Sunteți pe pagina 1din 124

Titlul I Notiuni introductive despre procesul civil

Capitolul I Definitia si structura procesului civil.


In doctrina de specialitate, procesul civil a fost definit ca fiind activitatea
desfasurata de catre instanta, parti si alte persoane sau organe care participa la
infaptuirea de catre instantele judecatoresti a justitiei in pricinile civile, in vederea
realizarii sau stabilirii drepturilor si intereselor civile deduse judecatii si executarii silite
a hotararilor judecatoresti sau a altor titluri executorii.
Din acesta definitie rezulta asadar ca procesul civil parcurge doua faze distincte:
judecata si executarea silita.
Pria faza este declansata de cererea de cheare in judecata care investeste
instanta copetenta si se sfarseste prin raanerea irevocabila a hotararii pronuntate
asupra litigiului. Intre aceste doua ari oente se desfasoara ai ulte etape,
respective etapa scrisa, etapa dezbaterilor si etapa deliberarilor si pronuntarii hotararii.
!supra acestor aspecte vo reveni insa intr"un capitol ulterior al cursului. #ai
entiona ca aceasta faza cuprinde atat judecata in pria instanta a litigiului, cat si
judecata in caile $ ordinare sau extraordinare $ de atac.
%aza executorie intervine in cazul hotararilor susceptibile de a fi puse in
executare cu ajutorul fortei de constrangere a statului sau a altor titluri executorii, in
asura in care debitorul nu isi indeplineste de buna voie obligatia.
Trebuie precizat ca nu este insa necesar ca procesul civil sa parcurga abele
etape, fiind evident posibil ca debitorul sa isi execute in od voluntar obligatia, caz in
care cea de a doua faza a procesului nu va ai avea loc.
Prin acest principiu se intelege faptul ca activitatea procesuala se concretizeaza in
anuite acte de procedura pe care le fac participantii la proces, acte ce trebuie
indeplinite in anuite terene procedurale.
&egea stabileste si ipune aniuite conditii privind activitatea instantei si a
auxiliarilor sai, precu si raporturile dintre parti si aceste organe, conditii denuite
fore procedurale.
%oralisul constituie o garantie pentru justitiabili, o protectie contra
arbitrariului judecatorului sau a relei credinte a partii adverse.
Capitolul II Principiile
'. Principiul contradictorialitatii
Contradictorialitatea $ punerea in discutia tuturor partilor a probleelor de fapt si
de drept ridicate in cauza $ ingaduie partilor din litigiu sa participle in od activ si
neijlocit la dezbaterea pricinii, avand atat dreptul de a"si prezenta, arguenta si
dovedi pretentiile, cat si dreptul de a cobate sustinerile partii adverse. In teeiul
acestui principiu, partile pot sa foruleze cereri, sa propuna si sa adinistreze probe si
'
sa puna concluzii cu privire la toate probleele de fapt si de drept, in vederea justei
solutionari a cauzei.
Principiul contradictorialitatii, desi nu este prevezut in od expres de un text din
Codul de procedura civila, se deduce din nueroase dispozitii legale:
" cererea de cheare in judecata si intapinare se counica, pentru ca partile sa
poata lua cunostiinta de pretentiile si apararile partii adverse, precu si de probele pe
care inteteleg sa le foloseasca ( art. '') si ''* C.p.c.+ ,
" ca regula, judecarea se face nuai cu citarea partilor, care au astfel posibilitatea
de a se infatisa si a"si sustine pozitiile( art.-*, ''. alin.' , '/0 C.p.c./,
" presedintele copletului da cuvantul abelor parti si este in drept sa puna in
discutia lor orice iprejurare de fapt sau de drept care duce la dezlegarea pricinii ( art.
')- si ')1 C.p.c.+,
" incuviintarea probelor se face in sedinta, dupa ce partile si"au expiat parerea
asupra adisibilitatii lor. !sadr, nici o proba nu poate fi opusa celeilalte parti daca nu I
s"a dat posibilitatea de a o discuta, astfel ca o hotarare nu se poate sprijni pe inscrisuri
depuse dupa inchiderea dezbaterilor,
" counicarea hotararilor judecatoresti perit partilor sa o exaineze si sa
decida daca o ataca sau nu pe caile legale(art. )22 C.p.c.+.
Principiul contradictorialitatii ipune judecatorului sa puna in discutia partilor
toate aspectele de fapt si de drept pe care le ridica din oficiu, in caz contrar nu se poate
baza pe ele la pronuntarea hotararii.
!cest principiu este strans legat de dreptul la aparare si asadar esential pentru
stabilirea adevarului,astfel incat nerespectarea acestui principiu este sanctionata cu
nulitatea hotararii.
) . Principiul disponibilitatii
3pre deosebire de procesul penal, procesul civil este caracterizat de
disponibilitate, in sens aterial ( dreptul partii de a dispune de obiectul procesului+ si in
sens procesual( dreptul partii de a dispune de drepturile procesuale acordate de lege+.
In continutul sau, principiul disponibiliatii cuprinde ai ulte drepturi :
" dreptul persoanei interesate de a porni sau nu procesul civil,
" dreptul de a deterina liitele cererii de cheare in judecata sau ale apararii,
" dreptul de a renunta la judecata sau la dreptul subiectiv, dreptul de achiesare si
dreptul de a stinge litigiul printr"o tranzactie,
" dreptul de a ataca sau nu hotararea si de a starui sau nu in calea de atac
exercitata,
" dreptul de a cere executarea silita a hotararii obtinute.
4. Principiul publicitatii
Procesul civil, cu exceptia deliberarii, se desfasoara inaintea instantei, in sedinta
publica, in prezenta partilor, dar si a altor persoane straine de litigiu care doresc sa
perticipe la dezbateri.
)
!cest principiu este un principiu constitutional, art. ')2 din Constitutie stabilind
ca 5 sedintele de judecata sunt publice, cu exceptia cazurilor prevazute de lege6.
Publicitatea este considerata ca o garantie a corectitudinii si ipartialitatii judecatorilor,
a independentei acestora.
In vederea asigurarii publicitatii, sedintele se tin, de regula, la sediul instantei, in
zilele si la orele fixate, iar pentru fiecare sedinta de judecata este intocita o lista a
cauzelor care se afiseaza cu cel putin o ora inainte de inceperea sedintei, potrivit art.
')* C.p.c.
.. Principiul oralitatii
Codul de procedura civila prevede in od expres in art. ')0 ca 5 pricinile se
dezbat verbal, daca legea nu dispune altfel6, dar referiri la oralitate se fac si in alte texte
din cod : art. )1 alin.', art. 2- alin.), art. -) alin.), art.''-, art. ')-, art. '.2, art.'-2,
etc.
7ralitatea asigura publicitatea reala, contradictorialitatea efectiva a dezbaterilor si
exercitarea in conditii optie a dreptului la aparare, dand posibilitatea partilorde a"si
expune si sustine toate cererile.
Deoarece sisteul pur oral ar prezenta serioase inconveniente, legea prevede ca
unele acte de procedura se intocesc in scris. !stfel, cererea de cheare in judecata,
intapinarea, actiunea reconventionala, hotararea judecatoreasca ibraca fora scrisa.
Pe de alta parte, sustinerile orale ale partilor si ale altor participanti se conseneza in
acte scrise precu incheieri, depozitii de artori sau procese"verbale.
*. Principiul neijlocirii
Principiul neijlocirii consta in obligatia instantei de a cerceta direct si neediat
toate eleentele care servesc la dezlegarea pricinii. Instanta trebuie sa"si sprijine solutia
adoptata pe probe priare, ceea ce presupune un raport neijlocit intre proba si fapt.
!ctivitatea de judecata presupune reconstituirea unor fapte care au avut loc in
trecut, iar pentru aceasta trebuie sa foloseasca inscrisuri, depozitii de artori, probe
ateriale, instanta urand a cerceta neijlocit aceste probe, exainand inscrisurile
originale(art. '') si '41+, audiind artori care au perceput personal faptele pe care le
relateaza, dispunand efectuarea unei cercetari la fata locului.
2. Principiul rolului activ al judecatorului
!cest principiu este regleentat de art. ')1 C.p.c, care prevede ca judecatorul, in
tot cursul procesului conduce desfasurarea acestuia, vegheaza la respectarea
dispozitiilor procedurale si are puterea de a fixa terenele si de a ordona asurile
necesare judecarii cererii.
8udecatorul are dreptul de a pune intrebari partilor, de a pune in discutia lor orice
iprejurare de fapt sau de drept care ar ajuta la solutionarea pricinii, chiar daca nu se
regasesc in cererea de cheare in judecata sau in intapinare.
De aseenea, instanta va putea ordona adinistrarea probelor pe care le
considera necesare, chiar daca partile se ipotrivesc.
4
!liniatul final al articolului prevede si liitarea acestui principiu: in toate
cazurile, judecatorii hotarasc nuai asupra cererii deduse judecatii.
Titlul II Copetenta instantelor judecatoresti
In dreptul procesual civil prin copeten9: ;n9elege capacitatea unei instante de
judecat: de a solutiona anuite cereri sau litigii. &egisla9ia noastr: folose<te criterii
diferite pentru deterinarea copeten9ei instan9elor judec:tore<ti. Trebuie s: preciz:
c: nu toate litigiile civile sunt de copeten9a instan9elor judecatore<ti.
=xist: litigii care se solu9ioneaz: de c:tre alte autorit:9i statale sau de c:tre alte
organe decat instan9ele judecatore<ti.
>egulile de copeten9: sunt stabilite chiar ;n priele texte ale Codului de
procedura civil:.7rganele de justi9ie nu pot fi sesizate la ;nt?plare, adic: dup: bunul
plac al p:r9ilor litigante. !ltinteri s"ar produce o distorsiune grav: ;n sfera de
activitate a instan9elor judec:tore<ti care s"ar putea concretiza <i ;n contestarea inutil: a
hot:r?rilor pronun9ate.
Capitolul I %orele copeten9ei
Pria proble: ce se poate ivi ;n leg:tur: cu sesizarea unui organ de justi9ie este
aceea de a deterina dac: litigiul respectiv intr: sau nu ;n sfera de activitate a autorit:9ii
judec:tore<ti sau dipotriv: a altor autorit:9i statale.
Dup: ce se stabile<te c: o anuit: cauz: civil: intr: ;n sfera de activitate a
autorit:9ii judecatore<ti este necesar s: preciz: care anue dintre diferitele instan9e ,
are c:derea de a solu9iona cauza respectiv:. Deliitarea activit:9ii instan9elor
judec:tore<ti se realizeaz: prin interediul regulilor copeten9ei jurisdic9ionale.
Copeten9a jurisdic9ional: prezint: la r?ndul s:u dou: fore: copeten9a
aterial: sau de atribu9iune <i copeten9a teritorial:
@'. Copeten9a aterial: sau de atribu9iune a instan9elor judec:tore<ti este acea
for: a copeten9ei prin care se deliiteaz: sfera de activitate a diferitelor categorii
de instan9e care fac parte din sisteul nostru judiciar. Nore de copeten9: aterial:
se ;nt?lnesc at?t ;n Codul de procedur: civil:, c?t <i ;n &egea de organizare judiciar:.

'.'. Copetenta ateriala a judecatoriilor
Potrivit art.' Cod proc civil:, judec:toriile judec: :
" ;n pri: instan9:, toate procesele <i cererile, ;n afar: de cele date prin lege ;n
copeten9a altor instan9e,
" plangerile ;potriva hot:r?rilor autorit:9ilor adinistra9iei publice cu activitate
jurisdic9ional: <i ale altor organe cu astfel de activitate, ;n cazurile prev:zute de lege,
$ ;n orice alte aterii date prin lege ;n copeten9a lor,
Textul enun9at consacr: principiul plenitudinii de jurisdic9ie a judec:toriilor.
Potrivit art.' pct.4 Cod proc.civ. judec:toriile judec: <i A;n orice alte aterii date
prin lege ;n copeten9a lor6.
.
Doar cu titlu de exeplu indic: unele situa9ii expres consacrate de Codul de
procedur: civil:.
"cererile pentru asigurarea dovezilor( art.)42 C.pr.civ.+,
"cererile de ;ndreptare a erorilor ateriale strecurate ;n propriile hot:r?ri(art.)-'
C.pr.civ.+,
"cererile pentru copletarea hot:r?rii pronun9ate(art.)-'B C.pr.civ.+,
"contesta9iile ;n anulare privind propriile hot:r?ri Cart.4'1 alin.('+ C.pr.civ.D,
"cererile de revizuire privitoare la propriile hot:r?ri Cart. 4)4 alin.('+ C.pr.civ.D,
#en9ion: cu titlu exeplicativ <i unele prevederi din legi speciale <i care
confer: judec:toriilor copeten9a de a solu9iona ur:toarele litigii:
"solu9ionarea conflictelor de copeten9: dintre birourile notariale( art.'' din
&egea nr.42E'11*+:
"solu9ionarea conflictelor de copeten9: dintre birourile executorilor
judec:tore<ti ( art.'' din &egea nr.'--E)///+,
"litigiile prev:zute ;n legea locuin9ei(art.2' din &egea nr.''.E'112+,
"solu9ionarea cererilor privitoare la ;nregistrarea asocia9iilor <i funda9iilor,
'.). Copeten9a aterial: sau de atribu9iune a tribunalelor
Tribunalele au o copeten9: de fond, una de control judiciar" apel si recurs $ <i o
copeten9: divers:.
Copeten9a de fond a tribunalelor se caracterizeaz: ;n solu9ionarea ur:toarelor
categorii de litigii:
a+procesele <i cererile ;n aterie coercial: al c:ror obiect are o valoare de peste
'//./// lei, precu <i procesele <i cererile ;n aceast: aterie al c:ror obiect este
neevaluabil ;n bani,
b+procesele <i cererile ;n aterie civil: al c:ror obiect are o valoare de peste
*//./// lei, cu excep9ia cererilor de ;par9eal: judiciar:, a cererilor ;n aterie
succesoral:, a cererilor neevaluabile ;n bani <i a cererilor provenind din ateria
fondului funciar, inclusiv cele de drept coun, petitorii sau, dupa caz, posesorii,
forulate de ter9ii v:t:a9i ;n drepturile lor prin aplicarea legilor ;n ateria fondului
funciar.
c+conflictele de unc:, cu excep9ia celor date prin lege ;n copeten9a altor
instan9e,
d+procesele <i cererile ;n aterie de contencios adinistrativ, ;n afar: de cele
date ;n copeten9a cur9ilor de apel,
e+procesele <i cererile ;n aterie de crea9ie intelectual: <i de proprietate
industrial:,
f+procesele <i cererile ;n aterie de expropriere,
g+cererile pentru ;ncuviin9area, nulitatea sau desfacerea adop9iei,
h+cererile pentru repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare s:v?r<ite ;n
procesele penale,
*
i+cererile pentru recunoa<terea, precu <i cele pentru ;ncuviin9area executarii
silite a hot:r?rilor date ;n 9:ri str:ine,
Copeten9a de fond sau ;n pri: instan9: a tribunalelor in aterie civila este o
copeten9: de excep9ie. Dac: ave in vedere insa anuite categorii de litigii,cu ar fi
conflictele de unca, vo constata ca tribunalele au o copeten9: de drept coun.
Copeten9a tribunalelor, ca instan9e de apel, este stabilit: in art.) pct.)
C.proc.civ.
Potrivit acestui text, tribunalele judec: A apelurile declarate ;potriva hot:r?rilor
pronun9ate de judec:torii ;n pria instan9:6.
Potrivit art.) pct.4 C.proc.civ. tribunalele judec: Arecursurile declarate ;potriva
hot:r?rilor pronun9ate de judec:torii, care, potrivit legii, nu sunt supuse apelului6.
Tribunalelor le este recunoscut:, confor dispozitiilor art.) pct.. C.pr.civ. <i o
copeten9: divers:, adic: A;n orice alte aterii date prin lege ;n copeten9a lor6. Fn
aceast: categorie intr: ;n priul r?nd cauzele care au ca obiect solu9ionarea unor
incidente privitoare la copeten9a sau copunerea instan9ei sesizate. #en9ion: ;n
acest sens copeten9a tribunalelor de solu9ionare a ur:toarelor categorii de cauze:
"conflictele de copeten9: dintre judec:torie si un organ cu activitate
jurisdic9ional: (art )) C.pr.civ.+,
"cererile de recuzare atunci c?nd din cauza recuz:rii nu se poate fora copletul
de judecat: C art.4/ alin ()+ C.pr.civ.D,
"cererile de str:utare de la o judec:torie din raza teritorial: a acelui tribunal
pentru otive de rudenie sau de afinitate Cart.41 alin.('+ C.pr.civ.D,
Tribunalele au copeten9a de a solu9iona <i c:ile extraordinare de atac de
retractare ;ndreptate ;potriva propriilor hot:r?ri :contesta9ia ;n anulare si revizuirea
art.4'1 alin.' si art. 4)4 alin ' C.pr.civ.
Tribunalele au copeten9a de a solu9iona <i alte cereri, cu sunt cele privitoare
la: contesta9iile la titlu, in cazul in care hotararea ce constituie titlul executoriu a fost
pronuntata de c:tre tribunal.
=xist: <i dispozi9ii legale consacrate ;n legi speciale <i care le confer: tribunalelor
copeten9a de a solu9iona anuite categorii de cauze. Fn aceast: categorie en9ion:,
cu titlu exeplicativ :
"cererile de expropriere forulate de expropiator ;n teeiul art.)' din &egea 44 E
'11. ,
"cererile privitoare la procedura reorganizarii <i lichid:rii judiciare ( art.* si 0 din
&egea 2. E'11*+ ,
"cererile forulate de unita9i pentru ;ncetarea grevei ( art.*- din &egea
nr.'2-E'111,text odificat prin articolul GII al 7rdonan9ei de urgen9: a Huvernului nr.
'4-E)///+.
De aseenea, potrivit art.'** din &egea nr.'1E)/// privind sisteul public de
pensii <i alte drepturi de asigur:ri sociale tribunalele judec: ;n pri: instan9:
uratoarele litigii av?nd ca obiect :
a+" odul de calcul <i de depunere a contruibu9iei de asigur:ri sociale ,
b+" odul de stabilire a ajor:rilor de ;nt?rziere ,
2
c+" ;nregistrarea,eviden9a si certificarea contribu9iei de asigur:ri sociale ,
d+" deciziile de pensionare ,
e+" refuzul nejustificat de rezolvare a unei cereri privind drepturile de
asigur:ri sociale ,
f+" odul de stabilire <i de plat: a pensiilor, indeniza9iilor <i a altor
drepturi de asigur:ri sociale ,
g+" pl?ngerile ;potriva proceselor verbale de contraven9ii ;ncheiate
confor prezentei legi ,
h+" contesta9iile ;potriva :surilor de executare silit:, dispuse ;n baza
acestei legi ,
i+" alte drepturi <i obliga9ii de asigur:ri sociale n:scute ;n teeiul acestei
legi.
'.4. Copeten9a aterial: sau de atribu9iune a cur9ilor de apel
Copeten9a aterial: sau de atribu9iune a cur9ilor de apel este stabilit: in art.4
C.pr.civ. Potrivit acestui text, Cur9ile de apel au o copeten9: de fond, o copeten9: de
control judiciar si o copeten9: divers:.
In pri: instan9:, copeten9a cur9ilor de apel a fost circustan9iat: litigiilor de
contencios adinistrativ.
Potrivit art.4 pct.' C.pr.civ, cur9ile de apel judec:, ;n pri: instan9:, Aprocesele <i
cererile ;n aterie de contencios adinistrativ privind actele autorit:9ilor <i institu9iilor
centrale6.
Potrivit art.4 pct.) C.pr.civ., ca instan9: de apel, cur9ile judec: Aapelurile
declarate ;potriva hot:r?rilor pronun9ate de tribunale ;n pri: instan9:6. Prin urare,
cur9ile de apel au o copeten9a liitat: ;n aterie de apel, respectiv doar ;n privin9a
hot:r?rilor pronun9ate ;n pri: instan9: de c:tre tribunale.
Cur9ile de apel au <i copeten9a de a exercita controlul judiciar prin interediul
c:ii de atac a recursului.
Potrivit art.4 pct.4 C.proc.civ., cur9ile de apel judec:, ca instan9e de recurs,
Arecursurile declarate ;potriva hot:r?rilor pronun9ate de tribunale ;n apel sau
;potriva hot:r?rilor pronun9ate ;n pri: instan9: de tribunale, care potrivit legii, nu
sunt supuse apelului, precu <i ;n orice alte cazuri expres prev:zute de lege A.
Cur9ile de apel au <i o copeten9: divers:, astfel cu precizeaz: ;n od expres
art.4 pct.. C.proc.civ., A ;n orice alte aterii date prin lege ;n copeten9a lor6 . Pot fi
incluse ;n aceast: categorie cererile privitoare la :
"solu9ionarea conflictelor de copeten9: dintre dou: tribunale pe raza aceleia<i
cur9i de apel,
"solu9ionarea conflictelor de copeten9: dintre o judec:torie <i un tribunal din
raza acelea<i cur9i de apel, dar din circuscrip9ia unor tribunale diferite ,
"solu9ionarea cererilor de str:utare bazate pe otiv de rudenie sau afinitate ,
"solu9ionarea cererilor de recuzare a judec:torilor de la un tribunal din
circuscrip9ia aceleia<i cur9i de apel, precu si a doi sau ai ul9i judec:tori de la un
0
tribunal din raza sa teritorial: atunci c?nd din cauza recuz:rii copletul de judecat: nu
se poate fora.
