Cultura tomatelor

Soiuri.Ele se pot inparti in trei grupuri:timpurii( 100-120zile ),semitimpurii( 120-135zile ) si

tarzii( 135-150zile ).
Soiurile timpurii: Arges 450.Are port inalt,cu fructe mijlocii( 0-!0g ),rotun"e,nete"e "e
culoare rosie,rezistente la crapare.
Export II.Are port inalt,fructe "e marimi mijlocie ( #0-0g ),rotun"e sau putin
turtite,uniform colorate in rosu aprins.$ezista %ine la transport.
Nr 10*Bizon.Are port inalt,fructe mici ( 5#-&0g ),rotun"e,cu o "unga 'er"e in
jurul pe"unculului,care la coacere "eplina nu se inroseste complect,ramanan" gal%ena-
'erzuie.(atorita acestui "efect )i%ri"ul este treptat inlocuit in cultura.
Alti )i%rizi:Arges 1,Arges 400,eli!ates,"ionier #,$%14,Somesan
Soiuri semitimpurii:Aurora 100 are port inalt,cu fructe mari ( 100-120g ),rotun"e putin
turtite,"e culoare rosie-caramizie.*e culti'a in timpul 'erii,pentru consum in stare proaspat.
+ro"ucti'a,soi cu port inalt si foarte 'iguros,are fructe mari ( 100-
130g ),rotun"e,usor costate spre pe"unctul,"e culoare rosie aprins,in"icat pentru consum in stare
proaspat.
Arges 4#&,creat "e *tatiunea "e cercetari *tefanesti.Are port semiinalt fructe
mari si foarte mari (10-200g ),rotun"e usor turtite,"e culoare rosie,carnoase.$ecoman"at pentru
consum in stare proaspata si in"ustralizare.
A!e,soi cu port semiinalt.-ructele sunt mari (150-1&0g ),rotun"-turtite,carnoase
"e culoare rosie aprins..n"icat pentru in"ustrealizare.
+entru conser'e cu fructe intregi sunt in"icate soiurile 'oma.'e( )op.San
*arzano,cu fructe o'oi"e.
.n 'e"erea recoltarii mecanizate se culti'a soiuri cu coacere a fructelor
simultana ca:$ainz 1+,0,-. 145.-. 45,Ne/ 0or1er,Earl2 "earson
Soiuri tarzii,"estinat in special pentru in"ustrializare sunt:
.lori(a,soi cu port inalt,cu fructe mari( 150-1&0g ),rotun"-costate,"e culoare
rosie intensa.Este in"icat pentru consum proaspat si pentru in"ustrializare.
'utgers,soi inalt,cu crestere 'iguroasa,are fructe mari ( 150-1#0g ) cu forma
rotun"a putin turtit,culoarea rosie aprinsa..n"icat pentru in"ustrializare.
*oiuri "e sera.*e folosesc in special )i%rizi in .1 ca:Sonato are o crestere 'iguroasa.-ructele
sunt mijlocii spre mari,sferice usor turtite,uniform colorate in rosu 'iu,"e calitate %una.Este foarte
pro"ucti' si rezistent la unele %oli('iroze,cla"osporium si fusarium )
-emone are o crestere mijlocie.-ructele sunt "e marime mijlocie-
mare,uniforme,carnoase,colorate in rosu aprins.E foarte pro"ucti' si rezistent la 'iroze.Alte soiuri
ca Angela,Craio3ri(,4lt3ri(.
Cerinte 5ata (e 5a!torii (e 6egetatie.
/omatele sunt plante pretentioase la cal"ura./emperatura minima "e germinare a semintelor este
"e -10gra"e./emperatura optima "e crestere si fructificare este "e 22-25gra"e.
-ata "e lumina sunt,"e asemenea,pretentioase..nsuficienta lumini "uce la alungirea rasa"ului,iar
in perioa"a "e fructificare,la ca"erea florilor.
Au cerinte mo"erate fata "e apa.0mi"itatea optima in primele faze "e 'egetatie este "e&5-
#01,iar la fructificare "e #5-01 "in capacitatea "e camp a solului.2ulturile infiitate prin rasa"
se iriga mai a%un"ent "ecat cele semanate "irect in camp,care au o inra"acinare mai
profun"a.0mi"itatea atmosferica tre%uie sa fie "e 55-&01,"aca este mai ri"icata,plantele se
in%olna'esc usor.
/omatele 'alorifica %ine ingrasamintele c)imice si organice.2antitatile mari "e azot insa
pro'oaca o crestere 'egetati'a puternica si intarzie fructificarea si coacerea fructelor.
2ele mai %une rezultate se o%tin pe soluri usoare,nisipo-lutoase sau luto-
nisipoase,profun"e,fertile.
)e7nologia !ulturii.
.n 'e"erea esalonarii pro"uctiei in tot cursul anului,tomatele se culti'a atat in camp "esc)is,cat si
in a"aposturi,rasa"nite si sere.
3une premergatoare sunt lucerna,alte leguminoase,%ostanoase,'arzoase si altele.
Cultura timpurie in camp.*e pregateste in zonele in su"ul si su"-'cestul tarii,un"e prima'erile
sunt timpurii,iar %runele au o freg'enta mai mica.
/erenul "estinat culturii timpurii tre%uie sa fie usor si permea%il,cu e4pozitie su"ica,ferit "e
'anturi puternice.+regatirea acestuia se face "in toamna,prin ni'elarea "e intretinere apoi se
a"ministreaza 25-35t gunoi "e graj",300-5006g superfosfat si 100-1506g sulfat "e potasiu la
)a.(ozele sunt orientati'e,ele putan" fii mo"ificate in functie "e fertilitatea solului.
.ncorporarea ingrasamintelor se face o"ata cu aratura a"anca la 25-2cm.+rima'ara se aplica
azotat "e amoniu,1506g7)a,apoi se marunteste solul cu grapa sau cu culti'atorul.8 lucrare foarte
importanta este er%ici"area,care se face "e o%icei cu /reflan 3,5l in 550l "e apa la )a.(upa
a"ministrarea solutiei se e4ecuta incorporarea in sol,cu grapa cu "iscuri,la 12-15cm
a"ancime.0rmeaza mo"elarea in %raz"e lungi,cu latimea la coro"ament "e !5cm.
Producerea rasadurilor are loc in sere inmultitor si in solarii incalzite.*e seamana in a "oa
jumatate a lunii fe%ruarie,prin inprastiere folosin"use 250g "e samanta pentru pro"ucerea
rasa"ului necesar la 1)a "e cultura.(upa #-zile "e la rasarure.se rapica in cu%uri nutriti'e sau in
alte tipuri "e g)i'ece.*e aplica toate lucrarile "e intretinere necesare ( "irijarea
temperaturii,u"at,aerisit,ingrasari,etc. )..npotri'a ca"erilor rasa"urilor se fac tratamente cu
8rtoci"-50 sau 9:co"ifol on concentratie "e 0,151.2u "oua saptamani inainte "e plantare,se
face calirea rasa"urilor prin aerisiri puternice si in final "escoperirea complecta a lor.
Plantarea in camp se e4ecuta in jurul "atei "e 20 aprilie,cate "oua ran"uri pe %raz"a,la "istanta
"e 5071#-21cm,"upa care se u"a.
Lucrarile de intretinere curente constau in:completarea golurilor,irigare,fertilizare,afanarea
solului,com%aterea %olilor si "aunatorilor.
.rigarea se e4ecuta cu atentie,aplican"u-se la inceput norme mai mici "e u"are (200-250m
cu%7)a),pentru a nu raci solul..n continuare normele cresc (300-350m cu%7)a ) si se u"a mai "es.
-ertilizarea se face "e 2 ori,la inceputul legarii fructelor cu 2006g superfosfat,1006g azot "e
amoniu,506g sulfat "e potasiu la )a si in preajma coacerii fructelor cu 1506g superfosfat,150-
2006g azotat "e amoniu si #56g sulfat "e potasiu la )a.
Afanarea solului se e4ecuta "e 3-5 ori macanizat sau manual.
2om%aterea %olilor si "aunatorilor se face cu regularitate..npotri'a %olilor
ca:mana,alternarioza,%acterioza,se trateaza cu 84iclorura "e cupru-50 in concentratie "e
0,51,(it)ane 9-55 in concentratie "e 0,21.8rtoci"-50;+ in concentratie "e 0,31.(aunatorii ca
gan"acul "in 2olora"o se com%ate se com%ate cu *e'in 50-0,151 sau <in"ato4 3-
506g7)a,musculita al%a cu0ltraci" 50-11 s.a.
<ucrari "e intretinere speciale au "rept scop "irijarea fructificarii si constau in:copilit
ra"ical,carnit la3-5 inflorescente,precum si tratarea inflorescentelor in prima'erile racoroase
cu:/omaset,(uraset,/omafi4 10mg7l apa.(e asemenea,pentru o%tinerea "e fructe "e calitate,la
soiurile cu port inalt se face palisatul pa spalieri..n cazul pericolului "e ca"ere a %rumelor tarzii
"e prima'ara se iau masuri "e aparare prin pro"ucerea "e fum cu ajutorul %ric)etelor fumigene
sau prin ar"erea gunoiului "e graj".
Recoltarea se face can" fructele au inceput sa se ingal%eneasca (pt. e4port ),in parga ( pt.
transport la "istante mari ) sau la coacerea "eplina ( pt.consum ime"iat ).+erioa"a "e recoltare,15-
20 iunie pana la 1-15 august.*e o%tine in me"ie 25-30t7)a.
Cultura de vara-toamna ( prin rasa" ) are pon"ere cea mai mare in tara noastra,ea se practica si
in zonele cu prima'eri mai tarzii,putan" fi folosite si terenuri mijlocii ca te4tura,"ar fertile.
+regatirea terenului incepe "in toamna cu a"ministrarea gunoiului "e graj" 35-50t7)a,superfosfat
5006g7)a,sulfat "e potasiu 1506g7)a.+rima'ara se continua pregatirea terenului ca si la tomate
timpurii.
+regatirea rasa"ului se face in solarii incalzite sau in rasa"nite.*emanatul se esaloneaza "e la
