Sunteți pe pagina 1din 26
QUO VADIS MOLDOVA: INTEGRAREA EUROPEAN Ă , INTEGRAREA EUROASIATIC Ă SAU STATUS QUO? DOCUMENT DE

QUO VADIS MOLDOVA:

INTEGRAREA EUROPEANĂ, INTEGRAREA EUROASIATICĂ SAU STATUS QUO?

DOCUMENT DE POLITICI

Autori:

Adrian Lupușor

Denis Cenușă

Alexandru Fală

Chișinău, septembrie 2013

Notă de limitare a responsabilități

Raportul apare cu sprijin financiar al Fundației Soros-Moldova / Programul Buna Guvernare în cadrul proiectului „Relațiile UE-Moldova – Monitorizarea Progresului în contextul Politicii Europene de Vecinătate”, implementat de Asociația pentru Democrație Participativă „ADEPT” și Centrul Analitic Independent „EXPERT- GRUP”.

Cuprins:

Introducere

4

Sumar executiv

6

Evoluția comerțului exterior al Republicii Moldova cu UE și CSI

8

Cadrul juridic privind Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (ZLSAC)

și Uniunea Vamală „Rusia-Belarus-Kazahstan” (UV RBK)

12

Efectele economice ale ZLSAC și UV RBK pentru Republica Moldova

13

Impactul aderării la ZLSAC și la UV RBK asupra migrației

16

Opțiunile integraționiste din perspectiva reintegrării Republicii Moldova

17

Implicațiile ZLSAC și UV RBK asupra securității energetice

18

Implicațiile opțiunilor integraționiste asupra relațiilor externe ale Republicii Moldova

20

Anexă: Efectele comparate ale aderării Republicii Moldova la ZLSAC și UV RBK

 

22

Lista figurilor:

 

Figura 1. Structura exporturilor Republicii Moldova după destinații, %

9

Figura 2. Structura exporturilor Republicii Moldova după origine, %

10

Lista tabelelor:

Tabelul 1. Structura exporturilor moldovenești spre UE și CSI, conform principalelor

9

5 grupe de produse (Sistemul armonizat de clasificare HS-2007, nivel de 4 cifre)

Tabelul 2. Structura importurilor moldovenești din UE și CSI, conform principalelor

5 grupe de produse (Sistemul armonizat de clasificare HS-2007, nivel de 4 cifre) 11

Tabelul 3. Compararea impactului opțiunilor strategice asupra nivelului prețurilor la

principalele categorii de produse

14

Tabelul 4. Efectele economice comparate ale aderării Republicii Moldova la ZLSAC

15

și UV RBK, % față de echilibrul de bază

Introducere

Amplasarea geografică a păstrat Republica Moldova, în mod constant, la intersecția celor mai importante procese integraționiste de pe continentul european: integrarea europeană și cea euro- asiatică. Deși Moldova a ales deja prima opțiune drept principal obiectiv strategic al politicii externe și interne încă în 2005, în prezent,societatea și elita politică rămâne divizată pe marginea celor două opțiuni integraționiste. Divizarea respectivă a devenit și mai acută în ultimii ani pe fondul tensiunilor politice interne, a aprofundării integrării în Uniunea Europeană, dar și a accelerării proceselor privind crearea Uniunii Economice Euroasiatice, pe fundalul Uniunii Vamale „Rusia- Belarus-Kazahstan” (UV RBK), constituită în 2010. Această problemă devine și mai relevantă în ajunul Sumitului Parteneriatului Estic de la Vilnius, când Moldova urmează să parafeze Acordul de Asociere (AA) cu UE, ce cuprinde clauza privind crearea Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (ZLSAC).În acest sens, este necesar de înlocuit frecventele speculații cu tentă politică, care s-au întețit în ultima perioadă asupra subiectului respectiv, cu o analiză obiectivă și „la rece” despre efectele economice și sociale ale aderării Moldovei la ZLSAC și UV RBK. Prezentul document are drept scop evaluarea principalelor implicații și riscuri ale celor două opțiuni integraționiste ale Republicii Moldova.

Documentul include o analiză succintă a principalelor caracteristici privind dinamica și structura comerțului exterior al Moldovei cu UE și CSI, care scoate în evidență principalii parteneri comerciali ai țării noastre și cele mai importante categorii de produse exportate și importate. Documentul continuă cu prezentarea diferențelor și implicațiilor cadrului juridic privind aderarea la ZLSAC și UV RBK. În continuare, sunt estimate efectele economice și sociale ale opțiunilor integraționiste pentru Republica Moldova, inclusiv pentru regiunea transnistreană. În acest context, au fost identificate cele mai vulnerabile sectoare economice, ce ar putea înregistra anumite pierderi în cazul aderării la ZLSAC sau UV RBK. Adițional, studiul analizează și implicațiile ambelor opțiuni asupra unor subiecte atât de importante și sensibile, precum sunt proceselor legate de migrație, reintegrarea țării, securitatea energetică și politica externă.

Metodologia utilizată la elaborarea studiului respectiv este bazată pe adaptarea calculelor elaborate anterior de EXPERT-GRUP în baza modelului echilibrului general calculat, precum și a analizei documentelor disponibile privind conținutul Acordului de Asociere cu UE, Acordurilor semnate de membrii UV RBK, experiența altor state care deja au ales una din aceste opțiuni integraționiste și analiza rezultatelor obținute în alte studii relevante.

În continuare vom menționa principalele ipoteze care stau la baza analizei.

Ipotezele pentru estimarea impactului aderării la ZLSAC 1 :

o

Anularea tarifelor vamale moldovenești la importurile din UE și Turcia.

o

Majorarea costurilor de producție cu 8% în sectorul agricol, condiționată de necesitatea de a satisface standardele sanitare și fitosanitare europene.

o

Majorarea cu 5% a veniturilor de care vor beneficia producătorii moldoveni pentru produsele agroalimentare livrate pe piața europeană, pentru produsele industriale tarifele europene deja fiind zero.

……………………………………………………………….…….

1 Prohnițchi, V., „Compararea strategică a opțiunilor integraționiste ale Republicii Moldova: Integrarea Economică Aprofundată și Cuprinzătoare cu UE versus aderarea la Uniunea Vamală Rusia-Belarus- Kazahstan”, Document de Analiză și Prognoză Economică Nr. 3/2012, Expert-Grup

o Majorarea cu 20% a veniturilor din export pentru produsele agricole și cu 5% a veniturilor din export pentru produsele industriale moldovenești livrate pe piața turcă 2 .

Ipotezele pentru estimarea impactului aderării la UV RBK.

o

Anularea tarifelor vamale moldovenești la importurile din UV RBK.

o

Majorarea de 2,7 ori a tarifelor vamale moldovenești pentru importurile din toate țările din afara UV RBK.

o

Reducerea cu 10% a prețului la gazul importat de către Republica Moldova din Federația Rusă.

……………………………………………………………….…….

2 Aceste majorări ale prețurilor de export au fost estimate de autor pe baza analizei tarifelor actuale aplicate de UE și Turcia față de importurile din Republica Moldova și calcularea efectului asupra prețurilor primite de exportatori după anularea acestor tarife. O analiză a instrumentelor politicilor comerciale vedeți în WTO, ITC and UNCTAD, 2011.

Mesajele-cheie

Ambele piețe, atât UE, cât și CSI, vor rămâne strategic importante pentru Republica Moldova pe termen lung, iar opțiunea integraționistă urmărită nu trebuie să vină în detrimentul oricărei din aceste piețe. În acest sens, opțiunea aderării al ZLSAC este mai binevenită, din simplu motiv că aceasta nu exclude participarea în cadrul Acordului de comerț liber multilateral cu țările CSI. Astfel, după aderarea la ZLSAC, Republica Moldova va putea avea concomitent regim comercial facilitat cu ambele piețe importante din punct de vedere strategic, în plus și cu Turcia, care în 2013 a devenit a treia cea mai importantă destinație pentru exporturile moldovenești. Totodată, aderarea la UV RBK implică o formă mai profundă de integrare, pentru care Republica Moldova nu este pregătită. În acest caz, Moldova va fi obligată să cedeze Federației Ruse autonomia privind stabilirea politicii tarifare și să se alinieze la nivelul tarifelor din UV RBK, care sunt mult mai protecționiste. În plus, aderarea la UV RBK nu este compatibilă cu ZLSAC. Aceasta va determina UE să anuleze Preferințele Comerciale Autonome acordate Moldovei și să majoreze esențial tarifele la importurile din Moldova, ceea ce va afecta esențial competitivitatea producătorilor autohtoni pe piața comunitară. În rezultat, aceasta va cauza reducerea exporturilor totale cu circa 9% și va spori dependența economică de piața CSI, și în special de Federația Rusă. În schimb, aderarea la ZLSAC va impulsiona creșterea exporturilor cu peste 11% și va contribui în mod esențial la diversificarea lor.