De aseenea, cur9ile de apel au <i cope9enta de a solu9iona c:ile extraordinare
de atac de retractare ;ndreptate ;potriva propriilor hot:r?ri, respectiv contesta9ia ;n
anulare <i revizuirile . Cur9ile de apel au copeten9a <i ;n ceea ce prive<te contesta9iile
la executare. Cur9ile de apel au copeten9a de a solu9iona contesta9iile la executare ;n
legatur: cu ;n9elesul, ;ntinderea si aplicarea dispozitivului hot:r?rii ce se execut:, ;n
acele cazuri ;n care ele au pronun9at hot:r?rea respectiv:.
Cur9ile de apel au de aseenea, copeten9a de a solu9iona cererile de ;ndreptare a
propriilor hot:r?ri (art.)-' C.pr.civ.+ <i de copletare a acestora ( art.)-)I C.pr.civ.+.
Cur9ile de apel ;<i extind copeten9a <i asupra altor cauze expres date prin lege ;n
copeten9a lor. !<a este, de pild:, cazul apelurilor ;ndreptate ;potriva hot:r?rilor
tribunalelor de acordare sau neacordare a personalit:9ii juridice a uniunilor de sindicate
(art..4 alin* din &egea *.E'11'+, apelurile ;ndreptate ;potriva hot:r?rilor pronun9ate
de tribunale asupra cererilor de reorganizare sau lichidare judiciar: (art.0 din &egea
nr.2.E'11*+, solu9ionarea cererilor privitoare la ;nregistrarea birourilor notariale din
raza teritorial: a cur9ilor respective ( art. '- alin.' din &egea nr.42E'11*+.
7 copeten9: special: este recunoscut: ;n favoarea Cutii de !pel Jucure<ti prin
&egea nr.'.E)//4. Potrivit acestui act norativ, copeten9a Cur9ii de !pel se extinde
asupra contesta9iilor ;ndreptate ;potriva hot:r?rilor pronun9ate de Tribunalul Jucure<ti
;n ateria cererilor de ;nregistrare a partidelor politice ( art.)' al.)+ <i a cererilor de
odificare a statutului sau a prograului partidului politic ( art.)2 alin.4+.
'... Copeten9a aterial: sau de atribu9iune a Fnaltei Cur9i de Casa9ie si 8usti9ie
Copetenta instan9ei supree este deterinat: de func9iile speciale ale unei
instan9e aflate ;n v?rful ierarhiei sisteul nostru judiciar.!<a cu este firesc, aceste
func9ii trebuie s: fie concentrate asupra ;ndru:rii instan9elor judec:tore<ti pentru
aplicarea si interpretarea corect: a legii ;n opera de ;nf:ptuire a justi9iei. !cest lucru se
realizeaz: pe calea recursului ;n interesul legii <i a recursului.
Potrivit art.)' din &egea 4/.E)//. privind organizarea judiciar: A3ec9ia civil: <i
de proprietate industrial:, 3ec9ia penal:, 3ec9ia coercial: <i 3ec9ia contencios
adinistrativ <i fiscal ale Fnaltei Cur9i de Casa9ie si 8usti9ie, judec: recursurile ;potriva
hot:r?rilor pronun9ate de cur9ile de apel <i a altor hot:r?ri, ;n cazurile prev:zute de
lege6.
!rt.)4 al.) din &egea nr.4/.E)//. privind organizarea judiciar: statueaz: c:
A3ec9iile Fnaltei Cur9i de Casa9ie <i 8usti9ie solu9ioneaz: <i recursurile declarate
;potriva hot:r?rilor nedefinitive sau a actelor judec:tore<ti, de orice natur:, care nu
pot fi atacate pe nici o alt: cale, iar cursul judeca9ii a fost ;ntrerupt in fa9a cur9ilor de
apel A.
Prin urare, art.)4 alin.) din &egea 4/.E)//. privind organizarea judiciar:
extinde copeten9a instan9ei supree <i asupra recursurilor ;ndreptate ;potriva actelor
judec:tore<ti de orice natur:.
-
=xercitarea recursului este conditionat: ;n acest caz de : iposibilitatea atac:rii
pe orice cale a actelor judec:tore<ti respective <i de ;ntreruperea cursului judeca9ii in
fa9a cur9ilor de apel.
Fnalta Curte de Casa9ie <i 8usti9ie are plenitudinea de jurisdic9ie ;n ateria c:ii
extraordinare de atac a recursului ;n interesul legii.
Instan9a supre: nu ai are ;nsa copeten9a de a solu9iona <i calea de atac a
recursului ;n anulare, art.. pct.4 C.proc.civ. fiind abrogat prin dispozitiile 7rdonan9ei de
urgen9: a Huvernului nr.*-E)//4.
Instan9a supre: are <i o copeten9: divers:, care este recunoscut: prin
prevederile art.. pct.. C.proc.civ. Potrivit acestei dispozi9ii procedurale instan9a
supre: are copeten9a de a solu9iona unele cereri referitoare la realizarea unei bune
adinistr:ri a justi9iei.
Fn aceast: categorie pot fi incluse ur:toarele categorii de cereri :
"cererile privitoare la solu9ionarea conflictelor de copeten9: dintre dou: cur9i de
apel,
"cererile privitoare la solu9ionarea conflictelor de copeten9: dintre dou:
tribunale pe raza teritoriala a unor cur9i de apel diferite,
"cererile privind solu9ionarea conflictelor de copeten9: dintre un tribunal <i o
curte de apel, dintre o judec:torie <i o curte de apel,
"cererile privitoare la solu9ionarea conflictelor de copeten9: dintre dou:
judec:torii din circuscrip9ia teritorial: a unor tribunale <i cur9i de apel diferite,
"cererile privitoare la solu9ionarea conflictelor de copeten9: dintre o curte de
apel <i un alt organ cu activitate jurisdic9ional:,
" cererile privitoare la str:utarea procesului civil de la o curte de apel la o alt:
curte de apel pentru otive de rudenie sau afinitate,
"cererile de str:utare a procesului civil ;nteeiate pe otive de b:nuial:
legiti: <i de siguran9: public:,
"cererile pentru delegarea altei instan9e ( art.)4 C.proc.civ.+.
=xista si alte dispozi9ii procedurale care atribuie instan9ei supree copetenta
de a solu9iona unele cereri sau cai de atac. Cu titlu exeplificativ enuer:
ur:toarele cauze:
"cererile pentru ;ndreptarea propriilor hot:r?ri,
"contesta9iile la titlu, adic: cele in leg:tur: cu ;n9elesul, ;ntinderea si aplicarea
dispozitivului hot:r?rii ce se executa,
"solu9ionarea cailor extraordinare de atac de retractare ( contesta9ia in anulare si
revizuirea+ exercitate ;potriva propriilor lor hot:r?ri,
"recursurile ;potriva hot:r?rilor pronun9ate, in aterie disciplinara, de c:tre
sec9iile Consiliului 3uperior al #agistraturii ( art..1 alin.) din &egea 4'0E)//.+,
"recursurile ;ndreptate ;potriva hot:r?rilor pronun9ate de Curtea de !pel
Jucure<ti cu privire la deciziile Consiliului Concuren9ei ( art.)1 din &egea
nr.'.4E'111+,
1
"recursurile ;ndreptate ;potriva deciziilor luate de Pre<edintele Consiliului
Concuren9ei, respectiv <eful 7ficiului Concuren9ei, ;n baza art.2/ alin.. din &egea
)'E'112.
Potrivit noii legi de organizare judiciara Fnalta Curte de Casa9tie si 8usti9ie are
patru sec9ii, respectiv:
" sec9ia civil: <i de proprietate intelectual:,
" sec9ia penal:,
" sec9ia coercial:,
" sec9ii de contencios adinistrativ <i fiscal.
3ectiile instan9ei supree sunt acelea care solu9ioneaz:, ;n raport cu copeten9a
fiecareia, cererile de str:utare, pentru otivele prev:zute ;n codul de procedur: <i
conflictele de copeten9:, ;n cazurile prev:zute de lege. =le au ;nsa <i copeten9a de a
solu9iona, ;n teeiul aceluia<i text, <i Aorice alte cereri prev:zute de lege6.
Fnalta Curte de Casa9ie si 8usti9ie are, ;n prezent, <i copeten9a de a solu9iona
unele cereri ;n 3ec9ii Knite. Potrivit art.)* din &egea nr. 4/.E)//. pivind organizarea
judiciar:, copeten9a 3ec9iilor Knite are ca obiect:
a+ $ judecarea recursurilor ;n interesul legii,
b+ $solu9ionarea ;n condi9iile prezentei legi, a sesiz:rilor privind
schibarea jurispruden9ei Fnaltei Cur9i de Casa9ie si 8usti9ie,
c+ $sesizarea Cur9ii Constitu9ionale pentru controlul constitutionalit:9ii
legilor ;nainte de proulgare6.
Fn finalul acestor considera9ii privitoare la copeten9a Fnaltei Cur9i de Casa9ie <i
8usti9ie nu se poate face abstrac9ie de rolul acestei instan9e ;in proovarea <i aplicarea
dreptului counitar. 7 aseenea atitudine va fi necesar: odata cu integrarea >o?niei
;n Kniunea =uropean:, dat: de la care deciziile Cur9ii =uropene de 8usti9ie vor deveni
obligatorii. >eceptarea dreptului counitar este iperioas: ;n perspectiva unei
aseenea integr:ri, ceea ce va revolu9iona nu nuai dreptul aterial al 9:rii noastre ci
<i dreptul procesual. Drept urare, ins:<i rolul instantei supree va trebui adaptat la
viitoarele realita9i <i iperative ale Kniunii =uropene.
@). Copeten9a teritorial: a instan9elor judec:tore<ti
Pentru a cunoa<te instan9a careia trebuie s: ne adres: pentru solu9ionarea unei
cauze civile concrete nu este suficient: deterinarea copeten9ei de atribu9iune a
instan9elor judec:tore<ti. =ste necesar s: stabili <i sub aspect teritorial care dintre
instan9ele judec:tore<ti de acela<i grad are c:derea de a solu9iona o cauz: civil:.
Fn acest scop trebuie s: recurge la norele de copeten9: teritorial:.
Prin interediul norelor de copeten9: teritorial: se realizeaz: o deliitare de
atribu9ii pe linie orizontal: ;ntre diferitele instan9e judec:tore<ti de acela<i grad. Iar ;n
raport de criteriile folosite distinge ;ntre ur:toarele fore de copeten9: teritorial::
"copeten9a teritorial: general:,
"copeten9a teritorial: alternativ:,
"copeten9a teritorial: exceptional:,
'/
"copeten9a teritorial: conventional:,
In continare analiz: succint aceste fore ale copeten9ei teritoriale.
).' Copeten9a teritorial: general:
Prin copeten9a teritorial: general: se deseneaz: acea for: a copeten9ei
teritoriale care instituie regula potrivit c:reia cererea de cheare in judecat: se
adreseaz: instan9ei din circuscrip9ia teritorial: ;n care ;<i are doiciliul p?r?tul.
!ceast: regul: ;<i are originea ;nca ;n dreptul roan, de unde a fost preluat: ulterior <i
de legisla9iile procesuale oderne. 8urisconsul9i roani au expriat aceasta regul: prin
axia: !ctor seLuitur foru rei.
>egula actor sequitur forum rei se fundaenteaz:, ;n priul r?nd pe o idee de
echitate, aceea ca la ini9ierea procesului nu se <tie cine are dreptate, fapt pentru care este
firesc ca reclaantul s: se deplaseze la instan9a de la doiciliul p?r?tului. Pe de alt:
parte, p?r?tul are de partea sa prezu9ia c: nu datoreaz: niic reclaantului.
In legisla9ia noastr: procesual:, regula actor seLuitur foru rei este statornicit: ;n
art.* C.proc.civ.
Copeten9a teritorial: a instan9ei de la doiciliul p?r?tului este atras: nuai
dac: p?r?tul are doiciliul ;n 9ar:.
Fn ipoteza ;n care doiciliul p?r?tului se afl: ;n str:in:tate sau doiciliul s:u din
str:in:tate nu este cunoscut, copetent: va fi instan9a de la resedin9a din 9ar: a acestuia.
Pentru ipoteza ;n care nici resedin9a p?r?tului din 9ar: nu este cunoscut:, art.*
C.proc.civ. stabile<te copeten9a instan9ei de la doiciliul sau re<edin9a reclaantului.
Nora juridic: inscris: ;n art.* C.proc.civ. are valoarea unei nore de drept
coun ;n ateria copeten9ei teritoriale. Toate celelalte fore ale copeten9ei
teritoriale nu constituie dec?t derog:ri de la principiul enun9at.
Copeten9a teritorial: general: este deterinat: de doiciliul p?r?tului de la
data intent:rii cererii de cheare ;n judecat:. 3chib:rile ulterioare ale doiciliului sau
resedin9ei nu pot avea nici un efect asupra copeten9ei deterinate ini9ial.
No9iunea de Adoiciliu6 la care se refera art.* C.proc.civ. senifica
doiciliul pe care o persoan: <i l"a stabilit ;n fapt ;n localitatea ;n care tr:ie<te <i ;<i
desfasoar: activitatea profesional:. De altfel, o nor: particular: ;n acest sens se
reg:se<te ;n art.2 C.proc.civ. Potrivit acestui text: AC?nd p?r?tul, ;n afar: de doiciliul
s:u, are ;n chip statornic o ;ndeletnicire profesional: ori una sau ai ulte asez:ri
agricole, coerciale sau industriale, cererea se poate face <i la instan9a locului acelor
asez:ri sau ;ndeletniciri, pentru obliga9iile patrioniale <i care sunt n:scute sau care
ureaz: s: se execute ;n acel loc6.
Principiul consacrat de art.* C.proc.civ. este adaptat ;n od corespunz:tor de
legiuitor <i pentru ac9iunile ;ndreptate ;potriva persoanelor juridice.
Fn acest sens art.0 alin('+ C.proc.civ. dispune ca cererea ;potriva unei persoane
juridice de drept privat se face la instan9a sediului ei principal. Potrivit aceluia<i text,
cererea poate fi introdus: <i la instan9a locului unde persoana juridic: de drept privat are
reprezentan9a, dar nuai pentru obliga9iile ce ureaz: a fi executate ;n acel loc sau care
izvor:sc din acte ;ncheiate prin reprezentant sau din fapte s:v?r<ite de acesta.
''
Cererea ;potriva unei asocia9ii sau societ:9i f:r: personalitate juridic: se face la
instan9a doiciliului persoanei c:reia, potrivit ;n9elegerii dintre asocia9i, i s"a ;ncredin9at
pre<edin9ia sau direc9ia asocia9iei ori societ:9ii, iar, ;n lipsa unei aseenea persoane, la
instan9a doiciliului oric:ruia dintre asocia9i. Fn acest din ur: caz, reclaantul va
putea cere instan9ei nuirea unui curator, care s: reprezinte interesele asocia9ilor.

).). Copeten9a teritorial: alternativ:
Copeten9a teritorial: alternativ: este acea for: a copeten9ei care consacr:
dreptul reclaantului de a alege ;ntre dou: sau ai ulte instan9e deopotriv:
copetente.
Cazurile de copeten9: teritorial: alternativ: sunt precizate ;n art.1"''
C.proc.civ.
!rt.'/ C.proc.civ. deterin: opt cazuri de copeten9: teritorial: alternativ:,
situa9ii ;n care, pe l?ng: instan9a de la doiciliul p?r?tului, ai sunt copetente <i alte
instan9e:
'. in cererile privitoare la executarea, anularea, rezolutiunea sau rezilierea unui
contract, instanta locului prevazut in contract pentru executarea, fie chiar in parte, a
obligatiunii,
). in cererile ce izvorasc dintr"un raport de locatiune a unui neiscator, in
actiunile in justificare sau in prestatiune tabulara, instanta locului unde se afla
neiscatorul,
4. in cererile ce izvorasc dintr"o cabie, cec sau bilet la ordin, instanta locului de
plata,
.. in cererile privitoare la obligatii coerciale, instanta locului unde obligatia a
luat nastere sau aceea a locului platii,
*. in cererile izvorite dintr"un contract de transport, instanta locului de plecare
sau de sosire,
2. in cererile ipotriva unei feei casatorite, care are resedinta obisnuita
deosebita de aceea a sotului, instanta resedintei feeii,M+
0. in cererile facute de ascendenti sau descendenti pentru pensie alientara,
instanta doiciliului reclaantului,
-. in cererile ce izvorasc dintr"un fapt ilicit, instanta in circuscriptia careia s"a
savirsit acel fapt.
Deaseenea, potrivit art.'' C.proc.civ., ;n ateria de asigurare, pe l?ng: instan9a
de la doiciliul p?r?tului, ai sunt copetente si ur:toarele instan9e:
'+" instan9a de la doiciliul asiguratului,
)+" instan9a corespunz:toare locului unde s"a produs accidentul,
4+" instan9a corespunz:toare locului unde se afl: bunurile asigurate.
')
).4. Copeten9a teritorial: excep9ional: sau exclusiv:
Copeten9a teritorial: excep9ional: este aceea care deterin: capacitatea unei
instan9e judecatoresti de a solu9iona ;n exclusivitate anuite cauze civile. 3itua9iile care
atrag o copeten9: teritorial: excep9ional: sunt precizate ;n art. '4"'2 C.proc.civ.
!ceste dispozi9ii procedurale consacr: o copeten9: teritorial: excep9ional: ;n
ac9iunile privitoare la iobile , ;n aterie de o<tenire, societate <i de reorganizare
judiciar:.
Kn pri caz de copeten9: teritorial: excep9ional: vizeaz: ac9iunile iobiliare.
Fn acest sens art.'4 alin.('+ C.proc.civ. dispune ca: A Cererile privitoare la bunuri
nei<c:toare se fac nuai la instan9a ;n circuscrip9ia c:reia se afl: nei<c:toarele A.
Copeten9a teritorial: prev:zut: ;n art.'4 C.proc.civ. ;<i are justificarea ;n ideea
c: la locul unde este situat iobilul se pot adinistra cu ai ulta usurin9: probele
necesare pentru solu9ionarea just: a acestor categorii de cauze civile ( ;n special
dovezile legate de publicitatea iobiliar:+.
!l doilea caz de copeten9: teritorial: exclusiv: este prev:zut de art.'0 ;n
ateria ac9iunilor succesorale. Potrivit art.'. C.proc.civ. sunt de copeten9a instan9ei
de la ultiul doiciliu al defunctului ur:toarele categorii de ac9iuni:
" ac9iunile privitoare la validitatea sau executarea dispozi9iilor testaentare,
" ac9iunile privitoare la o<tenire, precu <i cele privitoare la preten9iile pe care
o<tenitorii le"ar avea unul ;potriva celuilalt,
" ac9iunile legatarilor sau ale creditorilor ortului ;potriva vreunuia dintre
o<tenitori sau ;potriva executorului testaentar,
>a9iunea principal: a copeten9ei teritoriale excep9ionale, statornicite in art.'.
C.proc.civ., const: ;n faptul c: toate opera9iile legate de procedura succesoral: se
;ndeplinesc ;n circuscrip9ia teritorial: a ultiului doiciliu al defunctului. Fn aceast:
circuscrip9ie este situat <i locul deschiderii succesiunii, cel ai adesea aici se afl: <i
principalele bunuri ale defunctului iar copeten9a de realizare a procedurii succesorale
notarial: apar9ine biroului notarial din circuscrip9ia teritorial: corespunz:toare
ultiului doiciliu al defunctului. Prin urare <i ;n cazul apari9iei unui litigiu
succesoral aici se vor putea adinistra cu ai ulta usurin9:, probatoriile necesare.
Nora de copeten9: rescris: ;n art.'. C.proc.civ. are arele erit de a
concentra la o singur: instan9: toate ac9iunile privitoare la o o<tenire.
!l treilea caz de copeten9: exclusiv: este prev:zut ;n art.'* C.pr.civ. <i se
refer: la ac9iunile ;n aterie de societate. Potrivit art.'* C.proc.civ. : A Cererile ;n
aterie de societate, p?n: la sf?r<itul lichid:rii ;n fapt, sunt de copeten9a instan9ei
locului unde societatea ;<i are sediul principal6.
Dispozi9iile cuprinse ;n art.'* C.proc.civ. ;<i au ra9iunea ;n necesitatea
solu9ion:rii unitare a tuturor ac9iunilor care izvor:sc din contractul de societate. &a
sediul instan9ei ;n circuscrip9ia c:reia societatea ;<i are pricipalul s:u sediu se pot
solu9iona cu ai ult: u<urin9: toate probleele care vizeaz: existen9a <i func9ionarea
societ:9ii.
'4
Dispozi9iile art.'* C.pr.civ. nu sunt aplicabile ;ns: ;n privin9a ac9iunilor forulate
de ter9e persoane ( care nu sunt ebre ale societ:9ii+ ;potriva societ:9ii, aseenea
ac9iuni ur?nd a fi solu9ionate potrivit dispozi9iilor de copeten9a de drept coun.