jumatatea lunii martie ( pentru culturile "e 'ara ) pana la sfarsitul lunii aprilie ( pt. culturile "e
toamna ).=ecesarul "e seminte pt.un )a."e cultura este "e 250g.$asa"ul se poate repica "irect in
strat "e amestec sau se seamana mai rar si nu se mai repica.*e aplica lucrari "e ingrijire o%isnuite.
+lantarea are loc,"e asemenea,esalonat,"e la inceputul lunii mai ( cultura "e 'ara ) pana la
sfarsitul lunii mai ( culturi "e toamna ).*c)ema "e plantare o%isnuita este "e !0>50720,5-
22cm.(aca pamantul "e pe ra"acini se scutura rasa"ul se mocirleste.
<ucrari "e intretinere constau in completarea golurilor,irigarea cu norme mai mari "e u"are "ecat
in cultura timpurie ( #-10 u"ari cu 350-500m cu%7)a la o u"are ),fertilizarea "e 2-3 ori folosin"
ingrasaminte c)imice o%isnuite sau 2omple4 ... 300-5006g7)a,com%aterea %olilor si "aunatorilor
ca si la tomate timpurii..n culturile "e 'ara plantele se paliseaza pe spalieri sau pe araci,cele "e
toamna pot fii lasate nepalisate.2opilitul se face partial,lasan"u-se 1-2 copili pe planta ( 2-3
tulpini ),iar carnitul este necesar numai la culturile "e toamna si se e4ecuta cu 15 zile inainte "e
ca"erea %rumelor.
$ecoltarea fructelor are loc esalonat,"e la 10-15 iulie pana la sfarsitul lunii septem%rie ( culturi
"e 'ara ) si "e la 25-30 iulie pana in octom%rie ( culturi "e toamna ).*e o%tin pro"uctii "e 50-
50t7)a.
Cultura prin semanat direct in camp se practica in 'e"erea in"ustrializarii pro"uctiei.+rin
folosirea unor soiuri speciale.cu port strans si coacere simultana a froctelor,lucrarile se pot
efectua in mare masura mecanizat inclusi' recoltarea,cea ce re"uce costil pro"uctiei.
*e aleg terenuri usoare,afanate,nein%uruieate si care nu formeaza crusta.+regatirea terenului se
face ca si pentru celelalte culturi "e tomate,cu "eose%irea ca se aplica mai potine ingrasaminte
organice ( 30t7)a ).<ucrarile "e prima'ara tre%uie sa asigure un pat germinati' %ine maruntit
pentru asigurarea rasaririi plantelor in %une con"itii.8 lucrare importanta este er%ici"area,care se
face cu +aarlan #20-1,5l7)a in 500l apa,cu &- zile inainte "e semanare si cu +aarlan 1,5l>*encor
0,36g in 500l apa7)a,atunci can" plantele au 2-3 frunze a"e'arate./erenul se mo"ereaza in %raz"e
late.
Semanatul se face esalonat,in 2-3 etape la inter'al "e cca 20 "e zile,"in prima "eca"a a lunii
aprilie pana in a 2-a "eca"a a lunii mai.*e seamana in %enzi cate "oua ran"uri pe %raz"a la
"istanta "e 50 cm intre ele,folosin"u-se 1,3-1,56g "e samanta la )a.
<ucrari "e ingrijire constau in rarit la "istanta "e 12-25cm,atunci can" plantele au 2-3
frunze,prasit mecanic "e 3-5 ori si manual "e "oua ori,irigare la inceput cu norme mai mici ( 250-
300 m cu%7)a ) iar in perioa"a "e crestere masi'a a fructelor cu norme mai mari (350-500m
cu%7)a ).2u "oua saptamani inainte "e recoltare nu se mai iriga.*e aplica 1-2 ingrasari cu
ingrasaminte c)imice (1506g7)a sulfat "e potasiu,1206g azotat "e amoniu,2506g
superfosfat).2om%aterea %olilor si a "aunatorilor se face perio"ic,la inceput,in special contra
gan"acului "in 2olora"o si inpotri'a %olilor cu ?ine% 0,31,2aptan 0,21.
+entru coacerea uniforma a fructelor,in 'e"erea recoltarii mecanizate se pot aplica tratamente cu
Et)rel sau se proce"eaza la carnirea plantelor.
$ecoltarea plantelor se recoman"a sa se faca o singura "ata mecanizat,can" #5-01 "in fructe s-
au copt,sau manual,in 2-3 etape,incepan" "in luna august.
+ro"uctiile 'ariaza intre 50-0t7)a,in functie "e soi si "e te)nologia aplicata.
2ultura tomatelor in sere.(etine primul loc in cultura fortata se face in "oua cicluri: ciclul .
( ianuarie-iunie ) si ciclul .. ( iulie-"ecem%rie ).
2iclul . -pro"ucerea rasa"urilor are loc in sere inmultitor.+entru semanat se pregateste un
amestec permea%il,usor,in care pre"omina tur%a si nisipul.*emanatul are loc in 5-10 noiem%rie
folosin"u-se 250g seminte la un )a "e cultura.*e seamana prin inprastiere,apoi se aplica lucrari
"e ingrijire cunoscute,cu "irijarea atenta a temperaturii ( 22-25 gra"e 2elsius ) si umi"itatea
mo"erata.
(upa &-# zile "e la rasarire,se repica in g)i'ece umplute cu amestec special pregatit ( e4. 251
tur%a,501 mranita,251 pamant "e telina si 101 nisip).@)i'ecele se aseaza "irect pe pamantul
"in sere in siruri "istantate intre ele.
<ucrari "e ingrijire sunt cele o%isnuite,a'an" grija "eose%ita pentru asigurarea luminii care in
aceasta perioa"a este "eficitara ( rarirea g)i'ecelor,curatirea geamurilor,tratarea cu 222
0,11,e'entual iluminat artificial ).(e asemenea,"irijarea temperaturii tre%uie facuta corect in
functie "e luminozitate ( in zilele senine 20-22 gra"e,in zilele noroase 1&-1 gra"e,iar noaptea
15-1& gra"e ).
+lantarea are loc in luna ianuarie,cate 5 ran"uri pe o tra'ee la "istanta "e 0750 cm.*e pot planta
si cate 3 ran"uri pe o tra'ee,in care caz se micsoreaza "istanta,intre plante pe ran".$asa"ul se
planteaza manual,in gropi sau in rigule "esc)ise mecanizat si se u"a pentru asigurarea prin"erii.
<ucrari "e ingrijire constau in : com%aterea golurilor,"irijarea corecta a factorilor "e
'egetatie,aplicarea fertilizarilor,irigare,afanarea solului,taieri,tratamente inpotri'a %olilor si
"aunatorilor.
/emperatura se "irijeaza astfel : pana la inflorire-ziua 1&-20 gra"e,iar noaptea 15-1& gra"e..n
timpul infloritului si legarii fructelor-ziua 22-25 gra"e,noaptea 1-20 gra"e.
-ertilizarea in timpul perioa"ei "e 'agatatie se face "e10-12 ori "e la inflorit pana "upa
carnit.(ozele "e ingrasaminte se sta%ilesc pe %aza analizelor "e la%orator.8rientati' se
a"ministreaza:500-&00 6g7)a azotat "e amoniu,00-10006g7)a superfosfat,500-006g7)a sulfat "e
potasiu,300-5006g7)a superfosfat "e magneziu si microelemente.2u e4ceptia azotului "e
amoniu,care se aplica in totalitate in timpul perioa"ei "e 'egetatie,celelalte ingrasaminte se aplica
273 la pregatirea "e %aza a solului,iar 173 in timpul 'egetatiei./ot in cazul regimului "e nutritie se
pot aplica si ingrasaminte cu 282.
.rigarea se face la inceput mai rar,pe masura ce plantele cresc si timpul se incalzeste,tot mai
"es..n timpul coacerii masi'a a fructelor u"arile se raresc "in nou..n total se a"ministreaza 5000-
5000 m.cu% "e apa7)a.0mi"itatea atmosferica nu tre%uie sa "epaseasca &0-&51,astfel polenizarea
nu se face normal,iar plantele se in%olna'esc usor.
Aerisirea este o lucrare o%ligatorie si se face permanent.*e recoman"a ca aerisirea sa se faca cu
atentie pentru a e'ita pier"erile "e cal"ura "in sere.
.n zilele insorite,se recoman"a stropirea serelor cu praf "e )uma sau praf "e creta ( 26g la 100l
apa ).
<ucrarile solului constau in prasile mecanice ( 5-5 ) si 1-2 manuale.
+e langa aceste lucrari,mulcirea cu paie sau materiale plastice "a rezultate %une.
2om%aterea %olilor si "aunatorilor se face mai "es "ecat in camp,"eoarece in sera sunt con"itii
foarte %une pentru atacul agentilor patogeni..npotri'a ciupercilor +):top)tora
parasitica,+).infestans se aplica tratamente cu 9:co"ifol in conc. "e 0,21,a ciupercilor -usarium
o4isporum,3otr:tis cinerea si 2la"osporium ful'um cu 3enlate-0,051 sau (it)ane 9-55-
0,21..npotri'a musculitei al%e ( /rialeuro"es 'apurariorum ) cu 0ltraci" 50 E2-0,11 sau =ogos-
0,11,iar inpotri'a paianjenului rosu ( /etranic)us urticae ) cu +olacarito4-0,151 s.a.
(irijarea plantelor se face prin aplicarea mai multor lucrari cu scopul "e a o%tine pro"uctii mai
timpurii si "e %una calitate:-+alisatul plantelor prin legarea acestora cu sfori "e sustinere.-iecare
planta se leaga cu cate o sfoara,un capat se leaga la %aza plantei si cu celalalt "e spalierul "e sus a
serei.+erio"ic plantele se rasucesc pe "upa sfoara.
-2opilitul se e4ecuta in"epartan"u-se toti copilii ce apar can" acestia au 5-10cm
lungime.8peratia se face cu mana,a'an" grija ca plantele sa nu fie ranite

