Sunteți pe pagina 1din 9

Universitatea Dunarea de Jos, Galati

Facultatea de Stiinte si Mediu


MAGNETOSFERA
Masterand:
Bors Marian, specializarea:MMM, anul II
Galati,
20!
"uprins:
# "a$pul $a%netic pa%#&

2# 'iniile ca$pului $a%netic pa%#&
&# Deplasarea polilor $a%netici pa%#!
!# Ma%netos(era pa%#)
)# "enturile *an +llen pa%#,
,# +urora -oreara pa%#.
Bi-lio%ra(ie
# "a$pul $a%netic
"a$pul $a%netic este o $ari$e (izica vectoriala ce caracterizeaza spatiul din
vecinatatea unui $a%net, electro$a%net sau a unei sarcini electrice in $iscare#
+cest ca$p vectorial se $ani(est/ prin (ortele care actioneaza asupra unei sarcini
electrice in $iscare 0(orta 'orentz1, asupra diverselor $ateriale
0para$a%netice, dia$a%netice sau (ero$a%netice dupa caz1# 2oate (i $asurat
cu $a%neto$etrul# Mari$ea care $asoara interactiunea dintre ca$pul $a%netic si un
$aterial se nu$este suscepti-ilitate $a%netica#
+sa cu$ se poate o-serva privind acul unei -usole, ca$pul $a%netic al
2a$antului este aliniat pe directia nord3sud# "a$pul $a%netic poate (i inteles ca
4e$anand4 din polul sud, traversand supra(ata planetei aproape paralel cu supra(ata
terestra, pentru a se arcui deasupra polului nord#
2a$antul sea$ana cu un $a%net i$ens# "a$pul $a%netic al 2a$antului este
si$ilar cu cel al unui $a%net si este inclinat cu
0
(ata de a5a nord3sud a planetei#
Ce s-a intamplat cu nordul magnetic in ultimul secol?

"ert este ca nordul $a%netic se deplaseaza in directia nord3vest, pe parcursul
secolului 66 s3a deplasat cu apro5i$ativ 00 de 7ilo$etri, iar incepand cu anul
8.0 rata sa de deplasare a crescut de la 8 7$9an la ! 7$9an# Daca tendinta prezenta
se $entine, ar tre-ui ca locatia polului nord $a%netic sa a:un%a peste )0 de ani
undeva in Si-eria, dar esti$arile indica (aptul ca actuala tendinta de accelerare a
vitezei de deplasare va (i inlocuita cu o alta, de incetinire, insotita de o sc;i$-are a
directiei de deplasare#
2 'iniile ca$pului $a%netic
"a$pul $a%netic este este o (or$a de e5istenta a $ateriei care se $ani(esta
prin (orte aplicate acului $a%netic sau a conductoarelor parcurse de curent electric#
"a$pul $a%netic poate (i descris cu a:utorul liniilor de ca$p $a%netic, care au
ur$atoarele proprietati:
3 printr3un punct din spatiu trece o sin%ura linie de ca$p, deci liniile de ca$p nu se
intersecteaza<
3 liniile de ca$p $a%netic sunt cur-e inc;ise, spre deose-ire de liniile de ca$p
electric, care pornesc de pe sarcinile pozitive si se ter$ina pe sarcinile ne%ative sau la
in(init<
3 liniile de ca$p sunt cur-e orientate, au directie si sens# Directia este indicata de
tan%enta la linia de ca$p in (iecare punct , iar sensul liniei de ca$p este indicat de
polul nord al acului $a%netic care este tan%ent la linia de ca$p in (iecare punct#
2entru un $a%net per$anent liniile de ca$p ies din polul nord si intra in polul
sud al $a%netului# In cazul ca$pului $a%netic creat de curent sensul liniei de ca$p se
deter$ina cu re%ula -ur%;iului#
Daca se sc;i$-a sensul curentului care %enereaza ca$pul se sc;i$a si sensul
liniilor de ca$p# =otalitatea liniilor de ca$p (or$eaza spectrul $a%netic care poate (i
vizualizat cu a:utorul piliturii de (ier#
&# Deplasarea polilor $a%netici
Spre deose-ire de polii %eo%ra(ici, polii $a%netici nord si sud 3 punctele de pe
supra(ata =errei in care acest ca$p $a%netic este vertical 3 nu sunt situati in pozitii