!ceea<i solu9ie se ipune <i ;n cazul ac9iunilor proovate de societate ;potriva unui
ter9.
Kltiul caz de copeten9a teritorial: exclusiv:, regleentat ;n Codul de
procedur: civil:, se refer: la cererile ;n ateria reorganiz:rii judiciare <i a falientului.
Potrivit art.'2 C.proc.civ. cererile ;n aceast: aterie sunt de copeten9a
tribunalului ;n circuscrip9ia c:ruia se afl: sediul principal al debitorului. Fn prezent,
dispozi9iile din Codul coercial privitoare la falient sunt abrogate.
Fn schib, prin &egea 2.E'11* s"a instituit o procedur: special: pentru
reorganizare judiciar: <i falient. Potrivit art.2 din &egea 2.E'11* : A Toate procedurile
prev:zute de prezenta lege, cu excep9ia recursului prev:zut la art.0 nu sunt de
copeten9a exclusiv: a tribunalului ;n jurisdic9ia c:ruia se afl: sediul debitorului, care
figureaz: ;n registrul coer9ului, <i sunt exercitate de un judec:tor sindic, desenat de
c:tre pre<edintele tribunalului, ;n condi9iile art.-6.
)... Copeten9a teritorial: conven9ional: sau facultativ:
Copeten9a teritorial: conven9ional: sau facultativ: este aceea care confer:
par9ilor posibilitatea de a stabili, prin acordul lor copeten9a unei anuite instan9e ;n
solu9ionarea unui litigiu concret. Fn od obi<nuit, alegerea de copetent: se produce
;nainte de ivirea unui litigiu, adic: odat: cu ;ncheierea actelor juridice de drept
substan9ial ( conven9iilor+, c?nd printre alte stipula9ii se pot ;nsera <i clauze privitoare la
instan9a copetent: s: solu9ioneze eventualele litigii dintre p:r9i.
!legerea de copeten9: este posibil: nuai dac: sunt ;ntrunite ur:toarele
condi9ii:
" concretizarea ;n fora scris: a acordului dintre p:r9i privitoare la alegerea de
copeten9:,
" deterinarea expres: a instan9ei copetente,
" instan9a aleas: de p:r9i s: nu fie necopetent: absolut.
!legerea de copeten9: se poate face ;n interesul abelor p:r9i sau nuai ;n
favoarea uneia dintre ele. !ceast: ;prejurare este iportant: <i ;n ceea ce prive<te
deterinarea condi9iilor ;n care se poate reveni asupra alegerii de copeten9:. Prin
urare, ori de c?te ori alegerea de copeten9: a fost stabilit: ;n interesul abelor p:r9i
asupra alegerii f:cute nu se poate reveni dec?t printr"un acord bilateral ;n sens contrar
celui ini9ial.
In cazul in care copeten9a a fost aleas: ;n favoarea exclusiv: a p?r?tului acesta
poate renun9a la beneficiul ei. Fn ipoteza ;n care alegerea de copeten9: a fost f:cut: ;n
interesul reclaantului acesta are posibilitatea de a proova ac9iunea la instan9a aleas:
prin conven9ie sau la orice alt: instan9: copetent: potrivit legii( art. *"2 Cod proc.civ.
<i art.'/ C.proc.civ.+.
'.
).*. Copeten9a absolut: <i copeten9a relativ:
Copeten9a absolut: este consacrat: prin nore iperative <i de la care p:r9ile
nu se pot abate ;n nici un od. Dipotriv:, copeten9a relativ: este aceea care se
;nteeiaz: pe reguli care nu prescriu nore obligatorii pentru p:r9i sau pentru instan9:.
Nerespectarea dispozi9iilor legale privitoare la copeten9a instan9elor
judecatore<ti atrage dup: sine necopeten9a acestora.
Necopeten9a absolut: a instan9elor judecatore<ti prezint: ur:toarele tr:s:turi:
"poate fi invocat: de oricare dintre p:r9i, de procuor <i de instan9: din oficiu,
"poate fi invocat: ;n orice faz: a procesului civil, inclusiv ;n faza controlului
judiciar,
"p:r9ile nu pot deroga ;n nici un od de la regulile de copeten9: absolut:.
Necopeten9a relativ: prezint: ur:toarele particularit:9i:
"poate fi invocat: nuai de partea ;n favoarea c:reia a fost creat: acea nor: de
copeten9:,
"poate fi invocat: nuai in liine litis , respectiv nuai prin ;nt?pinare sau cel
ai t?rziu la pria zi de ;nfa9isare,
"p:r9ile pot conveni, expres sau tacit, s: deroge de la norele copeten9ei
relative.
Necopeten9a este de ordine public: ;n ur:toarele cazuri:
'+" c?nd pricina nu este de copeten9a instan9elor judecatore<ti,
)+" c?nd pricina nu este de copeten9a unei instan9e de alt grad,
4+" c?nd pricina este de copeten9a unei instan9e de acela<i grad <i p:r9ile nu o
pot ;nl:tura.
Dispozi9iile art.'* C.proc.civ. se coroboreaz: ;n od corespunz:tor cu cele
statuate ;n art.'1 C.proc.civ., ;n sensul ca acestea din ur: stabilesc cazurile ;n care
p:r9ile nu se pot abate de la regulile copeten9ei teritoriale. Fn acest sens art.'1
C.proc.civ. precizeaz: c: par9ile pot conveni ca A pricinile privitoare la bunuri s: fie
judecate de alte instan9e dec?t acelea care potrivit legii, au copeten9a teritorial:, afar:
de cazurile prev:zute de art.'4,'.,'* si '2 A.
Fn concluzie re9ine ur:toarele reguli privitoare la caracterul norelor
de copeten9::
" copeten9a instan9elor judec:tore<ti fa9: de copeten9a altor organe cu atribu9ii
jurisdic9ionale" copeten9a general:" este ;ntotdeauna absolut:,
" copeten9a aterial: sau de atribu9iune este absolut:, o instan9: judec:toreasc:
superioar: neav?nd dreptul de a solu9iona o cauz: dat: ;n copeten9a unei instan9e de
grad inferior <i nici invers,
" copeten9a teritorial: a instan9elor judecatore<ti este, ;n principiu, relativ:,
Copeten9a teritorial: excep9ional: are un caracter absolut.
Capitolul II : Intinderea copetentei instantei sesizate.Prorogarea de copetenta
@.'. Intinderea copetentei instantei sesizate
'*
In cazul in care o instanta a fost sesizata cu o cerere de cheare in judecata, care,
potrivit legii, este de copetenta sa, se pune problea de a sti care este intinderea
acestei copetente. !stfel, exista unele situatii in care necesitatea rezolvarii coplete si
unitare a pricinii ipune instantei sa se pronunte si asupra apararilor paratului, a
incidentelor procedurale ivite in cursul procesului ori a unor alte cereri, chiar daca, in
od obisnuit acestea nu ar intra in copetenta sa.
In vederea stabilirii intinderii copetentei instantei sesizate ureaza a fi aplicate
doua regului.
Pria din ele, consacrata de literatura si practica judiciara, este aceea ca 5
judecatorul actiunii este si judecatorul exceptiei6, ceea ce inseana ca instanta sesizata
de reclaant si copetenta sa judece cererea sa se va pronunta si asupra ijloacelor de
aparare a paratului, chiar daca acele ijloace ar cere solutionarea unei chestiuni
prealabile care nu ar intra in copetenta sa.
Cea de a doua regula este 5accesoriul ureaza soarta principalului6, instanta
sesizata cu cererea reclaantului este copetenta , de regula, sa se pronunte asupra
tuturor incidentelor privind procedura de judecata, suspendarea si stingerea acesteia.
@). Prorogarea de copetenta
Prorogarea copetentei intervine in cazul in care o instanta copetenta sa
solutioneze cererea cu care a fost sesizata de catre reclaant devine copetenta sa
judece si alte cereri care in od obisnuit nu intra in copetenta sa.
Prorogarea copetentei poate interveni in teeiul legii ( prorogare legala+, al
unei hotarari judecatoresti ( prorogare judecatoreasca+, sau in teeiul conventiei
partilor(prorogare conventionala sau voluntara+.
).'. Prorogarea legala
Prorogarea legala intervine in cazurile expres prevazute de lege, si anue de
art.1, art. '0 si art. '2. C.p.c.
!rt.1 prevede ca, in cazul coparticiparii procesuale pasive, reclaantul poate
introduce cererea la doiciliul oricaruia dintre parati. 7 data ce una dintre instante a
fost sesizata, ea devine copetenta sa solutioneze litigiul si in raport cu paratii care
doiciliaza in circuscriptiile altor instante,
!rt. '0 dispune ca cererile accesorii si incidentale sunt in caderea instantei
copetente sa judece cererea principala,
Conexitatea , prevazuta de art.'2. si '2* c.p.c, presupune existenta a doua sau
ai ulte pricini ce se afla inaintea aceleiasi instante sau a unor instante diferite,dar de
acelasi grad, in care sunt aceleasi parti, sau chiar ipreuna cu altele, si al caror obiect
sau cauza au intre ele o stransa legatura. Conexarea este posibila nuai daca nu se
incalca norele de ordine publica in aterie de copetenta.
).). Prorogarea judecatoreasca
Prorogarea judecatoreasca a copetentei intervine in teeiul unei hotarari
judecatoresti, pronuntata in teeiul unui text de lege care indreptateste instanta sa
'2
pronunte o hotarare ce are drept consecinta judecarea unei cereri de o instanta care, in
od noral, nu ar fi copetenta.
Cazurile de prorogare judecatoreasca sunt uratoarele:
a+strautarea pricinilor(art.40"./ C.pr.civ.+.
Textele incidente sint uratoarele:
A!rt. 40 Cand una din parti are doua rude sau afini pana la gradul al patrulea
inclusiv printre agistratii instantei, cealalta parte poate cere strautarea pricinii la o
alta
instanta de acelasi grad.
3trautarea pricinii se ai poate cere pentru otive de banuiala legitia sau de
siguranta publica. Januiala se socoteste legitia de cate ori se poate presupune ca
nepartinirea judecatorilor ar putea fi stirbita datorita iprejurarilor pricinii, calitatii
partilor ori vrajasiilor locale. Constituie otive de siguran9: public: acele ;prejur:ri
care creeaz: presupunerea c: judecata procesului la instan9a copetent: ar putea
produce tulburarea ordinii publice.
!rt. 4-. " 3trautarea pentru otiv de rudenie sau de afinitate trebuie ceruta ai
inainte de inceperea oricarei dezbateri, cea inteeiata pe banuiala legitia sau siguranta
publica se poate cere in orice stare a pricinii.
3trautarea pentru siguranta publica se poate cere nuai de procurorul de la
Parchetul de pe l?ng: Fnalta Curte de Casa9ie <i 8ustitie.
!rt. 41. " Cererea de strautare inteeiata pe otive de rudenie sau de afinitate
se depune la instanta iediat superioara.
Cererea de strautare inteeiata pe otive de banuiala legitia sau de siguranta
publica se depune la Fnalta Curte de Casa9ie <i 8ustitie.
!rt. ./. " Cererea de strautare se judeca in caera de consiliu.
Presedintele instantei va putea cere dosarul pricinii si sa ordone, fara citarea
partilor, suspendarea judecarii pricinii, counicand de urgenta aceasta asura instantei
respective.
In caz de aditere, pricina se triite spre judecata unei alte instante de acelasi
grad.
Notararea asupra strautarii se da fara otivare si nu este supusa nici unei cai de
atac. =a va arata in ce asura actele indeplinite de instanta inainte de strautare
ureaza sa fie pastrate.
Dispozitiile art. 4* se aplica prin aseanare.6
b+ delegarea unei alte instante( art)4 c.p.c, in cazul cind , din pricina unor
iprejurari exceptionale, instanta copetenta este ipiedicata un tip indelungat sa
functioneze+,
c+ adinistrarea unor dovezi prin coisie rogatorie ( art. '21 alin ulti c.p.c.+
d+ aditerea recursului si triiterea spre rejudecare la o alta instanta decat cea
care a judecat fondul, dar de acelasi grad( art. 4') alin. * c.p.c+
e+ recuzarea ai ultor judecatori astfel incat sa nu se ai poata constitui
copletul de judecata ( art.44 c.p.c.+.
'0
).4. Prorogarea conventionala (voluntara+
Prorogarea conventionala a copetentei intervine in teeiul unei intelegeri a
partilor, in acele cazuri in care legea perite partilor sa deroge de la regulile de
copetenta pe care le stabileste, deci in cazul copetentei teritoriale regleentate de
nore de ordine privata.
Prorogarea conventionala a copetentei poate rezulta din inserarea in contractul
incheiat de parti a unei clauze atributive de copetenta sau printr"o conventie separata.
Conventia se poate face si verbal, in fata instantei de judecata alese, care va lua act de
intelegerea partilor in incheierea de sedinta.
Capitolul III : Necopetenta instantei. =xceptia de necopetenta si conflictele de
copetenta
=xista situatii in care reclaantul a adresat cererea de cheare in judecata unei
instante care nu are copetenta $ ateriala sau teritoriala" necesara pentru a solutiona
litigiul.
In cazul in care se contesta copetenta in cursul judecatii, deci inainte de a fi fost
pronuntata o hotarare in pria instanta, ijlocul procedural de invocare a
necopetentei instantei este exceptia.
=xceptia de necopetenta se invoca in od diferit, in functie de caracterul
absolut sau relativ al copetentei, deci dupa cu nora de copetenta ce se pretinde
ca a fost incalcata este de ordine publica sau privata.
=xceptia de necopetenta absoluta poate fi invocata de oricare dintre parte, chiar
si de instanta din oficiu, in orice stare a pricinii, chiar si cu ocazia dezbaterii fondului.
=xceptia de necopetenta relativa poate fi invocata nuai de parat prin
intapinare, sau, daca aceasta nu este obligatorie, pana la priul teren de judecata.
=xceptia de necopetenta este o exceptie de procedura care se solutioneaza
inainte de cercetarea fondului. !ceasta trebuie pusa in od obligatoriu in discutia
partilor.
Daca instanta respinge exceptia, va pronunta o incheiere interlocutorie care va
putea fi atacata de parti odata cu fondul pricinii.
In cazul in care instanta va adite exceptia de necopetenta, va fi obligata sa
stabileasca instanta sau organul cu activitate jurisdictionala copetent, declinand prin
hotarare copetenta de solutionare a cauzei in favoarea acestuia.
Notararea este o sentinta care se ataca cu recurs in teren de * zile de la
pronuntare. Notararea isi produce efectele de la data raanerii irevocabile a acesteia,
dupa aceasta data dosarul urand a fi triis de urgentainstantei indicate ca fiind
copetenta. In cazul in care calea de atac este exercitata chiar de partea care a cerut si a
obtinut declinarea cauzei, dosarul poate fi triis de indata (art. '*- alin.4 si .+, pentru a
se evita tergiversarea inutila a cauzei.
Conflictele de copetenta se ivesc in situatiile in care doua sau ai ulte
instante judecatoresti sau alte organe cu activitate jurisdictionala se considera
'-
deopotriva copetente sa solutioneze o pricina ( conflict pozitiv+ sau, dipotriva, se
considera toate necopetente si isi declina reciproc copetenta ( conflict negativ+
!rt.)' c.p.c. prevede ca instanta in fata careia s"a ivit conflictul de copetenta va
suspenda din oficiu orice alta procedura si va inainta dosarul instantei in drept sa
hotarasca asupra conflictului.
Conflictele de copetenta dintre instantele judecatoresti, pozitive sau negative,
se rezolva pe calea regulatorului de copetenta, de catre instanta superioara couna
instantelor aflate in conflict. Instanta copetenta sa judece conflictul de copetenta va
hotari in caera de consiliu, fara citarea partilor. Dupa ce va verifica existenta
conflictului de copetenta, va stabili instanta copetenta. Potrivit art. )) alin.* c.p.c.,
hotararea prin care se rezolva conflictul de copetenta poate fi atacata cu recurs, in
teren de * zile de la counicare.
Notararea prin care s"a pronuntat regulatorul, devenita irevocabila, are putere de
lucru judecat, astfel incat instanta careia I se triite dosarul este obligata sa solutioneze
pricina.
Incidentele procedurale privind compunerea sau constituirea
instanei
Incompatibilitatea.
Prin incopatibilitate se ;n9elege situa9ia ;n care un judec:tor este oprit s: ia
parte la solu9ionarea unei pricini, ;n cazurile expres prev:zute de lege.
Incopatibilitatea este regleentat: de art. ). C. proc. civ., fiind un incident
procedural care prive<te doar copunerea instan9ei, deoarece textul de lege en9ionat se
aplic: nuai judec:torilor.
=xist: trei cazuri de incopatibilitate. !stfel, art. ). alin. ('+ C. proc. civ. stabi"
le<te dou: cazuri de incopatibilitate, ar:t?nd c: judec:torul care a pronun9at o hot:r?re
;ntr"o pricin: nu poate lua parte la judecata aceleia<i pricini ;n apel sau ;n recurs <i nici
;n caz de rejudecare dup: casare, iar cel de al doilea alineat al acestui articol prevede un
al treilea caz de incopatibilitate, dispun?nd c: nu poate lua parte la judecat: cel care a
fost artor, expert sau arbitru ;n aceea<i pricin:.
Priul caz de incopatibilitate presupune c: un judec:tor, dup: ce a pronun9at o
hot:r?re ;n pri: instan9: sau ;n apel, este avansat la instan9a superioar:, la care vine
spre solu9ionare apelul sau, dup: caz, recursul declarat ;potriva hot:r?rii respective.
=ste firesc ca judec:torul s: nu ;<i controleze propria hot:r?re, ;ntruc?t ar lipsi garan9ia
c: s"ar realiza un control judiciar obiectiv, fiind pu9in probabil ca judec:torul s: fie
dispus s: revin: asupra solu9iei pe care a dat"o.
Cel de al doilea caz de incopatibilitate se justific: prin inten9ia legiuitorului de
a asigura condi9ii optie pentru rejudecarea fondului dup: casare, evit?nd situa9ia ca
judec:torul ce a dat hot:r?rea care ulterior a fost casat:, s: pronun9e aceea<i solu9ie <i
dup: rejudecare, nuai din dorin9a de a deonstra c: el a avut dreptate. Fn doctrin:, de
regul:, se subliniaz: c: acest caz de incopatibilitate vizeaz: casarea cu triitere,
ar:t?ndu"se c:, ;n cazul cas:rii cu re9inere, judec:torii care au adis recursul pot
rejudeca ei ;n<i<i fondul, nefiind incopatibili. Totu<i, av?nd ;n vedere c: nu este
obligatoriu ca aceea<i judec:tori care au solu9ionat recursul s: rejudece <i fondul dup:
'1
casarea cu re9inere, s"ar putea iagina o ipotez: c?nd ar exista incopatibilitate <i ;n
situa9ia rejudec:rii fondului dup: casarea cu re9inere, anue dac: hot:r?rea recurat: <i
casat: a fost pronun9at: de un judec:tor ce a fost ulterior avansat la instan9a de recurs <i
care ar intra ;n copletul ce ar ura s: rejudece fondul, evident alt coplet dec?t cel
care a casat hot:r?rea.
Cel de al treilea caz de incopatibilitate se justific: prin prezu9ia c:
judec:torul care a fost artor, expert sau arbitru ;ntr"o pricin: nu ar fi obiectiv, fiind
;nclinat s:"<i en9in: punctul de vedere pe care deja <i l"a forat.
!cest caz de incopatibilitate cuprinde trei ipoteze: Pria dintre acestea se
refer: la faptul c: judec:torul a fost artor ;n pricina care este ;n curs de solu9ionare.
Fn literatura de specialitate se subliniaz: constant c:, pentru a deveni
incopatibil, nu este suficient ca judec:torul s: fi fost doar citat ;ntr"o aseenea
calitate, ci trebuie ca el s: fi fost efectiv audiat ca artor ;n procesul cu privire la care a
avut cuno<tin9: de unele ;prejur:ri de fapt. 3pre exeplu: judec:torul nu ar putea
participa la judecata unei c:i de atac exercitate ;potriva unei hot:r?ri pronun9ate ;ntr"o
pricin: ;n care el a depus :rturie, atunci c?nd un judec:tor ce face parte din copletul
de judecat: ar cunoa<te faptele care foreaz: obiectul litigiului, iar instan9a de judecat:
apreciaz: c: depozi9ia sa este necesar: pentru rezolvarea cauzei, el va putea fi ascultat ca
artor, ;ns:, pentru aceasta, va trebui s: se retrag: din copletul de judecat:, deoarece,
din acel oent, devine incopatibil, dac: s"ar pune problea ;nlocuirii unui ebru
din copletul de judecat:, locul acestuia nu va putea fi luat de judec:torul care a fost
audiat ca artor ;n pricina respectiv:, dac: un judec:tor a fost ascultat ca artor ;n
cadrul procedurii de asigurare a dovezilor pe cale principal:, atunci el nu va putea
participa la solu9ionarea litigiului ;n care ar ura s: se utilizeze ca ijloc de prob:
declara9ia sa etc.
