Sunteți pe pagina 1din 6

Proiect didactic

Plan de lectie - dirigentie


Unitatea de nvmnt: Colegiul Na ional Alexandru Ioan Cuza, Gala i
Student practicant: Panait Razvan Mihaita
Disciplina: Dirigen ie
Subiectul leciei: Un regim de alimenta ie sntos
Tipul leciei: Mixt
Durata leciei: !" de minute
Obiective :la s#$r%itul orei elevii vor intelege &a tre'uie sa ai'a o alimentatie sanatoasa
Nr(
Crt(
)ta*a Durata Con+inut Metoda
, -rganizarea &lasei( . min(
Asezarea elevilor in
&lasa(
Pregatirea materialului(
Conversa+ie
. Prezentarea temei( , min /e *rezinta tema zilei( 0rontal
1 Prezentarea materialului( 1! min
/tudentul *ra&ti&ant
*rezinta materialul si
*une intre'ari *e
*ar&ursul *rezentarii
*entru ai atrage si *e
elevi in dis&utie si *entru
a vedea si &e *arere au(
)x*unere
Conversatie
2
Des'atere *e 'aza &elor
*rezentate
3 min
/e dis&uta *e 'aza
*rezentarilor si sa adu&
argumente *ro si &ontra
Conversatie
,
Ce este alimenta ia din ilele noastre!
Alimenta+ia, &a #a&tor im*ortant al &re%terii, dezvoltrii %i men+inerii strii de sntate, a devenit astzi o %tiin+, &unos&$ndu4se &u exa&titate
&u &e %i &um tre'uie s ne hrnim, 5n #un&+ie de v$rst %i de natura a&tivit+ilor zilni&e(
6n multe &azuri, *rin+ii %i 5n s*e&ial mamele aso&iaz no+iunea de &o*il sntos &u &ea de &o*il gras %i #rumos(
7otal in&ore&t *entru &a notiunea de 8gras o ex&lude *e &ea de sanatos(
Care este #a&torul *rin&i*al al 5m'olnvirilor determinate de o alimenta ie ne&ores*unztoare9
Pentru men+inerea snt+ii %i *entru &re%terea &a*a&it+ii de mun& #izi& sau intele&tual este im*ortant &a alimenta+ia zilni&, denumit
mai &ore&t raie alimentar, s &on+in toate &ele 1 *rin&i*ii alimentare de 'az : *roteine, glu&ide, grsimi : dar %i vitamine, sruri
minerale, #i're &elulozi&e %i a*, 5n &antit+i su#i&iente %i 5ntr4un anume ra*ort 5ntre ele(
Igiena alimenta+iei *oate #i de#init &a ramura igienei &are se o&u* de *revenirea 5m'olnvirilor determinate de o alimenta+ie
ne&ores*unztoare %i de *romovarea snt+ii *e 'aza unei alimenta+ii ra+ionale 5n #un&+ie de ne&esit+ile #ie&rui organism( -rganismul
uman *rin *ro&esul de alimenta+ie *reia din mediul 5n&on;urtor su'stan+ele nutritive de &are are nevoie %i *e &are le trans#orm *entru o
des#%urare normal a a&tivit+ii meta'oli&e(
-mul modern, datorit multi*lelor a&tivit+i des#%urate zilni&, a&ord o im*ortan+ redus alimenta+iei, mul+umindu4se &u mese
nesntoase, &onstituite din semi*re*arate %i servite 5n &ea mai mare gra'( Uit ast#el & nevoia organismului de su'stan+e nutritive este
&ontinu %i & li*sa a&estora *rovoa& a*ari+ia unor grave *ro'leme de sntate %i de luare 5n greutate(
Un alt #a&tor determinant al 5m'olnvirilor 5l &onstituie &onsumul ex&esiv de &a#ea, tutun %i al&ool(
6n legtur &u ne&esarul de su'stan+e nutritive, &onsumatorul le *oate *relua 5n #un&+ie de urmtoarele &riterii< v$rst, sex, mas &or*oral,
5nl+ime, #elul %i intensitatea a&tivit+ilor #izi&e de*use, &ondi+ii de lo&uit, &ondi+ii de mediu(
A*=
/ruri minerale=
Glu&ide=
>i*ide=
Protide=
A&izi organi&i=
Pigmen+i=
?itamine=
.