-2arnitul consta in ruperea "easupra a -12 inflorescente cu 50-&0 "e zile inainte "e "esfiintarea
culturii ( in luna aprilie ).

-(efolierea planelor consta in ruperea frunzelor %atrane "e la %aza care nu au un rol acti' in
)ranirea plantelor.Astfel se realizeaza o %una aerisire a plantelor,se usureaza aplicarea lucrarilor
si se inlatura focarele "e infectie cu %oli si "aunatori.
(atorita ne%ulozitatii pronuntate in perioa"a "e iarna,inflorirea si legarea fructelor nu se face
normal..n aceste con"itii se pro"uc fie ca"erea %o%ocilor inainte "e inflorire,fie o polenizare
incompleta "in care rezulta fructe mici necomercializa%ile.
Rosia este o planta erbacee, anuala, prezenta in zonele globului cu climat temperat.
Rosiile sunt una din principalele culturi din gradina de legume, atat datorita cultivarii relativ usoare
cat si pentru proprietatile fructului, care e un aliment foarte valoros, ce contine insemnate cantitati de
substante hranitoare.
Intr-un kg de rosii se gasesc cca 30-40 gr zaharuri, 20-0 gr vitamina !, 20-0 gr vitamina ", 40-#0
mg calciu, 20-30 mg fier.
Rosiile$tomatele% cer multa lumina, mai ales in rasadnita si solarii. !u nevoie de multa hrana, de
aceea trebuie cultivate in soluri fertile, ingrasate treptat cu ingrasaminte naturale.
Rosiile se cultiva mai mult prin rasad, desi se pot cultiva cu rezultate bune si prin semanare directa in
camp. Rasadul pentru culturile timpurii se produce in rasadnite calde, in care se seamana in luna
februarie intre # si & grame samanta la ' mp.
(a 2-3 saptamani de la rasarire, atunci cand apar primele frunze adevarate, rasadul se repica la
distanta de '0)'0 cm daca vrem sa obtinem un rasad viguros si avem spatiu suficient. Rezultate mai
bune se pot obtine prin repicarea la cuiburi sau ghivece nutritive.
*entru cultura de vara, semanatul in rasadnita se face la inceputul lunii martie. "and a trecut
pericolul brumelor tarzii de primavara, incepand cu mi+locul lunii aprilie si pana in luna mai, rasadurile
de tomate se pot planta in gradina.
*lantarea se face la 0-,0 cm intre randuri pentru soiurile cu portul mai mic si la ,0-&0 cm intre
randuri si 30-40 cm pe rand pentru soiurile mai mari. (a plantare este bine sa se puna la cuib un
pumn de mranita care se amesteca cu pamantul din cuib.
-upa plantare rasadul se uda cu '-',# litri apa la cuib sau se iriga intre randuri. .ste foarte important
sa retinem ca la rosii nu se stropesc direct plantele/
-upa plantare, rasadurile trebuie aracite pentru asigurarea sustinerii. !racii de lemn de '-',2 m
lungime se infig in pamant in dreptul fiecarei plante inspre nord . 0au se instaleaza spalieri mai grosi
de lemn de ,0-&0 cm din 2 in 2 metri pe rand, pe care se intinde sarma la #0-0 cm inaltime.
In afara prasilelor repetate pentru spargerea crustei si combaterea buruienilor, se mai efectueaza
urmatoarele lucrari1
Legatul de arac sau de spalier
lucrarea se face pe masura ce tufele se incarca cu rod si devin mai grele. (egarea se face cu sfori,
fasii de carpe sau alt material te2tile, imediat sub frunze, incon+urand tulpina in asa fel incat fructele
sa aiba loc sa creasca.
Copilitul, ruperea lastarilor crescuti sub frunzele principale,
se face imediat ce acestia apar, pentru o buna dezvoltare a fructelor. 0e pot lasa '-2 lastari la tufa,
din cei care apar in prea+ma primului ciorchine de fructe, pentru cresterea productiei.
Udarea
se face la -, zile, functie de gradul de uscare al pamantului. *rimavara si la inceputul verii, rosiile se
uda dimineata, pentru ca pamantul sa se incalzeasca in timpul zilei, iar plantele sa nu sufere de
raceala din timpul noptii. 3ara, udarea se face seara si noaptea, cand solul s-a mai racorit. (a udare
trebuie urmarit ca apa sa a+unga la radacini si nu direct pe planta, iar apa folosita sa nu fie rece, ci
trebuie lasata la soare pentru a se incalzi un pic. ingrasarea pamantului se face o data la '0-'# zile
de la plantarea rasadurilor, apoi la 2 saptamani. in acest scop e indicat sa se foloseasca
ingrasaminte naturale, precum gunoiul animal $' galeata gunoi se subtiaza cu # galeti apa%, '0-'#
litri la ' mp, sau mranita, care se imprastie printre plante si se ingroapa prin prasit in sol.
Carnitul
este o lucrare foarte indicata, atat pentru culturile timpurii cat si pentru cele tarzii. "onsta in retezarea
varfului plantei la 2-3 frunze deasupra ultimului ciorchine de fructe. (a tomatele timpurii se lasa 4-#
ciorchini de fructe, iar la cele tarzii -& ciorchini. *rin aceasta lucrare se grabeste coacerea fructelor
in cazul rosiilor timpurii, se asigura fructe mari si carnoase la cultura de vara, iar la cea tarzie se
accelereaza coacerea inainte de caderea brumei.
Recoltarea tomatelor se face pe masura coacerii lor, in mai multe randuri.
'. Introducere
4omatele tirzii sunt crescute in general pentru conservare, muraturi si pastrare indelungata. -in acest motiv sunt
necesare soiuri speciale, destinate pentru scopuri anumite. *ot fi recomandate soiuri mi+locii si tardive1 "redo, 5achel,
*otoc, 3iza, "uboc 6oldovi, 7ovinca *ridnestrovia. 5achel, 8allada, "oral, 7ovicioc, 0negopad crescute prin rasad,
si soiuri timpurii si semitimpurii *ersei, (eana, 3ictorina, *osveascenie, 6ariusca, 9ni2 si hibrizii din seria 0oiuz
semanate direct in sol, sau rasad crescut in luna mai. *e spalier si haragi se poate de crescut soiurile indeterminante
de tip -e-8arao, :loria, hibrizii din seria 0oiuz.
2. 0emanatul
0oiurile mi+locii si tardive pot fi semanate in sere sau rasadnite la sfirsitul lunii martie, inceputul lunii aprilie, dupa
alegerea rasadului de varza timpurie. 0oiurile si hibrizii timpurii si semitimpurii, independent de metoda cresterii, prin
rasad sau insemintare directa in sol, trebuie de efectuat semanatul de la 20 aprilie pina la '0-'# mai, incepind cu
soiuri mai tirzii. "resterea prin rasad este binevenita, fiindca da posibilitatea de a economisi terenul si permite
utilizarea suprafetelor eliberate dupa culturile timpurii1 varza timpurie, mazare verde, ceapa pentru cozi verzi, usturoi,
marar, patrun+el pentru frunze si alte culturi.
3. 0chema si metoda de semanat
In sere, rasadnite sau vetre reci semanatul se efectueaza in rinduri, dupa schema '023 sau &24 cm, pentru obtinerea
a 300-3#0 buc)m; de rasad. !dincimea de semanat < ',#<2,# cm. In cimp trebuie de semanat dupa schema de
crestere ,023<# sau $=02#0% 2 3<# cu 4 raritul ulterior. !dincimea de semanat < 3<4 cm. 0emanatul se efectueaza cu
mina sau, daca sunt posibilitati cu semanatoarea 097- 4,2 sau 0"97-4,2.
7orma de insamintare1 in sere < 2<3 g)m;, in cimp < 0,&<',# kg)ha.
4. *lantarea
*lantarea se efectueaza cu rasad de virsta 3#<40 zile, in brazde bine udate la adincimea de '0<'# cm. 0chema de
plantat este diferita in dependenta de soi. *entru soiurile cu tufa determinanta < ,022# sau $=02#0%22#, pentru soiurile
semideterminante si indeterminante se mareste intervalul intre rinduri cu '0<20 cm si in rinduri pina la 30<3# cm.
#. "ultivarea.
4oate procedeele de ingri+ire a plantelor consta in afinarea solului si nimicirea buruienilor la timp, combaterea
gindacului de "olorado si maladiilor. *entru imbunatatirea cresterii radacinilor in timpul primei afinari este necesar de
efectuat musiroirea inalta.
. 5ertilizarea
"antitatea de ingrasaminte minerale si organice introduse in sol depinde de premargatori si metoda de crestere.
4oamna in aratura se introduc 40<0 t)ha de gunoi de gra+d impreuna cu ingrasamintele minerale 740*&0>&0. *e
solurile de lunca inundabila este rational ca primavara sub cultivatie de introdus ingrasaminte minerale. *e loturile
dupa culturile timpurii, in dependenta de cantitate si ce fel de ingrasaminte au fost introduse toamna, se adauga pina
la ,0? din doza ingrasamintelor minerale odata cu cultivatia. (a tomatele semanate direct in cimp este necesar, ca in
timpul insamintarii de introdus in brazde superfosfat granulat sau amofos in cantitate de 20<30 kg)ha. .ste eficienta
ingrasarea suplimentara in perioada cu temperaturi +oase, cu amofos, cu doza de 30<#0 kg)ha.
,. @datul.
5iind crescute in luni cu temperaturi ridicate tomatele tirzii cer multa apa in prima perioada de crestere de la rasadit
pina la inflorire. *entru tomatele semanate direct in cimp, primele doua udari e eficient de efectuat sub forma de
ploaie. *eriodicitatea de udari depinde de cantitatea de ploi si temperatura aerului, dar nu mai rar de o data in trei
saptamini
Tehnologie modern de cultur pentru tomate n solarii (ciclul I iarna-vara)
Introducere
*roducerea tomatelor An scop comercial An sere reci, neAncBlzite sau solarii reci sau minimal AncBlzite se face An
RomCnia An cicluri1 primul de iarna-vara, iar cel de<al doilea vara-toamna. .2istB i o a treia formB de producere a
tomatelor sub forma unui ciclu mai lung de primBvarB-toamnB An zonele An care tipul constructiv al serelor, clima mai
rece sau producerea altor legume cum ar fi varza, spanac, morcov, ceapa, etc care AntCrzie plantarea tomatelor nu
permite efectuarea a 2 culturi consecutive de tomate $aceasta formB este particulara zonei legumicole 8Bleni%. *ractic
ciclul I $ciclu scurt sau mediu%, ciclu II $ciclu mediu% i ciclul intermediar mai lung reprezintB An acest moment formele
principale i ma+oritare An care se produc tomatele An RomCnia, cu e2cep ia serelor profesionale sau a serelor din
sticlB rBmase An func iune An care ciclul de produc ie este u or diferit.