Celelalte dou: ipoteze ale cazului de incopatibilitate stabilit de art. ). alin. ()+
C. proc. civ. presupun c: judec:torul <i"a ;ndeplinit efectiv ;ns:rcinarea de expert sau de
arbitru ;n pricina care i"ar reveni spre rezolvare.
Norele care regleenteaz: incopatibilitatea, fiind de ordine public <i con"
9in?nd o interdic9ie, sunt de strict: interpretare <i aplicare, a<a ;nc?t, cazurile de
incopatibilitate nu pot fi extinse prin analogie, chiar dac: ai exist: <i alte situa9ii ;n
care un judec:tor ar ura s: se pronun9e ;n aceea<i pricin:, dar nu ca efect al exercit:rii
apelului sau al recursului <i nici al rejudec:rii fondului dup: casare.
3"a ar:tat deja c: judec:torii care au solu9ionat un recurs nu sunt incopatibili
de a judeca aceea<i cauz: ;n fond dup: casare. De aseenea, nu exist: incopatibilitale
nici ;n cazul judec:rii c:ilor extraordinare de atac de retractare (contesta9ie ;n anulare <i
revizuire+, cu at?t ai ult cu c?t aceste c:i de atac presupun ivirea unor ;prejur:ri
care nu au fost avute ;n vedere la judecata anterioar: <i deci judec:torul nu ar fi ;n
situa9ia de a"<i critica propria hot:r?re. Pentru acelea<i considera9ii, un judec:tor care a
solu9ionat un recurs poate s: judece, ;n aceea<i pricin:, un al doilea recurs, declarat fie
;potriva hot:r?rii pronun9ate la rejudecarea fondului dup: casare cu triitere, fie chiar
;potriva hot:r?rii ce a fost deja atacat: prin interediul unui recurs (spre exeplu,
recurentul foruleaz: o a doua cerere de recurs ;potriva aceleia<i hot:r?ri, dup: ce un
)/
pri recurs i"a fost respins, al doilea recurs exercitat de o parte care achiesase la
hot:r?re sau care este dec:zut: din dreptul de ataca hot:r?rea respectiv:, de o persoan:
ce nu a avut calitatea de parte la judecata fond etc., ;n toate aceste ipoteze instan9a av?nd
de rezolvat nuai o excep9ie procesual: " inadisibilitatea recursului, tardivitatea etc. "
care poate fi invocat: chiar din oficiu+, fie ;potriva hot:r?rii pronun9ate cu privire la
priul recurs sau rejudecarea fondului dup: casarea cu re9inere, situa9ie ;n care, de
aseenea, se va invoca <i rezolva excep9ia de inadisibilitate a recursului. !ceea<i ar
ura s: fie solu9ia <i ;n cazul judec:rii unui al doilea apel declarat ;n pricina respectiv:,
apel care ar ura s: fie respins ;n teeiul unei excep9ii procesuale pereptorii.
De aseenea, nu exist: incopatibilitate ;n cazul contesta9iei la executare,
pentru judec:torul ce a participat la solu9ionarea litigiului ;n care s"a pronun9at hot:r?rea
ce se execut: silit.
3"a ai decis c: nu exist: incopatibilitate atunci c?nd judec:torul este sesizat
cu aceea<i cauz:, dar nu ;n ura cas:rii ori a exercit:rii apelului sau a recursului, de
exeplu, dac: se introduce o a doua cerere de cheare ;n judecat: dup: ce a fost
respins: ca nefondat: o pri: cerere ;ntre acelea<i persoane, av?nd acela<i obiect <i
aceea<i cauz: (situa9ie ;n care a doua cerere va fi respins: pe otiv c: exist: putere de
lucru judecat+, dac:, schib?ndu"se ;prejur:rile de fapt ce au stat la baza pronun9:rii
unei prie hot:r?ri ;ntr"o aterie ;n care puterea de lucru judecat este condi9ionat: de
en9inerea acestor ;prejur:ri (;ncredin9area copiilor inori, pensia de ;ntre9inere,
ordonan9a pre<edin9ial:, cererile posesorii etc.+, se introduce o nou: cerere etc.
Nici ipoteza ;n care judec:torul cheat s: solu9ioneze un litigiu a fost, ;ntr"o
faz: anterioar: a acestuia, avocatul uneia dintre p:r9i nu se ;ncadreaz: ;n vreunul din
cele trei cazuri de incopatibilitate, care, dup: cu a v:zut, sunt liitativ prev:zute
de lege. Fn considerarea aceluia<i arguent, nu este incopatibil nici judec:torul care,
;ntr"o faz: anterioar: a procesului, a pus concluzii ;n calitate de procuror.
Pentru a deveni incopatibil, judec:torul trebuie s: fi pronun9at o hot:r?re prin
care s"a dezlegat o proble: litigioas:, de natur: s: dez;nvesteasc: instan9a. Fn
consecin9:, nu este incopatibil judec:torul care a pronun9at ;n cursul procesului doar
unele ;ncheieri preparatorii. Dac: ;ns:, printr"o ;ncheiere au fost rezolvate unele situa9ii
juridice care, ;n ura apelului sau a recursului, se dezbat din nou ;n instan9a de control
judiciar, respectiv care, prin efectul aditerii recursului <i al cas:rii, se dezbat din nou la
instan9a de fond, atunci exist: caz de incopatibilitate. 3pre exeplu, dispozi9iile
referitoare la incopatibilitate sunt aplicabile <i cu privire la ;ncheierea de aditere ;n
principiu a cererii de partaj, deoarece o aseenea ;ncheiere solu9ioneaz: o proble:
litigioas: ca <i o hot:r?re de fond.
3ublinie c: anuite incopatibilit:9i sunt stabilite ;n &egea pentru organizarea
judec:toreasc:, ;ns: este de re9inut c: acestea se refer: la exercitarea func9iei de
agistrat, ;n vree ce cazurile de incopatibilitate prev:zute de art. ). C. proc. Civ. au
ca scop ;piedicarea unui judec:tor de a solu9iona o anuit: pricin:.
Fnainte de a ne referi la ijloacele procedurale de invocare a incopatibilit:9ii,
este necesar s: preciz: c: nerespectarea dispozi9iilor legale referitoare la
)'
incopatibilitate atrage nulitatea absolut: a hot:r?rii, fiind vorba de nore juridice de
ordine public:.
Dac: judecata este ;n curs de desf:<urare, ijlocul procesual de invocare a
incopatibilit:9ii este excepia de incompatibilitate, care este o excep9ie de procedur:,
absolut: <i dilatorie. =a poate fi invocat: de orice parte interesat:, de procuror sau de
instan9: din oficiu, ;n orice faz: a judec:9ii, chiar direct ;n apel sau ;n recurs.
&egea nu se refer:, ;n od expres, la procedura de solu9ionare a excep9iei de
incopatibilitate, a<a ;nc?t ureaz: a se aplica dreptul coun. !ceast: excep9ie se
rezolv: ;nainte de a se intra ;n cercetarea fondului preten9iei, iar dac: excep9ia este
invocat: ;n cursul judec:rii fondului, ea va fi rezolvat: cu prioritate fa9: de fondul
preten9iei. Nefiind posibil ca probele necesare solu9ion:rii excep9iei de incopatibilitate
s: fie coune cu probele necesare solu9ion:rii preten9iei pe fond, rezult: c: nu este
posibil: unirea excep9iei de incopatibilitate cu fondul.
=xcep9ia se judec: de ;ns:<i instan9a sesizat: cu pricina respectiv:, ;n a c:rei
copunere nu va intra <i judec:torul despre care se afir: c: s"ar afla ;ntr"un caz de
incopatibilitate, dac: incidentul procedural se refer: nuai la unul sau o parte dintre
ebrii copletului de judecat:, confor art. 1- alin. . din >egulaentul de ordine
interioar: al instan9elor (>7I+, ur?nd ca solu9ionarea excep9iei de incopatibilitate s:
se fac: de un coplet constituit prin includerea judec:torului sau a judec:torilor stabili9i
prin planificarea de peranen9:, pe aterii, stabilit: cel pu9in seestrial. Copletul de
judecat: astfel constituit va p:stra cauza pentru judecat:, ;n situa9ia ;n care, ;n ura
solu9ion:rii excep9iei de incopatibilitate, se va stabili c: judec:torul sau judec:torii cu
privire la care s"a invocat excep9ia, nu pot participa la judecarea cauzei. Dac: judecarea
cauzei se a?n:, la terenul ur:tor constituirea copletului se face cu judec:torul de
peranen9: planificat pentru acea zi.
Dac: se invoc: excep9ia de incopatibilitate fa9: de to9i ebrii copletului de
judecat:, incidentul procedural se va solu9iona de copletul cu nu:rul iediat
ur:tor, care judec: ;n aceea<i aterie, confor art. 1- alin ), din >7I. Dac: ;n ateria
respectiv: nu exist: dec?t un singur coplet de judecat:, excep9ia de incopatibilitate
referitoare la to9i ebrii copletului va fi solu9ionat: de copletul iediat ur:tor,
indiferent de ateria ;n care judec:.
Confor art. 1- alin. 4 din >7I, ;n ura aditerii excep9iei de incopatibilitate
privind pe to9i ebrii copletului de judecat:, dosarul se repartizeaz: copletului
ur:tor celui care a solu9ionat excep9ia de incopatibilitate, sau dac: nu exist: un astfel
de coplet, cauza va fi judecat: de copletul care a solu9ionat excep9ia.
Dac: excep9ia de incopatibilitate este respins:, se va pronun9a o ;ncheiere
interlocutorie, care nu va putea fi atacat: cu apel sau, dup: caz, cu recurs dec?t odat: cu
fondul Cart. )-) alin. ()+ <i art. 4'2 C. proc. civ.D. Fns:, ;n cazul ;n care hot:r?rea ce ar
ura s: se pronun9e pe fond nu este susceptibil: de a fora obiectul recursului (de
exeplu, se judec: un recurs sau are loc o rejudecare a fondului dup: casarea cu
re9inere+, atunci nici ;ncheierea prin care s"a respins excep9ia de incopatibilitate nu este
supus: recursului.
))
Preciz: c: eventualul apel sau, dup: caz, recurs exercitat exclusiv ;potriva
;ncheierii prin care s"a adis excep9ia de incopatibilitate, evident dup: pronun9area
hot:r?rii pe fond, va fi respins ca lipsit de interes, deoarece nu ar aduce nici un folos
practic vreuneia dintre p:r9i. De altfel, solu9ia contrar: ar oferi, indirect, posibilitatea
p:r9ilor nu nuai de a tergiversa judecata, ci <i de a alege, dintre judec:torii unei
instan9e, pe cei care vor rezolva litigiul dintre ele, ceea ce nu poate fi acceptat.
Dac: s"a pronun9at o hot:r?re ;n pri: instan9: cu nerespectarea dispozi9iilor
privind incopatibilitatea, partea interesat: sau procurorul poate declara apel, fiind f:r:
relevan9: ;prejurarea c: s"a invocat sau nu excep9ia de incopatibilitate la judecata ;n
pri: instan9:. Fn cazul ;n care se constat: c: apelul este ;nteeiat, instan9a de apel va
trebui s: solu9ioneze preten9ia pe fond.
Dac: s"a pronun9at o hot:r?re definitiv: (ce nu poate fi atacat: cu apel+ cu ;nc:l"
carea art. ). C. proc, civ., aceasta poate fi desfiin9at: prin interediul recursului,
invoc?ndu"se otivul prev:zut de art. 4/. pct. ' C. proc. civ. (instan9a nu a fost alc:tuit:
potrivit dispozi9iilor legale+. Fn cazul ;n care otivul de recurs este g:sit ;nteeiat, iar
recursul se judec: de un tribunal sau de o curte de apel, se va casa cu re9inere, iar nu cu
triitere, ;ntruc?t nu exist: identitate ;ntre situa9ia ;n care cererea a fost rezolvat: f:r: a
se intra ;n cercetarea fondului <i situa9ia ;n care cererea a fost rezolvat: pe fond, dar cu
;nc:lcarea prevederilor legale referitoare la incopatibilitate, iar regula pentru tribunale
<i cur9i de apel o reprezint: casarea cu re9inere, ins:, instan9a supre: va casa cu
triitere, deoarece acest fel de casare reprezint: regula pentru ea (art. 4'4 C. proc. civ.+.
Incopatibilitatea fiind regleentat: de nore de organizare judec:toreasc:,
rezult: c: nerespectarea acestor nore nu ar putea fi invocat: prin interediul
contesta9iei ;n anulare de drept coun, ;ntruc?t aceast: cale extraordinar: de atac de
retractare poate fi exercitat: nuai pentru otivele liitativ prev:zute de lege, iar alt.
4'0 pct. ) C. proc. civ. are ;n vedere cazul ;n care hot:r?rea a fost dat: cu nerespectarea
dispozi9iilor de ordine public: privitoare la copeten9:, iar nu <i la alc:tuirea instan9ei.
!b9inerea <i recuzarea
!b9inerea <i recuzarea sunt regleentate pentru a proteja partea ;n acele cazuri,
indicate de lege, ;n care se poate presupune c: judec:torul nu ar fi obiectiv.
Prin ab9inere se ;n9elege aceea situa9ie ;n care un judec:tor, <tiind c: se afl: ;ntr"
unul din cazurile prev:zute de lege, solicit: retragerea sa de la judecata unei anuite
pricini.
Potrivit art. )* C. proc. civ., judec:torul care <tie c: exist: un otiv de recuzare
;n privin9a sa este dator s: ;n<tiin9eze pe <eful s:u <i s: se ab9in: de la judecarea pricinii.
7bliga9iei judec:torului de a se ab9ine ;i corespunde dreptul p:r9ii care are
otive s: se ;ndoiasc: de ipar9ialitatea judec:torului de a"l recuza pe acesta.
Prin recuzare se ;n9elege situa9ia ;n care una dintre p:r9i cere, ;n cazurile strict
deterinate de lege, ;ndep:rtarea unuia sau a ai ultor judec:tori de la solu9ionarea
unei anuite pricini.
)4
Cazurile de ab9inere <i cele de recuzare sunt identice. De aseenea, procedura
de solu9ionare a celor dou: incidente procedurale este coun:.
Cele dou: institu9ii procesuale de deosebesc ;ns: prin faptul c:, ;n tip ce recu"
zarea este propus: de p:r9i, ab9inerea provine chiar de la cel aflat ;n vreunul din cazurile
prev:zute de lege, fiind nuit: de unii autori <i autorecuzare. De aseenea, caracterul
norelor care regleenteaz: cele dou: institu9ii este de natur: diferit:. !b9inerea este
regleentat: de nore iperative, ;n vree ce recuzarea este regleentat: de nore de
ordine privat:, partea interesat: av?nd facultatea de a"l recuza pe judec:tor sau de a
accepta s: fie judecat: de c:tre acesta, expri?ndu"<i astfel ;ncrederea ;n ipar9ialitatea
sa. Tocai de aceea, nerespectarea obliga9iei de ab9inere nu afecteaz: valabilitatea
hot:r?rii, ci atrage eventualele sanc9iuni disciplinare pentru cel ;n cauz:. De altfel, dac:
s"ar adite c: intervine nulitatea hot:r?rii ;n situa9ia ;n care judec:torul nu s"a ab9inut,
de<i trebuia s: o fac:, atunci s"ar ajunge la eludarea indirect: a dispozi9iilor legale
potrivit c:rora, sub sanc9iunea dec:derii, partea trebuie s: propun: recuzarea ;ntr"un
anuit teren.
Cazurile de recuzare (ab9inere+ pot fi grupate ;n patru categorii:
a+ calitatea de rud: sau afin a judec:torului cu una dintre p:r9i ori cu avocatul
sau andatarul uneia dintre p:r9i,
b+ interesul direct sau indirect al judec:torului Fn leg:tur: cu solu9ionarea
pricinii,
c+ ura sau vr:j:<ia care ar putea s: existe Fntre judec:tor, so9ul, rudele sau
afinii acestuia, pe de o parte, <i una dintre p:r9i ori chiar so9ul, rudele sau afinii acesteia,
pe de alt: parte,
d+ abi9ia sau aorul propriu, care l"ar putea influen9a pe judec:tor ;n
solu9ionarea cauzei, datorit: faptului c: <i"a expriat p:rerea asupra pricinii ;nainte de
pronun9area hot:r?rii.
Potrivit art. )0 C. proc. civ.: O8udec:torul poate fi recuzat:
'. c?nd el, so9ul s:u, ascenden9ii ori descenden9ii lor au vreun interes ;n
judecarea pricinii sau c?nd este so9, rud: ori afin, p?n: la al patrulea grad inclusiv, cu
vreuna din p:r9i,
). c?nd el este so9, rud: sau afin ;n linie direct: ori ;n linie colateral:, p?n: la al
patrulea grad inclusiv, cu avocatul sau andatarul unei p:r9i sau dac: este c:s:torit cu
fratele ori sora so9ului uneia din aceste persoane,
4. c?nd so9ul ;n via9: <i nedesp:r9it este rud: sau afin, a uneia din p:r9i p?n: la al
patrulea grad indusiv, sau dac:, fiind ;ncetat din via9: ori desp:r9it, au r:as copii,
.. dac: el, so9ul sau rudele lor p?n: la al patrulea grad inclusiv au o pricin: ase"
:n:toare cu aceea care se judec: sau dac: au o judecat: la instan9a unde una din p:r9i
este judec:tor,
*. dac: ;ntre acelea<i persoane <i una din p:r9i a fost o judecat: penal: ;n tip de
* ani ;naintea recuz:rii,
2. dac: este tutore sau curator al uneia din p:r9i,
0. dac: <i"a spus p:rerea cu privire la pricina ce se judec:,
).
-. dac: a priit de la una din p:r9i daruri sau f:g:duieli de daruri ori altfel de
;ndatoriri,
1. dac: este vr:j:<ie ;ntre el, so9ul sau una din rudele sale p?n: la al patrulea
grad .dusiv <i una din p:r9i, so9ii sau rudele acestora p?n: la gradul al treilea inclusivO.
Fntruc?t textul de lege este destul de clar <i nu necesit:, ;n principiu, explica9ii
suplientare, vo face c?teva preciz:ri ;n leg:tur: cu unele cazuri de recuzare.
Fn ceea ce prive<te cazurile de recuzare bazate pe interesul judec:torului, se
observ: c: legea nu precizeaz: natura acestui interes, a<a ;nc?t interesul poate s: fie nu
nuai de ordin aterial, ci <i oral. De aseenea, este de rearcat c: legea are ;n
vedere at?t interesul personal, direct al judec:torului, c?t <i pe acela indirect, pe care"l
pot avea persoanele en9ionate, dup: caz, de art. )0 pct. ' sau de art. )0 pct. . C. Pr.
civ.
Cu titlu exeplificativ, prezent: c?teva situa9ii care ar putea fi ;ncadrate ;n
ipotez: a art. )0 pct. ' C. proc. civ., <i anue:
" dac: judec:torul, so9ul s:u, ascenden9ii ori descenden9ii lor sunt creditori,
debitori sau garan9i ai uneia dintre p:r9i, ;ntruc?t ar putea exista interesul,
dup: caz, de a :ri solvabilitatea acelei p:r9i, de a favoriza interesele
propriului creditor spre a ob9ine unele concesii de la acesta sau de a
;piedica o eventual: cheare ;n garan9ie,
" dac: judec:torul sau vreuna din persoanele indicate ai sus este donatar
al uneia dintre p:r9i, deoarece partea respectiv: va fi favorizat: nu nuai
P;n sen de recuno<tin9:, ci <i ;n considerarea faptului c:, potrivit art. -)'
C. civ., dona9iile de bunuri viitoare sunt revocabile, iar, ;n cazul celorlalte
dona9ii, de<i irevocabile, acestea vor fi supuse reduc9iunii ;n :sura ;n
care vor aduce atingere rezervei succesorale, a<a ;nc?t ar exista interesul
de a en9ine, de a :ri activul patrioniului donatorului,
" atunci c?nd judec:torul, ;ntr"o faz: anterioar: a procesului, a pus
concluzii ca procuror sau chiar a forulat cerere de cheare ;n judecat:
sau de exercitare a unei c:i de atac, atunci c?nd, ;n calitate de avocat, o
persoan: a dat consulta9ii sau a reprezentat <i asistat o parte ;ntr"un litigiu
care ulterior, dup: ce a dob?ndit calitatea de judec:tor, ar ura s: ;l
solu9ioneze etc.
Fn toate aceste cazuri, precu <i ;n altele ase:n:toare, existen9a interesului
judec:torului este l:sat: la aprecierea instan9ei ce rezolv: cererea de ab9inere sau de
recuzare.
Dac: ;n cazul ;n care judec:torul este tutore sau curator al uneia dintre p:r9i nu
este necesar: ;ndeplinirea vreunei alte cerin9e pentru a putea fi recuzat, nu aceea<i este
situa9ia atunci c?nd o rud: sau un afin al judec:torului st: ;n judecat: ca <i tutore, curator
ori director al unei institu9ii publice sau societ:9i coerciale, deoarece, potrivit art. )- C.
proc. civ., judec:torul nu poate fi recuzat dac: persoanele respective nu au un interes
personal ;n judecarea pricinii.
