Sunteți pe pagina 1din 7

Tulburarile psihopatologice ale constiintei calitative.

CONTIINA
Procesul de reflectare a propriului eu i a lumii nconjurtoare
Jaspers (1965) viaa psiic la un moment dat!
"ul#urarea contiinei $ starea de contien (starea de luciditate)% at&t
capacitatea i claritatea reflectrii' c&t i nele(erea realitii o#iective
su# aspect clinic' tul#urarile constiintei se pre)inta intr*o mare
varia#ilitate' dupa intensitate' tipul si forma de e+primare
psiopatolo(ica
"ul#urarile de constiinta pot fi apreciate su# aspect
neurofi)iolo(ic( criteriu pe care se #a)ea)a modificarile denumite
cantitative' cu referire la (radul de vi(ilitate) cat si su# aspect
psiolo(ic( tul#urari calitative)
"ul#urarile campului constiintei%
A) Cantitative
B) Calitative
"ul#urari ale constiintei de sine
Tulburri calitative ale contiinei
1. Tulburri de contiin de tip delirant
se caracteri)ea)a prin de)orientare in spatiu si timp si tul#urari masive de perceptie
(alucinatii vi)uale si auditive' ilu)ii' pareidolii' fra(mente de idei delirante
polimorfe)
delirul acut poate im#raca mai multe forme% delirul oniric( cu scene terifiante'
evoluand in #ufee)' confu)ia( varia#ila de la un moment la altul)' starile de
a(itatie( intense si de)ordonate' insotite de a(resivitate' e+citatie psiica)'
sitiofo#ia( intensa si totala' durand mai multe )ile' a(ravea)a desidratarea si
epui)area or(anismului)
,e)orientarea n spaiu i timp - "ul#urri masive de percepie su# forma de
alucinatii'ilu)ii' pareidolii'fra(mente de idei delirante polimorfe - .voluea) pe fondul
unei an+ieti marcate - /e#r' desidratare
01Starea oneiroid
1
este un amestec de vis*realitate (la care #olnavul nu participa ci asista)
nu este urmata de amne)ie completa
este descrisa in de#utul de sci)ofrenie
oneiroidul nu este oniricul care i(nora realitatea' este mai sistemati)at
oneiroidul apartine patolo(iei acute' durea)a ore sau )ile si dupa
desfasurarea episodului il povestesc ca pe o poveste minunata
to+icomanul face onirism in a#stinenta si face oneiroidie a(rea#ila la
administrarea su#stantelor
o 2nfiltrare a construciilor visului n (&ndirea vi(il' la care pacientul asist' nu
particip - 3mestec ntre fra(mente ale realitii reflectate i repre)entri sen)oriale
plastice - "a#loul este completat de 4eminiscene alucinatorii ale unor ima(ini anterior
traite' care accentuea)a si mai mult confu)ia si de)orientarea
01 Starea amentivse caracteri)ea)a prin profunda alterare a constiintei
propriului eu' de)orientare profunda' a(itatie de)ordonata si de o#icei in limitele
patului' vor#irea este incoerentaapare in deliruri infectioase' tul#urari mentale or(anice'
de etiolo(ie to+ica
5imptomatolo(ie polimorf' alterarea profunda a contiinei propriului eu-
,e)orientarea este total - 2ncoerena ideativ este ma+im - 6or#irea neinteli(i#il -
3(itaie de)ordonat n limitele patului
71 tarea crepuscular se caracteri)ea)a prin% in(ustarea patolo(ica a campului
constiintei cu o profunda alterare a reflectarii sen)oriale' dar cu pastrarea
automatismelor motorii( cu acte motorii coordonate' dar neo#isnuite' fatade care
pacientul pre)inta amne)ie totala' lacunara sau partiala)
****consta intr*o modificarede aspect critic' cu de#ut si sfarsit #rusc' a claritatii
campului constiintei' in diferite (rade' asociata cu in(ustarea lui***
****su#iectul traieste o stare de dereali)are (pot apare fenomene delirant*
0
alucino(ene si modificari ale starii afective)
****poate apare in% epilepsie temporala' tul#urari disociative' into+icatie alcoolica
idiosincratica