*e scurt ce AnseamnB cele 3 forme
Ciclul I de produc ie:
'.semBnarea se face iarna $de la sfCr itul lunii decembrie pana la +umBtatea lunii februarie%D
2.plantarea se face primBvara devreme $de la Anceputul lunii 6artie% pana la +umBtatea lunii !prilie cel mai tCrziu.
7umBrul de eta+e lBsat este cuprins intre 3 $ciclu foarte scurt, e2tratimpuriu% pana la eta+e $ciclu mediu%D
Recoltarea Ancepe dupB +umBtatea lunii 6ai i dureazB An func ie de plantare i nr de eta+e lBsat pCnB la +umBtatea
lunii iunieD
Ciclu II de produc ie;
0emBnarea se face primBvara sau vara cu circa 3-4 sBptBmCni Anainte de terminarea culturii care va fi schimbatB cu
tomateD
*lantarea se face AncepCnd cu 20 iunie pana la +umBtatea lunii iulieD
7umBrul de eta+e este An acest caz mai mare decCt primul i variazB de la eta+e pana la &, '0 sau chiar '2 eta+e
dacB sunt condi ii $plantare devreme i structura AnaltB a solarului%D
Recoltarea Ancepe de la sfCr itul lunii august pCnB toamna tCrziu An func ie de plantare, numBr de eta+e lBsat i
condi iile asigurate de tipul constructiv al solaruluiD
Ciclu intermediar mai lung:
0emBnarea se face dupB +umBtatea lunii martie pana la +umBtatea lunii aprilieD
*lantarea are loc de obicei An cursul lunii maiD
7umBrul de eta+e lBsat este An func ie de cCt permite construc ia serei)solaruluiD
Recoltarea Ancepe dupB +umBtatea lunii iulie i ine pCnB toamna tCrziu An func ie de numBrul de eta+e lBsateD
Otinerea rasadurilor !U!"
Tehnologie modern de cultur pentru tomate n solarii (ciclul I iarna-vara)
*rincipalele constrCngeri care trebuie avute An vedere pentru ob inerea An condi ii de rentabilitate a tomatelor An primul
ciclu de produc ie sunt1
O inerea rsadurilor < este necesar un spa iu special amena+at pentru crearea condi iilor optime de dezvoltare a
plBntu elor $An condi iile An care afarB sunt temperaturi negative e2treme%1 temperaturB, luminB, aerisire, irigareD
Tipul constructiv al solarului $lB ime, AnBl im e, volum mare de aer, prezen a foliilor profesionale de acoperire, etc%D
*entru ob inerea unor recolte Analt productive, de bunB calitate i cCt mai timpurii este esen ialB calitatea rsadului
la plantare.
@n rBsad de tomate de bunB calitate necesar pentru ciclul I de produc ie trebuie sB AndeplineascB urmBtorii parametri
de calitate1
'.0B aibB vCrsta cuprinsa Antre ## < ,0 zileD
2.0B se vadB bine primul buchet floral dar An nici un caz sB fie AnfloritD
3.0B aibB AnBl imea cuprinsB Antre 20 < 30 cmD
4.0B fie erecte la plantare $sB nu se aplece dupB plantare datoritB fragilitB ii tulpinii%D
#.0B fie libere de virusuri, boli i dBunBtori $este necesarB efectuarea de tratamente fitosanitare pe timpul
vegeta iei rBsadurilor%D
.0B nu prezinte caren e de macro sau microelemente $este necesarB efectuarea de fertilizBri radiculare i foliare pe
tot parcursul dezvoltBrii rBsadurilor%D
,.0B nu fie etiolateD
&.0B fie viguroase i sa prezinte un sistem radicular bine dezvoltat care sa ocupe Antreg volumul de substratD
=.0B nu prezinte deteriorBri mecanice An urma manipulBrii sau orice astfel de stricBciuniD
'0.0B fie turgescente $sa nu fie ofilite%D
''.0B fie cBliteD
Rasaduri de tomate
*roducerea rBsadurilor implicB 2 etape tehnologice1
'. !emnatul care poate sa se facB An 2 moduri1
a% #e pat germinativ; !ten ie/ 7u ne referim la patul germinativ cald pe gunoi de gra+d < aceasta metoda nu este
sub nici o forma recomandata pentru ob inerea unui rBsadprofesional, uniform calitativ, iar pierderile economice An
cazul An care se utilizeazB semin e hibrid profesionale sunt foarte mari/
Rasaduri de tomate produse pe pat germinativ
b% $n tvi e alveolare;
4avite alveolare pregatite pentru semanare directa
Repicatul plBntu elor din patul germinativ sau celulele alveolare se face An ghivece de plasticD
!emnatul
0emBnarea tomatelor pentru ciclul I e2tratimpuriu i timpuriu are loc intre 2-20 ianuarie. En unele regiuni $An bazinul
legumicol 6atca% semBnatul are loc chiar i mai devreme $2#-3' decembrie% dar respectivii fermieri dispun de
AncBlzirea solariilor)serelor dupB plantare i de asemenea tipul constructiv al solariilor dublat de utilizarea celor mai
moderne folii profesionale de acoperire a lor le permite plantarea foarte devreme, sfCr itul lunii februarie < Anceputul
lunii martie cu un risc minim de Anghe are a tomatelor.
0emBnatul se face pe pat germinativ sau An tBvi e alveolare. En ambele cazuri substratul de semBnat este reprezentat
de turba special tratata pentru optimizarea ."-ului i pF-ului i cu adaos de fertilizatori. "ondi iile pentru ca un
substrat profesional pe baza de turba sa fie utilizat An producerea rBsadurilor An prima fazB $semBnat-repicat% sunt
urmBtoarele1
'. p%-ul & '(' ) *('D Verifica i ntotdeauna ca pe ambalajul substratului sa fie men ionat pH-ul i sa fie cuprins intre
aceste valori! Turba sau substratul cu valori ale pH-ului sub 5 nu este pentru semnat!
2. +C-ul sa nu ,ie mai mare de: - d!.m, de preferat 0,-0,& d0)mD
3. 0a aibB adaos de ,ertili/atori 0#1 i microelemente D aceste adaosuri sunt necesare hrBnirii plBntu elor An
primele 2 sBptBmCniD
4. 2ranula ia sa ,ie cuprinsa intre 3 ) -3 mm , recomandata fiind cea intre 0-#mm/
#. Tura sa ,ie lond, pentru semBnat fiind recomandat un amestec de turbB blondB i turbB neagrBD
. ! con in aditivi de umectare D !ce ti aditivi nu sunt obligatorii AnsB trebuie o mai mare gri+B la irigarea constantB
a substratului/
Recomandarea noastrB este ca cel pu in semBnatul sB fie fBcut doar An substrat profesional pentru semBnat $cu
specifica iile tehnice de mai sus% fBrB alte adaosuri. -acB totu i se utilizeazB i pBmCnt AmpreunB cu turbB, pBmCntul
trebuie sa fie de pBdure i An nici un caz din e2ploata ii agricole $din sera sau gradina proprie sau din cCmp%.
@tilizarea doar a substratului profesional pe bazB de turbB pentru semBnat are o serie de avanta+e comparati v cu
utilizarea altor substraturi sau amestecuri1

!vanta+e utilizare substrat profesional de turba
!ustrat pro,esional #m4nt sau alte amestecuri
(iber de semin e de iarbB sau insecte
*lin de semin e i pot fi prezente i
insecte
(iber de boli din comple2ul GcBderea plBntu elorH Risc crescut de cBdere a plBntu elor
pF i ." optime pentru germinare i dezvoltare a rBsadurilor
pF i ." variazB An func ie de sursa
utilizata
!daos perfect optimizat de minerale pentru prima parte de dezvoltare
arBsadurilor
"on inut necunoscut de minerale
9b inerea de rBsaduri uniforme 7euniformitate a rBsBririi
-ezvoltare radiculara bogata -ezvoltare radiculara deficitara
-e asemenea mai meritB men ionat i faptul cB la opera ia tehnologicB de repicare din patul germinativ pe bazB de
turbB, rBdBcinile plBntu elor nu suferB rBni ma+ore datoritB granula iei foarte mici a turbei i u urin ei desprinderii pe
cCnd An cazul An care este utilizat pBmCntul ruperea ramifica iilor radiculare tinere sunt practic inevitabile creCnd astfel
largi por i de intrare pentru boli vasculare dupB repicare i un stres An plus pentru plBntu ele tinere i fragile.
#arametrii i condi iile necesare unei germinri optime a semin elor de tomate sunt urmtorii:
Temperatura optim de germinare este cuprins intre: 22-26
o
! Temperatura de germinare nu trebuie s fie mai mic
de "5
o
!
#miditatea de "$$%
&ipsa complet a luminii n primele 'ile p(n la rsrire )acoperire cu 'iare sau carton din *(rtie+!
,n ca'ul n care se utili'ea' substratul profesional pentru semnat opera iile te*nologice sunt urmtoarele:
-e ud cu ap turba p(n la umectarea complet.
-e trasea' r(ndurile printr-o u oara apsare a substratului.
Randuri trasate in substrat de turba pentru semanre
-e pun semin ele una c(te una pe r(nd.
0emanare pe pat germinativ in substrat de turba
-e acoper cu un strat fin de substrat de ma/im $05 cm )nu mai mult deoarece semin ele de tomate au mic putere
germinativ0 o greutate prea mare sau un strat prea mare deasupra nt(r'iind foarte mult rsrirea+.
1u se mai ud ulterior 2 datorit granula iei mici a turbei adugarea ulterioar de ap conduce ori la descoperirea
semin elor ori la ngroparea mai ad(nc a lor! i ntr-un ca' i n celalalt rsrirea nu va fi uniform.
-e acoper cu 'iare sau cartoane de *(rtie patul germinativ peste care se poate pune o folie cu rol de re inere c(t
mai mult timp a umidit ii de "$$% necesare germinrii i rsrii optime a tomatelor. 3ten ie!!! 3ceasta metod cu
folie pentru acoperirea patului germinativ se aplic numai pentru semnarea tomatelor n timpul iernii c(nd
intensitatea soarelui este mic i nu crea' probleme tomatelor. n timpul primverii i mai ales n timpul verii nu se
utili'ea' sub nici o forma acoperirea cu folie a semin elor deoarece conduce la sufocarea i distrugerea plntu elor!
-e asigur o temperatur constant 'i4noapte cuprins ntre 22-26
o
dar nu mai mic de "5
o
. temperaturile mai
mici cuprinse ntre "5-"5
o
nu afectea' iremediabil tomatele doar nt(r'ie foarte mult germinarea i rsrirea )cu
p(n la 2 sptm(ni+!
6ac temperaturile sunt optime dup 7-6 'ile ncep s apar primele plntu e0 iar dup ce fenomenul de rsrire are
loc n masa se nltur materialele de acoperire pentru a preveni alungirea rsadurilor rsrite0 c*iar dac rsrirea
nu este de "$$%!
4oate etapele tehnologice de mai sus se respecta i An cazul semBnBrii An tBvi e alveolare cu men iunea cB
semBnarea An ele se face cu cCte o singurB sBmCn a An fiecare celulB alveolarB.