)*
Pentru ca vr:j:<ia la care se refer: art. )0 pct. 1 C. proc. civ. s: duc: la
recuzare, nu este suficient: o sipl: afira9ie a p:r9ii ;n acest sens, ci este necesar s: se
dovedeasc: ;n od concret existen9a unei vr:j:<ii din partea judec:torului. Fn cazul
prev:zut de art. )0 pct. * C. proc. civ., legea instituie o prezu9ie de vr:j:<ie care nu
poate fi r:sturnat:, fiind suficient ca partea ce a f:cut cererea de recuzare s: dovedeasc:
existen9a, ;n ultiii cinci ani, a unei judec:9i penale ;ntre ea <i judec:torul recuzat, so9ul
sau rudele acestora p?n: la gradul patru inclusiv.
>eferitor la cazul prev:zut de art. )0 pct. 0 C. proc. civ., din odul ;n care
redactat textul de lege rezult: destul de clar c: judec:torul poate fi recuzat pentru acest
otiv nuai dac: <i"a expriat opinia ;n leg:tur: cu pricina concret: dedus: judec:9ii,
;nainte de a se ajunge la deliberare <i pronun9are, nu ;ns: <i atunci c?nd a solu9ionat
anterior un alt litigiu ;n care s"a pus ;n discu9ie aceea<i proble: de drept ;nrudit: cu cea
din spe9: ori dac: a publicat un studiu de specialitate asupra acestei problee de drept.
Textul de lege nu ;<i g:se<te aplicare nici ;n situa9ia ;n care judec:torul ar respinge o
prob: solicitat: de parte, o excep9ie procesual: invocat: de aceasta sau ar pronun9a o alt:
;ncheiere preerg:toare ce face s: se ;ntrez:reasc: rezultatul judec:9ii, eventualele
gre<eli de judecat: put?nd fi reparate prin exerci9iul c:ilor de atac, ;n condi9iile
prev:zute de lege.
De aseenea, nu sunt recuzabili pentru acest otiv nici judec:torii unei c:i
extraordinare de atac de retractare, care au pronun9at hot:r?rea ce foreaz: obiectul
contesta9iei ;n anulare sau al revizuirii, ;ntruc?t ei sunt pu<i ;n fa9a unor ;prejur:ri noi,
neavute ;n vedere la judecata finalizat: cu hot:r?rea atacat:.
#ai preciz: c: ipoteza vizat: de art. )0 pct. 0 C. proc. civ. nu trebuie
confundat: cu vreunul din cele trei cazuri de incopatibilitate, deoarece acestea din
ur: presupun c: judec:torul <i"a expriat p:rerea ;ntr"un act oficial (hot:r?re
judec:toreasc:, depozi9ie de artor, raport de expertiz: sau hot:r?re arbitral:+ <i ;n
calitatea oficial: prev:zut: de lege, pe care a avut"o ;n acea pricin: (judec:tor, artor,
expert sau arbitru+, pe c?nd, ;n cazul recuz:rii, este vorba de p:rerea sa personal: ;n
leg:tur: cu pricina pe care o solu9ioneaz:, p:rere expriat:, ;n tip ce litigiul este
pendente, fie ;n <edin9a de judecat:, fie ;n afara acesteia.
!b9inerea se propune de judec:tor ;ndat: ce cunoa<te existen9a otivului de
recuzare, prin ;n<tiin9area pre<edintelui instan9ei.
3e adite c: ;n cazul ;n care ;nsu<i pre<edintele instan9ei se ab9ine, atunci acesta
;l va ;ncuno<tin9a pe loc9iitorul s:u.Propunerea de ab9inere trebuie f:cut: ai ;nainte ca
partea interesat: s: foruleze o cerere de recuzare, dar dac: totu<i cererea de recuzare a
fost f:cut: ai ;nt?i, art. )1 alin. 4 C. proc. civ. perite judec:torului s: declare c: se
ab9ine, caz ;n care instan9a copetent: se va pronun9a asupra ab9inerii.
>ecuzarea se propune de partea interesat:, verball sau ;n scris, pentru fiecare
judec:tor ;n parte. Fn principiu, orice parte din proces poate s: ;l recuze pe cel ;n cauz:,
;ns: se adite c: pentru ipoteza ;n care judec:torul <i"a expriat, ;n favoarea unei p:r9i,
p:rerea cu privire la pricina ce se judec:, recuzarea poate fi cerut: nuai de partea
advers:.
)2
Propunerea de recuzare trebuie f:cut: ;nainte de ;nceperea oric:rei dezbateri
Cart. )1 alin. ('+ C. proc. civ.D. 3e observ: c: dispozi9ia legal: en9ionat: nu vorbe<te de
;nceperea dezbaterilor pe fond, ceea ce ;nsean: c: recuzarea trebuie propus: ai
;nainte de discutarea altor excep9ii procesuale sau a adisibilit:9ii unor ijloace de
prob:, cu excep9ia cazului prev:zut de art. )1 alin. ()+ C. proc. civ., potrivit c:ruia Ac?nd
otivele de recuzare s"au ivit dup: ;nceperea dezbaterilor, partea va trebui s: propun:
recuzarea de ;ndat: ce acestea ;i sunt cunoscute6. Textul de lege se refer: la ivirea
otivelor de recuzare dup: ;nceperea dezbaterilor, iar nu la cunoa<terea acestor otive
dup: oentul en9ionat. 3e apreciaz: ;ns: c: partea poate s: foruleze cererea de
recuzare, de ;ndat: ce a descoperit otivul de recuzare, chiar dac: acesta exist: la
;nceputul procesului, dar nu era cunoscut de c:tre partea respectiv:. #oentul la care
partea interesat: a cunoscut existen9a otivului de recuzare este o chestiune de fapt,
l:sat: la aprecierea instan9ei copetente s: rezolve cererea de recuzare.
Nerespectarea terenului ;n care trebuie propus: recuzarea atrage sanc9iunea
dec:derii p:r9ii din dreptul de a"l recuza pe cel ;n cauz: (rezult: c: nu se poate propune
recuzarea unui judec:tor de la pria instan9: pentru pria dat: ;n apel, iar cea a unui
judec:tor de la instan9a de apel direct ;n recurs+. Cererea de recuzare f:cut: dup:
expirarea terenului prev:zut de art. )1 alin. ('+ sau alin. ()+ C. proc. civ. nu va putea fi
;ns: respins: ca tardiv: de c:tre instan9a alc:tuit: cu judec:torul recuzat, ci tardivitatea
va trebui constatat: cu respectarea dispozi9iilor ;nscrise ;n art. 4/ C. proc. civ. <i art. 1-
din >7I.
%:c?nd aplicarea principiului accesorium sequitur principale <i 9in?nd cont
faptul c: ab9inerea <i recuzarea sunt incidente procedurale, art. 4/ alin. ' C. proc. civ.
stabile<te copeten9a de a se pronun9a asupra ab9inerii <i recuz:rii ;n favoarea instan9ei
sesizate cu pricina ;n care au fost ridicate aceste incidente, ;n alc:tuirea c:reia nu poate
s: intre judec:torul care s"a ab9inut ori a fost recuzat. Participarea judec:torului recuzat
la solu9ionarea cererii de recuzare atrage nulitatea hot:r?rii de fond.
!rticolul 4/ alin. ()+ C. proc. civ. se ocup: de cazul ;n care, datorit: recuz:rii,
nu se poate alc:tui copletul de judecat:. Fntr"o aseenea situa9ie, recuzarea se judec:
de instan9a ierarhic superioar:.
Confor art. )- alin. ), )
'
<i 4 C.pr. civ. nu se pot recuza to9i judec:torii unei
instan9e sau ai unei sec9ii a acesteia, totodat: sunt inadisibile cererile de recuzare a
instan9elor ierarhic superioare forulate la instan9a care solu9ioneaz: litigiul, iar pentru
acelea<i otive de recuzare nu se poate forula o nou: cerere ;potriva aceluia<i
judec:tor.
Dac: recuzarea se propune verbal, se va lua act despre aceasta ;n ;ncheierea de
<edin9:, ;n care se ai en9ioneaz: otivele de recuzare <i ijloacele de prob: indicate
de parte.
C?nd cererea de recuzare se face ;n scris, ea trebuie s: cuprind:, pe l?ng:
en9iunile ar:tate ;n art. -) alin. ('+ C. proc. civ., (indicarea instan9ei, nuele,
doiciliul sau re<edin9a, ori, dup: caz, denuirea <i sediul p:r9ilor <i ale reprezen"
tantului, dac: este cazul, obiectul cererii, inclusiv nuele celui recuzat, sen:tura+,
otivele de recuzare <i probele pentru dovedirea acestora. Cererea se depune ;ntr"un
)0
singur exeplar, deoarece nu se counic: adversarului, judecarea recuz:rii nef:c?ndu"
se ;n contradictoriu cu p:r9ile <i nici cu cel recuzat.
Potrivit art. 4' alin. (4+ C. proc. civ., ;n cursul judec:rii cererii de recuzare (ab9i "
nere+ nu se va face nici un act de procedur: ;n litigiul ;n care s"a ivit acest incident
procedural.
8udecarea cererii de recuzare sau de ab9inere se face ;n caera de consiliu, f:r:
prezen9a p:r9ilor <i cu ascultarea judec:torului recuzat sau care s"a ab9inut. Dispozi9iile
art. 1- din >7I sunt aplicabile ca <i ;n cazul solu9ion:rii excep9iei de incopatibilitate.
!rticolul 4' alin. ()+ C. proc. civ. interzice ;n od expres folosirea
interogatoriului ca ijloc de prob: pentru dovedirea otivelor de recuzare. >ezult: c:
otivele de ab9inere sau de recuzare pot fi dovedite prin ;nscrisuri, prin ;nceputuri de
prob: scris: copletate cu declara9ii de artori.
Instan9a copetent: s: rezolve ab9inerea sau recuzarea va pronun9a o ;ncheiere,
care se cite<te ;n <edin9: public: Cart. 4) alin. ('+ C. proc. civ.D.
Dac: se adite cererea, judec:torul recuzat ori care s"a ab9inut se va retrage de
la judecata pricinii, fiind ;nlocuit de un alt judec:tor <i neav?nd voie s: asiste nici la
deliberarea celorlal9i judec:tori ;n acea cauz:.
!rticolul 4) alin. (4+ C. proc. civ. dispune c: ;ncheierea prin care s"a hot:r?t
recuzarea va ar:ta ;n ce :sur: actele ;ndeplinite de judec:torul recuzat ureaz: s: fie
p:strate. !cest text de lege se refer: la situa9ia ;n care recuzarea (ab9inerea+ s"a f:cut ;n
cursul dezbaterilor, a<a ;nc?t unele acte de procedur: au fost deja ;ndeplinite de
judec:torul recuzat (respectiv de judec:torul care s"a ab9inut+. >ezult: c:, dac: ;n
;ncheierea de ;ncuviin9are a
recuz:rii nu se face nici o en9iune despre actele ;ndeplinite de judec:torul ;n cauz:,
acestea nu pot fi en9inute, ci trebuie ref:cute.
Fn cazul ;n care cererea de recuzare (ab9inere+ este respins:, va fi reluat: judecata
pe fond cu participarea judec:torului care a fost recuzat ori, dup: caz, care ab9inut.
Potrivit art. 44 C. proc. civ., dac: judecarea cererii de recuzare (ab9inere+ este de
coppeten9a instan9ei ierarhic superioare, aceasta din ur: va triite pricina pentru a fi
judecat: la o alt: instan9: de acela<i grad ;n cazul ;n care ;ncuviin9eaz: recuzarea
(ab9inerea+, respectiv va ;napoia pricina priei instan9e ;n cazul ;n care respinge cererea
de recuzare (ab9inere+.
Fncheierea prin care s"a ;ncuviin9at recuzarea, precu <i ;ncheierea prin care s"a
adisErespins ab9inerea nu sunt supuse nici unei c:i de atac.
Fncheierea prin care s"a respins cererea de recuzare poate fi atacat: (de partea a
propus recuzarea+ nuai odat: cu fondul.
De re9inut c:, potrivit art. 42 C. proc. civ., dispozi9iile legale privitoare la
ab9inere <i recuzare se aplic: <i procurorilor, grefierilor sau agistra9ilor"asisten9i,
ace<tia put?nd fi recuza9i pentru acelea<i otive ca <i judec:torii, ;n afar: de cazul c?nd
<i"au expriat p:rerea cu privire la pricina ce se judec:, excep9ie f:c?nd <i situa9ia
prev:zut: de art. ). C. Pr. Civ. Care se aplic: nuai judec:torilor. Fn baza altor
)-
dispozi9ii legale, sunt recuzabili <i al9i participan9i la procesul civil, cu ar fi: exper9ii,
(art. )/. C. proc. civ.+, precu <i arbitrii (art. 4*'
'
$ 4*'
)
C. proc. civ.+.
).4.4. !lte incidente procedurale referitoare la alc:tuirea instan9ei
Pot exista <i alte incidente procedurale privind alc:tuirea instan9ei, ;n afara celor
regleentate de art. )."42 C. proc. civ. Instan9a este gre<it alc:tuit: nu nuai ;n cazul
nerespect:rii norelor juridice referitoare la incopatibilitate, ab9inere <i recuzare, ci <i
atunci c?nd sunt ;nc:lcate orice alte prevederi legale ;n leg:tur: cu copunerea ori
constituirea instan9ei.
!stfel, instan9a este gre<it copus: dac:: la judecat: particip: un nu:r ai ic
sau ai are de judec:tori dec?t cel prev:zut de lege pentru pricina respectiv:, un
juddec:tor stagiar, care a proovat exaenul de capacitate, solu9ioneaz: o alt: pricin:
dec?t cele en9ionate ;n art. )4 alin. ('+ din &egea nr. 4/4E)//., copletul de jude:at:
este alc:tuit cu un judec:tor suspendat sau eliberat din func9ie.
De aseenea, instan9a este gre<it constituit: <i atunci c?nd la judecat: nu parti"
cip: procurorul, de<i, ;n cauza respectiv:, potrivit legii, concluziile acestuia sunt obli"
gatorii, particip: la judecat: un procuror care este suspendat sau a fost eliberat din
func9ie, nu particip: la <edin9a de judecat: grefierul sau, dup: caz, agistratul"asistent
sau asistentul judiciar.
#ijloacele procedurale prin care pot fi puse ;n discu9ie aceste alte incidente
privind alc:tuirea instan9ei sunt, dup: caz, excep9ia procesual: (dac: judecata este ;n
curs de desf:<urare+, apelul (dac: exist: o hot:r?re nedefinitiv:+ sau recursul (c?nd a
intervenit o hot:r?re definitiv:, dar care nu a devenit ;nc: irevocabil:+. >eferitor la
aceste ijloace procedurale se ridic:, ;n principiu, acelea<i problee ca <i ;n cazul
incopatibilit:9ii, iar solu9iile ureaz: a fi adaptate ;n od corespunz:tor.
Titlul III P>7C=DK>! C7NT=NCI7!3Q
Capitolul I : P:r9ile
@.' No9iunea de Aparte6 <i pozi9ia p:r9ilor ;n procesul civil
Codul de procedur: civil: folose<te adeseori no9iunile de Aparte6, Areclaant6 <i
Aparat6, f:r: a le preciza con9inutul.
Deterinarea con9inutului no9iunii de parte prezint: un interes teoretic <i practic
evident. Cunoa<terea acestui concept prezint: interes pentru deterinarea drepturilor <i
obliga9iilor participan9ilor procesuali. !cestea deoarece, ;n od firesc, unele drepturi <i
obliga9ii sunt prev:zute de lege nuai pentru p:r9i. Pe de alt: parte, hot:r?rea
judec:toreasc: va produce efecte nuai fa9: de persoanele ce au participat la activitatea
judiciar: ;n calitate de p:r9i.
Conceptul de parte prezint: iportan9a <i ;n solu9ionarea unor excep9ii de
procedur: cu sunt: excep9ia lipsei de calitate procesuala , excep9ia de litispenden9:,
)1
excep9ia puterii lucrului judecat. 7r, solu9ionarea unor atare excep9ii iplic:
cunoa<terea exact: a con9inutului no9iunii de parte. Fn deterinarea no9iunii de parte s"
au avut ;n vedere uneori A interesele contrarii6 ale persoanelor ;ntre care s"a ivit litigiul.
Fn aceast: concep9ie devin p:r9i, ;n procesul civil persoanele care expri:
interese contrare, ;n sensul c: cel pu9in una dintre ele pretinde c: are de realizat un drept
;potriva celeilalte sau celorlalte, care au nesocotit acest drept.
In procesul civil partile litigante sunt ;n od firesc <i subiecte ale raportului
juridic dedus judeca9ii. !u calitate de p:r9i ;n procesul civil titularii drepturilor <i
obliga9iilor ce foreaz: con9inutul raportului juridic de drept substan9ial. Pentru a
participa la activitatea judiciar: este necesar: doar afirarea unui interes propriu ;n
confruntarea cu o alt: persoan: fizic: sau juridic:.
Persoana care solicit: protec9ia instan9ei pentru ap:rarea unui drept sau interes
legiti poart: denuirea de reclaant.
Persoana cheat: s: r:spund: pentru pretinsa ;nc:lcare a dreptului se nue<te
p?r?t.
@.) Coparticiparea procesual: .
).'. No9iunea de coparticipare procesual:
&egisla9ia noastr: procesual: perite ca ai ulte persoane s: fie reclaante sau
p?r?te ;n cadrul unui proces civil. Tocai situa9ia ;n care procesul civil se desfa<oar:
;ntre ai ul9i reclaan9i <i p:r9i poart: denuirea de coparticipare sau liticonsor9iu
procesual. In dreptul nostru legea ipune o singur: condi9ie pentru realizarea unei
coparticip:ri procesuale: ca obiectul pricinii s: fie un drept sau o obliga9ie coun: a
par9ilor ori ca drepturile sau obliga9iile acestora s: aib: aceea<i cauz:( art..0 C.pr.civ.+ .
3copul coparticip:rii procesuale este solu9ionarea unui litigiu fa9: de ai ul9i subiec9i
de drept. Din punct de vedere practic coparticiparea conduce la unirea ;ntr"un singur
proces a ai ultor ac9iuni ce puteau fora obiectul unor cereri separate.
).). %orele coparticip:rii procesuale
Coparticiparea procesual: poate fi clasificat: dup: ultiple criterii:
$ dup: pozi9ia par9ilor, coparticiparea procesual: poate fi activ:, pasiv: sau
ixt:.
Coparticiparea procesual: activ: este prezent: atunci c?nd ai ul9i reclaan9i
actioneaz: ;n judecat:, prin aceea<i cerere, un singur p?r?t.
Coparticiparea este pasiv: atunci c?nd un singur reclaant ;<i ;ndreapt:
preten9iile sale ;potriva ai ultor p?r?9i ;ntr"o singur: cerere de cheare ;n judecat:.
Daca ai ul9i reclaan9i ac9ioneaz: ;n judecat:, prin aceea<i cerere, pe ai
ul9i p?r?9i, ne afl: ;n prezen9a unei coparticip:ri(liticonsor9iu+ ixt sau reciproc.
4/
$ dup: oentul in care se foreaz: se distinge ;ntre:
coparticiparea procesual: ini9ial: si
coparticiparea procesual: ulterioar:.
>egula o constituie coparticiparea procesual: ini9ial:, ;n sensul c: ea se
foreaz: o dat: cu proovarea cererii de cheare ;n judecat:. =a este ulterioar: atunci
c?nd se foreaz: pe parcursul desf:<ur:rii activit:9ii judiciare.
=ste cazul introducerii unor ter9e persoane ;n procesul civil. !bele fore
descrise sunt adisibile ;n sisteul legisla9iei noastre. %ace aceast: precizare ;ntruc?t
exist: sistee de drept care nu adit coparticiparea procesual: ulterioar: sau succesiv:.
Institu9ia este deosebit de util:, de exeplu : ;n ura unui accident care
a deterinat pagube ai ultor persoane doar una se adreseaz: justi9iei spre a solicita
repara9iune , ulterior intervin <i celelalte persoane p:gubite spre a ob9ine <i ele
desp:gubirea care li se cuvine ;n od legiti.
).).4. $ ;n func9ie de rolul voin9ei p:r9ilor ;n forarea sa , coparticiparea
procesual: poate fi facultativ: sau necesar:.
Caracterul facultativ al coparticip:rii rezult: din prevederile art..0 C.proc.civ.:
A#ai ulte persoane pot fi ;preun: reclaante sau p?r?te dac: obiectul pricinii este
un drept sau o obliga9ie coun: ori dac: drepturile sau obliga9iile lor au aceea<i
cauz:6.
).4. =fectele coparticip:rii procesuale
Potrivit art.1- C.proc.civ. : A !ctele de procedur:, ap:r:rile <i concluziile unuia
dintre reclaan9i sau p?r?9i nu pot folosi nici p:gubi celorlal9i A.
!ctele de procedur: ;ndeplinite nuai de unii dintre ei sau terenele ;ncuviin9ate
nuai unora dintre ei pentru ;ndeplinirea actelor de procedur: folosesc <i celorlal9i.