Aderarea la ZLSAC aduce beneficii economice și sociale nete pentru Republica Moldova, în timp ce UV RBK va avea efecte adverse. Estimările econometrice relevă în mod clar avantajele aderării la ZLSAC cu UE. Astfel, calculele sugerează că, în cazul aderării la ZLSAC, economia Moldovei se va extinde cu circa 6,4%, în timp ce opțiunea UV RBK va determina contractarea acesteia cu 4% 3 . Avantajele ZLSAC țin de creșterea accesului producătorilor moldoveni pe piața UE, a Turciei, dar și pe alte piețe, deoarece standardele comunitare sunt recunoscute pe plan mondial. Totodată, liberalizarea importurilor va spori concurența pe piața internă, ceea ce, în final, va contribui la diminuarea prețurilor și creșterea diversității și calității produselor. De rând cu ameliorarea atractivității investiționale, aceasta va spori bunăstarea populației și competitivitatea economiei moldovenești. În același timp, aderarea la UV RBK va duce la pierderea de către producătorii autohtoni a pieței comunitare, care atrage circa 45% din totalul exporturilor atât de pe malul drept, cât și de pe malul stâng al Nistrului. Cauza rezidă în obligativitatea adoptării politicii vamale rusești și ajustarea la standardele rusești, care nu sunt recunoscute pe plan mondial, spre deosebire de cele comunitare. Astfel, pe lângă barierele tarifare, exportatorii moldoveni vor trebui să se confrunte și cu importante bariere non-tarifare pe piața comunitară și nu doar. Totodată, din cauza tarifelor vamale mai mari la import se vor scumpi produsele de consum și produsele investiționale importate din UE. Aceasta va lovi în competitivitatea economiei moldovenești, în climatul investițional și bunăstarea populației.

Pentru a minimiza riscurile și a maximiza beneficiile ZLSAC, autoritățile urmează să depună eforturi considerabile pentru ameliorarea mediului de afaceri, ajustarea infrastructurii calității și dinamizarea reformelor structurale. Deși efectul net este unul benefic, aderarea la ZLSAC implică și o serie de riscuri. Aceasta ține de mai multe ramuri agro-industriale mai puțin competitive și, în același timp, protejate prin tarife vamale care urmează a fi eliminate gradual în anii următori (ex: produsele din carne, lactate, zahăr, panificație, sucuri și fructe). Pe de altă parte, persistă și anumite riscuri privind aplicarea unor bariere non-tarifare de către Federația Rusă la exporturile moldovenești de vinuri, mere și alte fructe proaspete. Însă aceste riscuri pot fi atenuate

……………………………………………………………….…….

3 Dacă excludem ipoteza reducerii cu 30% a gazului importat din Federația Rusă, economia s-ar putea comprima cu circa 10%.

în urma accelerării procesului de ajustare la standardele comunitare de calitate, și prin direcționarea unui volum mai mare de resurse financiare și asistența tehnică în acest domeniu. Totodată, îmbunătățirea substanțială a climatului de afaceri este crucială pentru a crea condițiile necesare pentru ca agenții economici să-și restructureze activitatea și să poată migra rapid din sectoarele vulnerabile către cele mai competitive. Adițional, aceasta va facilita relocarea forței de muncă din sectorul agroalimentar, care urmează să se comprime cu 3%, spre alte sectoare economice ce vor beneficia în urma liberalizării comerțului cu UE.

Aderarea la UV RBK va conduce la perpetuarea monopolului rusesc asupra sectorului energetic al Republicii Moldova. Integrarea în politicile energetice euroasiatice prin aderarea inițială la UV RBK, și ulterior la Uniunea Eurosiatică, va determina abandonarea Comunității Energetice. De asemenea, armonizarea la legislația europeană în domeniul energetic va fi sistată (inclusiv “pachetul energetic III”). Ca urmare, Republica Moldova va fi lipsită de stimulenții necesari pentru modernizarea sistemului energetic, interconectarea și integrarea la sistemul energetic european. În fine, consolidarea securității energetice va fi compromisă, fiind imposibilă eliminarea monopolurilor și diversificarea surselor și a traseelor de livrare a produselor energetice (electricitate și gaze naturale). Totodată, reducerea prețurilor la gazele naturale livrate de Gazprom cu circa 30%, anticipată în urma aderării la UV RBK, este incertă, din cauza lipsei unui cadru juridic clar care ar reglementa acest subiect.

Necooperarea autorităților transnistrene în procesul implementării prevederilor ZLSAC va avea efecte adverse asupra economiei regiunii. Economia transnistreană este profund ancorată în economia comunitară. Circa 45% din exporturile din regiune sunt direcționate spre piața comunitară (în 2012). Necooperarea în procesul implementării prevederilor ZLSAC va însemna pierderea pieței comunitare de către principalii exportatori transnistreni. Aceasta va avea repercusiuni evidente asupra situației economice și așa fragile din regiune. Estimările denotă o comprimare a economiei regiunii cu circa 5% în cazul neimplementării ZLSAC în regiune. În schimb, implementarea ZLSAC va avea efecte benefice, grație oportunităților de extindere a exporturilor pe piața UE, a Turciei și ale altor țări, precum și ameliorarea atractivității investiționale a regiunii. Astfel, economia transnistreană urmează să se extindă cu circa 3,5% în cazul implementării ZLSAC în regiune.

Aderarea la ZLSAC implică o serie de riscuri pe termen scurt pentru procesul de reintegrare a țării, însă pe termen lung aceasta va avea efecte benefice. Cauza ține de caracterul necooperant al autorităților din regiunea transnistreană pe marginea implementării ZLSAC, care, cel mai probabil, se va menține în următorii câțiva ani. Aceasta va distanța, atât politic, cât și economic, raioanele din stânga de cele din dreapta Nistrului. Mai mult decât atât, rigorile sporite privind verificarea originii mărfurilor, în special provenite din regiunea transnistreană, ar putea alimenta tensiunile dintre autoritățile de la Chișinău și cele de la Tiraspol. Totuși, beneficiile ZLSAC vor spori atractivitatea Moldovei din dreapta Nistrului pentru companiile și populația din stânga Nistrului. Aceasta va facilita relocarea companiilor din regiunea transnistreană și va determina elitele economice și societatea civilă să sporească presiunile asupra elitelor politice din regiune pentru a implementa prevederile ZLSAC. Procesele respective se vor accelera și odată cu semnarea de către Ucraina a Acordului de Asociere cu UE, fapt ce va plasa regiunea transnistreană într-o situație economică și politică foarte dificilă.

Este necesară o strategie de comunicare eficientă despre efectele opțiunilor integraționiste, în special în mediul rural și raioanele din stânga Nistrului. Deși ZLSAC este cea mai optimală opțiune integraționistă, atât din punct de vedere economic, cât și politic, populația locală cunoaște

puțin despre implicațiile acesteia. Acest vacuum informațional, în special în mediul rural și regiunea transnistreană, creează premise pentru manipularea opiniei publice în interese politice. Prin urmare, Guvernul ar trebui să implementeze o strategie activă de informare a populației despre esența și efectele celor două opțiuni integraționiste: aderarea la ZLSAC și la UV RBK. Totodată, este necesară o implicare mai activă în această direcție a Delegației Comisiei Europene de la Chișinău și a altor instituții relevante pentru susținerea eforturilor de informare a populației.

În final, orientarea spre Est reprezintă o opțiune forțată, ambiguă și cu dezavantaje deja probate de ordin comercial în cazul statelor participante la UV RBK 4 (spre exemplu, declinul exporturilor 5 ). În ultimul timp se observă o creștere a tensiunilor între statele membre ale UV RBK 6 , fapt ce nu sporește credibilitatea acesteia pentru potențialii membri. În plus, această opțiune lezează suveranitatea economică, energetică și politică a Republicii Moldova. În același timp, se conturează un context extrem de nefavorabil pentru integrarea politică și economică la UE, fapt ce urmează să compromită eforturile și drumul parcurs în această direcție începând cu 2005. În schimb, ZLSAC nu implică schimbarea vectorului de dezvoltare, este mai atractivă grație oportunităților economice incomensurabile în raport cu cele oferite de UV RBK și este bazat pe un cadru juridic mult mai robust și previzibil.