*regatire si semanat in tavi alveolare
!vanta+ele utilizBrii alveolelor pentru semBnare fatB de patul germinativ sunt1
'. *ot fi lBsate ,-'0 zile mai mult pCnB la repicare $An func ie de numBrul de celule)alveolB pot fi lBsate chiar mai mult%
datoritB distan elor Antre plante mult mai mari decCt An patul germinativ $avanta+ul care derivB de aici este economia
de cBldurB care se face prin prelungirea timpului petrecut de rBsadurile nerepicate An acela i spa iu mai mic decCt
spa iul ocupat de rBsadurile repicate% D
2. RBnirea rBdBcinilor tinere la opera ia de repicare este diminuatB la minim fa B de cazul An care plBntu ele sunt luate
din patul germinativ unde firele radiculare ale unei plBntu e s-au AntrepBtruns cu cele ale vecinelorD
3. RBsadul este mai viguros datoritB densitB ii mici intre pla nteD
4. @niformitatea rBsadurilor este foarte bunBD

Rasaduri produse in tavi alveolare
!ceastB metodB de semBnare An tBvi e alveolare are i un dezavanta+, acela cB opera iunea de repicare An ghivece va
fi un pic mai dificilB, practic va dura mai mult.
-upB rBsBrirea completB a plBntu elor este necesarB schimbarea temperaturii constante zi)noapte cu alternan a
temperaturii zi)noapte astfel este nevoie ca An timpul zilei temperaturile sB fie cuprinse Antre 22-2
o
", iar noaptea Antre
'-20
o
". !ceastB alternan B este necesarB pentru dezvoltarea optimB a rBsadurilor. 9 temperaturB constantB
zi)noapte sau o temperaturB mai mare An timpul nop ii decCt An timpul zilei va duce la o cre tere acceleratB a tulpinii
$tulpinB sub ire% An dauna masei vegetale reprezentate de frunzuli e, tulpinB groasB ivolum radicular. -e asemenea
se urmBre te umiditatea substratului care se va iriga constant pe toatB perioada pCnB la repicare. 9 datB cu irigarea
se pot efectua i fertilizBri i tratamente fitosanitare obligatoriu dacB semBnatul a fost efectuat An pBmCnt sau amestec
cu pBmCnt. 5ertilizBri se fac An aceasta perioadB cu AngrB Bminte minerale cu raport echilibrat 7*> (!olu,eed
53:53:53), adaos de magneziu i microelemente. -ozele de AngrB Bminte sunt foarte mici de '0-20 gr)'0 litri de apB
$0,' < 0,2?%, An practicB se utilizeazB ' lingurB de AngrB BmCnt 7*> (!olu,eed 53:53:53) la o gBleatB de apB. -e
asemenea pentru o dezvoltare armonioasB a sistemului radicular i rezisten a mBritB la stresuri a micilor rBsaduri se
poate utiliza prin udare sau stropire !#6I0T+0+ An doze de '0 ml)'0 litri apB. 4ratamentele fitosanitare An aceastB
perioadB includ un fungicid contra comple2ului cBderii plBntu elor $pentru evitarea riscului de fitoto2icitate se
recomandB *revicur An dozB 0,'#? - la aceastB dozB nu arde vCrful sau frunzuli ele tinere%, un insecticid contra
insectelor ce apar imediat se se AncBlze te spa iul unde se seamBnB. Recomandarea noastrB ca insecticid pentru
prima fazB de dezvoltare a rBsadurilor este !ctara An dozB de 0,02? - avanta+ele utilizBrii acestui insecticid in
de sistemicitatea totalB a sa i foarte important este faptul cB planta Al poate lua prin sistemul radicular fiind u or
transportat An vCrfurile de cre tere prote+Cnd plantele eficient i din interior e2act An locurile unde sunt cele mai
sensibile i unde sunt cel mai adesea atacate de insecte, de asemenea a+uns An vCrfurile de cre tere !ctara induce i
un efect de biostimulare a meristemelor de cre tere, un avanta+ An plus la utilizarea sa An primele faze de dezvoltare.
-acB e2istB riscul apari iei de acarieni se recomandB utilizarea unui acaricid de genul 3ertimec sau 6ilbeknock. @nul
sau douB tratamente fitosanitare preventive pCnB la repicare sunt de a+uns An cazul An care nu se observB
apari ia simptomelor de boalB sau apari ia insectelor An rBsadni B.
-e men ionat i de re inut este faptul cB dacB producerea rBsadurilor se face Antr-un spa iu utilizat anterior pentru
culturile de legume este imperios necesarB dezinfec ia prealabila a solului i a structurii An primul rCnd pentru insecte
i acarieni/ -ezinfec ia se poate face cu cCteva zile Anainte de semBnat odatB cu AncBlzirea rBsadni ei cu un
insecticid-acaricid $4alstar de e2emplu% prin stropirea solului i a structurii de lemn cu o doza de 2-# ori mai mare $nu
are ce sB afecteze%, se Anchide spa iul pentru o seara i)sau o zi apoi se aerise te. 7u uita i sB respecta i normele i
mBsurile de securitate $verifica i i citi i eticheta Anainte de utilizare% atunci cCnd aplica i produse to2ice/
6epicarea
*erioada cuprinsB Antre semBnat i repicat este de 20-30 zile An func ie de temperatura din rBsadni B i substratul
utilizat. *ractic rBsadul este gata de repicat din momentul An care poate fi manevrat fBrB riscul de a fi rupt sau
deteriorat An cursul opera iilor de repicare $chiar dacB nu sunt Amplinite cele 20 zile me ionate mai sus%. -e asemenea
este bine sB aibB 2 frunze adevBrate bine dezvoltate i un sistem radicular bine dezvoltat. EntCrzierea repicatului
conduce inevitabil la alungirea necorespunzBtoare a tulpinii i cu efecte negative grave pe termen lung pentru plante.
Repicarea tomatelor se face obligatoriu An ghivece de plastic mate, Anchise la culoare, prin care nu pBtrunde lumina la
rBdBcinB. -e re inut cB rBdBcinile care vin An contact cu lumina A i reduc pCnB la pierderea func iile specifice de
absorb ie a apei i elementelor nutritive/ -e asemenea trebuie re inut faptul cB, indiferent de plantele repicate,
un volum mai mare de substrat este Antotdeauna de preferat An locul unui volum mai mic.
Rasaduri crescute An tBvi de 4# celule $st% si in tavi de 2& celule $dr%
-iferen e de dezvoltare a rasadului An volume diferite de substrat

*entru ob inerea rBsadurilor de tomate pentru ciclul I sunt recomandate ghivecele rotunde cu diametrul de = cm sau
'0 cm cu AnBl ime cCt mai mare. -e asemenea mai pot fi utilizate i tBvile alveolare de 2& celule)tBvi a, dar trebuie
avutB mare gri+B sB nu se AntCrzie perioada de plantare deoarece plantele vor cre te e2ploziv An AnBl ime Antr-un timp
foarte scurt.
0ubstratul utilizat pentru repicare poate fi un amestec de pBmCnt de pBdure cu turbB, chiar cea utilizatB la semBnat
poate fi utilizatB. -acB nu se utilizeazB turbB pentru AmbunBtB irea te2turii substratului i se utilizeazB mrani B de
e2emplu $metodB utilizatB cu succes pe scarB largB An marile bazine legumicole% trebuie avutB gri+B ca aceasta sB fie
foarte bine descompusB, cu o te2turB foarte finB, sB fie de bovine sau ovine $An nici Antr-un caz de pBsBri///% i sB nu se
adauge An cantitB i e2agerate $un raport de ')4 sau ')# nu are efecte negative asupra dezvoltBrii rBsadurilor%.
@tilizarea gunoiului de gra+d care nu este bine descompus ca amestec pentru substratul de rBsad conduce la arderea
rBdBcinilor, la dega+area de amoniac ce AngBlbenesc micile plBntu e i le opresc din cre tere. -acB gunoiul este
insuficient descompus e2istB riscul ca imediat dupB repicare sB pice toate rBsadurile datoritB dega+Brii unei cantitB i
mari de amoniac $dega+are indusB de umezirea gunoiului i temperaturile mari% Antr-un timp foarte scurt. -in aceste
motive, pentru evitarea riscurilor cauzate de sursele de gunoi de gra+d sau de starea de descompunere se poate
utiliza cu succes amestecul de pBmCnt de pBdure cu substrat pentru rBsaduri.
Imediat dupB repicare se men ine o zi sau douB o temperaturB constantB zi)noapte de 22-24
o
" pentru reducerea
stresului de repicare i reluarea cCt mai rapidB a dezvoltBrii rBsadurilor. -upB aceste 2 zile se revine la alternan a
zi)noapte a temperaturilor. -iferen a temperaturilor dintre zi i noapte trebuie sB fie de #-,
o
", cu men iunea cB nu
trebuie ca temperaturile Anregistrate noaptea sau ziua sB scadB sub #
o
", iar o temperatura mai mare noaptea decCt
ziua va induce alungirea tulpinilor An dauna dezvoltBrii vegetative normale.
*e tot parcursul dezvoltBrii rBsadurilor se va urmBri ca plantele sB fie constant udate, fertilizate i tratate contra
dBunBtorilor. "a i An cazul semBnatului i spa iul utilizat pentru repicare arBsadurilor trebuie dezinfectat An acela i
mod. -ezinfec ia prealabilB a spa iului reduce foarte mult riscurile apari iei unui atac de insecte asupra rBsadurilor.
*rezen a An rBsadni B a insectelor $4hrips, musculi a albB, musculi a neagrB%, chiar i Antr-un numBr e2trem de redus
poate provoca pagube uria e deoarece aceste insecte distrug prin hrBnire An special vCrful de cre tere $partea cea
mai moale, suculenta i sensibila a plBntu elor An aceastB faza de dezvoltare% a numeroase rBsaduri $rBsadurile au o
densitate mult mai mare decCt plantele de culturB%. "um 4hripsul A i Ancepe activitatea de hrBnire la o temperatura de
&
o
", indiferent de anotimp, probabilitatea apari iei lui An astfel de spa ii este aproape certB. -in acest motiv
recomandBm ca de la prima sau cel tCrziu la a doua irigare sB se utilizeze !ctara pentru protec ia rBsadurilor contra
unor astfel de insecte. -e asemenea '-2 tratamente cu *revicur contra cBderii plBntu elor sunt recomandate An
aceastB perioadB $'0-'4 zile de pauzB Antre tratamente%. "a i alternativB la *revicur poate fi utilizat i 4opsin sau
5olpan contra cBderii plBntu elor dar cu mare aten ie sB nu se atingB vCrfurile sensibile ale rBsadurilor deoarece
e2istB riscul ma+or ca acestea sB fie distruse An urma tratamentului dacB nu este corespunzBtor efectuat. -acB e2istB
pericolul apari iei acarienilor se recomandB i '-2 tratamente cu acaricide cum ar fi 3ertimec sau 6ilbeknock.
!plicarea AngrB Bmintelor An aceastB perioadB se face constant la fiecare irigare. "a i fertilizatori se utilizeazB
AngrB Bminte minerale 7*> echilibrate An acelea i concentra ii ca larBsaduri $'0-20 g ) '0 litri apB%. -e asemenea
pentru o dezvoltare radicularB foarte bunB se pot utiliza agronutrien ii $AngrB Bminte tehnice de ultimB genera ie% cum
ar fi !printene( !al7a8 i Calciamec.9lcaplant: @tilizarea acestor agronutrien i induce dezvoltarea armonioasB a
sistemului radicular, Angro area tulpinii, dezvoltarea viguroasB a sistemului vegetativ, scurtarea distan elor internodale
i de asemenea induce o rezisten B mBritB fa B de stresuri $frig, secetB, atac de boalB, salinitate, etc%.
Referitor la condi iile de temperaturB din aceastB perioadB, An cazul An care se AnregistreazB peste 3#-40
o
" se impune
aerisirea u oarB a spa iului An care se aflB rBsadurile.
-e asemenea, An cazul An care ghivecele au fost a ezate la repicare lipite unele de altele se impune din cCnd An cCnd
rBrirea lor pentru a evita alungirea An AnBl ime a rBsadurilor. 6omentul rBririi este atunci cCnd Ancep sB se atingB
vCrfurile frunzelor adiacente Antre ele. En bazinul legumicol 6atca $dar i An alte zone unde condi iile permit acest
lucru% e2istB opera ia tehnologicB de rBrire a tomatelor, cu circa 2-3 sBptBmCni Anainte de plantare, de pe paturi +os,
direct pe pBmCnt.

