum ar fi: fumatul,
consumul de alcool si droguri.
Criteriile de identificare a agresivitatii sunt in functie de persoana care adopta o
conduita agresiva (tanar/adult, masculina/feminina, individuala/colectiva,
spontana/premeditata), in functie de mijloacele utilizate (agresivitate verbala/fizica,
directa/indirecta), in functie de obiective (agresivitate in scopul de beneficii
materiale/agresivitate care urmareste ranirea si distrugerea victimei) si in functie de forma de
manifestare ( agresivitate violenta/ nonviolenta, latena/manifesta).

Teorii ale agresivitatii


Exista mai multe teorii concurente in legatura cu ceea ce ii face pe oameni sa devina
agresivi, unele sunt de esenta biologica sau instinctuala, iar altele isi au originea in relatiile
individului cu mediul social.
Hobbes sustinea ca oamenii sunt violenti de la natura si ca nu mai cu mult effort evita
un razboi al tuturor impotriva tuturor. K. Lorentz si Freud au fost de aceeasi parere ca
agresivitatea este innascuta. In timp ce Freud spunea ca agresivitatea este un instinct de a
agresa si de a fi violent cu care oamenii se nasc, Lorentz s-a axat mai mult pe latura biologicinstinctuala a comportamentului agresiv care are o valoare adaptativa si esentiala pentru
supravietuire, in care cel mai puternic invinge. Astfel se produce o selectie naturala care va
permite odata cu transmiterea urmasilor si reproducerea gresivitatii. Ca influente biologice,
mai putem enumera: influente neuronale, influente hormonale, influente bio-chimice.
Poate cea mai cunoscuta teorie asupra agresivitatii este cea numita frustrare-agresiune.
Aceasta teorie a fost formulate de J.Dollard impreuna cu alti colegi din Universitatea Yale. In
lucrarea Frustration and aggression in anul 1939. Conform acestei teorii, frustrarea, stare
afectiva negativa, provocata de privarea individului de bunurile sau drepturile cuvenite,
precum si aparitia brusca neasteptata a unor bariere (reale sau imaginare) in calea atingerii
scopurilor, genereaza comportamente agresive.
Berkowitz a afirmat ca expunerea la evenimente aversive genereaza afecte negative
care, la randul lor, activeaza automat tendinte catre agresivitate si lupta.
O ultima teorie este cea a invatarii sociale a agresivitatii. Cel care a sustinut aceasta
pozitie este Albert Bandura. Conform acesteia, comportamentul agresiv se invata prin doua
modalitati: direct (prin recompensarea sau pedepsirea unor comportamente) si indirect ( prin
observarea si imitarea unor modele de conduit ale altora, mai ales ale adultilor). Bandura
considera ca modelele de conduit agresiva se intalnesc in familie, mediu social si mass-media.
Factorii care influenteaza agresivitatea
Statisticile privind infractiunile arata faptul ca barbatii sunt mai agresivi decat femeile.
De asemenea, s-a constatat ca barbatii si femeile au atitudini diferite impotriva agresivitatii si
ca ambele sexe se adreseaza mult mai agresiv tintelor masculine decat impotriva celor
feminine.
Este cunoscut de toata lumea faptul ca alcoolul constituie un factor important care
duce la comiterea de acte anti-sociale bazate pe violenta. Consumat mai ales in cantitati mari,
alcoolul reduce luciditatea, contribuind la accentuarea agresivitatii. In aceeasi categorie intra
si drogurile care afecteaza agresivitatea in functie de tipul de drog consumat, dimensiunea
dozei, si daca persoana respectiva se afla sau nu in pericol, sau este amenintata.

Ipoteza
Desenele animate care prezinta personaje cu comportamente agresive, influenteaza in
mod negativ comportamentul copiilor. Aceasta ipoteza porneste de la ideea ca, desenele
animate violente, transforma joaca inocenta a copiilor, intr-o joaca violenta, daca acestia
urmaresc in mod constant programele de desene animate cu o mare incarcatura de violenta. Ei
nu se mai joaca cu papusi, masinute, ci imita personaje din desene animate, care se lovesc si
isi vorbesc urat si zgomotos, sau chiar se elimina unul pe celalalt.
Operationalizarea conceptelor
Conceptul de desene animate este definit ca o insiruire de desene care reprezinta
fazele unei miscari si care sunt redate succesiv pe ecran, dand impresia unor fiinte vii.
Referindu-ne strict la conceptul de agresivitate folosit in prezenta cercetare, operationalizarea
sa consta in urmatoarele caracteristici:
- lupte violente intre oameni extraterestrii si extraterestrii-extraterestrii;
- personajele se lovesc intre ele cu diverse obiecte;
- personajele se ranesc reciproc;
- sunt prezente amenintari intre personaje;
- se prezinta in mod explicit moartea;
- copiii au acces la diverse arme si le pot utilize;
- copiii sunt laudati de parintii lor dupa ce se lupta cu extraterestrii.
Tipul cercetarii
Cercetarea este una calitativa, experimental desfasurandu-se in ziua de 19 ianuarie
2010 la o scoala generala din judetul Brasov. Instrumentul cu care s-a lucrat a fost observatia,
definita ca fiind o percepere sistematica a atitudinilor comportamentelor si interactiunilor
actorilor sociali, in momentul manifestarilor, conform unui plan dinainte elaborat si cu
ajutorul unor tehnici specific de inregistrare.
Am ales acesta metoda de cercetare deoarece subiectii principali ai cercetarii sunt
copii cu varsta de 10 ani, rolul observatiei este de a vedea in comportamentul subiectilor
efectul agresivitatii desenelor.
Variabila independenta a acestui experiment consta in vizionarea desenelor animate cu
continut agresiv, iar variabila dependenta este reprezentata de comportamentul ulterior al
copiilor.
Fisa de observatie urmareste frecventa urmatoarelor comportamente ( identificate
anterior ca fiind tipice pentru copiii cu varsta de 10 ani) : agresivitate verbala si fizica.
Agresivitatea verbala are urmatorii itemi in functie de gradul de agresivitate: repetarea
identical a amenintarilor din desenele animate, reproducerea amenintarilor intr-o varianta
modificata, tentatia de a ameninta amenintarile, refuzul de a repeat amenintarile auzite.
Agresivitatea fizica are urmatorii itemi: stare identical cu cea initiala, exprimarea
verbal a comportamentelor, nevoia de a impartasi comportamentul si asumarea
comportamentului vazut.