Evoluția comerțului exterior al Republicii Moldova cu UE și CSI

Structura comerțului exterior este relativ balansată, UE fiind principala piață de desfacere. UE este principalul partener al Republicii Moldova în derularea exporturilor începând cu 2006, odată cu suprapunerea a cel puțin 3 factori importanți. Primul ține de instituirea embargoului asupra importului de vinuri de către Federația Rusă din Republica Moldova, fapt ce a dus la o scădere pronunțată a exporturilor pe această piață și reorientarea unor producători spre UE sau alte piețe alternative. Totodată, aderarea la UE în 2007 a României – unul din principalii parteneri comerciali ai Republicii Moldova – a consolidat din punct de vedere statistic poziția pieței comunitare în calitate de principala destinație a exporturilor moldovenești. Nu în ultimul rând, în perioada de referință a avut loc o liberalizare graduală (în special din partea UE) a regimului comercial, prin acordarea de către UE a mai multor facilități pentru exportatorii moldoveni în cadrul sistemelor generalizate de preferințe (GSP și GSP plus) și a preferințelor comerciale autonome valabile în prezent. Este necesar de remarcat și faptul că, pe parcursul ultimilor ani s-a observat o ușoară diminuare a ponderii UE și CSI în totalul exporturilor, în favoarea altor țări și în special a Turciei. Cea din urmă a devenit în 2013 a treilea cel mai important partener în derularea exporturilor de către Republica Moldova (Figura 1).

……………………………………………………………….…….

4 Проблемы Белорусии с экспортом - Зеркало недостатков Таможенного Союза, 13 iunie 2013. Dispobil la: http://www.iarex.ru/articles/37695.html

Проблемы Таможенного союза, 14 martie 2013. Disponibil la: http://www.asia-centre.com/problemy- tamozhennogo-soyuza/ 6 Украина и Таможенный союз: проблемы интеграции, 22 martie. Disponibil la:

http://gazeta.zn.ua/internal/ukraina-i-tamozhennyy-soyuz-problemy-integracii- html

5

Figura 1. Structura exporturilor Republicii Moldova după destinații, %

exporturilor Republicii Moldova dup ă destina ț ii, % Sursa: Biroul Na ț ional de Statistic

Sursa: Biroul Național de Statistică

Piața UE este destinată preponderent produselor industriale, iar piața CSI – produselor agroalimentare moldovenești. În 2012, circa 16% din totalul exporturilor spre UE sunt reprezentate de cabluri electrice exportate spre România. Acestea sunt urmate de semințe de floarea soarelui (7,7%) exportate în Italia și România, nuci (6,4%) exportate în Italia și Grecia, scaune și alte articole similare (5,3%) exportate în Ungaria și Polonia și articole vestimentare pentru femei (3,6%) exportate în Italia și Germania. În același timp, vinurile constituie principalul produs exportat de Moldova în CSI (preponderent în Rusia și Belarus), cu o pondere de 11,5% din total exporturi în 2012. Acestea sunt urmate de medicamente (9,6%) și divinuri (5,4%) exportate în Ucraina și Rusia, mere proaspete (4,3%) și fructe sâmburoase (3,1%) exportate în Rusia (tabel 1).

Tabelul 1. Structura exporturilor moldovenești spre UE și CSI, conform principalelor 5 grupe de produse (Sistemul armonizat de clasificare HS-2007, nivel de 4 cifre)

% din % din total Principalii total Principalii Tipul de produse Tipul de produse exporturi
% din
% din
total
Principalii
total
Principalii
Tipul de produse
Tipul de produse
exporturi
parteneri
exporturi
parteneri
în UE
în CSI
Rusia,
16,3%
România
Vinuri din struguri
11,5%
Belarus
Italia,
Ucraina,
7,7%
Medicamente
9,6%
România
Rusia
Italia,
Ucraina,
6,4%
5,4%
Grecia
Rusia
Ungaria,
5,3%
4,3%
Rusia
Polonia
Lichior, spirt și etil
nedenaturat
Mere, pere și gutui
proaspete
Italia,
3,6%
Germania
Fructe sâmburoase
proaspete
3,1%
Rusia

Fire, cabluri și alte conductoare electrice izolate Semințe de floarea soarelui, de bumbac sau fracțiunile acestora Nuci, proaspete sau uscate Scaune și componente ale acestora Costume pentru femei sau fete, jachete și alte articole de îmbrăcăminte Sursa: UN Comtrade

UE este principalul partener al Republicii Moldova în derularea importurilor, în timp ce ponderea CSI în totalul importurilor este într-o continuă descreștere. Economia moldovenească este ancorată în cea comunitară și pe filiera importurilor, de unde provin majoritatea bunurilor investiționale și de consum. În același timp, se observă o creștere a ponderii importurilor din țările terțe, în special în baza importurilor din China și Turcia (Figura 2).

Figura 2. Structura importurilor Republicii Moldova după origine, %

Structura importurilor Republicii Moldova dup ă origine, % Sursa: Biroul Na ț ional de Statistic ă

Sursa: Biroul Național de Statistică

Ambele piețe sunt importante pentru importurile de produse energetice. Totuși, UE este și o importantă sursă de materie primă pentru companiile locale. În 2012, circa 16% din totalul importurilor din UE sunt formate din produse petroliere provenite din România. Acestea sunt urmate de medicamente (5,4%) importate din Italia și Germania; cabluri, conductoare izolate și fibră optică (4,1%) importate din Austria; și autoturisme (2,9%) importate din Germania. În același timp, majoritatea importurilor din CSI se reduc la diferite tipuri de resurse energetice. Circa 30% din total importuri din CSI sunt livrările de gaz din Rusia, care sunt urmate de uleiuri în baza produselor petroliere (10,8%) importate din Rusia și Belarus, produse din tutun (3,8%) importate din Ucraina și gaze petroliere obținute din alte hidrocarburi (3,6%) importate din Rusia și Kazahstan (Tabelul 2).

Tabelul 2. Structura importurilor moldovenești din UE și CSI, conform principalelor 5 grupe de produse (Sistemul armonizat de clasificare HS-2007, nivel de 4 cifre)

% din % din total Principalii total Principalii Tipul de produse Tipul de produse importuri
% din
% din
total
Principalii
total
Principalii
Tipul de produse
Tipul de produse
importuri
parteneri
importuri
parteneri
în UE
în CSI
Uleiuri de petrol, bitum,
distilate
16,0%
România
Gaz și produse din gaz
30,1%
Rusia
Italia,
Medicamente
5,4%
Germania
Conductoare și cabluri
izolate, cablu de fibră
optică
4,1%
Austria
Autovehicule pentru
2,9%
Germania
transportul de
persoane
1,6%
România
Uleiuri din petrol sau
uleiuri din minerale
bituminoase, altele
decât cele brute;
Țigări de foi, trabucuri
și țigarete, din tutun
sau din înlocuitori de
tutun
Gaz de sondă și alte
hidrocarburi gazoase
Cărbune, brichete
Rusia,
10,8%
Belarus
3,8%
Ucraina
Rusia,
3,6%
Kazahstan
1,5%
Ucraina

Produse pentru coafură Sursa: UN Comtrade

În cele din urmă, ambele piețe, atât UE, cât și CSI, sunt importante din punct de vedere strategic pentru Republica Moldova. În timp ce UE este principala destinație pentru exporturile de produse industriale, în CSI sunt comercializate preponderent produsele agroalimentare. Acest fapt se datorează standardelor sanitare și fitosanitare mult mai exigente în UE, decât în CSI, și care constituie principala barieră non-tarifară pentru majoritatea producătorilor autohtoni de produse agroalimentare. Totodată, UE este importantă și din perspectiva importurilor de materie primă necesare companiilor industriale autohtone, în timp ce CSI și, în special Rusia, este principalul furnizor de resurse energetice.

Deși, ambele piețe sunt strategice, în ultimii ani se observă o integrare crescândă a producătorilor moldoveni în piața comunitară. Estimările empirice relevă creșterea elasticității exporturilor moldovenești la fluctuațiile economice din UE, fapt ce denotă o ancorare mai profundă a activității de producție a firmelor autohtone în economia UE 7 . Acest fapt, evident, implică o serie de riscuri, pe fondul dificultăților economice din regiune, însă este de bun augur pentru constituirea ZLSAC cu UE care urmează să susțină procesele naturale din comerțul dintre UE și Republica Moldova.