Rasaduri rBrite pe pamCnt
!ceastB metodB conferB fermierilor cCteva avanta+e certe1 o rBrire foarte bunB a rAsa"urilor $frunzele vecine nu se
mai ating unele de altele i astfel fiecare plantB beneficiazB de o e2punere i o cantitate ma2imB de luminB, grBbind
dezvoltarea rapidB%, o cBlire optimB a plantelor Anainte de plantare $plantele sunt a ezate direct pe sol, luCnd contact
cu noile condi iile de mediu% i An plus se poate lucra mai bine. -esigur aceastB metodB presupune i o
aten ie sporitB fa B de men inerea temperaturilor optime $sau cel pu in minime de #
o
"% pentru dezvoltarea tomatelor,
din acest motiv aceastB metodB se realizeazB acolo unde sunt condi iile necesare1 sistem de AncBlzire i folii
profesionale de acoperire. *erioada An care ghivecele cu tomate stau pe pBmCnt este de circa 2-3 sBptBmCni, pCnB se
Antrunesc condi iile de plantare An pBmCnt. En cazul An care se utilizeazB aceastB metodB de rBrire direct pe pBmCnt,
iar ghivecele utilizate nu au fund, rBdBcinile rAsa"urilor vor cre te adCnc An sol $cu cCt perioada este mai lungB cu
atCt i cre terea lor va fi mai mare% astfel AncCt la plantare ma+oritatea acestor fascicule radiculare vor fi complet rupe
conducCnd la un stres enorm pentru plante, iar rBnile devin por i de intrare pentru toate bolile de sol, inclusiv
nematozi sau viermi sCrmB. !ceastB rBnire a rBdBcinilor la transplantare este principala cauzB a AmbolnBvirii plantelor
de boli vasculare i infestare cu nematozi i viermi sCrmB .
En cazul An care rAsa"urile cresc An AnBl ime i nu pot fi plantate e2istB cCteva metode de Ancetinire a cre terii tulpinii1
privarea de apB pCnB la limita de ofilire, privarea de cBldura $dar numai pu in de #
o
"% sau utilizarea retardan ilor de
cre tere.
Transplantare !U!"
Transplantarea
Enainte cu cCteva zile de opera ia tehnologicB de transplantare sunt necesare urmBtoarele operatii tehnologice 1
"! se accentuea' clirea rsadurilor prin oprirea cldurii i aerisirea c(t mai tare a spa iului rsadni ei.
2! se stropesc foliar cu un fungicid i insecticid )de preferat am(ndou cu cel pu in o component sistemic+. prin
aplicarea n rsadni se economise te timp0 pesticid i ap0 iar plantele vor fi protejate n momentul plantrii de
eventuale mbolnviri foliare!
7! se pregte te solul pentru transplantare 2 se af(nea' cu motosapa0 se fac gurile pentru plantare0
8! se instalea' sistemul de irigare prin picurare.
#. nainte de plantarea oricrei culturi de legume n sere i solarii este bine s se fac o de'infectare a solului! ea
mai buna metoda este de'infectarea cu circa o lun nainte de plantare cu 9asamid! 6ac nu se poate face
de'infec ia cu 9asamid0 iar n cultura anterioar s-au semnalat nemato'i se recomand cu c(teva 'ile nainte de
plantare aplicarea la sol a unor produse nematocide!
6! dac se utili'ea' mulcirea0 folia transparent de mulcire se instalea' tot nainte de plantare.
:! este recomandat ca nainte de plantare s se aplice un insecticid contra coropi ni elor0 care altfel ar cau'a pierderi
masive imediat dup plantare!
-ensitatea de plantare folositB pentru cultura de tomate An primul ciclu este cuprinsB Antre 40000-4#000 plante)hectar.
0e poate a+unge la aceastB densitate An primul ciclu deoarece plantele nu au putere vegetativB puternicB An timpul
primBverii, tomatele sunt lBsate 3- eta+e dupB care le sunt rupte vCrfurile, astfel cB densitatea foarte mare nu creazB
un stres limitativ puternic plantelor.
"a i mod de plantare se pot utiliza 2 variante1 distante egale Antre rCnduri i distan e alternate Antre rCnduri $douB
apropiate urmate de 2 mai depBrtate%. "ea mai utilizatB metodB An ciclul I este cea cu distan e alternante Antre rCnduri,
de e2emplu distan a Antre rCndurile apropiate de 0 cm, iar distan a Antre rCndurile AndepBrtate de =0 cm. *e rCnd
distan a Antre plante trebuie sB fie de 30-3# cm, astfel se realizeazB o densitate de 40-4#000 de plante)ha .