Esantionarea
Avand in vedere tema cercetarii, esantionul ales il reprezinta copiii cu varsta de 10 ani,
care fac parte din aceeasi clasa, si anume, clasa a IV-a, la scoala nr.7 Comanesti, judetul
Bacau.Clasa respectiva era formata din 26 de elevi, dintre care 18 baieti si 8 fete. Am ales
acest esantion deoarece am considerat varsta de 10 ani potrivita pentru ca subiectii sa
inteleaga amenintarea prezenta in desenul animat in limba engleza si sa fie capabil sa
reproduca atat amenintarea, cat si comportamentele agresive reprezentate.
Design experimental
Designul experimental folosit in cercetare a fost unul transversal care este cel mai
frecvent utilizat si presupune obtinerea datelor printr-o unica aplicare a fisei de observatie (in
cazul de fata).
Inainte de a efectua cercetarea am mers la directiunea scolii respective pentru
aprobare. Ulterior, esantionului de copii li s-a spus ca fac parte dintr-un program in care este
urmarita popularitatea filmului de desene animate Ben 10.
Avand in vedere ca proiectul isi propune sa observe daca subiectii imita
comportamentul agresiv din desene, fisele de observatie se vor aplica dupa vizionare. Avand
in vedere numarul relativ mare de subiecti, am solicitat si ajutorul invatatoarei in realizarea a
5 fise de observatie, restul de 21 de subiecti impartindu-se intre membrii grupului. Dupa cum
am spus, variabila independent a proiectului consta in prezentarea unui film de desene
animate, cu durata de 5 minute, pe care copiii l-au vizionat la scurt timp inainte de inceperea
recreatiei. Am ales sa prezentam filmuletul inaintea pauzei pentru a observa impactul acestuia
in comportamentul copiilor. In timpul recreatiei, o parte din elevi au ramas in clasa, iar o parte
au iesit pe coridor, iar echipa s-a impartit corespunzator.
Rezultatele obtinute
Centralizarea datelor obtinute din fisele de observatie s-a facut prin introducerea in SPSS
17.0. Prin prelucrarea acestora, am obtinut urmatoarele rezultate:
- corelatia dintre agresivitatea fizica si cea verbala la genul feminin este de r=0.796 , p<0.05,
N=26 ceea ce inseamna ca este reprezentativa din punct de vedere statistic, asadar cu cat
agresivitatea verbala la fete creste cu atat creste si agresivitatea fizica(si reciproca este
valabila).
- la genul masculin , corelatia dintre agresivitatea fizica si cea verbala este de r= 0.064,
p>0.05, N=26 ceea ce inseamna ca nu este semnificativa din punct de vedere statistic.
- pentru intreg esantionul, in ceea ce priveste agresivitatea verbal, un procent de aproximativ
23 % refuza sa repete amenintarile, 15% au tentatia de a repeta amenintarile, 27 % reproduce
prin prisma proprie amenintarile iar 34 % repeta identic amenintarile.
- pentru intreg esantionul in ceea ce priveste agresivitatea fizica exista un procent de 19,23%
care nu au copiat niciun comportament, 26,92% care au exprimat verbal unui coleg

comportamentul observant, 34,62% au avut nevoia de a impartasi fizic comportamentul


observant iar 19,23 % care si-au asumat in totalitate comportamenul.
- in ceea ce priveste genul feminin la agresivitatea verbala s-a inregistrat un procent de 12,5%
de fete care refuza sa repete amenintarile, 25% au avut tentatia de a repeta amenintarile, 25%
au reprodus prin prisma proprie amenintarile auzite iar 37% au reprodus identic.
- la genul masculin din pnctul de vedere al agresivitatii fizice s-a inregistrat un procent de
28% de baieti care au refuzat sa reproduca amenintarile, 11% au avut tentatia de a le
reproduce, 27% le-au repprodus prin prisma proprie iar 33% le-au reprodus identic.
- la genul feminin din punctual de vedere al agresivitatii fizice fetele s-au repartizat uniform in
procente de cate 25% pe urmatoarele categorii: starea identica cu cea initiala, nevoia de a
impartasi verbal comportamentul observat, impartasirea fizica a comportamentului si
asumarea in totalitate a comportamentului
- la genul masculin pentru agresivitatea fizica s-a observant un procent de 16,7%care a avut o
stare identical cu cea initiala, 27,8% au impartasit verbal comportamentul observant, 38,9%
au impartasit fizic comportamentul observant iar 16,7% si-au asumat in totalitate
comportamentul.