dia$etral opuse ale %lo-ului terestru# 2olul nord $a%netic se a(la, de (apt, la o
latitudine de peste >) de %rade 0in raport cu nordul %eo%ra(ic1, in ti$p ce 2olul sud
$a%netic este situat doar la ,) de %rade latitudine sudica, in apropierea -azei (ranceze
Du$ont d?Urville in +ntarctica#
Distanta dintre polul magnetic al Pamantului si cel geografic se mareste de
la an la an !in "##$% distanta s-a marit intr-un ritm de &' de (ilometri pe an%
fata de doar $# (ilometri pe an% ritmul inregistrat in anii )*# Intre >& si 200.,
2olul nord $a%netic a parcurs aproape 2#000 de 7ilo$etri in directia nord3est#
Mai $ult, ca$pul $a%netic s3a sla-it in putere# De la :u$atatea secolului al
83lea, el a pierdut apro5i$ativ )@ din (orta# Unii e5perti se intrea-a daca acest
lucru nu este cum+a preludiul pentru un e+eniment dramatic, in+ersarea
polaritatii magnetice
"on(or$ se$naturilor $a%netice din sedi$entele stravec;i, polaritatea
$a%netica se inverseaza la fiecare "#####--##### de ani "ercetatorii cred ca
acestea au loc atunci cand ato$ii de (ier din lava Ascuipata de vulcani adopta o
polaritate si o pastreaza c;iar si dupa ce roca s3a solidi(icat# In cele din ur$a, se atin%e
un ec;ili-ru planetar#
";iar daca este ascuns de nori, soarele nu doar$e# Ba di$potriva, astrul de (oc
are o activitate cat se poate de intensa pentru ca isi inverseaza polii $a%netici#
+sta se inta$pla o data la ani iar (eno$enul poate (i resi$tit si pe =erra unde pot
aparea pro-le$e serioase la retelele de teleco$unicatii sau de electricitate#
Bu de alta, dar inversarea polilor este insotita de o crestere a nivelului de tur-ulente si
a nu$arului de pete pe soare care %enereaza e:ectii de $asa coronara# +sta se traduce
prin ano$alii in (unctionarea radio3co$unicatiilor, tele3co$unicatiilor si a retelelor
electrice#
! Ma%netos(era
Ma%netos(era terestra este o re%iune din spatiu do$inata de ca$p $a%netic#
Ca se constituie ca un o-stacol in dru$ul vantului solar, cauzand dispersarea sa pe
sensul de intoarcere# 'ati$ea sa este de apro5i$ativ 80 000 D$, iar in ti$pul
noptilor o lun%a coada $a%netica se e5tinde pe distante c;iar si $ai $ari#
E $a%netos(era a unei planete este (or$ata atunci cand un (lu5 de particule
incarcate electric, cu$ ar (i vantul solar, interactioneaza cu 0si este deviat de1 ca$pul
$a%netic al unei planete sau al unui corp ceresc si$ilar# 2a$antul este incon:urat de o
$a%netos(era, la (el cu$ sunt si celelalte planete cu ca$puri $a%netice intrinsece:
Mercur, Jupiter, Saturn, Uranus si Beptun# 'una lui Jupiter, GanF$ede, are o
$a%netos(era $ica 3 dar acesta este situata in intre%i$e in $a%netos(era lui Jupiter,
acest lucru ducand la interactiuni co$ple5e# Ionos(erele planetelor sla- $a%netizate,
cu$ ar (i *enus si Marte, deviaza partial (lu5ul solar, dar nu au $a%netos(era propriu3
zisa#
=er$enul magnetosfera este, de ase$enea, (olosit si pentru a descrie re%iunile
do$inate de ca$purile $a%netice ale o-iecte ceresti, cu$ ar (i $a%netos(era
pulsarilor#
Rolul magnetosferei P.m/ntului
Studierea spatiului din zonele invecinate 2a$antului per$ite deter$inarea
sc;i$-arilor care au loc in $a%netos(era, ionos(era si at$os(era superioara a
2a$antului, per$itand anticiparea si atenuarea e(ectelor acestor $odi(icari#
Gelio(izica are scopul de a studia si intele%e raspunsul re%iunilor plas$atice din
apropierea 2a$antului la $odi(icarile care au loc in spatiul cos$ic invecinat# +cest