-istanta alternantB Antre rCnduri $2 apropiate i 2 AndepBrtate%
Irigarea si ,ertili/area !U!"
Irigarea i ,ertili/area
Entotdeauna Anainte de Anfiin area culturilor de l egume se recomanda efectuarea analizelor de sol pentru relevarea
rezervelor de elemente minerale i organice din sol pe de o parte i pe de altB parte pentru Antocmirea riguroasB i
eficientB a unui program de fertilizare adecvat.
(a Antocmirea unui program de fertilizare eficient i optim pentru a ob ine ma2imul productiv i calitativ al unui hibrid
0" 6!R"90.R 0R( ia An calcul urmBtorii parametri1
a) analizele de sol ce relevB nivelele de aprovizionare cu macroelemente $ 7, *, > An principal% mezoelemente $"a i
6g% i microelemente $5e, 8, "u, In, 6n, 6o% dacB este cazulD de asemenea 2 parametri critici lua i An calcul sunt
pF-ul $reac ia acida sau bazicB a solului% i ." $electroconductivitatea sau concentra ia An sBruri a solului%D
) alt parametru luat An calcul este tipul culturii Anfiin ate, cunoscut fiind faptul ca diferite tipuri de legume $tomate,
castrave i, ardei, vinete, etc% au cerin e diferite din punct de vedere al nivelului de macro i microelementeD
c) sezonul de plantare < datoritB faptului cB An timpul anotimpurilor reci de i pot e2ista An sol nivele optime de
aprovizionare cu elemente nutritive acestea nu sunt disponibile plantelor datorita proprietB ilor acestora cCnd solul
este rece $de e2emplu fosforul este un astfel de element care de i este prezent An sol nivelul de disponibilitate pentru
rBdBcinile plantelor scade spre zero AncepCnd cu temperaturi ale solului de '0-'2
o
"%D An schimb vara nu doar cB toate
elementele sunt disponibile plantelor dar datoritB mineralizBrii puternice a materiei organice nivelul de !zot disponibil
cre te considerabilD
d) ciclul de culturB $scurt, mediu, lung% influen eazB semnificativ cantitB ile necesare programului de fertilizare < este
evident cB un ciclu de culturB de 3 eta+e la tomate nu va avea acela i consum fa B de un ciclu de eta+eD
-e i mai sunt i al i parametri lua i An considerare, dar mai pu in relevan i, avCnd parametrii de mai sus se introduc
Antr-o aplica ie softJare de ultimB genera ie care va genera un program de fertilizare strict specific solarului din care a
fost prelevatB proba i pentru cultura care va fi Anfiin atB. Rezultatele ob inute urmCnd o astfel de procedurB pot fi i
cu 40? mai mari fa B de aplicarea AngrB Bmintelor KdupB urecheH.
En cazul An care nu sunt efectuate analize de sol pot fi aplicate AngrB Bmintele dupB un plan general care ine cont
foarte mult de particularitB ile fiziologice ale culturii Anfiin ate $necesar de macro i microelemente, fenofazele de
dezvoltare proprii speciei de legume Anfiin ate%. 0e mai ia An calcul i un nivel peste mediu de sBruri din sol pentru a
preveni un eventual stres de salinitate i se suplimenteazB fosforul, calciul i potasiul. !stfel ca i fertilizare de bazB
se administreazB $de preferat toamna Anainte de arat sau sBpat% gunoi de gra+d descompus de origine bovinB sau
ovinB An doze de 0-&0 tone)ha. -e asemenea tot la fertilizarea de baza se adaugB amendamentul de "alciu
$-olomita% An cazul An care solul are reac ie puternic acidB se cre te doza, iar dacB pF-ul este peste , nu se mai
recomandB aplicarea sa. -oza la hectar de dolomitB este de circa 3 tone)ha odata la 3 ani sau ' tona)ha anual. @n alt
amendament foarte necesar este superfosfatul $An caz ca este superfosfat simplu 20? se aplicB pCnB #00 kg)ha%. 9
parte din elementele nutritive necesare culturii de tomate sunt asigurate de fertilizarea de baza, o alta parte de
rezervele solului, iar restul necesar dezvoltBrii optime a plantelor se aplica An timpul culturii numindu-se ,ertili/are
,a/ial:
!plicarea AngrB Bmintelor An fertilizarea fazialB se face prin 2 metode1
'. !plicare radicularB, la sol AmpreunB cu apa de irigare, procedeu denumit ,ertiirigareD
2. !plicare prin stropire, singure sau AmpreunB cu anumite pesticide $aten ie la compatibilitB i% < procedeu
denumit ,ertili/are ,oliarD
!dministrarea AngrB Bmintelor An timpul dezvoltBrii plantelor trebuie sB inB cont de urmBtoarele aspecte1
a% fazele fenologice de dezvoltare1 plantare-Anflorire, Anflorire etapa I < Anflorire etapa III, dezvoltare vegetativa intensB,
recoltare, etcD
b% intensificarea unor procese naturale ale plantei An condi iile An care parametrii de mediu nu sunt propici dezvoltBrii
optime a tomatelor1 dezvoltare radicularB puternicB, inducerea Anfloririi, mBrirea fructelor, etcD
c% revenirea rapida a plantelor An urma unor stresuri suferite1 transplantare, salinitate, frig, secetB, cBldurB, umiditate
e2cesivB, atac de boli, etc.
(uCnd An considerare toate aspectele prezentate mai sus 0" 6!R"90.R 0R( oferB consultan B agricolB
profesionalB privind managementul administrBrii fertilizatorilor la culturile dumneavoastrB de legume.
Irigarea, alBturi de pregBtirea corespunzBtoare a solului Anainte de plantare, reprezintB unul din cei mai importa i
factori ce conduc la succesul unei culturi de legume. 6ai +os sunt prezentate cCteva principii de bazB An ceea ce
prive te irigarea culturilor de legume An sere i solarii1
"! cea mai recomandat metod de irigare pentru tomate n sere i solarii este irigarea prin picurare. )ve'i avantaje+
2! pentru culturile de tomate instala ia de irigare prin picurare utili'at trebuie s ndeplineasc urmtoarele condi ii.
a+ s asigure un debit de "06 2 205 &4*4picurtor la o presiune a apei de $05 2 " atm
b+ s aib distan a ntre picurtori de 2$ 2 7$ cm );e ine i c nu este o condi ie ca picurtorul sa fie la ba'a
tulpinii tomatelor0 dar linia de picurare trebuie s fie c(t mai aproape de plante+.
7! irigarea trebuie s se fac ntotdeauna c(t mai diminea posibil )recomandat este cu "-2 ore nainte de rsritul
soarelui+.
8! irigarea trebuie fcut c(t mai des i constant posibil0 frecven a cea mai recomandat fiind n fiecare 'i cu o
cantitate de ap coroborat cu condi iile de mediu: mai pu in n 'ilele reci i mai mult n 'ilele clduroas e.
5! la fiecare irigare se adaug i fertili'atori0 respect(ndu-se principiul ct mai des n por iuni ct mai mici
(fertilizare cu linguri a); astfel do'a recomandat sptm(nal se va aplica 'ilnic n por iuni egale cu numrul
aplicrilor efectuate 2 de e/emplu dac avem de aplicat " <g dintr-un anumit ngr m(nt pe sptm(n i n acea
sptm(n se vor face 5 irigri0 la fiecare irigare se vor aplica i " : 5 = $02 <g ngr m(nt 4 irigare! 3stfel planta va
utili'a tot ngr m(ntul i nu va mai suferi de pe urma ocului salin datorat aplicrii unei cantit i mari de
ngr m(nt!
Tratamente ;itosanitare !U!"
Tratamentele ,itosanitare
"a i An cazul celorlalte verigi tehnologice i An cazul combaterii dBunBtorilor sunt anumite principii generale care
trebuie respectate indiferent de culturile prote+ate sau de produsele comerciale folosite. *lanurile de combatere a
dBunBtorilor elaborate de 0" 6!R"90.R 0R( au ca bazB principiul cB prevenirea apari iei bolilor este mai pu in
costisitoare decCt combaterea lor,. En continuare vB prezentBm cCteva linii generale de Andrumare An
utilizarea pesticidelor An combaterea dBunBtorilor1
"! citi i etic*eta i respecta i ntotdeauna recomandrile i msurile de securitate ale utili'rii produselor de protec ie
a plantelor.
2! n prima parte de de'voltare a plantelor )dup transplantare+ se utili'ea' fungicide cu cel pu in 2 componente:
una de contact i una sistemic! ;a ionamentul utili'rii unor astfel de compu i n perioada men ionat este dat de
faptul c plantele au un ritm accelerat de de'voltare vegetativa )cre tere rapid+ astfel c n ca'ul n care se
utili'ea' doar fungicide de contact0 puterea de protec i e a acestora devine $ pe esuturile i organele noi formate0
esuturi i organe care pot fi protejate adecvat de o component sistemic! >ai t(r'iu c(nd aparatul foliar este pe
deplin de'voltat0 v(rfurile sunt rupte n ca'ul tomatelor cu ciclu scurt0 se pot utili'a cu re'ultate foarte bune fungicidele
de contact.
7! i n ca'ul insecticidelor i acaricidelor trebuie alese dup acela i principiu ca n ca'ul
aplicrii fungicidelor: sistemic n prima parte de de'voltare i sistemice4contact n parte a doua.
8! ntotdeauna alterna i produsele fitosanitare. ncerca i s nu utili'a i de 2 sau mai multe ori consecutiv aceea i
substan activ. la fiecare aplicare alterna i cu substan e cu moduri de ac iune diferite pentru a nu crea i cre te
re'isten la pesticide a duntorilor! #n produs de protec ie a plantelor se poate utili'a de c(te ori este recomandat
de productor pe parcursul unei culturi cu condi ia ca ntre dou utili'ri succesive ale aceluia i produs s se utili'e'e
i alt produs cu alt mod de ac iune.
5! tratamentele fitosanitare efectuate pentru prevenire i combatere se fac la un interval de :-"$ 'ile n func ie de
presiunea de apari ie a bolilor.
6! nu utili'a i mai mult de 7-5 substan e active )3ten ie! 5 substan e active i nu 5 produse pentru c un produs poate
con ine i 7 substan e diferite+ la o singur aplicare pentru a nu crea un stres fitoto/ic asupra plantelor mai ales c(nd
este vorba de substan e sistemice deoarece planta are un numr limitat de por i de intrare indiferent de numrul
substan elor aplicate0 iar cre terea numrului va duce la un blocaj fi'iologic al frun'ei: fitotoxicitate;
:! do'ele de substan e active utili'ate trebuie s fie calculate n func ie de suprafa a tratat i v(rsta plantelor i nu n
func ie de cantitatea de ap utili'at deoarece aceasta poate s varie'e n limite foarte largi datorit diferitelor utilaje
cu care se efectuea' stropirea )pompe de tip Vermorel0 atomi'oare0 pulveri'atoare0 etc+! 6e e/emplu la tomate
ncep(nd din fa'a de de'voltare vegetativ a fructelor )nflorire etaj ???+ se va utili'a strict toat do'a recomandat la
suprafa indiferent de cantitatea de ap utili'at.
5! n ca'ul n care se stimulea' tomatele nu se fac stropiri cu pesticide o 'i nainte i una dup stimulare.
@! odat cu tratamentele fitosanitare se pot efectua i fertili'ri foliare cu condi ia ca substan ele utili'ate s fie
compatibile.
9lte lucrari tehnologice !U!"
9lte lucrri tehnologice
#alisarea
*alisarea tomatelor An ciclul I se poate face An douB moduri1
'. palisarea pe a BD
*alisarea tomatelor pe a B