)nzime
Proteinele
Proteinele sunt su'stan+e &om*lexe, #ormate din aminoa&izi %i au rol *lasti& 5n &onstru&+ia &elular( Aminoa&izii &onstituie &rmizile din
&are se &onstruie%te o mole&ul de *rotein @#ie ea de origine animal sau vegetalA(
/ursele alimentare &ele mai 'ogate 5n *roteine sunt, dintre *rodusele animale< &arnea, oule %i *rodusele la&tate= dintre &ele vegetale< soia,
#asolea, mazrea, gr$ul, orezul, &arto#ul, et&( *roteinele tre'uie s re*rezinte la un &o*il 5n *erioada de &re%tere &ir&a ,BC din totalul ra+iei
&alori&e, adi& 142 grame *roteine *entru #ie&are Dilogram al greut+ii sale &or*orale(
Srurile minerale
Srurile minerale numite %i sruri organi&e se gses& 5n *rodusele alimentare vegetale %i animale 5n &antit+i variate de ",,EF,"C(
Pr+ile vegetale aeriene ale *lantelor %i *r+ile *eri#eri&e ale 'oa'elor, semin+elor sunt mai 'ogate 5n sruri minerale de&$t 'ul'ii, rd&inile
%i tu'er&ulii(
Carnea animalelor 'tr$ne este mai mineralizat de&$t &arnea animalelor tinere=la #el &arnea sla' are mai multe minerale de&$t &arnea
gras(
Nevoia organismului uman de elemente minerale este a&o*erit 5n general *rintr4o alimenta+ie e&hili'rat(
Vitaminele
Vitaminele sunt su'stan+e organi&e *rezente 5n &antit+i #oarte mi&i 5n *rodusele alimentare, dar &are sunt esen+iale *entru 'una #un&+ionare a
*ro&eselor 'iologi&e( A&estea nu *ot #i sintetizate de organism, &a atare tre'uie asigurate *rin hrana zilni&(
Cantit i re&omandate
Pentru asigurarea unei &antit+i o*time de proteine, &u toate avanta;ele nutri+ionale ale a&estora, un adult sntos, &u a&tivitate o'i%nuit
tre'uie s &onsume ,,.E,,! g *roteineGDg &or*Gzi( Persoanele &are antreneaz &onsum ridi&at de energie sau &are lu&reaz 5n mediu toxi& %i
&onvales&en+ii tre'uie s &onsume ,,!E. g *roteineGDg &or*Gzi(
Cantitatea re&omandat de lipide *entru adoles&en+i, *ersoane &are antreneaz un &onsum destul de ridi&at de energie, este de ,,!E. gGDg
&or*Gzi, iar *entru adul+i este de ",3E, gGDg &or*Gzi(
Cantitatea de glucide re&omandat este de 2EF gGDg &or*Gzi(
Care este &onsumul zilni& de &alorii re&omandat v$rstei voastre 9
Consumul de &alorii
Nevoia zilni& de &alorii la &o*ii @&antitatea de &alorii ex*rim de #a*t valoarea energeti& a unui aliment sau a unei 5ntregi meseA este
varia'il &u v$rsta, &u starea de sntate sau de 'oal a organismului %i &u a&tivitatea #izi& %i *sihi& *e &are o des#%oar zilni&(
?alorile medii ale ne&esarului de &alorii, 5n #un&+ie de v$rst, de sex %i de a&tivitatea des#%urat sunt<
1
. 2"" &aloriiGzi la v$rsta de 3 ani=
1 ,"" &aloriiGzi la v$rsta de ,. ani(
1 !"" &aloriiGzi la v$rsta de ,B ani(
Nevoile &alori&e sunt mai &res&ute la &o*ii nervo%i sau hi*era&tivi, la &ei &u stri #e'rile, &u tul'urri de a'sor'+ie digestiv a alimentelor sau
la &ei a#la+i 5n &onvales&en+ du* unele 'oli= sunt 5n s&him' mai reduse la &o*iii a#la+i 5n tim*ul #azei a&ute a multor 'oli sau la &ei &u o
via+ sedentar(
- alimenta+ie e&hili'rat, ra+ional, *resu*une &a ,!4."C din &antitatea &alori& glo'al a zilei s #ie &onsumat la masa de diminea+, !4
,"C la gustri @5ntre meseA, 2"4!"C la masa de *r$nz %i restul de .!42"C la &in(
? *la& dul&iurile9
Consumul de dul&iuri este deli&iul tuturor= %i nu este ru s &onsumm dar &u modera+ie %i la tim*ul *otrivit( )ste *re#era'il &a ne&esarul de
glu&ide s #ie a&o*erit &u zaharurile din #ru&te %i mai *u+in &u zaharuri su*erra#inate @zahr, rahat, &io&olat, 'om'oaneA(
Grsimile tre'uie s #a& *arte o'ligatoriu din alimenta+ia adoles&en ilor, dar &u modera+ia &antitativ %i mai ales &u sele&tivitate(