siste$ co$ple5 prote:eaza 2a$antul de cele $ai periculoase tul-urari %enerate de
Soare prin redistri-uirea ener%iei si $asei in intrea%a re%iune#
Un ele$ent c;eie i$plica di(erentierea intre co$ponentele e5terne si interne
ale siste$ului, la (el ca si i$pactul recon(i%urarii o-isnuite a conditiilor de $ediu, asa
cu$ s3ar putea intalni cand 2a$antul traverseaza o %ranita $a%netica secundara de
vant solar# +ceasta zona din apropierea 2a$antului adaposteste aparatura spatiala de
co$unicatii, navi%are si teledetectie< conditiile de acolo pot a(ecta %rav (unctionarea
acestor siste$e# Siste$ele de la sol cu$ ar (i reteaua de distri-utie a ener%iei electrice,
de ase$enea pot (i a(ectate de $odi(icarile din ionos(era si at$os(era superioara#
Investi%atii c;eie pe ter$en scurt a:uta la intele%erea relatiilor dintre co$ponentele
siste$ului, a $odului in care re%iunile din i$ediata vecinatate a at$os(erei terestre
raspund la sti$uli e5terni si interni, precu$ si a le%aturilor dintre at$os(era $i:locie
si cea superioara si a $odului in care acestea reactioneaza la sti$ulii e5teriori#
Ma%netos(era este acea zona a spatiului din jurul unei planete care este
controlata de campul magnetic al planetei. For$a $a%netos(erei terestre este
rezultatul direct al -o$-arda$entelor cu vanturi solare# Ca previne $a:oritatea
particulelor provenind de la Soare, transportate de vanturile solare, sa a:un%a pe =erra#
+tat Soarele cat si alte planete au $a%netos(ere, dar 2a$antul o are pe cea $ai
puternica dintre toate planetele telurice# Ma%netos(era 2a$antului este o structura
destul de dina$ica si care raspunde dra$atic la variatiile solare# *iata pe 2a$ant s3a
dezvoltat si este sustinuta in continuare de protectia con(erita de aceasta $a%netos(era
varia-ila#
)# "enturile *an +llen
Hona cuprinsa de ca$pul $a%netic al 2a$antului se nu$este $a%netos(era#
Ca a-soar-e particulele incarcate cu ener%ie provenite din Soare si le (i5eaza in 2
centuri nu$ite dupa descoperitorul lor, Ja$es van +llen# "enturile +llen incon:oara
2a$antul deasupra ecuatorului# Ma%netos(era este co$pri$ata in partea dinspre Soare
datorita (ortei particulelor ce vin dinspre acesta, si este $ai e5tinsa in partea opusa
Soarelui#
"a$pul $a%netic terestru e (or$at dintr3o (orta $a%netica care se a(la in
nucleul lic;id e5terior# 'iniile ca$pului $a%netic ies din 2a$ant la polul sud
$a%netic, localizat lan%a stra$toarea McMurdo din +ntarctica, si reintra la polul nord
$a%netic de lan%a insula 2rince o( Iales din +rctica canadiana#
2olii $a%netici sunt situati in apropierea celor %eo%ra(ici 0(ara sa se suprapuna
cu acestia1, iar pozitia lor se $odi(ica in ti$p# In prezent, polul nord $a%netic se
deplaseaza spre vest cu o viteza de 0,2 J pe an# 'a (iecare apro5i$ativ :u$atate de
$ilion de ani ca$pul $a%netic al 2a$antului se inverseaza# 2rocesul de inversare
propriu3zis poate dura #0003#)00 ani, ti$p in care ca$pul $a%netic sla-este, iar
polii se deplaseaza spre pozitiile inversate, revenind si la intensitatea lor $a%netica
anterioara#
"entura de radiatii *an +llen este un tor du-lu (or$at din particule de ener%ie
0plas$a1 a(late in :urul 2a$antului, retinute de catre ca$pul $a%netic al acestuia#
Su- actiunea (ortelor electro$a%netice de tip 'orentz, aceste particule descriu
traiectorii spirale intre cei doi poli $a%netici ai 2a$antului# Kolul de capcana