*****un aspect particular este repre)entat de starea crepusculara isterica( pacientul
traieste o e+perienta semiconstienta de depersonali)are si strtanietate centrata in (eneral
pe idee fi+a)(o forma aparte a acestei stari este intalnita in sindromul 8anser si
pseudodementa isterica si repre)inta reactii psiotice' isterice' in care' pe fondul
modificarii constiintei de tip crepuscular pacientu pre)inta o nerecunoastere sistematica
arealitatii prin raspunsuri si acte alaturi)
Tulburari cantitative ale constiintei
11 cu intensificarea starii de alerta
apar in! "anie# into$icatie cu a"%eta"ine# cocaina
se reali&ea&a hipervigilitate# care este o stare anor"ala a vigilentei
cu! inso"nie# hipereste&ie perceptiva# hiperpro$esie
continuarea sti"ularii pro'uce stari psihotice# paranoia si
hipereste&ii 'e&agreabile
01 cu diminuarea nivelului de constienta (se reali)ea)a in(ustarea campului
constientei' cu estomparea perceptiilor' diminuarea atentiei si a constiintei
de sine si a am#ientului)
a) starea de obtuzie
b) starea de hebetudine
c) starea de torpoare
d) starea de obnubilare
e) starea de stupoare
f) starea de sopor
g) starea comatoasa
2. CU DIMINUAREA NIVELULUI DE CONSTIENTA
a) starea de o#tu)ie
consta in ridicarea pragurilor senzoriale
se caracterizeaza prin:
lentoare in intelegerea intrebarilor si %or"ularea raspusurilor
i"preci&ie in 'es%asurarea actelor "otorii
scaderea mobilitatii ideative si a supletei in vorbire
7
#) starea de e#etudine (desprindere de realitate)
se caracterizeaza prin: perplexitate, indiferenta, distractibilitate
pacientul ofera impresia ca nu mai este in situatie
c) starea de torpoare
se caracterizeaza prin: hipochinezie, scaderea tonusului afectiv,
indiferenta, scaderea initiative
este o stare comparabila cu aceea de somnolenta
d) starea de o#nu#ilare
este determinata de coborarea tonusului functional al intregului
psihism, prin ridicarea pragurilor senzoriale
se caracterizeaza prin:
raspunsuri vagi# inco"plete
bra'ipsihie# bra'ilalie# bra'ichine&ie# 'e&orientare in ti"p
la sti"ulii intensi sau repetati raspunsurile pot creste in preci&ie si
claritate
2. CU DIMINUAREA NIVELULUI DE CONSTIENTA
e) starea de stupoare
constituie un grad accentuat de tulburare a constiintei insotita de
inhibitie psihomotorie (mutism, achinezie, negativism alimentar)
bolnavul nu mai raspunde la stimuli decat atunci cand acestia sunt
foarte puternici, mimica este inexpresiva sau exprima un grad de anxietate,
atitudinea este inerta, dar opune rezistenta la miscarile provocate
f) starea de sopor
este o stare de obnubilare profunda (reactiile organismului la stimuli
sunt foarte reduse)
este o stare de somnolenta patologica (contactul cu ambianta se face
dificil)
() starea comatoasa
reprezinta pierderea completa a constiintei (functiile vegetative sunt
conservate)
d.p.d.v. psihic coma poate fi:Forma usoara (subcoma) (exista
posibilitatea regresiei tulburarilor sub influenta diversilor excitanti)
Co"a vigila (evoluea&a cu agitatie psiho"otorie# activitate
psihica pro%un' con%u&a
Co"a carus (gra'ul cel "ai pro%un' al 'estructurarii constiintei
in care este posibila perturbarea %unctiilor vegetative# respiratorii
si circulatorii)
aprecierea profunzimii comei se face cu ajutorul scalei Glasgow (se
bazeaza pe masurarea fantei palpebrale, raspunsuri motorii, raspunsuri
verbale la stimuli)
9
TULBURARI ALE CONSTIINTEI DE SINE
Pot fi%
A) t. constiintei corporalitatii( somatognozia)
B) t. de schema corporala care pot i!