Economia regiunii transnistrene este la fel puternic ancorată în piața comunitară. Cu excepția livrărilor de energie spre raioanele din dreapta Nistrului, în 2012, circa 45% din totalul exporturilor operate de companiile din regiunea transnistreană au fost orientate spre Uniunea Europeană (în special, România, Italia și Germania). Principalele categorii de produse exportate în UE sunt produsele textile, articole de încălțăminte și articole din metale 8 .

……………………………………………………………….…….

7 A. Lupușor, „Poate oare reducerea exporturilor Moldovei spre UE din 2012 să afecteze procesul de negocieri pentru crearea zonei de liber schimb aprofundat și cuprinzător?”, Expert-Grup, 2012 8 „The Impact of the EU-Moldova DCFTA on the Transnistrian Economy: Quantitative Assessment under Three Scenarios”, Berlin Economics, 2013

Cadrul juridic privind Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (ZLSAC) și Uniunea Vamală „Rusia-Belarus-Kazahstan” (UV RBK)

Crearea ZLSAC între Republica Moldova și UE va crea oportunități mai mari pentru exportatorii moldoveni, datorită obținerii unor prețuri mai mici la produsele exportate. ZLSAC presupune, în primul rând, anularea mutuală a cotelor și tarifelor vamale în comerțul dintre aceste entități. Totodată, în calitate de precondiție, aceasta implică și semnarea unui acord de liber schimb cu Turcia. Mai mult decât atât, eforturile pentru adoptarea standardelor comunitare vor fi pe deplin compensate, deoarece acestea sunt recunoscute pe plan internațional, ceea ce înseamnă că exportatorii vor putea exporta mai simplu practic în orice colț al lumii. Prin urmare, pentru a beneficia din plin de ZLSAC, autoritățile publice și companiile locale vor trebui să depună eforturi pentru a adopta standardele de calitate și a se ajusta la rigorile comunitare.

Principalele riscuri ale ZLSAC se referă la sporirea concurenței pentru producătorii moldoveni din partea bunurilor importate din UE, dar și aplicarea de către Rusia a barierelor non-tarifare la exporturi. Eliminarea tarifelor vamale la importurile din UE va expune unele ramuri agroindustriale mai puțin competitive la mai multe șocuri negative, cu repercusiuni asupra activității mai multor întreprinderi autohtone. Totodată, Rusia în mod unilateral și arbitrar ar putea înăspri rigorile de calitate pentru produsele moldovenești, care se pot extinde în toată UV RBK, implicând membrii actuali și viitori. Aceasta va crea impedimente suplimentare pentru exportatorii orientați spre această piață. În special, aceasta ține de fabricile de vinuri și producătorii de mere și alte fructe proaspete.

Aderarea la UV RBK nu va avea un efect esențial asupra dinamizării exporturilor Republicii Moldova. Deși aderarea la UV RBK implică la fel eliminarea tuturor tarifelor vamale la import și export între statele membre ale acesteia, efectul va fi minor asupra activității de export. Cauza ține de faptul că Acordul de Liber Schimb cu țările CSI valabil la moment și la care face parte și Republica Moldova deja presupune neaplicarea tarifelor vamale pentru marea majoritate a tranzacțiilor transfrontaliere dintre statele acestei zone.

Un avantaj important al aderării Moldovei la UV RBK ține de ieftinirea prețurilor la gazul livrat de Gazprom din contul eliminării de către Federația Rusă a tarifului vamal de 30% la exportul acestui produs. Însă acest avantaj este contrabalansat de obligativitatea ralierii Republicii Moldova la politica vamală comună. Mai exact, aceasta presupune ajustarea tarifelor vamale moldovenești la cele ale Federației Ruse, care are rolul determinant în elaborarea și promovarea politicii vamale comune în UV RBK. Având în vedere faptul că, la moment, tarifele vamale rusești sunt în medie de 2,6 ori mai mari față de cele moldovenești 9 , aceasta va cauza scumpiri în masă a produselor importate din țările non-CSI, ceea ce va lovi și în bunăstarea populației și va majora prețul echipamentelor și utilajelor tehnologice importate din UE.

Majorarea tarifelor vamale din partea Republicii Moldova în cazul aderării la UV RBK implică un tumultos și îndelungat proces de negocieri în cadrul OMC. Partenerii comerciali, membri ai OMC, ar putea cere măsuri compensatorii în schimbul majorării unor tarife vamale de către Republica Moldova. În așa mod, realizarea aderării la UV RBK este o misiune extrem de dificil de realizat inclusiv și din punct de vedere tehnic.

……………………………………………………………….…….

9 Organizația Mondială a Comerțului, World Tariff Profiles 2012, p. 114-136. Disponibil la:

Efectele economice ale ZLSAC și UV RBK pentru Republica Moldova

ZLSAC prevede consolidarea instituțiilor de bază ale pieței, ceea ce presupune reformarea sistemului de justiție, asigurarea concurenței și a protecției drepturilor de proprietate. ZLSAC nu reprezintă un simplu regim de liber schimb prin care părțile semnatare renunță la tarifele vamale, ci include și componenta de armonizare legislativă și instituțională. În acest sens, prin aderarea la ZLSAC, Republica Moldova este antrenată în reformarea sectorului justiției, ce urmează să asigure protecția nestingherită a drepturilor de proprietate. În fond, ZLSAC conține elementele necesare pentru formarea unui mediu propice dezvoltării afacerilor. Aceasta va contribui la stimularea activității antreprenoriale și la îmbunătățirea imaginii țării ca destinație pentru afaceri. Reducerea barierelor la importurile din UE va spori competitivitatea tehnologiilor europene pe piața Republicii Moldova și va oferi suport pentru modernizarea tehnologică în toate sectoarele economice.

În cazul ZLSAC reducerea tarifelor vamale va contribui la ieftinirea produselor importate în Republica Moldova, fapt ce va genera scăderea prețurilor, va înteți concurența și va spori diversitate și calitatea produselor. Deseori, protejarea producătorului autohton are loc cu prețul bunăstării populației, deoarece prin menținerea tarifelor vamale și a concurenței anemice se mențin și prețurile la nivele relativ ridicate. Astfel, eliminarea acestor tarife va duce la ieftinirea mai multor produse de larg consum, iar creșterea concurenței va spori și calitatea produselor respective, fapt ce va implica mai multe avantaje pentru consumatori. Potrivit estimărilor în baza modelului de echilibru general, intrarea în vigoare a ZLSAC va determina următoarele scăderi de prețuri: -9% pentru îmbrăcăminte, -3,3% pentru textile, -7,1% pentru uleiuri și grăsimi vegetale și animale, -3,4% pentru legume și fructe și -2,1% pentru băuturi alcoolice și nealcoolice 10 (Tabelul 3).

Aderarea la UV RBK va genera o serie de scumpiri importante, în pofida reducerii prețurilor la gazele naturale importate din Federația Rusă. Cauza este că Republica Moldova va fi obligată să-și revizuiască completamente politica vamală și să o alinieze la cea a Rusiei, care este mult mai restrictivă. Prin urmare, majorarea tarifelor vamale naționale la nivelul celor din UV RBK va determina scumpirea bunurilor importate din statele terțe, în rezultat sporind nivelul prețurilor din Republica Moldova. Cu toate că o posibilă ieftinire a gazului importat ar reduce efectele inflaționiste, presiunile asupra nivelului prețurilor vor rămâne înalte. Potrivit estimărilor empirice, aderarea la UV RBK va cauza scumpirea cu circa 13% pentru îmbrăcăminte, cu circa 2,5% pentru textile, cu circa 3% pentru uleiuri și grăsimi vegetale și animale, cu 2,2% pentru legume și fructe, și cu circa 2% pentru băuturi alcoolice și nealcoolice 11 (Tabelul 3).

……………………………………………………………….…….