Prin act de procedur:, ;n sensul prevederilor art..- alin.()+ C.proc.civ. trebuie
;n9elese <i cererile pentru exercitarea c:ilor legale de atac. 7 situa9ie ase:n:toare
;nt?lni <i ;n cazul excep9iilor de procedur:. !stfel, ;n cazul unor excep9ii absolute, ca
prescrip9ia dreptului la ac9iune, puterea lucrului judecat, sau necopeten9a instan9ei,
aditerea acestora de c:tre instan9: profit: tuturor participan9ilor procesuali.
Fn cazul incopatibilit:9ii judec:torului, aditerea excep9iei profit: tuturor
coparticipa9ilor indiferent de natura coparticip:rii, solu9ie natural: de vree ce
ipar9ialitatea nu poate fi asigurat: ;n alt od.
@4. Condi9iile pentru a fi parte ;n procesul civil
7 persoan: fizic: sau juridic: poate deveni parte ;n procesul civil dac:
;ndepline<te unele condi9ii privitoare la: capacitatea procesual: de folosin9:, calitatea
procesual: <i la justificarea unui interes.
4.'. Capacitatea procesual: de folosin9:
4'
Fn procesul civil poate fi parte doar persoana capabil: de a avea drepturi <i
obliga9ii procesuale, dac: nuai persoana care se bucur: de capacitate procesual: de
folosin9:.
Prevederile art..' si .) C.proc.civ. fac distinc9ie ;ntre capacitatea procesual: de
folosin9a( capacitatea de a fi parte+ <i capacitatea procesual: de exerci9iu( capacitatea de
a sta ;n judecat:+. Potrivit art..' C.pr.civ. : A 7rice persoan: care are folosin9a
drepturilor civile poate sa fie parte in judecat:6. >ezult: ca o persoana fizic: sau
juridic: poate deveni parte ;n judecat: ;n calitate de reclaant, p?r?t, intervenient etc.
Pentru a fi parte ;n procesul civil legea nu pretinde <i condi9ia capacit:9ii
procesuale de exerci9iu.
Codul de procedur: civil: nu prevede ;n od expres sanc9iunile lipsei capacit:9ii
procesuale de folosin9:. Preciz: doar c: art..4 C.proc.civ. se refer: la lipsa capacit:9ii
procesuale de exerci9iu. 3anc9iunea lipsei capacit:9ii procesuale de a fi parte ;n procesul
civil nu poate fi dec?t respingerea ac9iunii, ;ntruc?t persoana ;n cauz: nu are folosin9a
unui drept.
4.). Calitatea procesual:
Prin no9iunea de calitate juridic: procesual: ;n9elege at?t ;ndrept:9irea unei
anuite persoane de a reclaa ;n justi9ie, c?t <i obliga9ia unei alte persoane de a
r:spunde fa9: de preten9iile ridicate ;potriva sa. &egitiarea procesual: reprezint: o
condi9ie ce trebuie s: fie ;ndeplinit: ;n orice proces civil, indiferent de obiectul acestuia.
&egitiarea procesual: nu se raporteaz:, cu necesitate, la raportul juridic dedus
;n judecata, ci la dreptul de a reclaa ;n justi9ie <i la obliga9ia de a r:spunde fa9: de
preten9iile forulate prin actul de investire a instan9ei.
Transisiunea calit:9ii procesuale poate avea loc ;n teeiul legii sau ;n baza
acordului de voin9: al p:r9ilor. Transisiunea legal: a calit:9ii procesuale active sau
pasive, poate avea loc ;n cazul succesiunii <i al reorganiz:rii persoanelor juridice.
!stfel, o<tenitorii care accept: o<tenirea preiau toate drepturile <i obliga9iile
procesuale ale autorului lor, inclusiv calitatea de reclaant sau p?r?t, dup: cu
defunctul avea ;n proces legitiarea procesual: activ: sau pasiv:. !cest lucru se
produce, adesea, ;n ac9iunile cu caracter patrionial. Calitatea procesual: nu poate fi
transis:, ;n principiu, ;n ac9iunile cu caracter strict personal.
Posibilitatea transiterii calit:9ii procesuale este prev:zut: de lege <i ;n cazul
reorganiz:rii persoanelor juridice. Fn aseenea ;prejur:ri, drepturile <i obliga9iile
persoanei juridice reorganizate se preiau de c:tre persoana juridic: care dob?nde<te
bunurile.
7 atare transisie nu poate avea loc, ;n principiu, ;n cazul falientului persoanei
juridice.
Persoana care dob?ndeste calitate procesual: ca urare a transiterii acesteia, va
prelua procedura ;n starea ;n care aceasta s"a aflat ;n oentul introducerii sale ;n
proces. Prin urare, activitatea procesual: ureaz: s: se continue ;n contradictoriu cu
noul titular al drepturilor sau obliga9iilor.
4)
&ipsa calita9ii procesuale constituie o excep9ie de fond care poate fi invocat: ;n
tot cursul procesului civil. !c9iunea va fi respins: ca fiind f:cut: de c:tre o persoan:
lipsit: de calitate.


4.4. !firarea unui drept
" orice actiune civila presupune existenta unui drept subiectiv care sa fie
valorificat.
Pentru a beneficia de protectie juridica, dreptul respectiv trebuie sa fie recunoscut
de lege, sa fie actual ( sa nu fie supus unui teren sau conditie+ si sa fie exercitat cu
buna credinta.
4... 8ustificarea unui interes
!ctivitatea judiciar: nu poate fi ini9iat: <i ;ntre9inut: f:r: justificarea unui interes
de c:tre persoana care solicit: instan9ei de judecat: solu9ionarea unei cereri. Potrivit
art.''' C.proc.civ. : A Partea care are interes poate sa fac: cerere pentru constatarea
existentei sau inexistentei unui drept6.
Interesul reprezint: o condi9ie de ordin subiectiv care se analizeaz: at?t ;n
persoana celui care actioneaza ;n justi9ie, c?t <i ;n persoana adversarului acestuia.
Interesul nu reprezint: altceva dec?t folosul practic aterial sau oral pe care"l
ur:re<te cel ce prooveaz: ac9iunea.
Prin urare, dac: activitatea judiciar: nu"i poate procura par9ii un interes practic,
cererea sa va fi respins: pentru lipsa acestei cerin9e. !stfel, de pild:, cel care a ob9inut
c?<tig de cauz: ;n fa9a instan9ei de fond nu va putea justifica un interes ;n proovarea
apelului.
Interesul afirat ;n justi9ie trebuie s: fie legiti, personal, n:scut <i actual.
&egitiitatea interesului presupune conforitatea sa cu ordinea de drept <i cu
regulile de convie9uire social:. Interesul este, a<adar, legiti doar atunci c?nd este ;n
concordan9: cu dreptul obiectiv, adic: nuai dac: preten9iile forulate izvor:sc dintr"
un raport juridic recunoscut de lege.
Interesul afirat ;n justi9ie trebuie s: fie personal, adic: s: fie propriu celui ce
prooveaz: ac9iunea sau celui care se ap:r: ;n procesul civil.
!ctivitatea procesual: poate fi declan<at: <i intre9inut: nuai pe baza unui
interes n:scut <i actual. In principiu, interesul judiciar se consider: c: exist: <i a
devenit actual ;n oentul ;nc:lc:rii unui anuit drept subiectiv.
@.. Drepturile si obliga9iile p:r9ilor
Persoanele care particip: la activitatea judiciar: ;n calitate de p:r9i dob?ndesc o
ultitudine de drepturi procesuale, legea ipun?ndu"le deopotriv: <i unele obliga9ii.
..'. Drepturile procesuale ale p:r9ilor
Drepturile procesuale ale p:r9ilor pot fi susceptibile de a fi clasificate ;n :
44
'+" drepturi coune ale reclaantului <i p?r?tului,
)+ $ drepturi procesuale ale reclaantului,
4+" drepturi procesuale ale p?r?tului.
..'.'. Cele ai iportante drepturi procesuale coune ale reclaantului <i
p?r?tului se refera la:
$ dreptul la ap:rare,
$ dreptul de a participa la dezbaterile judiciare,
$ dreptul de a solicita recuzarea judec:torilor,
$ dreptul par9ilor de a pune cap:t litigiului dintre ele printr"o tranzac9ie,
$ dreptul de a exercita c:ile legale de atac.
..'.). Principalele drepturi procesuale ale reclaantului sunt:
$ dreptul de a"<i ;ntregi sau odifica cererea de cheare ;n judecata,
$ dreptul de a renun9a la ac9iune sau la dreptul subiectiv dedus judeca9ii,
..'.4. Drepturi procesuale ale paratului
P?r?tului ;i sunt recunoscute ;n exclusivitate ur:toarele drepturi procesuale :
a+" dreptul de a invoca preten9ii ;ntr"o cerere reconven9ional:,
b+" dreptul de a recunoa<te preten9iile reclaantului,
c+" dreptul de a"l indica pe adev:ratul titular al dreptului ;n cazul ac9iunilor reale
iobiliare.
..). 7bliga9iile procesuale ale p:r9ilor
Fn cadrul procesului civil obliga9iile p:r9ilor sunt, ;n principiu , coune
reclaantului <i p?r?tului.
Cele ai iportante obliga9ii sunt:
"obliga9ia de a exercita drepturile procedurale cu bun: credin9:,
"obliga9ia par9ii care a pierdut procesul de a suporta cheltuielile de judecat:,
"obliga9ia de a depune copii certificate de pe ;nscrisurile invocate,
";ndatorirea de a ur:ri, ;n condi9iile legii, desf:<urarea <i finalizarea procesului,
"obliga9ia de a ;ndeplini actele de procedura ;n condi9iile, ordinea <i terenele
stabilite de lege sau de judec:tor,
"obliga9ia de a"<i proba preten9iile <i ap:r:rile.
Dintre aceste obliga9ii procesuale una dintre cele ai iportante este cea
privitoare la exercitarea cu bun:"credin9: a drepturilor procedurale.
Potrivit art. 0)4 alin.('+ C.proc.civ.: A Drepturile procedurale trebuie exercitate
cu bun: credin9: <i potrivit scopului ;n vederea c:ruia au fost recunoscute de lege A.
Fn practica judiciar: cazurile de exercitare abuziv: a drepturilor procedurale pot fi
;nt?lnite ;n cele ai diverse aterii, practic ;ncep?nd cu introducerea cererii de cheare
;n judecat: <i p?n: la exercitarea contesta9iei la executare. Principala ac9iune
procedural: a exercit:rii abuzive a drepturilor o constituie obligarea autorului abuzului
la plata unor desp:gubiri fa9: de partea v:t:at:.
4.
!stfel, art.0)4 alin()+ C.proc.civ. dispune c:: A Partea care folose<te aceste
drepturi ;n chip abuziv r:spunde pentru pagubele pricinuite6.
Kneori legea prevede <i posibilitatea oblig:rii par9ii la plata unei aenzi, ;n afara
oblig:rii acesteia la desp:gubiri.
7 alt: obliga9ie iportant: a par9ilor este aceea de a suporta cheltuielile de
judecat: ocazionate ;n procesul civil.

@*. Participarea ter9ilor ;n procesul civil
Condi9iile generale de adisibilitate a particip:rii ter9elor persoane ;n procesul
civil sunt : capacitatea procesual: de folosin9:, calitatea procesual: <i afirarea unui
interes, ce au fost deja analizate anterior.
Caracterul incident al tuturor forelor de participare a ter9elor persoane ;n
procesul civil ipune <i respectarea unor condi9ii specifice, respectiv : existen9a unui
proces civil ;n curs de judecat:, existen9a unei leg:turi de conexitate ;ntre cererea
principal: <i cea de participare a ter9ului la activitatea judiciar:, precu <i interesul de a
interveni.
%orele de participare a ter9elor persoane ;n procesul civil sunt regleentate
a:nun9it in art..1"22 C.proc.civ. %orele de participare ale ter9ilor la activitatea
judiciar: sunt:
"interven9ia ( art..1"*2 C.proc.civ+,
"chearea ;n judecat: a altor persoane( art. *0"*1 C.proc.civ.+,
"chearea ;n garan9ie( art.2/"24 C.proc.civ.+,
"ar:tarea titularului dreptului ( art.2."22 C.proc.civ.+,
*.'. Interven9ia in procesul civil
Interven9ia poate fi definit: ca acea institu9ie procesual: care confer: ter9ului
posibilitatea de a participa din proprie ini9iativ: ;ntr"un proces ;n curs de judecat: ;ntre
alte persoane ;n scopul valorific:rii unui drept propriu sau spre a sprijini ap:rarea
reclaantului sau p?r?tului.
Codul de procedur: civil: consacr: doua fore de interven9ie ;n procesul civil:
"interven9ia ;n interes propriu ( principal:+,
"interven9ia ;n interesul uneia dintre p:r9i ( accesorie +.
*.'.'. Interven9ia principal:
Potrivit art..1 alin.()+ C.proc.civ. : A Interven9ia este ;n interes
propriu(principal:+ c?nd cel care intervine invoc: un drept al s:u6.
Interven9ia principal: se poate face nuai ;n fa9a priei instan9e <i ;nainte de
;nchiderea dezbaterilor. Interven9ia principal: se solutioneaz: ;n doua faze : aditerea
;n principiu <i solu9ionarea cererii. Fncuviin9area ;n principiu se poate dispune de c:tre
instan9a sesizat: nuai dup: ascultarea par9ilor <i a celui care intervine.
4*
Din oentul aditerii ;n principiu a interven9iei, ter9ul devine parte ;n procesul
civil.
Ter9ul intervenient va avea, ;n principiu, drepturile <i obliga9iile prev:zute de lege
pentru p:r9ile principale. Ter9ul intervenient se bucur: ;ns: <i de o pozi9ie independent:
fa9: de celelalte p:r9i, fapt pentru care este considerat ca un veritabil reclaant ;n
procesul civil. Interven9ia principal: se solu9ioneaz: o dat: cu ac9iunea principal:
( art.** C.proc.civ.+, instan9a pronun9?nd o singur: hot:r?re asupra abelor cereri. Dac:
interven9ia principal: deterin: ;nt?rzierea judec:9ii instan9a poate dispune disjungerea
ei de cererea principal:.
*.'.). Interven9ia accesorie
Potrivit art..1 alin.(4+ C.proc.civ. A interven9ia este ;n interesul uneia dintre p:r9i
c?nd sprijin: nuai ap:rarea acesteia A. Din textul citat se desprinde concluzia c:
interven9ia accesorie este o cerere incident: prin interediul c:reia o ter9: persoan:,
interesat: ;n solu9ionarea unui litigiu, intervine ;n procesul civil pentru ap:rarea
drepturilor uneia dintre p:r9ile principale.
Fn literatura de specialitate, interven9ia accesorie este denuit: <i interven9ia
conservatoare sau auxiliar:. Ter9ul nu recla: un drept propriu ;n justi9ie, respectiv o
preten9ie distinct: de preten9ia par9ii ;n favoarea c:reia a intervenit.
Interven9ia accesorie se ;nf:9i<eaz: din punct de vedere al forei, ca o sipl:
cerere, iar nu ca o ac9iune de sine st:t:toare. Cererea ter9ului va trebui s: cuprind: <i
en9iuni privitoare la justificarea interesului de a interveni <i s: indice partea ;n
favoarea c:reia s"a ac9ionat.
Interven9ia accesorie poate fi forulat: ;n orice faz: a procesului civil, chiar <i ;n
fa9a instan9ei de recurs( art.*' C.proc.civ.+. 3olu9ia legii se ;nteeiaz: tocai pe
caracterul accesoriu al interven9iei ;n interesul uneia dintre par9i.
Dup: ;ncuviintarea ;n principiu a cererii de interven9ie instan9a va proceda la
counicarea acesteia p:r9ilor principale. Fpotriva cererii de interven9ie accesorie
partea interesat: poate depune ;nt?pinare.
Fpotriva interven9iei accesorii nu se poate forula ;ns: o ac9iune
reconven9ional:, ;ntruc?t interven9ia accesorie nu constituie o ac9iune civila propriu"
zis:, adic: un ijloc procedural apt s: conduc: ;n od neijlocit la valorificarea unor
preten9ii proprii ale intervenientului.
Interven9ia accesorie se judec: o dat: cu cererea principal:. Instan9a nu are ;ns:
posibilitatea de a dispune disjungerea interven9iei accesorii de cererea principal:,
interven9ia accesorie nu ar putea fora obiectul unei judeca9i distincte.
De altinteri, art.** C.proc.civ. consacr: ;n od expres doar posibilitatea
disjungerii interven9iei principale.
!supra cererii de interven9ie accesorie instan9a trebuie s: se pronun9e chiar ;n
dispozitivul hot:r?rii. !ceast: solu9ie poate fi dedus: chiar din dispozi9iile art.**
C.proc.civ., text aplicabil <i interven9iei accesorii <i potrivit c:ruia Ainterven9ia se judec:
o dat: cu cererea principal:6.
42
#odul de solu9ionare a interven9iei accesorii este influen9at: ;n od senificativ
de solu9ia ce ureaz: s: fie pronun9at: ;n cadrul ac9iunii principale. !stfel, respingerea
ac9iunii principale deterin: <i respingerea interven9iei f:cut: ;n favoarea
reclaantului , aditerea ac9iunii principale poate deterina <i aditerea interven9iei
f:cute ;n favoarea reclaantului, cu condi9ia evident: a ;ndeplinirii tuturor condi9iilor
sale de adisibilitate , aditerea ac9iunii principale conduce la respingerea interven9iei
f:cute ;n interesul p?r?tului : respingerea ac9iunii principale deterin: ;ns: <i aditerea
interven9iei f:cute ;n interesul p?r?tului.
*.). Chearea ;n judecat: a altor persoane
Chearea ;n judecat: a altor persoane este regleentat: de art. *0"*1 C.proc.civ.
Potrivit art.*0 C.proc.civ. : A 7ricare din p:r9i poate s: chee ;n judecat: o alt:
persoan: care ar putea pretinde acelea<i drepturi ca <i reclaantul A. Chearea ;n
judecat: a altor persoane poate fi exercitat: cu respectarea tuturor condi9iilor necesare
pentru participarea ter9elor persoane la activitatea judiciar:. &egea ipune ;ns: <i o
condi9ie particular: deosebit de iportant:, anue aceea ca ter9ul introdus ;n proces s:
pretind: acelea<i drepturi ca <i reclaantul. Cel cheat ;n judecat: dob?nde<te calitatea
de intervenient ;n interes propriu , iar hot:r?rea ;i va fi opozabil:. Cererea de cheare ;n
judecat: a altor persoane va fi otivat: <i se va counica at?t celui cheat,c?t <i p:r9ii
potrivnice.
Cererea de cheare ;n judecat: a altor persoane trebuie s: ;ndeplineasc: toate
condi9iile prev:zute de art.'') C.proc.civ. pentru cererea de cheare ;n judecat:.
Cererea de cheare ;n judecat: a altor persoane poate fi proovat: nuai ;n fa9a
priei instan9e. Dup: ;nregistrarea acesteia instan9a va dispune counicarea ei ter9ului
<i p:r9ii potrivnice. 7 dat: cu cererea vor fi counicate ter9ului <i copii dup: cererea
principal:, dup: ;nt?pinare <i dup: ;nscrisurile de la dosar.
Cererea de cheare ;n judecat: a altor persoane se judec: o dat: cu cererea
principal:. Not:r?rea ce se va pronun9a va trebui s: cuprind: solu9ii at?t cu privire la
cererea de cheare ;n judecat: a altor persoane c?t <i cu privire la ac9iunea principal:.
*.4. Chearea ;n garan9ie
Chearea ;n garan9ie este regleentat: ;n art.2/"24 C.proc.civ. Potrivit art.2/
C.proc.civ. : APartea poate s: chee ;n garan9ie o alt: persoan: ;potriva c:reia ar
putea s: se ;ndrepte, ;in cazul c?nd ar c:dea ;n preten9iuni cu o cerere ;n garan9ie sau ;n
desp:gubire6. Deci, chearea ;n garan9ie poate fi definit: ca acea for: de participare
a ter9ilor la activitatea judiciar: care confer: uneia din par9i posibilitatea de a solicita
introducerea ;n proces a acelor persoane care ar avea obliga9ia de garan9ie sau de
desp:gubire ;n ipoteza ;n care partea respectiv: ar pierde procesul.
Chearea ;n garan9ie trebuie s: ;ndeplineasc: toate condi9iile unei cereri de
cheare ;n judecat:, ;ntruc?t constituie o veritabil: ac9iune civil:.
Pentru proovarea che:rii ;n garan9ie, partea interesat: trebuie s: afire
existen9a unei obliga9ii legale sau conven9ionale de garan9ie ori a unei obliga9ii de
40
desp:gubire. Cererea de cheare ;n garan9ie va fi f:cut: ;n condi9iile de for:
prev:zute pentru cererea de cheare ;n judecat:.
Cererea de cheare ;n garan9ie trebuie forulat: de reclaant A p?n: la
;nchiderea dezbaterilor, ;naintea priei instan9e A( art.2' alin.()+ C.proc.civ.+ iar de
c:tre parat o dat: cu ;nt?pinarea sau cel ai t?rziu la pria zi de inf:9i<are, dac:
;nt?pinarea nu este obligatorie ( art.2' alin.('+ C.proc.civ. Nedepunerea ;n teren a
cererii de cheare ;n garan9ie conduce la judecarea separat: a acesteia fa9: de ac9iunea
principal: cu excep9ia cazului ;n care abele p:r9i consit s: se solu9ioneze ;preun:
( art.'4* C.proc.civ.+.