2. palisarea pe araciD
*alisarea tomatelor pe araci
*alisarea pe a B se utilizeazB An special An sere i mai pu in An solarii deoarece aceastB metodB necesitB o structurB
solidB a solarului < An timp afecteazB structura de rezisten B datoritB greutB ii plantelor $greutatea plantelor L
AncBrcBtura de fructe%.
En cazul An care se utilizeazB palisarea pe a B sunt 3 metode de fi2are a a ei pentru a sus ine planta1 utilizarea unui
inel special de prindere a a ei i plantei, legarea pur i simplu a atei la baza plantei sau legarea a ei de un Bru care
este Anfipt An pBmCnt lCngB plantB. 9ricare ar fi metoda aleasB conducerea tomatelor pe a B se face prin rBsucirea
periodica $'-2 ori sBptBmCnal% a tulpinii An +urul a ei. ! a utilizatB nu trebuie sB fie foarte sub ire deoarece e2istB riscul
ca planta sB se rBneascB prin tBiere sub ac iunea propriei sale greutB i.
En cazul An care se utilizeazB palisarea pe araci, ace tia se Anfig An pBmCnt cCt mai aproape de plantB i cu mare
aten ie deoarece An cursul acestei opera iuni are loc o rBnire puternicB i distrugere a fascicolelor radiculare $din
acest motiv recomandBm ca imediat dupB ce s-a terminat de Anfipt aracii sB se administreze prin apa de irigare
un fungicid sistemic care sB mic oreze riscul AmbolnBvirii plantelor An aceastB fazB%. *rin legare periodicB $recomandat
Antotdeauna sub buchet% cu a B planta este sus inutB foarte bine de arac. !vanta+ul utilizBrii aracilor pentru sus inerea
tomatelor Al constituie faptul cB nu KatenteazBH la integritatea structuralB a serei)solarului, iar unele opera iuni $stropitul
de e2emplu% sunt mai u or de e2ecutat An condi iile An care avem de a face cu o densitate mare de plante.
Copilirea
Ruperea lBstarilor sau copilirea este recomandat sB se facB Anainte ca lBstarul sB atingB lungimea de # cm. -acB
lBstBrirea se face pCnB lBstarul are # cm rBnile se cicatrizeazB rapid, planta se vindecB mult mai repede i nu suferB
de pe urma acestei opera iuni. -acB se AntCrzie copilitul planta va Ancepe sB Andrepte cBtre lBstari o mare parte din
produ ii de fotosintezB An dauna cre terii fructelor, scade ritmul de apari ie a noilor frunze i inflorescen e, rana
produsB de rupere este mult mai mare i mai greu de vindecat, transformCndu-se An adevBrate por i de intrare a
bolilor. En orice caz indiferent cCnd s-a fBcut lBstBrirea, aceastB opera iune rBne te planta $ranB micB sau mare
pentru sporii prezen i An atmosferB reprezintB o poartB de intrare An plantB% i imediat dupB terminarea lucrBrilor se
administreazB un fungicid $cu cCt mai bune proprietB i de cicatrizare dacB se poate% pentru prote+area plantei de o
eventualB infectare cu agen i patogeni prezen i An aer. -e re inut cB oricCnd se efectueazB opera iuni care creazB
rBni deschise trebuie imediat venit cu un tratament fitosanitar pentru prote+area plantelor de eventuale AmbolnBviri.
En cazul tomatelor timpurii i e2tratimpurii, pentru a grBbi maturitatea fructelor se efectueazB opera ia de rupere a
vCrfurilor imediat dupB apari ia ultimei inflorescen e. !ceasta opera ie se nume te cCrnit. Ruperea vCrfurilor se face
dupB ultima inflorescen a AnsB cu pBstrarea a cel pu in unei frunze sau doua cu func ia de <trgtor de seva=. En
acest fel to i produ ii de fotosinteza sunt Andrepta i cBtre fructe, iar timpul necesar a+ungerii la maturitate se
mic oreazB considerabil.
>e,olierea
6asa vegetativB a plantelor reprezentatB de aparatul foliar este foarte importantB deoarece reprezintB fabrica sau
bucBtBria plantei An care se produc to i compu ii necesari dezvoltBrii noilor esuturi i organe, cre terii fructelor, etc.
-e i este foarte important sa avem un aparat foliar bine dezvoltat pentru a putea sus ine i hrBni cCt mai multe fructe
sunt cazuri An care este necesara AndepBrtarea unora din frunze < defoliere. 0unt mai multe motive pentru care se
recomanda defolierea cum ar fi1 ofilirea i uscarea unor frunze datorita cantitB ii insuficiente a luminii care a+unge la
ele $acest fenomen se AntCmplB des la frunzele bazale%, necesitatea unei aerisiri mai puternice la nivelul solului An
cazul serelor)solariilor cu umiditate mare. Regula de baza de care trebuie sB se inB cont atunci cCnd se defoliazB
tomatele este urmBtoarea1 &0-=0 ? din compu ii necesari mBririi i dezvoltBrii fructelor de la o anumitB inflorescen B
sunt produ i de primele 2 frunze anterioare inflorescen ei $2 frunze aflate sub buchet% i prima frunza de deasupra
inflorescen ei. ! adar atunci cCnd se defoliazB tomatele, se AndepBrteazB An primul rCnd frunzele AncepCnd de la bazB
cu condi ia ca acestea sa fie senescente $galbene, AmbBtrCnite, ofilite% care oricum nu mai au func ie de fotosinteza
dar care acumuleazB i blocheazB foarte mult calciu ce nu mai a+unge acolo unde este mare nevoie de el $vCrfuri de
cre tere, fructe, etc% i ma2im pana la 2 frunze sub inflorescen B. -upB recoltarea unui eta+ Antreg se poate defolia
complet pCnB la eta+ul respectiv.
#oleni/area i stimularea
4omatele sunt plante care au componentele mascule i femele sunt situate pe aceea i floare i din acest motiv
polenizarea se face foarte u or, o simpla mi care a plantei fiind de a+uns pentru polenizare.

0tructura unei flori la tomate

*entru o polenizare optima se pot utiliza cu succes bondarii cu condi ia sa se asigure temperaturi optime pentru
bondari < An condi ii de temperaturi foarte scBzute specifice primBverii An prima parte a ei bondarii nu pBrBsesc stupul
astfel ca polenizarea i legarea tomatelor poate fi compromisB la primele eta+e. !lte metode de polenizare cum ar fi
utilizarea unui vibrator electric sau utilizarea atomizoarelor sunt metode pu in sau deloc utilizate An practica.
!timularea
-atorita condi iilor nefavorabile de clima din timpul primei pBr i a primBverii pot apBrea foarte multe probleme cu
legarea fructelor. En condi ii de temperaturi scBzute viabilitatea polenului scade foarte mult, procentul de fructe legate,
iar fructele legate An aceste condi ii vor avea deformBri ma+ore sau alte defecte fiziologice. *entru reducerea acestor
probleme se practica tratamentele cu regulatori de cre tere $au2ine, gibereline, etc%. !ceste substan e au rolul de a
stimula)mari rata de cre tere a fructelor legate mai rapid decCt An mod normal. 4ratamentele fBcute cu regulatori de
cre tere, atCt timp cCt sunt fBcute cu produse comerciale i An dozele recomandate, nu afecteazB sBnBtatea
consumatorilor. 0timularea se poate efectua prin doua metode1 prin AmbBierea inflorescen elor Antr-un recipient cu
solu ie de stimulare sau prin pulverizarea cu a+utorul unui pulverizator a florilor deschise. En cazul metodei
prin pulverizare se are gri+a cCt mai mare pentru ca +etul sa nu atingB vCrful de cre tere sau alte pBr i sensibile ale
plantei deoarece compu ii pot sensibiliza puternic vCrfurile de cre tere ale plantei, cauzCnd un stres fiziologic. En
cazul An care totu i planta suferB un stres fiziologic manifestat prin strCngerea frunzelor de la vCrf, sub ierea lor,
rBsucirea An spirala se recomanda un tratament foliar bogat An microelemente !gro2ilato 6i2 0,3-0,#? i 0printene
0,2?. @n astfel de tratament revigoreazB puternic planta i o a+uta sB- i revinB foarte rapid din stresul provocat
continuCndu- i dezvoltarea normal.
6ecoltarea !U!"
6ecoltarea
En mod tradi ional fructele de tomate se recolteazB atunci cCnd au a+uns la maturitatea biologicB, adicB atunci cCnd
fructul A i schimba culoarea din verde An rosu. !cest tip de recoltare nu se mai practica An marile bazine legumicole
datoritB utilizBrii unor noi hibrizi de tomate de mare valoare genetica, hibrizi care au proprietB i de *9046!4@R!R.1
culese An pCrgB fructele a+ung la maturitatea comerciala $culoare rosu Anchis i gust dulce% fBrB defecte $pete galbene,
moi, alterate, etc%/ -in acest motiv pentru hibrizii care au aceasta proprietate foarte importanta de postmaturare se
recomandB recoltarea An pCrgB < fructele Ancep sB- i schimbe culoare din verde deschis spre portocaliu sa u roz
deschis. !cesta este momentul propice pentru recoltare An cazul hibrizilor 9manda ;-( Lad? 6osa ;-( 6osali?a ;-.
6ai +os vB prezentBm momentul propice pentru recoltare An cazul acestor tomate.

9 a >9@@@

9 a 0U@
En cazul acestor hibrizi recoltarea An faza de pCrgB prezintB avanta+e certe1
"! greutatea fructelor n aceast fa' de de'voltare este ma/im.
2! nencep(nd nc procesele metabolice normale ce apar n fa'a de maturitate deplin a fructelor0 perioada de
pstrare i re'isten a la transport i depo'itare cre te considerabil.
7! datorita ncrcturii de fructe aflate n toate fa'ele de de'voltare durata de timp necesar unui fruct sa se coac
natural pe planta este mai mare dec(t atunci c(nd este luata n p(rg i depo'itat corespun'tor )de la 5 'ile pe
plant la 2-7 'ile dup recoltare n p(rg+.
8! imediat ce s-au ndeprtat fructele n p(rg de pe planta0 aceasta i redistribuie toate resursele ctre fructele
ramase astfel nc(t perioada de ajungere la maturitate se scurtea' considerabil i implicit se scurtea' i perioada
de recoltare av(nd de a face cu o recoltare concentrata n acest ca'.
5! recoltarea n p(rg a tomatelor reduce aproape de $ riscul apari iei unor probleme de calitate a fructelor0 cea mai
nt(lnit fiind crparea fructelor.
6! calitatea fructelor din punct de vedere al culorii0 gustului i altor propriet i este aceea i la fructele recoltate n
p(rg sau ajunse la maturitate pe plant n ca'ul *ibri'ilor care au proprietatea de AB-T>3T#;3;C!
!ten ie/ 7u to i hibrizii de pe pia B au aceastB proprietate de postmaturare/
Recoltarea se face manual, una cCte una An func ie de gradul de maturitate al fructelor. -epozitarea i transportul
tomatelor se face cel mai adesea An cutii de carton $cele mai utilizate fiind ambala+ele second-hand de fructe cum ar fi
ba2urile de banane%.
9 altB proprietate importantB a tomatelor men ionate (9manda ;-( Lad? 6osa ;-( 6osali?a ;-), pe lCngB
*9046!4@R!R., este rezisten a crescutB la transport i depozitare datoritB prezen ei caracteristicei genetice
denumitB (0( $prescurtarea de (ong 0helf (ife < traducerea literarB fiind via B lungB la raft sau pe romCne te
rezisten B crescutB la transport i depozitare%. Indiferent de stadiul An care sunt culese $An pCrgB sau la maturitate%
fructele nu se Anmoaie imediat dupB recoltare, ele rezistCnd de la # pCnB la '# zile de la recoltare, An func ie de hibrid,
fBrB sB- i altereze fermitatea ini ialB.
!ten ie/ ! nu se confunda caracteristica geneticB de *9046!4@R!R. cu caracteristica geneticB (0(, sunt douB
caracteristici diferite cu efecte distincte/ "ele mai multe dintre varietB ile profesionale de tomate hibrid prezente pe
pia B prezintB gena (0( dar nu i caracteristica *9046!4@R!R./
-upB recoltarea tuturor fructelor este recomandat ca plantele sB fie AndepBrtate din serB)solar cu tot cu rBdBcinB
pentru a mic ora pericolul unor boli vasculare sau sindromul cBderea plBntu elor dupB plantarea rBsadurilor
urmBtorului ciclu de culturB.