$a%netica :ucat de ca$pul %eo$a%netic a (ost intuit inca din anul 80. de "arl
StLr$er, care a prevazut in acelasi ti$p si $iscarea spirala a particulelor electrizate#
Descoperirea e(ectiva a centurilor de radiatii i se datoreaza insa lui Ja$es *an
+llen# +cesta, prelucrand datele trans$ise de unii dintre pri$ii sateliti arti(iciali ai
2a$antului, C5plorer 2 si !, a sta-ilit e5istenta a doua zone de radiatii, situate la
altitudini di(erite 08)>1# Dintre acestea, centura interna de radiatii se intinde intre
#000 si ,#000 7$ altitudine si este co$pusa in special din protoni de $are ener%ie
00M200 $e%aelectronvolti1, iar centura e5terna de radiatii se intinde intre )#000 si
2)#000 7$ si este co$pusa in special din electroni de $are ener%ie 0M200
7iloelectronvolti1#
In a(ara de aceste doua centuri, a (ost descoperita, in 8,&, o a treia centura de
radiatii, co$pusa in special din electroni si situata la altitudini de peste .#000 7$#
Studiul centurilor de radiatii si e5plorarea ulterioara a $a%netos(erei M re%iune a
spatiului periterestru in care se $ani(esta cu preponderenta actiunea ca$pului
%eo$a%netic M a per$is interpretarea teoretica a ori%inii lor si investi%area
(eno$enelor din at$os(era inalta 0cu$ sunt, de pilda, aurorele polare1# =otodata, a
putut (i evitat pericolul de iradiere a ec;ipa:elor spatiale prin con(ectionarea
corespunzatoare a invelisului navelor cos$ice#
"enturile de radiatii *an +llen sunt doua zone, avand aspectul unor %o%osi,
(or$ate din particule puternic inc/rcate electric a(late la $are altitudine in ca$pul
$a%netic al 2a$antului# Denu$ite dupa Ja$es +# *an +llen 08!3200,1, care le3a
descoperit in 8)>, acestea sunt $ai intense la ecuator si practic a-sente in zona
polilor# "ele doua zone (uzioneaza treptat, (lu5ul de particule indicand doua re%iuni
de $are densitate#
"ea din interior, alcatuita $ai ales din protoni, despre care se crede ca sunt
produsi de razele cos$ice pri$are care intra in at$os(era, are centrul la apro5i$ativ
,#000 7$ deasupra 2a$antului# "ea de la e5terior include ioni de ;eliu de la vantul
solar si are centrul la apro5i$ativ 20#000 7$ deasupra 2a$antului# +ctivitatea solara
intensa duce la pertur-area centurilor, le%ate la randul lor de (eno$ene ca aurorele
-oreale si (urtunile $a%netice#
,# +urora -oreala
+urorele -oreale sunt studiate la nivel stiinti(ic inca din secolul 6*II# In ,2,
astrono$ul (rancez 2ierre Gassendi a descris (eno$enul o-servat in sudul Frantei# In
acelasi an, astrono$ul italian Galileo Galilei a inceput investi%area (eno$enului ca
parte dintr3un studiu re(eritor la $iscarile astrelor ceresti# Faptul ca raza acoperita de
studiul sau era continentul european s3a concretizat in o-servarea (eno$enului in
nordul continentului, de unde nu$ele de aurora -oreala# In secolul 6*III navi%atorul
en%lez Ja$es "oo7 a constatat prezenta (eno$enului o-servat de Galileo in Eceanul
Indian, -otezandu3l aurora australa# De atunci a devenit clar ca e(ectul nu era e5clusiv
e$is(erei nordice terestre, $otiv pentru care a aparut denu$irea de aurora polara# In
aceeasi epoca, astrono$ul -ritanic Cd$ond GalleF a e$is ipoteza potrivit careia
ca$pul $a%netic terestru ar (i le%at de (eno$enul de (or$are a aurorelor -oreale# In
.!, Giorter si +nders "elsius au (ost pri$ii care au inre%istrat evidente ale
controlului $a%netic cand se o-servau aurorele#