10 Prohnițchi, V., „Compararea strategică a opțiunilor integraționiste ale Republicii Moldova: Integrarea Economică Aprofundată și Cuprinzătoare cu UE versus aderarea la Uniunea Vamală Rusia-Belarus- Kazahstan”, Document de Analiză și Prognoză Economică Nr. 3/2012, Expert-Grup 11 Idem

Tabelul 3. Compararea impactului opțiunilor strategice asupra nivelului prețurilor la principalele categorii de produse

Scenariul aderării la ZLSAC cu UE Modificarea prețurilor Scenariul aderării la UV RBK Modificarea prețurilor
Scenariul aderării la ZLSAC
cu UE
Modificarea
prețurilor
Scenariul aderării la UV
RBK
Modificarea
prețurilor
Articole de îmbrăcăminte
Produse textile
Uleiuri și grăsimi vegetale și
animale
-9,0%
-3,3%
-7,1%
Băuturi alcoolice și nealcoolice
-2,1%
Fructe și legume
-3,4%
Articole de îmbrăcăminte
Produse textile
Uleiuri și grăsimi vegetale și
animale
Băuturi alcoolice și
nealcoolice
Fructe și legume
+13%
+2,5%
+2,2%
+2,0%
+2,2%

Sursa: Prohnițchi (2012) și calculele autorilor

În cazul aderării la ZLSAC, ieftinirea produselor de consum în paralel cu creșterea investițiilor vor spori bunăstarea populației, în timp ce aderarea la UV RBK va avea un efect opus. Estimările denotă în mod clar că opțiunea ZLSAC este mai benefică pentru populație. Ieftinirea produselor și creșterea veniturilor va spori cheltuielile de consum a gospodăriilor casnice cu 7,8%. Aceasta va cauza și creșterea economiilor, astfel ponderea acestora în PIB va crește cu 4.6 p.p., fapt ce va lărgi baza de finanțare a proiectelor investiționale. În același timp, în cazul aderării Moldovei la UV RBK, consumul va scădea cu circa 3,5%, iar ponderea economiilor în PIB - cu 2,0-2,5 p.p.) 12 ,

Punerea în aplicare a ZLSAC va spori comerțul Republicii Moldova cu UE și nu va provoca distorsiuni majore în realizarea tranzacțiilor trans-frontaliere cu alte state. Republica Moldova va fi liberă să intre în acorduri de liber schimb cu orice altă țară sau structură de integrare regională. Această opțiune va contribui la creșterea exporturilor cu 11,2%, o majorare datorată avansării mai puternice a produselor autohtone pe piața UE și a Turciei. Odată cu reducerea tarifelor vamale vor crește și importurile pentru toate produsele, iar majorarea va fi de circa 6,1%, ceea ce va genera presiuni competitive asupra producătorilor locali. O avansare mai rapidă a exporturilor, față de importuri, va atenua problema deficitului comercial, ponderea căruia în PIB va diminua cu 2,6 p.p

Aderarea la UV RBK va determina pierderea facilităților comerciale pe piața UE, ce va genera și o scădere a exporturilor moldovenești către această destinație. În acest caz, UE va anula Preferențele Comerciale Autonome de care la moment beneficiază exportatorii moldoveni și va aplica un regim tarifar mult mai restrictiv. Scăderea exporturilor cu circa 9% va cauza reducerea veniturilor populației și în consecință va scădea și cererea pentru bunuri importate. În același timp majorarea tarifelor vamale de import pentru statele terțe va duce la scumpirea produselor importate în Republica Moldova, influențând diminuarea importurilor cu circa 4,5%. Reducerea mai puternică a exporturilor în raportul cu importurile va înrăutăți problema deficitului comercial, ponderea căruia în PIB va crește cu circa 2 p.p

13

Cu toate acestea, constituirea ZLSAC implică și unele riscuri pe termen scurt pentru cele mai necompetitive sectoare economice. Întreprinderile care nu vor reuși să se adapteze la rigorile europene de calitate și care vor rămâne mai puțin eficiente și competitive în raport cu concurenții săi din UE, în mod evident vor avea de suferit. Aceasta ține în special de câteva

……………………………………………………………….…….

12 Idem

13 Idem

sectoare mai puțin competitive care la moment sunt protejate prin intermediul tarifului vamal. Problema respectivă este în special acută în cazul produselor agroalimentare unde nivelul de protecție este mult mai mare, în timp ce cerințele comunitare de calitate sunt mult mai stricte. Printre acestea se numără produsele din carne, produsele lactate, produsele din zahăr, sucuri, fructe. Prin urmare, o buna parte din întreprinderi care activează în aceste sectoare vor suferi un șoc advers de competitivitate în prima perioadă după liberalizarea comerțului cu UE. Astfel, potrivit estimărilor EXPERT-GRUP, aderarea la ZLSAC va cauza reducerea producției agricole cu circa 3% 14 .

Beneficiile aderării la ZLSAC vor depăși costurile suportate pe termen scurt de unele întreprinderi autohtone. Majorarea mai rapidă a exporturilor asupra importurilor, în paralel cu ameliorarea climatului investițional, va contribui adițional cu 6,4% la avansarea economică. Totodată, volumul producției va crește cu rate care variază între 1,9% (construcții) și 21,3% (producția de îmbrăcăminte și încălțăminte). Intensificarea activității economice va determina și sporirea salariilor: salariile pentru forța de muncă calificată va crește cu 4,4%, pentru muncitori de calificare medie - cu 6,5% și pentru lucrători de calificare joasă - cu 5,9% 15 . Datorită dinamizării activității economice, a consumului și a comerțului exterior, am putea să ne așteptăm la o creștere esențială a veniturilor bugetare (cu peste 1,6%).

Aderarea Republicii Moldova la UV RBK va cauza pierderi importante pentru economie. Majorarea deficitului comercial va cauza o reducere a PIB-ului cu circa 4,0%. Scăderea producției va varia între 2,0% în cazul construcțiilor și 12% în cazul producției de îmbrăcăminte și încălțăminte. Totodată, consumul gospodăriilor casnice urmează să scadă cu 4,5%, ceea ce va duce la diminuarea veniturilor bugetare cu circa 2,0% și a ponderii economiilor în PIB cu 2,0-3,0 p.p.) 16 .

Tabelul 4. Efectele economice comparate ale aderării Republicii Moldova la ZLSAC și UV RBK, % față de echilibrul de bază

Indicatorul ZLSAC UV RBK Produsul Intern Brut Cheltuielile de consum a gospodăriilor casnice Volumul exporturilor
Indicatorul
ZLSAC
UV RBK
Produsul Intern Brut
Cheltuielile de consum a gospodăriilor casnice
Volumul exporturilor
Volumul importurilor
Veniturile bugetului de stat
+6,4%
-4,0%
+7,8%
-4,5%
+11,3%
-9,0%
+6,1%
-4,5%
+1,6%
-2,0%

Sursa: Prohnițchi (2012) și calculele autorilor

Impactul UV RBK asupra mediului de afaceri autohton este nefavorabil pe termen lung. Acest lucru este determinat de imaginea negativă a regimurilor politice (calificate drept “autoritare” sau „ne-democratice”) ale statelor din cadrul UV RBK. Din cauza respectării defectuoase a principiilor statului de drept și a ingerinței factorului politic în actul justiției, sentințele de judecată contra oamenilor de afaceri neloiali puterii centrale au o incidență mare în statele UV RBK. Aceste aspecte nu încurajează sub nici o formă inițierea și desfășurarea afacerilor în aceste țări. În consecință, aderarea la UV RBK va conduce la propagarea acestor deficiențe asupra Moldovei, antrenată în diverse reforme în corespundere cu angajamentele față de UE. Astfel, apartenența la

……………………………………………………………….…….

14 Idem 15 Prohnițchi, V., Compararea strategică a opțiunilor integraționiste ale Republicii Moldova: Integrarea Economică Aprofundată și Cuprinzătoare cu UE versus aderarea la Uniunea Vamală Rusia-Belarus-

Kazahstan, Document de „EXPERT-GRUP”.

16 Idem

Analiză

și Prognoză Economică Nr. 3/2012, Centrul Analitic Independent

UV RBK ar răci motorul reformelor, bazat pe condiționalitatea impusă de UE, ceea ce va conduce inevitabil la degradarea mediului de afaceri din țară. De asemenea, un alt posibil efect negativ invocat, de asemenea, în cazul aderării Ucrainei la UV RBK, este facilitarea avansării grupurilor monopoliste ruse în sectoarele cheie ale economiei. Riscul major asociat optării pentru UV RBK este imposibilitatea creării unui mediu de afaceri stimulator pentru business-ul local, ce ar corespunde exigențelor pentru atragerea mediului de afaceri european (investiții, tehnologii, modele inovative de afaceri, servicii inedite etc.). Concomitent creșterea tarifelor la nivelul UV RBK va diminua competitivitatea tehnologiilor provenita din alte zone, fapt ce va încetini semnificativ modernizarea țării.