/unt *re#era'ile grsimile de origine vegetal, dar sunt ne&esare %i &ele de origine animal @sm$nt$na, untulA(
Dar su&urile9
Huturile neal&ooli&e @su&uri, siro*uri, limonade din #ru&te, &eaiuri din *lanteA sunt *ermise %i &hiar re&omandate, dar &u modera+ie %i la
momentul *otrivit @nu 5nainte sau 5n tim*ul mesei, &i du* masA(
Modul de *re*arare a alimentelor *entru adoles&en i se a*ro*ie mult de &el #olosit 5n 'u&tria adultului( /unt &ontraindi&ate
r$nta%urile %i &ondimentele, al&oolul %i &a#eaua= se re&omand redu&erea &onsumului de alimente a#umate sau ex&esiv de srate @murturi,
*e%te sratA(
Ca re*artizare a meselor la a&east v$rst se re&omand trei mese *rin&i*ale %i una, dou gustri(
Masa tre'uie *regtit a*etisant, servit igieni&, as*e&tuos %i 5ntr4un &limat de lini%te %i r'dare(
Ce *rere ave i des*re guma de meste&at 9
Guma de meste&at
6n ultimii ani s4a im*us 5n r$ndul elevilor o mod, agreat &hiar %i de unii adul+i < anume, moda gumei de meste&at(
2
Ini+ial, guma de meste&at s4a #olosit 5n s&o*ul realizrii unui masa; asu*ra gingiilor, &u rol 'ene#i& asu*ra &ir&ula+iei sanguine 5n
gingii %i &hiar %i 5n *ul*a dintelui(
Rolul ei 'ine#&tor a #ost &onstatat 5n multe &azuri de *aradentoz, 'oal a adul+ilor sever %i extrem de rs*$ndit 5n lume, &ara&terizat
*rin devitalizarea *rogresiv a din+ilor %i, 5n #inal, *rin &derea lor(
Unii &er&ettori sus+in & meste&atul gumei ar avea o a&+iune sedativ nervoas, egal &u a unor medi&amente(
6n s#$r%it, nu este de negli;at *l&erea *rodus de o'i&eiul meste&rii gumei, at$t *entru gustul ei ini+ial *l&ut &$t %i *entru satis#a&+ia
meste&rii &ontinue, mai ales 5n momentele de nelini%te sau de re*aus(
Dar guma de meste&at are %i unele im*li&a+ii ne#avora'ile asu*ra strii de sntate, 5n s*e&ial asu*ra a*aratului digestiv(
Masti&a+ia &ontinu a gumei du&e la &re%terea exagerat a &antit+ilor de saliv se&retat de glandele salivare @*$n la F""4, """ mlGziA(
Cantitatea mare de saliv 5nghi+it realizeaz, mai ales la &o*ii, distensia stoma&ului %i diluarea #ermen+ilor din su&ul gastri&, ast#el 5n&$t
digestia4 %i 5n s*e&ial &ea a *roteinelor4 se *ertur'(
Ii su&ul gastri& &re%te su' in#luen+a meste&atului &ontinuu al gumei, a;ung$nd la 1 """42 """ mlGzi( Paralel &u &re%terea &antit+ii de su&
gastri&, &re%te %i a&iditatea lui, de&i *oten+ialul iritativ asu*ra mu&oasei gastri&e %i intestinale du&e la a*ari+ia de gastrite, gastro4 duodenite
sau &hiar ul&ere(
Pre#era i ;o&urile *e &al&ulator sau ;o&urile 5n aer li'er &u *rietenii 9
Ce este indi&ele de mas &or*oral 9
Indi&ele de mas &or*oral @IMCA
"ndicele de #as Corporal @"#CA4 este un ra*ort 'azat *e greutatea i 5nlimea #ie&rei *ersoane( IMC4ul este un instrument de
identi#i&are a *ro'lemelor &e *ot a*rea la aduli, dar nu este #olosit &a instrument de diagnosti&are( Doar *e 'aza a&estui indi&e nu se *oate
determina starea de sntate a unei *ersoane( Pentru a&easta sunt ne&esare teste su*limentare din *artea medi&ului(
De ce este $olosit "#C-ul pentru msurarea obeitii!
Cal&ularea Indi&elui de Mas Cor*oral este una dintre &ele mai rs*$ndite metode de analiz a gradului de o'ezitate datorit sim*litii ei(
/unt ne&esare doar datele *rivind greutatea i 5nlimea, rezultatul se o'ine *e lo& i este gratuit(
?4a i &al&ulat vreodat IMC4ul9
0ormula de &al&ul a IMC4ului
!
Indi&ele de masa &or*orala se &al&uleaza im*artind greutatea ex*rimata in Dg la inaltimea ex*rimata in metri la *atrat< IMC J m G @h
.
A
mJgreutatea
hJ5nl imea
)xem*lu <
mJF" Dg
hJ,(F m
IMCJ mG@hKhA J F"G@,(FK,(FAJF"G@1(.2AJ.2(BL
"nterpretarea "#C-ului
? mul umim *entru aten ie M
B