Sursa de ener%ie a aurorelor este data de vanturile solare care circula pe =erra#
+tat $a%netos(era, cat si vanturile solare pod conduce electricitate#Generatoarele
electrice si dina$urile utilizeaza acest principiu, insa conductoarele traditionale pot (i
inlocuite de plas$e sau c;iar alte (luide# In acest conte5t, vantul solare si
$a%netos(era sunt (luide conductoare de electricitate cu $iscare relativa, (iind ast(el
capa-ile sa %enereze curent electric, care produce e(ect lu$inos#
+urorele -oreale sunt, pro-a-il, unele dintre cele $ai interesante spectacole ale
naturii# Misterul (or$arii lor i3a intri%at per$anent pe oa$enii de stiinta si, c;iar daca
astazi el a (ost desci(rat in ceea $ai $are parte a sa, nu putini sunt cei care cred ca
acest (eno$en reprezinta o $ani(estare a unor (orte a(late dincolo de capacitatea de
intele%ere a oa$enilor#
+urora se (or$eaza in ti$pul unei eruptii solare# E data la ani, activitatea
solara cunoaste un $a5i$, produs de rotatia ine%ala a Soarelui# 2olii sai nu se invart
cu aceeasi viteza ca si centrul, (apt care provoaca asa3zisele u$-re solare# Kupte din
Soare, particulele calatoresc in :ur de doua zile inainte de a a:un%e in prea:$a =errei,
care este prote:ata de centurile $a%netice, al caror rol este toc$ai acela de a opri
respectivele particule# In consecinta, acestea sunt o-li%ate sa ocoleasca aceste centuri
$a%netice si sa a:un%a pe 2a$ant prin cei doi poli $a%netici 0nord si sud1# "and
$oleculele din at$os(era a:un% in contact cu o serie de %aze, produc culori di(erite#
"ele $ai $ulte dintre aurore au o culoare verde, dar in co$ponenta lor intra si rosul si
$ovul, dar e5tre$ de rar#
Evalul auroral reprezinta zonele in care aurorele pot (i o-servate cel $ai -ine#
In ti$pul eruptiilor solare puternice, aurorele sunt vizi-ile su- latitudinile :oase
0latitudini $a%netice in raport cu polul $a%netic1, (apt care per$ite o-servarea lor din
$ai $ulte puncte de pe Glo-# "ei $ai (a$iliarizati cu acest spectacol unic sunt
locuitorii din asa3zisul oval auroral# Ke%iunile din lu$e in care aurorele pot (i
o-servate cel $ai -ine sunt: Borve%ia, Suedia, Finlanda, nordul Kusiei, +las7a si
nordul "anadei#
+paritia aurorelor poate (i prevazuta# Satelitul 4So;o4, de e5e$plu, a (urnizat
i$a%ini ale eruptiilor solare, (apt care a contri-uit la anticiparea perioadelor lor de
(or$are# De ase$enea, %ratie datelor (urnizate si de alti sateliti, astrono$ii sunt
capa-ili sa prevada e5act (recventa de (or$are a aurorelor -oreale#
=ot prin inter$ediul sondelor spatiale, oa$enii de stiinta au putut constata ca
aurorele se (or$eaza si pe alte planete, in special pe Jupiter si Saturn, la supra(ata
acestora# In plus, s3a constatat ca acest (eno$en nu este speci(ic 2a$antului, el (iind
propriu tuturor planetelor cu $a%netis$ si cu at$os(era#
Bi-lio%ra(ie:
# F# Barvinsc;i N Fizic Generala, Cd# Erizonturi Universitare, =i$isoara, 200!
2# M# "ristea, D# 2opov, F# Barvinsc;i, I# Da$ian, I# 'u$inosu, I# Ha;arie NFizica#
Cle$ente (unda$entale, Cd# 2olite;nica, =i$isoara, 200,
&# B#'upei N Dina$ica terestra, Cditura +l-atros,Bucuresti,8.8
!# *#=utovan 3 Clectricitate si $a%netis$, vol#,Cditura Bucuresti, BucureOti, 8>!#
PPP ;ttp:99QQQ#scientia#ro9univers9!03terra92)3ca$pul3$a%netic3al3pa$antului#;t$l
PPP ;ttp:99QQQ#nasa#%ov9topics9eart;9(eatures92023poleKeversal#;t$l
PPP ;ttp:99QQQ#docu$entarion#co$9articole3interesante9aurora3-oreala