Impactul aderării la ZLSAC și la UV RBK asupra migrației

Acordul de Asociere (AA), care urmează a fi semnat odată cu ZLSAC oferă un cadru juridic clar pentru cooperarea în domeniul administrării migrației (atât ilegală, cât și legală). Acesta va permite un dialog între UE și Republica Moldova, bazat pe solidaritate, încrederea mutuală, responsabilitatea comună și parteneriat 17 , toate susținute de caracterul juridic al AA. Drepturile muncitorilor moldoveni angajați legal în UE vor fi similare celor de care se bucură cetățenii europeni. Aceasta va constitui un pas important spre consolidarea drepturilor muncitorilor moldoveni și a combaterii aspectelor discriminatorii (vizavi de condițiile de muncă, remunerare sau concediere). În ciuda faptului că, UE nu se obligă în mod expres să avanseze facilitățile pentru angajarea muncitorilor din țările semnatare a AA 18 , oricum se face referință concretă la prezervarea facilităților existente. Aceasta poate include în cazul Republicii Moldova – Parteneriatul pentru Mobilitate, inițiat în 2008 19 . Pe lângă migrația legală, acest instrument promovează migrația circulară și temporară. Cu toate acestea, acțiunile desfășurate în cadrul Parteneriatului sunt orientate spre stimularea reîntoarcerii moldovenilor și antrenarea lor în mediul de afaceri local.

Opțiunea aderării Republicii Moldova la UV RBK oferă un set de beneficii în domeniul migrației care constau în liberalizarea pieții muncii în cadrul statelor-membre ale Uniunii. Astfel, cetățenii vor putea fi angajați indiferent de cotele impuse de autorități pentru muncitorii străini. De asemenea, este prevăzută excluderea obligativității permiselor de muncă, iar perioada rezervată pentru înregistrarea la sosire în una dintre țările UV RBK va constitui 30 de zile 20 . În prezent, conform acordurilor bilaterale dintre Republica Moldova și Rusia 21 , cetățenii trebuie să se înregistreze la Serviciul Federal Migrațiune al Federației Ruse pe parcursul a trei zile lucrătoare. Totodată, apartenența la UV RBK prevede pentru muncitorii statelor membre asigurarea protecției sociale, doar că aceasta va corespunde cu normele statului în care aceștia se vor afla. Aici trebuie

……………………………………………………………….…….

17 Conform Articolului 16 al Acordului de Asociere dintre UE și statele membre, pe de o parte, și Ucraina, pe de altă parte, dialogul în domeniul migrației se va baza pe principiile fundamentale ale solidarității, încrederii reciproce, responsabilității comune și a parteneriatului, p. 18. Disponibil la:

http://glavcom.ua/pub/2012_11_19_EU_Ukraine_Association_Agreement_English.pdf 18 Afirmația se bazează pe faptul că AA ratificat cu Ucraina nu se va deosebi în linii mari cu cel negociat cu Republica Moldova, în special dacă ne referim la capitolele ne-economice.

19 Parteneriatul de Mobilitate se axează pe 3 dimensiuni: migrația legală, combaterea migrației ilegale, migrația și dezvoltarea. Disponibil la: http://www.mfa.gov.md/mobility-partnership-ro/

Acordul privind statutul imigranților muncitori și a familiilor lor, semnat la Sankt-Petersburg, pe 19 noiembrie 2010, de către statele membre ale UV RBK, care a intrat în vigoare începând cu 1 ianuarie 2012. Disponibil la: http://adilet.zan.kz/rus/docs/P100001044_

Acordul între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Federaţiei Ruse privind călătoriile reciproce fără vize ale cetăţenilor Republicii Moldova şi cetăţenilor Federaţiei Ruse, semnat la Moscova, la 30 noiembrie 2000 şi Protocolul la Acordul între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Federaţiei Ruse privind călătoriile reciproce fără vize ale cetăţenilor Republicii Moldova şi cetăţenilor Federaţiei Ruse, semnat la Moscova, la 7 martie 2006. Disponibil la: http://www.mfa.gov.md/sfaturi-calatorie/ru/

21

20

să menționăm că, spre deosebire de UV RBK, AA cu UE conferă în mod explicit muncitorilor din țările semnatare drepturi egale cu cele ale cetățenilor europeni, indiferent de țara în care imigrantul exercită activitate economică.

UV RBK prevede o serie de situații când introducerea cotelor pentru muncitorii statelor membre ale Uniunii va fi permisă fără a fi calificată drept formă de discriminare 22. Condițiile de restricționare a accesului pe piața muncii sunt numeroase și ambigue, ceea ce permite o marjă înaltă de discreție pentru aplicarea acestora de către membrii UV RBK. În fond, această prevedere oferă posibilitatea statelor din Uniune să decide unilateral asupra limitărilor pe piața muncii. Totodată, nici o instituție supranațională nu va putea interveni întru apărarea muncitorilor contra discriminării. Astfel, deși este în proces de integrare, piața muncii în UV RBK rămâne a fi neuniformă și vulnerabilă în contextul unor eventuale politizări din partea statelor din UV RBK. O realitate contrară va fi asigurată de principiul nediscriminării evidențiat în AA, consolidat de un dialog bazat pe solidaritate, încredere mutuală, responsabilitate comună și parteneriat 23 .

Opțiunile integraționiste din perspectiva reintegrării Republicii Moldova

Economia regiunii transnistrene este puternic dependentă de piața comunitară și, prin urmare, renunțarea la ZLSAC va implica costuri majore pentru întreprinderi și populația din regiune. Deși ZLSAC este oferit Republicii Moldova ca stat integru, reticența autorităților de la Tiraspol privind implementarea prevederilor acestui acord în raioanele din stânga Nistrului creează mai multe provocări economice și ambiguități legislative. Astfel, nu este clar cum vor fi verificate regulile de origine, dar și calitatea produselor provenite din regiunea transnistreană. La fel, nu se știe cum în general companiile transnistrene vor putea exporta în UE, în condițiile în care cadrul legal și instituțional din regiune nu este armonizat cu cel comunitar, iar autoritățile transnistrene aplică propriul tarif vamal. Mai mult decât atât, putem presupune scenariul conform căruia prevederile ZLSAC vor fi aplicate doar pe teritoriul controlat de autoritățile de la Chișinău. Aceasta va determina UE să anuleze Preferințele Comerciale Autonome de care la moment beneficiază companiile din regiunea transnistreană și să aplice tarifele MFN care sunt relativ înalte pentru produsele exportate de companiile din regiune. În acest caz, produsele textile și metalele se vor scumpi automat cu circa 12% pe piața UE, iar încălțămintea cu 17%. Aceasta va cauza o reducere a exporturilor companiilor transnistrene spre UE cu circa 25%, cauzând o contracție economică de circa 5%.

ZLSAC va avea impact pozitiv asupra comerțului regiunii, deoarece exporturile către UE vor putea fi efectuate fără taxe, ceea ce va permite păstrarea pieței comunitare pentru companiile din stânga Nistrului. În același timp, ca și pentru restul teritoriului Republicii Moldova, importurile vor fi liberalizate gradual pentru produsele mai sensibile și mai repede pentru bunurile investiționale și materiile prime. Metalul, textilele și confecțiile vor rămâne, pe termen scurt, cele mai competitive articole de export ale regiunii pe piețele UE. În același timp producătorii din industria ușoară (textile, confecții, încălțăminte), care exportă o bună parte din producție în Italia și Germania, au un nivel înalt de competitivitate „reală” care va fi amplificat de anularea tuturor

……………………………………………………………….…….

22 Articolul 6, Acordul privind statutul imigranților muncitori și a familiilor lor, semnat la Sankt-Petersburg, pe 19 noiembrie 2010, de către statele membre ale UV RBK, care a intrat în vigoare începând cu 1 ianuarie 2012. Disponibil la: http://adilet.zan.kz/rus/docs/P100001044_

23

Conform Articolului 16 al Acordului de Asociere dintre UE și statele membre, pe de o parte, și Ucraina, pe de altă parte, dialogul în domeniul migrației se va baza pe principiile fundamentale ale solidarității, încrederii reciproce, responsabilității comune și a parteneriatului, p. 18. Disponibil la:

http://glavcom.ua/pub/2012_11_19_EU_Ukraine_Association_Agreement_English.pdf

barierelor comerciale. În plus, ținând cont de sporirea cererii din țările UE pentru produse agricole organice, liberalizarea exporturilor spre UE oferă regiunii șansa de a valorifica mult mai bine potențialul pe care-l are în acest sectorul agroalimentar.