Dup: depunerea cererii de cheare ;n garan9ie, instan9a va dispune counicarea
acesteia ter9ului (art.2) C.proc.civ.+, instan9a va statornici <i terenul ;n care
;nt?pinarea ureaz: s: fie depus:. Fn od evident ;nt?pinarea poate fi depus: de
c:tre ter9ul introdus ;n cauz:. !cesta va trebui s: depun: ;nt?pinarea p?n: la pria zi
de ;nf:9i<are ulterioar: introducerii sale ;n cauz:. Cheatului ;n garan9ie ;i sunt
aplicabile <i dispozi9iile art.''. C.proc.civ., potrivit c:rora ;nt?pinarea se depune la
dosar cu cel pu9in * zile ;naintea terenului de judecat:.
%iind o adev:rat: ac9iune, cererii de cheare ;n garan9ie ;i sunt aplicabile <i
dispozi9iile art.'') C.proc. civ. Prin urare, cererea de cheare ;n garan9ie trebuie s:
cuprind: eleentele prev:zute de lege pentru cererea principal:.
&a cererea de cheare ;n garan9ie se vor ata<a at?tea exeplare c?9i p?r?9i sunt,
plus un exeplar pentru instan9:. De aseenea, la cerere, se vor al:tura <i copii de pe
;nscrisurile de care ;n9elege s: se serveasc: cel garantat. 7dat: cu cererea de cheare
;n garan9ie trebuie s: se counice ter9ului <i o copie dup: cererea de cheare ;n
judecat:.
Ter9ul introdus ;n cauz: dob?nde<te o pozi9ie procesual: independent:.
Cererea de cheare ;n garan9ie se solu9ioneaz: o dat: cu cererea principal:.
Dac: chearea ;n garan9ie deterin: ;nt?rzierea judec:9ii instan9a poate dispune
disjungerea celor dou: cereri spre a fi solu9ionate ;n od separat.
In principiu, instan9a se va pronun9a prin aceea<i hot:r?re at?t asupra ac9iunii
principale c?t <i asupra cererii incidente. Instan9a nu poate refuza solu9ionarea cererii
de cheare ;n garan9ie <i ;ndrua partea interesat: s: introduc: o ac9iune separat:
;potriva garantului.
Preciz: c: ;n prezent legisla9ia noastr: procesual: nu prevede necesitatea
solution:rii cererii de cheare ;n garan9ie ;n doua faze : aditerea cererii ;n principiu <i
solu9ionarea acesteia.
*.. !r:tarea titularului dreptului
Potrivit art.2. C.proc.civ.: A P?r?tul care de9ine un lucru pentru altul sau care
exercit: ;n nuele altuia un drept asupra unui lucru va putea arata pe acela ;n nuele
c:ruia de9ine lucrul sau exercit: dreptul, dac: a fost cheat ;n judecat: de o persoan:
care pretinde un drept real asupra lucrului.
!r:tarea titularului dreptului este regleentat: in art.2."22 C.pr.civ.
4-
Potrivit art.2. C.proc.civ.: A P?r?tul care de9ine un lucru pentru altul va putea
ar:ta pe acela ;n nuele c:ruia de9ine lucrul sau exercit: dreptul , dac: a fost cheat ;n
judecat: de o persoan: care pretinde un drept real asupra unui lucru.
Fn afara condi9iilor coune tuturor forelor de participare a ter9ilor la activitatea
judiciar: cererea pentru ar:tarea titularului dreptului trebuie s: ;ntruneasc: <i unele
cerin9e specifice. !ceste cerin9e pot fi desprinse chiar din dispozi9iile art.2. C.proc.civ.
<i se refer: la :
a+$ forularea cererii de c:tre p?r?tul care de9ine cu titlu precar un bun sau care
exercit: un drept asupra lucrului respectiv,
b+" ac9iunea principal: s: aib: ca obiect valorificarea unui drept real asupra
lucrului.
Cererea privind ar:tarea titularului dreptului se depune de p?r?t odat: cu
;nt?pinarea. Dup: priirea cererii, instan9a va lua :suri pentru counicarea ei
ter9ului ar:tat ca titular al dreptului. &a cita9ie se va al:tura <i o copie dup: cererea de
cheare ;n judecat: <i dup: ;nscrisurile de la dosar. De<i legea nu prevede ;n od
expres, cererea privind ar:tarea titularului dreptului trebuie counicat: <i
reclaantului.
Ter9ul ar:tat ca titular al dreptului are <i posibilitatea de a forula ;nt?pinare
;potriva cererii de introducere a sa ;n proces. Prin ;nt?pinare, ter9ul ar avea chiar
posibilitatea de a se apara ;n sensul c: nu este titularul dreptului dedus judeca9ii.
Dup: introducerea ter9ului ;n proces se va proceda la solu9ionarea cererii
forulate de c:tre p?r?t. Instan9a va pronun9a solu9ii cu privire at?t la cererea
principal:, c?t <i cu privire la cererea de ar:tare a titularului dreptului.
@2. >eprezentarea par9ilor ;n procesul civil
>eprezentarea constituie o institu9ie cunoscut: at?t ;n dreptul privat c?t <i ;n
dreptul procesual.
>eprezentarea judiciar: este o institu9ie de are interes at?t pentru par9ile
litigante, c?t <i pentru opera de ;nf:ptuire a justi9iei.
P?r9ile litigante, de cele ai ulte ori, nu posed: cuno<tintele juridice necesare
pentru a ;nfrunta cu succes lupta judiciar:. Datorit: acestui fapt p:r9ile litigante recurg
adeseori la persoane calificate, cu preg:tire judiciar: adecvat: pentru a le consilia ;n
ac9iunile lor <i a le reprezenta ;n fa9a organelor judiciare. 7 bun: ap:rare ;n cadrul
procesului civil contribuie ;ntr"o anier: hot:r?toare <i la pronun9area unei hot:r?ri
legale <i teeinice. >eprezentarea ;n procesul civil poate fi ipus: uneori <i de starea
sau situa9ia juridic: ;n care se afla unele persoane.
Prin reprezentare se deseneaz: situa9ia ;n care o persoan: nuit: reprezentant
;ndepline<te actele procedurale ;n nuele <i interesul altei persoane care este parte ;n
procesul civil. !ctele procedurale ;ndeplinite de c:tre reprezentant se r:sfr?ng
;ntotdeauna asupra p:r9ii principale adic: asupra persoanei reprezentate.
>eprezentarea judiciar: constituie o institu9ie care se reg:se<te ;n ajoritatea
legisla9iilor procedurale. =a contribuie la realizarea dreptului fundaental la ap:rare.
41
Kneori ;nsa, din diferite otive, p:r9ile nu doresc s: participe ;n od neijlocit
la activitatea judiciar:. Fn aseenea ;prejur:ri lipsa p:r9ilor poate fi suplinit: printr"un
andatar. !lteori, reprezentarea este ipus: de lege ;n sensul ocrotirii unor categorii de
persoane.
&egisla9ia noastr: procesual: cunoa<te dou: fore principale ale reprezent:rii
judiciare: reprezentarea legal: sau necesar: <i reprezentarea conven9ional: sau
voluntar:.
>eprezentarea legal: opereaz: doar ;n cazurile anue prev:zute de lege.
>eprezentarea voluntar: se produce ;n teeiul unui acord de voin9a al par9ilor, adic:
;n teeiul unui andat.
2.'. >eprezentarea legal: a p:r9ilor ;n procesul civil
>eprezentarea judiciar: legal: are loc ;n cazul persoanelor fizice lipsite de
capacitatea de exerci9iu, ;n cazul persoanelor juridice, precu <i ;n alte ;prejur:ri
expres prev:zute de lege. !stfel, potrivit legii, inorii care nu au ;plinit v?rsta de '.
ani vor fi reprezenta9i, ;n procesul civil de p:rin9ii lor, iar ;n lipsa lor de tutorele
desenat de autoritatea tutelar:.
Fn situa9ia ;n care o persoan: lipsit: de capacitate de exerci9iu nu are reprezentant
legal <i exist: urgen9:, la cererea p:r9ii interesate, va fi nuit un curator special cu
sarcina de a"l reprezenta pe cel lipsit de capacitate.
Persoanele juridice sunt reprezentate ;n justi9ie prin organele lor de conducere.
Potrivit art.4* din Decretul 4'E'1*. persoan: juridic: A ;<i exercit: drepturile <i
;<i ;ndepline<te obliga9iile prin organele sale6. !ctele juridice ;ndeplinite de organele
persoanei juridice, ;n liitele puterilor ce le"au fost conferite, sunt actele persoanei
juridice ;nse<i6.
Fn fa9a instan9ei de judecat: reprezentan9ii persoanelor fizice sau juridice au
obliga9ia de a"<i justifica calitatea de reprezentant. !stfel, p:rin9ii ;<i vor justifica
calitatea prin prezentarea actelor corespunzatoare de stare civil:, tutorele sau curatorul
prin ;nf:9i<area actului de nuire.
>eprezentan9ii persoanelor juridice ;<i vor justifica calitatea prin indicarea
actului de nuire sau, dup: caz, a actului prin care a priit ;n od expres
;puternicirea de a reprezenta ;n justi9ie.
2.). >eprezentarea judiciar: conventional:
>eprezentarea conven9ional: este folosit: frecvent ;n procesul civil. P:r9ile
litigante recurg frecvent la serviciile unui ter9 ;n vederea ap:r:rii intereselor ;n justi9ie.
!desea, ;n favoarea unui atare op9iuni pledeaz: arguente deduse din necesitatea
realiz:rii unei ap:r:ri calificate, respectiv printr"un profesionist al dreptului.
!rt. 20 lin.('+ C.pr.civ. prevede : A P:r9ile pot s: exercite drepturile procedurale
personal sau prin andatar6.
&egea consacr: posibilitatea reprezent:rii pe cale conven9ional: at?t a
persoanelor fizice, c?t <i a persoanelor juridice.
2.).'. >eprezentarea conven9ional: a persoanelor fizice
./
>eprezentarea judiciar: conven9ional: a persoanelor fizice ia na<tere ;n teeiul
unei conven9ii de andat, ;ntre partea litigant: c?t <i un ter9 care accept: s: o reprezinte
pe aceasta ;n proces. Fn viitoarea legisla9ie procesual: s"ar putea avea ;n vedere
instituirea obligativit:9ii ap:r:rii prin avocat, la nivelul instan9ei superioare, cu sunt
Fnalta Curte de Casa9ie <i 8usti9ie <i cur9ile de apel.
Doar ;n od cu totul excep9ional legea nu perite reprezentarea judiciar:
conven9ional: ;n ;ndeplinirea unor acte procedurale. !stfel, p:r9ile au obliga9ia de a se
prezenta personal ;n instan9: ;n cazul che:rii lor la interogatoriu ( art.)'-")'1
C.pr.civ.+ . Totu<i, art. ))4 C.pr.civ. dispune c: partea care are doiciliul ;n str:in:tate
va putea fi interogat: prin cel care o reprezint: ;n judecat:. De aseenea, ;n procesele
de divor9 <i ;n fa9a instan9elor de fond p:r9ile trebuie s: se inf:9i<eze ;n persoan:, afar:
dac: unul dintre so9i execut: o pedeaps: privativ: de libertate, este ;piedicat de o
boal: grav:, este pus sub interdic9ie sau are re<edin9a ;n str:in:tate. Fn toate aceste din
ur: situa9ii p:r9ile se vor putea inf:9i<a ;n instan9: printr"un andatar ( art.2'.
C.pr.civ.+. Fn ceea ce prive<te persoana reprezentantului preciz: c: orice persoan: care
posed: capacitate de exerci9iu, poate reprezenta o alt: persoan: ;n procesul civil.
Pentru ca o persoan: s: aib: calitatea de reprezentant totu<i atunci c?nd acesta nu
este avocat, el nu va putea pune concluzii dec?t printr"un profesionist al dreptului,
respectiv printr"un avocat ( art.2- alin.(.+ C.pr.civ.
!rt.) alin.4 din &egea nr.*'E'11* prevede A !vocatul are drepul s: asiste <i s:
reprezinte persoanele fizice <i juridice ;n fa9a instan9elor autorit:9ilor judec:tore<ti.
#andatarul nu poate face acte de dispozi9ie, cu sunt renun9:rile la judecat:,
renun9:rile la drept, ;ncheierea unei tranzac9ii etc. Pentru aseenea acte andatarul
are nevoie de procur: special: ;n acest scop (art.2/ alin.' C. Pr.civ.+.
#andatarul are obliga9ia de a"<i justifica calitatea ;n fa9a instan9ei de judecat:.
>eprezentantul avocat ;<i justific: calitatea cu ;puternicirea eliberat: ;n baza
contractului de asisten9: juridic: <i confor &egii *'E'11*. >eprezentantul care nu este
avocat ;<i justific: calitatea prin procura autentificat:.
Nejustificarea calit:9ii de reprezentant conduce la anularea cererii. !ceast:
sanc9iune este prev:zut: expres ;n art.'2' C.pr.civ.
Potrivit art.0) C.pr.civ., andatarul poate renun9a la ;puternicirea de
reprezentare ;n judecat:, ipotez: ;n care el va fi 9inut s: incuno<tiin9eze at?t pe andant
c?t <i instan9a cu cel pu9in '* zile ;naintea terenului de inf:9i<are sau de ;plinirea
terenelor prev:zute de lege p?n: la exercitarea c:ilor de atac.
Dac: avocatul nu a reprezentat sau asistat partea la judecarea cauzei ;n fa9a
instan9ei de fond, pentru proovarea apelului sau recursului el are nevoie de
;puternicire special: ;n acest scop.
2.).) >eprezentarea conven9ional: a persoanelor juridice
7 atare reprezentare se poate realiza de juri<ti av?nd o teeinic: preg:tire
profesional:. !ctuala regleentare privitoare la organizarea <i exercitarea profesiei de
consilier juridic este cuprins: in &egea nr.*'.E)//4. !cest act norativ deterin:
odul de exercitare a profesiei, condi9iile de aditere ;n profesie <i statutul consilierilor
juridici.
.'
Potrivit art.' din &egea *'.E)//4 : A Consilierul juridic asigur: ap:rarea
drepturilor <i intereselor legitie ale statului, ale autorit:9ilor publice centrale <i locale
ale institu9iilor publice <i de interes public, ale celorlalte persoane juridice de drept
public, precu <i ale persoanelor juridice de drept privat, ;n slujba c:rora se afl: <i ;n
conforitate cu Constitu9ia <i legile 9:rii6.
!rt.. din &egea *'.E)//4 prevede : A Consilierul juridic ;n activitatea sa asigur:
consultan9: <i reprezentarea autorit:9ii sau institu9iei publice ;n serviciul c:reia se afl:
ori a persoanei juridice cu care are raporturi de unc:, ap:r: drepturile <i interesele
legitie ale acestora ;n raporturile lor cu autorit:9ile publice, institu9iile de orice natur:,
precu <i cu orice persoan: juridic: sau fizic:, ro?n: sau str:in:, ;n condi9iile legii <i
ale regulaentelor specifice unit:9ii, avizeaz: <i contraseneaz: actele cu caracter
juridic. 7 pri: categorie de atribu9ii vizeaz: acordarea de consultan9: <i
reprezentarea autorit:9ii sau institu9iei publice ;n serviciul c:reia se afl: ori a persoanei
juridice cu care are raporturi de unc:.
Consultan9a este destinat: s: contribuie la l:urirea tuturor probleelor juridice
cu care se confrunt: organele de conducere ale autorit:9ii institu9iei sau persoanei
juridice. =a intervine ori de c?te ori este solicitat: de organele de conducere ale
persoanei juridice la care consilierul juridic ;<i desf:<oar: activitatea.
>eprezentarea autorit:9ii, institu9iei sau persoanei juridice la care este angajat
consilierul juridic se aterializeaz: ;n ;ndeplinirea unor acte juridice ;n nuele <i
interesul acesteia .
Fn conforitate cu dispozi9iile art.. din &egea *'.E)//4, consilierii juridici au
sarcina de a ap:ra drepturile <i interesele legitie ale persoanelor juridice, ce i"au nuit
;n func9ie sau la care sunt angajai, ;n raport cu orice autorit:9i sau institu9ii publice <i cu
orice alte persoane juridice sau fizice.
Consilierii juridici pot face orice acte procedurale care sunt necesare pentru
ap:rarea drepturilor <i intereselor legitie ale persoanei juridice reprezentate.
!rt.'. din &egea *'.E)//4 ipune consilierului juridic ca A ;n concluziile orale
sau scrise, s: sus9in: cu denitate <i copeten9a drepturile <i interesele legitie ale
autorit:9ii sau persoanei juridice pe care o reprezint: <i s: respecte norele de
deontologie profesional: prev:zute ;n legea pentru organizarea <i exercitarea profesiei
de avocat <i statutul aceste profesii6.
Knele acte de dispozi9ie pot fi ;ndeplinite de c:tre consilierii juridici nuai ;n
teeiul unei delega9ii anue date ;n acest scop. !seenea acte de dispozi9ie, care sunt
rezervate, ;n principiu, organelor de conducere sunt proovarea ac9iunilor ;n justi9ie,
renun9area la ac9iune, renun9area la drept, renun9area la exerci9iul c:ilor legale de atac,
;ncheierea unei tranzac9ii, precu <i darea r:spunsului la interogatoriu.
Consilierii juridici trebuie sa"<i dovedeasc: calitatea lor de reprezentan9i ;n fa9a
organelor jurisdic9ionale de orice fel <i chiar ;n fa9a altor institu9ii sau autorit:9i ori
persoane juridice.
Consilierul juridic va trebui s: $<i justifice calitatea de reprezentant cu delega9ia
senat: de <eful autorit:9ii, institu9iei sau persoanei juridice respective.
.)
TIT&K& IG: DI3P7RISII H=N=>!&= D= P>7C=DK>Q
Capitolul '. !ctele de procedur:
Defini9ie
3e nue<te act de procedur: orice act f:cut ;n cursul <i ;n cadrul procesului civil
de c:tre instan9a de judecat:, de organele auxiliare ale acesteia, de p:r9ile litigante <i
ceilal9i participan9i la proces, ;n leg:tur: cu activitatea procesual:. !ctele procedurale
sunt coplexe ;ntruc?t cuprind sau declan<eaz: activitatea ai ultor participan9i. 3e
;ntocesc succesiv, unele neput?nd fi ;ntocite sau aduse la ;ndeplinire ;naintea altora.
!u o independen9: relativ: <i sunt str?ns legate unele de altele.
!ctul de procedur: este at?t opera9iunea juridic: c?t <i ;nscrisul care constat:
aceast: opera9iune juridic:.
Con9inutul <i fora acestor acte sunt foarte variate, iar respectarea regulilor
privitoare la ;ntocirea lor reprezint: o puternic: garan9ie ;n realizarea unei judec:9i
obiective.
'.'.Condi9ii pentru ;ndeplinirea actelor de procedur:
Distinge ur:toarele reguli cu privire la ;ndeplinirea actelor de procedur::
trebuiesc ;ntocite ;n for: scris:
trebuie sa relateze ;n chiar con9inutul lor c: au fost ;ndeplinite cu respectarea
cerin9elor legale
%ora scris: este necesar: pentru a se putea dovedii ai u<or existen9a actului <i
;n acela<i tip asigur: conservarea acestuia. Fn acest od se poate verifica respectarea
cerin9elor prev:zute de lege. De la aceast: regul: exist: <i excep9ii:
"cererea de recuzare a judec:torului
"andatul judiciar
"renun9area la judecat:
Cuprinsul actului de procedura nu poate fi copletat cu probe extrinseci. Fn cazul
actelor de procedura orale, verificarea respect:rii dispozi9iilor legale se face cu ajutorul
actelor de procedur: scrise, ;ntocite spre consenarea actelor de procedur: orale.
!ctele de procedur: trebuiesc redactate ;n liba ro?n:. Confor dispozi9iilor
constitu9ionale procedura judiciar: se desf:<oar: ;n liba ro?n:. P:r9ilor care nu
vorbesc liba ro?n: li se asigur: posibilitatea de a lua cuno<tin9: de piesele dosarului,
precu <i dreptul de a vorbi ;n instan9a <i de a pune concluzii prin interpret.
'.) Clasificarea actelor de procedur:
!ctele de proced: pot fi clasificate av?nd ;n vedere ai ulte criterii:
.4
!+. Dup: organele sau persoanele care le ;ntocesc sau de la care ean:, actele
procedurale se clasific: ;n :
a+acte ale p:r9ilor $ cererea de cheare ;n judecat:, ;nt?pinarea,
exercitarea unei c:i de atac, etc.
b+acte ale instan9ei $ ;ncheierile de <edin9:, hot:r?ri judec:tore<ti, etc.
c+acte ale celorlal9i participan9i $ cererile pentru anularea unei aenzi,
f:cute de artori sau exper9i
J+. Dup: odul de efectuare sunt :
a+acte procedurale orale $ se efectueaz: ;n fa9a instan9ei, oral : sus9inerile
p:r9ilor, depozi9iile artorilor, con9inutul lor se conseneaz: ;n scris
b+acte procedurale scrise $ con9inutul lor trebuie concretizat de la ;nceput
;n scris : ;ncheierile de <edin9:, hot:r?rile judec:tore<ti, etc.