'e tip neurologic (sdr. Anton Babins"i si sdr. #erstmann)
'e natura psihica (cenestopatii$ sdr. %ipocondriac$ sdr. &otard$
dismoroobia$ desomatizarea$ heautoscopia)
&) t.constiintei realitatii obiectuale' derealizarea
() t. ale constiintei propriei persoane ( bolnavii traiesc instrainarea
ideilor, sentimentelor si actiunilor proprii)
e)emple! depersonalizarea$ sindrom de automatism mental
( *andins"i' &lerambault)$ personalitatea multipla
TULBURARI DE SCHEMA CORPORALA DE NATURA PSIHICA
cenestopatii* aparitia de sen)atii corporale neplacute' in a#senta unor
modificari or(anice
* apar in nevro)e' depresii' psio)e sci)ofrenice
s'r. )ipocon'riac* stare de sanatate este considerata precara
* apare in ta#louri psiopatolo(ice diverse im#racand
aspectul acestora% asteno*ipocondriac( astenie' de#utul
sci)ofreniei' neurastenie)' o#sesivo*ipocondriac( reactii
o#sesivo*fo#ice' personalitati psiastenice)' paranoiac*
ipocondriace( personalitatii paranoiace' paranoia)
s'r Cotar' * repre)entat de triada de delire% de ne(atie corporala' de
enormitate' de imoralitate
'eso"ati&area * alterarea sentimentului de corporalitate
'is"or%o%obia * forma locali)ata a depersonali)arii somatice constand
in sentimentul patolo(ic de neplacere si inferioritate cu care su#iectul isi
traieste aspectul morfoconstitutional' e+a(erandu*2 datele reale
5
* apare in nevro)a o#sesivo*fo#ica' personalitatea
psiastenica' de#utul sci)ofreniei
heautoscopia consta in perceperea ima(inii propiului corp ca o ima(ine
in o(linda
* apare in stari de epui)are' epilepsie temporala' sci)ofrenie
TULBURARILE CONSTIINTEI REALITATII OBIECTUALE
se caracteri)ea)a prin dificultate sau imposi#ilitate de a identifica mediul
am#iant si elementele lui si poarta denumirea de dereali)are
su#iectul se simte !pierdut in spatiu:
fenomenele de !d;j< vu: sau falsele recunoasteri se incadrea)a in acelasi
cadru nosolo(ic
sindromul de dereali)are poate apare in sci)ofrenie' epilepsie' psio)e
traumatice' to+ice si infectioase
TULBURARI ALE CONSTIINTEI PROPRIEI PERSOANE
personalitatea "ultipla * tul#urarea particulara a constiintei de sine' de
tip disociativ*isteric
disociatia este modificarea esentiala
trecerea de la un tip de personalitate la altul se face brusc, insotita in
general de amnezie, pentru existenta trasaturilor si evenimentelor traite de
personalitatea secundara
'epersonali&area este o tul#urare a constiintei propiulu2 .u' a
6
sentimentului identitatii somatopsiice personale cu destramarea cur(erii
e+istentiale si a perceperii lumii ca loc de desfasurare a acesteia1
sin'ro"ul 'e auto"atis" "intal (+an'ins,i*Clera"bault) este
focali)at pe productia spontana' involuntara !mecanica: a vietii psiice(
impresii' idei' amintiri) ' impuse constiintei su#iectului care isi pierde
intimitatea' simtindu*se dirijat din e+terior( fenomene +enopatice)
**a) tulburarile orientarii in spatiu
* poate interesa localitatea' cartierul' strada
* poate apare in%* stari de insuficienta de)voltare co(nitive* oli(ofrenii- * stari de
deteriorare co(nitive* demente- * stari delirante* paranoide- * stari confu)ionale
**b) tulburarile orientarii in timp sau tulburarile perceptiei timpului trait
*pot apare in*viata normala%* accelerarea si scurtarea timpului* in momentele cu
incarcatura afectiva po)itiva
* incetinire a trecerii timpului* in momentele cu incarcatura afectiva ne(ate
* patolo(ie* accelerare* in stari de usoara into+icati- * in stari maniacale si
ipomaniacale- * sci)ofrenie- * sindrom =orsa=ov- * oli(ofrenie
c) tulburarile orientarii allopsihica
* dificultatea' imposi#ilitatea de a identifica mediul am#ient si elementele lui
constitutive> dereali)are( traduce o tul#urare a constiintei mediului inconjurator' acesta
aparand #olnavului ca necunoscut' strain)
* sindromul de dereali)are poate apare in%* sci)ofrenie- * epilepsie-* psio)ele
traumati)ante' to+ice' infectioase
d) tulburarile orientarii autopsihice
* se caracteri)ea)a prin tul#urarea constiintei propiului eu' a propriei persoane' a
continuitatii ei e+istentiale si a activitatii desfasurate de ea> depersonali)area
?