Conformarea la prevederile ZLSAC ar putea spori esențial atractivitatea investițională a regiunii, soldându-se cu dezvoltarea economică, crearea de noi locuri de muncă și creșterea bunăstării populației locale. Îmbunătățirea condițiilor comerciale este întotdeauna însoțită de creșterea capacităților investiționale, ca rezultat al creșterii veniturilor producătorilor și exportatorilor. În cazul Transnistriei, capacitățile investiționale interne vor fi complementate și de investiții mai mari, fie din partea proprietarilor ruși, fie din contul noilor investiții din Republica Moldova sau UE 24 . În urma creșterii investițiilor și exporturilor, economia regiunii ar putea crește cu circa 4,0%.

Participarea Transnistriei la ZLSAC, alături de malul drept va permite impulsionarea indirectă a procesului de reintegrare a țării, prin integrarea economică a ambelor părți într- un context comun de creare a zonei de liber schimb cu UE. Aceste procese țin în special de armonizarea paralelă a cadrului legal de pe ambele maluri în sectoarele vizate în ZLSAC; integrarea sistemului de garanții în domeniul siguranței producției la standarde similare impuse de UE; uniformizarea indirectă a regulilor în domeniul concurenței, protecției proprietății intelectuale etc. pe ambele maluri; intensificarea contactelor între Chișinău și Tiraspol, precum și între autoritățile centrale și companiile transnistrene.

Riscurile pentru procesul de reintegrare sunt mai pronunțate în cazul aderării la UV RBK. Pierderea avantajelor economice generate de integrarea economică în UE, precum și tarifele vamale mai ridicate prevăzute de UV RBK, vor diminua și mai mult atractivitatea malului drept. Totodată, Transnistria va primi tratament preferențial din partea Rusiei (materie primă, prețul la gaze naturale), ceea ce va amplifica dependența de piața rusă și o distanțare continuă de malul drept.

Implicațiile ZLSAC și UV RBK asupra securității energetice

ZLSAC oferă garanții pentru securitatea energetică. Potrivit Acordului de Asociere, din care face parte ZLSAC, va fi exclus prețul dublu pentru produsele energetice exportate, care vor trebui sa aibă un cost similar cu cel stabilit pentru consumul intern. Acordul va interzice aplicarea taxelor vamale, restricțiilor cantitative, dar și a altor acțiuni cu efect similar, la activitățile de import-export cu bunuri energetice. De asemenea, părțile vor trebui să se abțină de la acțiuni ce pot genera situații de discriminare arbitrară. Aceasta va oferi Republicii Moldova mai multă certitudine în ceea ce ține de cooperarea în domeniul energetic. În domeniul transportării gazelor naturale și a electricității părțile trebuie să respecte prevederile Tratatului Comunității Energetice, cu accentul pe crearea unui cadru regulator unic pe spațiul european ce ar garanta securitatea livrărilor produselor energetice (electricitate sau gaze naturale). Inevitabil, acest lucru implică armonizarea legislației naționale la normele UE ce reglementează sectorul energetic.

Acordul de Asociere cu UE creează premise pentru consolidarea infrastructurii în domeniul energetic ce va contribui la ameliorarea securității energetice. Acordul vizează o conlucrare în domeniul comercializării gazelor naturale, asigurării unei sustenabilități și a securității livrărilor. Totodată, semnatarii Acordului de Asociere se obligă să depună eforturi pentru a facilita folosirea infrastructurii de transmisie și a depozitelor de gaze naturale. În plus, părțile urmează să

……………………………………………………………….…….

24 Prohnițchi, V., Lupușor, A., Transnistria și Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător: buturuga mică răstoarnă carul mare?, Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”, 2013

conlucreze în privința dezvoltării ulterioare a infrastructurii respective. Planificarea de interconectări dintre infrastructuri sau elaborarea strategiilor energetice trebuie să ia în considerație capacitățile și sistemele energetice aflate în posesia părților semnatare. Chiar dacă nu este vehiculat principiul solidarității, conlucrarea obligatorie și dezvoltarea proiectelor energetice vizând toți semnatarii, exprimă o formă de integrare a sistemelor energetice, bazată pe reciprocitate.

În cazul opțiunii estice, care în termen scurt și mediu prevede aderarea la UV RBK, iar în termen lung la Uniunea Euroasiatică, evidențiem o lipsă acută de informații detaliate vizavi de reglementările în sectorul energetic. Acest lucru este determinat de transparența redusă a procesului de pregătire a bazei legale pentru definitivarea Tratatului de bază al Uniunii Euroasiatice, care constă din unificarea cadrului normativ-legal al UV RBK și al Spațiului Economic Unic. Totodată, promisiunile reducerii prețului la gazele naturale livrate de Rusia nu sunt susținute de un cadru normativ corespunzător, care ar fortifica juridic oferta și ar exclude orice posibilitate pentru o manipulare politică a subiectului. În general, discuțiile privind prețul la hidrocarburi pot fi ușor politizate, având în vedere, în mod special, inconsecvențele și presiunile exercitate de parte rusă în relație cu Ucraina, inclusiv cu Republica Moldova. Mai mult decât atât, rezervele față de fezabilitatea ofertei sunt întărite de experiența negativă în domeniul energetic între Rusia și state care deja au aderat la UV RBK (în mod special, cazul Belarusului).

UV RBK comportă riscuri pentru transpunerea “Pachetului energetic III” și participarea Republicii Moldova la Comunitatea Energetică. Reieșind din opoziția constantă manifestată de către Rusia față de Comunitatea Energetică și directivele UE în sectorul energetic, aderarea la UV RBK poate condiționa neadoptarea de către Republica Moldova a “Pachetului energetic III” 25 . Altfel spus, aderarea la UV RBK este un prim pas spre alinierea la Uniunea Euroasiatică, aflată în proces de constituire, ce urmează a fi finalizat în 2015. În 2012 a fost finalizat transferul competențelor organelor naționale către Comisia Economică Euroasiatică (CEE), care coordonează activitatea UV RBK și a Spațiului Economic Unic. În fond, Comisia reprezintă primul organ supranațional responsabil de politicile integraționiste pe spațiul euroasiatic, inclusiv în domeniul energetic. Prin urmare, aderarea la UV RBK va presupune inițierea procesului de delegare a anumitor atribuții a autorităților naționale către CEE, însemnând și demararea integrării în domeniul politicilor energetice. Astfel, abandonarea Comunității Energetice și distanțarea graduală de acqui-ul comunitar în domeniul energetic va deveni un proces inevitabil pentru Republica Moldova.

Aderarea la UV RBK va spori dependența Republicii Moldova de Rusia în domeniul energetic, iar impactul negativ cauzat de părăsirea Comunității Energetice, și inerenta neadoptare a “pachetului energetic III ”, va fi resimțit la nivelul întregului sistem energetic național. Se va menține monopolul S.A. „Moldova-Gaz” pe toate segmentele de piaţă ale sectorului de gaze naturale, unde aceasta deţine 100% din furnizarea de gaze naturale şi mai mult de 80% din piaţa de distribuţie (aceasta are în componență o companie de transport şi 13 companii de distribuţie) 26 . Efectele nefaste se vor răsfrânge și asupra potențialelor oportunități de finanţare și investiții pentru consolidarea securităţii energetice, ceea ce implică și construcția reţelelor de interconexiune cu statele UE. De asemenea, în lipsa condițiilor solicitate în “pachetul energetic III”, și a sprijinului oferit de UE prin intermediul Comunității Energetice, poziția Republicii

……………………………………………………………….…….

25 Ca urmare a calității de stat membru al Comunității Energetice (începând cu 2010), Republica Moldova este obligată să transpună legislația europeană în domeniul energetic.

26 Surugiu R., Pachetul energetic III şi implicaţiile acestuia asupra sectorului energetic al Republicii Moldova, Policy Paper, 22 februarie 2012, Centrul Analitic Independent „EXPERT-GRUP”, p. 14. Disponibil la:

http://expert-grup.org/ro/biblioteca/item/333-pachetul-energetic-iii-%C5%9Fi-implica%C5%A3iile-acestuia-

asupra-sectorului-energetic-al-republicii-moldova?lang=ro

Moldova pe piața energetică regională se va diminua. Aceasta va degrada în mod esențial puterea de negociere cu SAD Gazprom, inclusiv în privința prețului la gaze naturale și noile contracte de livrare în Republica Moldova.

Implicațiile opțiunilor integraționiste asupra relațiilor externe ale Republicii Moldova

Aderarea Republicii Moldova la UV RBK este incompatibilă cu ZLSAC cu UE și, respectiv, cu vectorul integrării europene urmărit pe parcursul ultimilor ani. Pe lângă aspectele economice negative legate de scumpirea produselor importate și înrăutățirea climatului investițional, această opțiune va însemna compromiterea Acordului de Asociere, care integrează în sine și acordul privind ZLSAC. În consecință, UE va trebui să revizuiască cadrul bilateral (prevăzut prin AA) al relațiilor cu Republica Moldova și să excludă aspectele ce țin de integrarea economică. Fără latura economică, integrarea politică a țării în UE va fi zădărnicită . Prin urmare, aderarea la UV RBK va pune în dificultate procesul de instituire a unui cadru juridic actualizat pentru relațiile moldo-comunitare. Astfel, va fi încetinit sau chiar stopat procesul de integrare europeană, ceea ce va avea implicații negative asupra relațiilor cu statele membre, care în prezent susțin politic, diplomatic și/sau financiar procesul de apropiere între R. Moldova și UE.

Riscul generat de opțiunea estică va pune în pericol interesele naționale ale țării, care numără și integrare europeană. Cu certitudine, un Acord de Asociere separat de ZLSAC nu corespunde cu prioritățile Politicii Europene de Vecinătate a UE și contrastează cu principiile

Parteneriatului Estic (PaE). Or, cele din urmă se bazează pe integrarea politică și economică la UE

a țărilor din cadrul PaE. Prin urmare, aderarea la UV RBK va periclita procesele de reformare și

transformare a Moldovei conform modelului european. Aceasta va intra în contradicție cu interesul

strategic de integrare europeană al țării.

Semnarea Acordului de Asociere (ce prevede în mod indispensabil ZLSAC) permite menținerea acordurilor de liber schimb cu statele CSI. În asemenea condiții, Moldova ca parte

a ZLSAC cu UE va avea posibilitatea să dezvolte în continuare cooperarea economică cu toate

statele CSI, inclusiv cu Rusia și celelalte state din cadrul UV RBK. Acest lucru este prevăzut expres în varianta Acordului de Asociere dintre UE și Ucraina (documentul este accesibil online, dar nu are deocamdată efecte juridice) 27 . De asemenea, potrivit unei poziții oficiale, formulate de Comisia Europeană, AA/ZLSAC prevede reforme benefice pentru toate părțile implicate și exclude

jocul cu suma zero. Adițional, partea europeană a confirmat că AA/ZLSAC este compatibil cu relațiile de cooperare economică, stabilite cu statele din cadrul CSI 28 .

În pofida faptului că semnarea AA cu UE corespunde în totalitate cu prioritățile naționale ale Republicii Moldova, Rusia exprimă rezerve și opoziție în legătură cu opțiunea europeană a țării, ceea ce s-ar putea răsfrânge negativ asupra relațiilor moldo-ruse. Potrivit avertizărilor invocate de anumiți demnitari ruși, în urma semnării AA/ZLSAC, autoritățile de la Chișinău se vor confrunta cu o serie de dificultăți. Domeniile sensibile punctate țin de conflictul transnistrean, emigranții moldoveni, livrările de gaze naturale și exporturile moldovenești pe piața rusă

……………………………………………………………….…….

27 Conform Articolului 39 al Acordului de Asociere dintre UE și statele membre, pe de o parte, și Ucraina, pe de altă parte, partea semnatară (Ucraina) nu este împiedicată să semneze acorduri ce reglementează menținerea sau crearea unor alte zone de liber schimb, uniuni vamale etc., respectând condiția că ultimele nu intră în conflict cu prevederile comerciale stipulate în AA, p. 29. Disponibil la:

http://glavcom.ua/pub/2012_11_19_EU_Ukraine_Association_Agreement_English.pdf

Comisia Europeană, “Armenia: Poziția UE privind ultimele evoluții”, Bruxelles, 4 septembrie 2013. Disponibil la: http://europa.eu/rapid/press-release_MEMO-13-766_en.htm

28

(preponderent, vinuri și fructe proaspete). În concluzie, ca urmare a presiunilor 29 deja exercitate sau sugerate ca intenții viitoare de către partea rusă, orientarea spre Est reprezintă o opțiune forțată, ambiguă și cu dezavantaje deja probate de ordin comercial în cazul statelor participante la UV RBK 30 (spre exemplu, declinul exporturilor 31 ). Pe de o parte, aceasta lezează suveranitatea Republicii Moldova, iar pe de altă parte, se conturează un context extrem de nefavorabil pentru integrarea politică și economică în Uniunea Europeană

……………………………………………………………….…….

29 Resolution adopted by the EPP Political Assembly on Russian pressure exerted on the Eastern Partnership countries, 5September 2013, Brussels. Disponibil la: http://ru.scribd.com/doc/166006007/EPP- Resolution-on-Russian-pressure-on-Eastern-Partnership-countries

30 Проблемы Белорусии с экспортом - Зеркало недостатков Таможенного Союза, 13 iunie 2013. Dispobil la: http://www.iarex.ru/articles/37695.html

31 Проблемы Таможенного союза, 14 Martie 2013. Disponibil la: http://www.asia-centre.com/problemy- tamozhennogo-soyuza/

Anexă: Efectele comparate ale aderării Republicii Moldova la ZLSAC și UV RBK

   

ZLSAC

 

UNIUNEA VAMALĂ

   

Creșterea exporturilor cu

 

11,3%.

Creșterea schimburilor comerciale dintre Republicii Moldova și membrii UV RBK.

Avantaje

Creșterea importurilor, inclusiv de bunuri investiționale, cu

6,1%.

Posibila reducere a prețului de import al gazului cu 30%.

Diminuarea ponderii deficitului comercial în PIB cu 2,6 p.p

COMERȚ

     

EXTERN

Șoc competitiv din partea produselor importate din EU și Turcia asupra sectorului agroalimentar.

Reducerea schimburilor comerciale cu destinații diferite de UV RBK.

Scăderea exporturilor cu 9,0%.

Riscuri

Înăsprirea arbitrară de către Federația Rusă a rigorilor de calitate pentru produsele exportate din Moldova (în special, vinuri și fructe proaspete).

Sporirea ponderii deficitului comercial în PIB cu circa 2 p.p.

Reducerea importurilor cu 4,5% și scumpirea produselor investiționale importate din afara UV RBK.

   

Creșterea PIB cu 6,4%.

 

Avantaje

Creșterea volumului producției cu rate ce variază între 1,9 și 21,3% în dependență de sector.

CREȘTEREA

Creșterea cheltuielilor de consum a gospodăriilor casnice cu 7,8%.

ECONOMICĂ

 

Reducerea producției agricole cu 3%.

Reducerea PIB cu 4,0%.

Riscuri

Înrăutățirea situației financiare la mai multe întreprinderi din cele mai vulnerabile ramuri industriale (produsele din carne, zahăr, lactate, fructe).

Descreșterea volumului producției cu rate ce variază între 2,0% și 12% în dependență de sector.

Reducerea consumului cu 4,5%.

PREȚURI

Avantaje

Ieftinirea mărfurilor de consum cu rate ce variază între 2,1% și

Ieftinirea cu circa 30% a gazului furnizat de Gazprom.

   

9% în dependență de produs.

 
 

Scumpirea gazului furnizat de Gazprom, cu efecte în lanț asupra prețurilor la produsele industriale și de consum.

Creșterea prețurilor producătorilor cu 1,0-1,3%.

Riscuri

Scumpirea mărfurilor de consum cu rate ce variază între 2% și 13% în dependență de produs.

   

Integrarea la sistemul energetic european, prin adoptarea acquis-ului comunitar energetic (inclusiv a “Pachetului energetic III”).

 

Avantaje

Consolidarea independenței și securității energetice prin proiecte de interconectare la rețelele energetice europene.

Probabilitatea ieftinirii prețurilor la gaze naturale (cu 30%).

Atragerea investițiilor în vederea modernizării infrastructurii.

SECURITATEA

     

ENERGETICĂ