C+.Dup: con9inutul lor sunt:
a+acte de procedur: care expri: o anifestare de voin9:"cererea de
cheare ;n judecat:, cererea reconven9ional:, ;nt?pinarea, renun9area, etc.
b+acte de procedur: care constat: o opera9iune procedural:"cita9ia, dovada
de counicare, etc.
D+Dup: odul de efectuare se pot clasifica ;n:
a+acte judiciare, care se ;ndeplinesc ;n fa9a instan9ei"interogatoriul,
depozi9ia de artor, etc.
b+acte extra judiciare, care se ;ndeplinesc ;n cadrul procesului, dar ;n afara
instan9ei"expertiza, cercetarea local:, etc.
'.4. Principalele acte de procedur:
Fn general, ;n procesul civil, sunt considerate acte de procedur:, cererile, cita9iile
<i andatele, procesele verbale, ;ncheierile <i hot:r?rile judec:tore<ti <i toate celelalte
acte care se efectueaz: ;n cursul procesului.
Cererile ;n general $ constituie ijlocul prin care o persoan: fizic: sau juridic:
interesat: poate solicita ;n vederea ocrotirii unor drepturi sau interese proprii sau ale
altor persoane. Nueroase <i variate, ele pot fi grupate ;n dou: categorii :
"cereri introductive de instan9: $ cererile care declan<eaz: activitatea unei
instan9e. Pot fi f:cute doar de reclaant.
"cererile incidente, care se fac dup: ce procesul a ;nceput, pentru a pune ;n
discu9ia p:r9ilor noi preten9ii sau a l:rgi cadrul dezbaterilor. Pot fi f:cute at?t de
reclaant c?t <i de p?r?t, precu <i de ter9e persoane care au interes ;n proces.
Potrivit art. -) Cod procedur: civil:, indiferent de categoria din care face parte, o
cerere trebuie s: cuprind: :
a+ar:tarea instan9ei c:reia ;i este adresat:
b+nuele <i doiciliul p:r9ilor <i, dac: este cazul, ale reprezentantului lor
c+obiectul cererii (ceea ce se solicit: instan9ei+
d+sen:tura.
Din punct de vedere al forei orice cerere trebuie f:cut: ;n scris:.
..
Fn cazul ;n care cererea este f:cut: de reprezentantul p:r9ii, acesta este
obligat s: fac: dovada calit:9ii sale (procur:, delega9ie+.
Capitolul ). 3anc9iunile nerespect:rii dispozi9iilor legale prev:zute pentru
actele juridice. Nulit:9ile
!ctele de procedur: trebuie ;ntocite sau aduse la ;ndeplinire cu respectarea
anuitor condi9ii de for: prev:zute de lege. >espectarea lor reprezint: garan9ia
realiz:rii unei judec:9i obiective. Fn cazul nerespect:rii lor se aplic: anuite sanc9iuni
pentru persoanele care nu au 9inut seaa de acele dispozi9ii de sanc9ionare, care
privesc actele ;ncheiate ;n atari condi9ii.
Pentru persoane sanc9iunile pot fi disciplinare ( ustrare , avertisent+ sau
pecuniare ( aenzi b:ne<ti+ sau penale ( pentru s:v?r<irea unor infrac9iuni : luare de
it:, :rturie incinoas: etc.+.
3anc9iunile nerespect:rii dispozi9iilor legale prev:zute pentru actele
procedurale pot fi:
"nulitatea actului de procedur:
"obliga9ia de a copleta sau reface actul de procedur: ;ndeplinit cu ;nc:lcarea
dispozi9iilor legale
"obliga9ia de a desp:gubii partea v:t:at: prin ;nc:lcarea actului de procedur:
"sanc9iuni pecuniare
"sanc9iuni disciplinare
"san9iuni specifice( art., '1-, ))', )2* C.pr. civ.+
).'. No9iunea de nulitate a actelor procedurale
Nulitatea este sanc9iunea care love<te orice act juridic s:v?r<it f:r:
respectarea dispozi9iilor prev:zute de lege pentru validitatea sa, lipsindu"l de
eficacitate .
).). Clasificarea nulit:9ilor actelor de procedur:
).).'.Din punct de vedere al regiului lor juridic nulit:9ile se ;part ;n :
"nulit:9i absolute, care sanc9ioneaz: actele de procedur: s:v?r<ite prin violarea
sau nesocotirea norelor de natur: iperativ:, deoarece ele privesc condi9iile <i
forele esen9iale ale valabilit:9ii actelor procesuale .
=le au ur:torul regi juridic :
a.pot fi invocate ;n orice stadiu a pricinii chiar <i ;n fa9a instan9ei de apel sau
recurs
b.de c:tre orice persoan: interesat: sau din oficiu de c:tre instan9a de
judecat:.
c.aceste nulit:9i nu pot fi acoperite prin trecerea tipului sau consi9:?ntului
p:r9ilor .
.*
"nulit:9ile relative, care sanc9ioneaz: actele de procedur: s:v?r<ite prin violarea
sau nesocotirea norelor de natur: dipozitiv:, adic: a acelor nore de la care se
poate deroga.
=le au ur:torul regi juridic:
a.pot fi invocate nuai ;ntr"un anuit teren sau ;ntr"o anuit: for:
b.dreptul de a le invoca revine nuai p:r9ii interesate care justific: un interes.
c.aceste nulit:9i pot fi acoperite, partea interesat: put?nd s: renun9e la dreptul
de a invoca nulitatea actului .
).).). Dup: cu sunt sau nu prev:zute ;n texte de lege, nulit:9ile se ;part ;n :
"nulit:9i exprese, anue prev:zute de lege, ;n care v:t:area se presupune
"nulit:9i virtuale, care decurg din faptul c: la ;ntocirea actului de procedur: nu
au fost respectate dispozi9iile legale pentru ;ntocirea actului de procedur:, <i ;n acest
caz v:t:area trebuie dovedit:.
).).4.Dup: cu nulitatea intervine pentru nerespectarea condi9iilor ce privesc
actul de procedur: respectiv sau datorit: dependen9ei acelui act de procedur: de un alt
act de procedur: nulit:9ile sunt:
"proprii
"derivate
).)...Dupa cu privesc fora exterioar: sau interioar: a actului nulit:9ile se
;part ;n:
"extrinseci, atunci c?nd au fost ;nc:lcate condi9ii externe ale actului de procedur:
$exp. Copeten9a, gre<ita copunere a instan9ei, etc
"intrinseci, care sanc9ioneaz: nerespectarea condi9iilor proprii actului de
procedura respectiv, privitoare la fora sau con9inutul acestuia.
).).*.Dup: cu iplic: sau nu existen9a unei v:t::ri se ;part ;n:
"condi9ionate de existen9a unei v:t::ri
"necondi9ionate de existen9a unei v:t::ri
).).2. Dup: ;ntinderea efectelor, sunt :
"nulit:9i totale, c?nd sanc9iunea afecteaz: ;ntregul act de procedur:
"nulit:9i par9iale, c?nd sanc9iunea afecteaz: doar o parte a actului de procedur:
).4. 3isteul codului nostru de procedur: civil: ;n ateria nulit:9ilor
Nulitatea actelor de procedur: este regleentat: ;n art.'/*"'/- precu <i ;n
alte articole care prev:d expres sanc9ionara nulit:9ii.
Potrivit art.'/* Cpc sunt prev:zute dou: cazuri de nulitate :
a.nulitatea actelor de procedur: s:v?r<ite de un judec:tor necopetent, ;n
acest caz legea nu condi9ioneaz: nulitatea de existen9a v:t::rii .
b. al doilea caz se refer: la actele de procedur: s:v?r<ite cu ;nc:lcarea
forelor legale sau de c:tre un judec:tor necopetent dac: prin aceasta s"a pricinuit
uneia din p:r9i o v:t:ate ce nu putea fi ;nl:turat: dec?t prin anularea actului.
!rt.'/2 al.) Cpc d: posibilitate judec:torilor ca ori de c?te ori constat: c:
exist: posibilit:9i practice pentru reedierea neregulilor s:v?r<ite s: se recurg: la ele.
.2
Fn aceste cazuri se dispune refacerea sau copletarea actului, dac: nu este
posibil se va pronun9a nulitatea actului .
).4.'.Cazurile de nulitate regleentate ;n Cpc ;n od expres
!cestea sunt:
"art.-1 Cpc privitor la terenul ;n care trebuie ;n?nat: cita9ia
"art.'44 Cpc care sanc9ioneaz: ne;ndeplinirea cerin9elor privitor la cuprinsul
cererii de cheare ;n judecat:.
"art.)*- privitor la dispozi9iile hot:r?rii
"art.4/) privitor la depunerea cererii de recurs etc.
Fn toate aceste cazuri v:t:area se prezu: p?n: la proba contrar:. Prin
urare ;n sisteul nostru actual de<i s"a p:strat regleentarea ;n od expres a
c?torva cazuri de nulitate ele nu ai opereaz: independent de existen9a unui
prejudiciu. Fn toate aceste cazuri prejudiciul se prezu:. Dovada inexisten9ei sale
c:z?nd ;n sarcina persoanei interesate ;n en9inerea actului.
)... Invocarea, constatarea <i efectele nulit:9ilor
Nulitatea actelor de procedur: poate fi invocat: sub ur:toarele ) fore:
"sub for: de excep9ie ;n fa9a instan9ei de fond
"prin ijlocirea c:ilor legale de atac dup: judecarea fondului.
Fn leg:tur: cu dreptul p:r9ii care poate invoca o nulitate relativ: trebuie
en9ionat: regula ;nscris: ;n al. ulti al art.'/- potrivit c:reia nieni nu poate
invoca neregularitatea pricinuit: prin propriul s:u fapt. !<a, de exeplu reclaantul
care a introdus cererea de cheare ;n judecat: la o instan9: necopetent: teritorial
nu va putea cere declinarea copeten9ei .
Nulit:9ile absolute sunt exceptate de la aceast: regul: deoarece ele
sanc9ioneaz: nerespectarea dispozi9iilor de interes general .
Fn ceea ce prive<te terenul ;n care pot fi invocate nulit:9ile relative art.'/-
al.4 prevede c: Anerespectarea actelor de procedur: se acoper: dac: partea nu a
invocat"o la pria zi de ;nf:9i<are ce a urat dup: aceast: neregularitate <i ;nainte
de a se pune concluzii la fond A.
De pild: partea neregulat citat: dac: nu invoc: excep9ia de neregulat: citare,
la priul teren care a urat acestei cit:ri va fi dec:zut: din dreptul de a o ai
putea invoca .
Constatarea nulit:9ii <i anularea actelor de procedur: se face de c:tre
instan9a de judecat: care pe baz: de dovezi sau pe baz: de deduc9ii ;n
;prejur:rile cauzei se va pronun9a printr"o ;ncheiere sau prin hot:r?re asupra
fondului. !t?t tip c?t nulitatea nu a fost pronun9at: de instan9a de judecat: actul
de procedur: nu ;nceteaz: s: produc: efectele unui act regulat ;ntocit.
).*. =fectele nulit:9ii
Constatarea nulit:9ii precu <i anularea unui act de procedur: au drept
consecin9: de a ridica celui act orice eficacitate juridic:, de a"l lipsi de func9ia lui
procesual:. Dat fiind faptul c: actele de procedur: sunt acte coplexe, acte care
.0
se ;ntocesc <i se aduc la ;ndeplinire ;n od succesiv, este firesc ca anularea
unui act de procedur: s: atrag: dup: sine anularea tuturor actelor ur:toare ;n
:sura ;n care acestea din ur: pot avea o existen9: de sine st:t:toare $ art.'/2
Cpc. Nulitatea afecteaz: at:t opera9iunea juridic: c?t <i actul ;ncheiat pentru constatarea
acestei opera9iuni (de exeplu, nulitatea counic:rii cita9iei atrage <i sanc9iunea
nulit:9ii dovezii de priire sau a procesului verbal ;ncheiat de agentul procedural+
!<a de pild: dac: se anuleaz: procedura de citare este firesc ca <i hot:r?rea
dat: pe baza acestei proceduri s: fie declarat: nul: deoarece instan9a nu putea
hot:r? asupra litigiului f:r: citarea legal: a p:r9ilor.
#en9ion: c: de<i unele acte de procedur: sunt declarate nule ele produc
totu<i anuite efecte . !<a de pild: o ac9iune anulat: poate servi ca un ;nceput de
dovad: scris:, un act autentic declarat nul pentru vicii de for: p:streaz: puterea
doveditoare de ;nscris sub sen:tur: privat:.
Nulitatea opereaz: retroactiv, indiferent dac: nora ;ncalcat: este iperativ: sau
dispozitiv:, invaliarea actului de procedur: ;ndeplinit cu nerespectareacerin9elor legale
produc:ndu"se din oentul ;ntocirii actului<i nu din oentul constat:rii nulit:9ii.
Nulitatea indiferent de natura ei dup: r:?nerea definitiv: a hot:r?rii
except?nd cazurile otivelor de nulitate prev:zut pentru c:ile de atac nu produce
nici un efect.
Nulitatea actelor de procedur: nu atrage nulitatea actelor anterioare precu <i a
celor subsecvente dac: acestea sunt independente de actul procedural declarat nul.
Capitolul 4. Citarea <i counicarea actelor de procedur:
!u enirea s: asigure ;nf:ptuirea a dou: din principiile de baz: ale dreptului
procesual civil: principiul dreptului la ap:rare <i principiul contradictorialit:9ii. Codul
de procedur: civil: regleenteaz: citarea <i counicarea actelor de procedur: civil:
prin art.-*"'//.
Potrivit art.-* C. pr. Civ. 8udec:torul nu poate hot:r; asupra unei cereri dec?t
dup: citarea sau ;nf:9i<area p:r9ilor, afar: nuai dac: legea nu dispune altfel. !rt. '/0
C.pr. civ. Prevede c: pre<edintele va a?na judecarea pricinii ori de c?te ori constat: c:
partea care lipse<te nu a fost citat: cu respectarea cerin9elor prev:zute de lege sub
sanc9iunea nulit:9ii.
Din cuprinsul acestor dou: texte de lege deduce ur:toarele principii:
"judecata ;n procesul civil se face cu citarea p:r9ilor afar: de cazul c?nd legea nu
dispune altfel
";n procesul civil p:r9ile nu sunt obligate s: se ;nf:9i<eze la judecat:
4.'.Cita9ia
Citarea este actul procedural prin care participan9ii la judecat: sunt ;n<tiin9a9i cu
privire la existen9a procesului, a terenelor de judecat: <i locului unde se va desf:<ura
judecata.
Citarea p:r9ilor ;n orice cauz: civil: este obligatorie (art. -* Cod procedur:
civil:+. &egea prevede c: instan9a are obliga9ia s: verifice dac: p:r9ile au fost citate <i s:
.-
a?ne judecarea pricinii ori de c?te ori constat: c: partea care lipse<te nu a fost citat:
cu respectarea condi9iilor prev:zute de lege, sub pedeapsa nulit:9ii (art. '/0 Cod
procedur: civil:+. Fn unele cazuri citarea p:r9ilor este l:sat: la aprecierea instan9ei, ca de
exeplu ;n ateria asigur:rii dovezilor. Prin interediul cita9iei sunt ;ncuno<tin9a9i de a
se prezenta ;n fa9a instan9ei <i al9i participan9i : artori, exper9i, traduc:tori, etc.
4.'.'.Cuprinsul cita9iei
Potrivit art. )- Cod procedur: civil:, cita9ia trebuie eis: ;n for: scris: <i s:
cuprind: en9ionarea suscitatului text. Cita9ia este copus: din dou: p:r9i:
"cita9ia propriu zis:
"dovada de ;n?nare
Cita9ia propriu"zis: trebuie s: cuprind: o serie de en9iuni, ;n od obligatoriu
lipsa lor atr:g?nd nulitatea cita9iei. !ceste en9iuni sunt :
a+ar:tarea anului, lunii, zilei <i orei de ;nf:9i<are
b+ar:tarea instan9ei <i a sediului acesteia
c+parafa <efului instan9ei <i sen:tura grefierului.
d+nuele doiciliul <i calitatea celui citat
#en9iunile de ai ic: iportan9:, pentru lipsa c:rora instan9a nu prevede
nulitatea dec?t ;n cazul ;n care partea interesat: dovede<te c: prin lipsa lor a suferit o
v:t:are ce nu poate fi ;nl:turat: dec?t prin anularea cita9iei, sunt:
a+nu:rul <i data eiterii precu <i nu:rul dosarului
b+nuele <i doiciliul p:r9ii potrivnice
c+felul pricinii
d+alte en9iuni prev:zute de lege
Dovada de ;n?nare, respectiv procesul verbal ;ncheiat de agentul procedural
;ns:rcinat cu ;n?narea cita9iei, potrivit art. '// Cod procedur: civil:, ar trebui s:
cuprind: :
a+anul, luna, ziua c?nd a fost ;ncheiat
b+nuele celui care l"a ;ncheiat
c+func9ia acestuia
b+nuele, prenuele, doiciliul celui c:ruia i s"a f:cut counicarea, cu ar:tarea
nu:rului, etajului, apartaentului sau caerei, dac: cel c:ruia i s"a f:cut counicarea
locuie<te ;ntr"o cl:dire cu ai ulte etaje sau apartaente sau la hotel <i dac: actul de
procedur: a fost ;n?nat la locuin9a sa, ori a fost afi<at pe u<a acelei locuin9e
e+ar:tarea instan9ei care a eis cita9ia <i terenul de ;nf:9i<are
f+ar:tarea eventualelor acte ce i se counic: odat: cu cita9ia
g+nuele <i calitatea celui c:ruia i s"a f:cut ;n?narea, sau locul unde s"a f:cut
afi<area
h+sen:tura celui care a ;ncheiat procesul verbal.
#ajoritatea en9iunilor pe care trebuie s: le cuprind: procesul verbal de
;n?nare a cita9iei sunt sanc9ionate ;n od expres cu nulitatea (art. '// al 4 Cod
procedur: civil:+. %ace excep9ie indicarea func9iei agentului procedural <i a ;nscrisurilor
counicate odat: cu cita9ia.
.1
Potrivit art. '// alineatul ulti Cod procedur: civil:, procesele verbale de
;ndeplinire a procedurii de citare ;ncheiate de agen9ii procedurali fac dovada p?n: la
;nscrierea ;n fals.
Dovada de ;n?nare senat: de cel citat sau procesul verbal ;ncheiat de agentul
procedural, ;n cazul ;n care cel citat nu a fost g:sit, sunt singurele acte cu care se poate
face proba c: procedura de citare a fost ;ndeplinit:.
4.'.). Persoanele c:rora li se ;n?neaz: cita9ia
!rt. -0 Cpc stabile<te anuite reguli speciale de citare:
'.statul, jude9ul, couna <i celelalte persoane juridice de drept public, ;n
persoana capului autorit:9ii la contenciosul sediului central al adinistra9iei respective
sau, ;n lips: de contencios, la sediul adinistra9iei,
). persoanele juridice de drept privat, prin reprezentan9ii lor, la sediul principal
sau la cel al sucursalei ori, dup: caz, al reprezentan9ei,
4. asocia9iile <i societ:9ile care nu au personalitate juridic:, prin organele lor de
conducere, la sediul adinistra9iei lor,
.. MMM !brogat prin 7rdonan9a de urgen9: a Huvernului nr. '4- din '.
septebrie )///.
*. cei supu<i procedurii reorganiz:rii judiciare <i a falientului prin
adinistratorul judiciar ori, dup: caz, lichidatorul judiciar,
2. incapabilii, prin reprezentan9ii lor legali.
Fn caz de nuire a unui curator special, citarea se va face prin acest curator,
0. personalul isiunilor diploatice <i oficiilor consulare ale >o?niei, cet:9enii
ro?ni trii<i ca func9ionari la organiza9ii interna9ionale, precu <i ebrii lor de
failie care locuiesc cu ei, afla9i ;n str:in:tate, prin #inisterul !facerilor =xterne.
Cet:9enii ro?ni, al9ii dec?t cei prev:zu9i ;n alineatul precedent, afla9i ;n
str:in:tate ;n interes de serviciu, prin organele centrale care i"au triis sau ;n
subordinea c:rora se afl: cei care i"au triis,
-. ;n cazul ;n care prin tratate sau conven9ii interna9ionale la care este parte
>o?nia sau prin acte norative speciale nu se prevede o alt: procedur:, cei care se
afl: ;n str:in:tate, av?nd doiciliul sau re<edin9a cunoscut:, printr"o cita9ie scris:
triis: cu scrisoare recoandat: cu dovad: de priire. Dac: doiciliul sau re<edin9a
celor afla9i ;n str:in:tate nu sunt cunoscute, citarea se face prin publicitate.
Fn toate cazurile, dac: cei afla9i ;n str:in:tate au andatar cunoscut ;n 9ar:, va fi
citat <i acesta,
1. cei cu doiciliul sau re<edin9a necunoscut:, prin publicitate, ;n ceea ce
prive<te citarea prin publicitate, dac: reclaantul ;nvedereaz: c:, de<i a f:cut tot ce i"a
stat ;n putin9:, nu a izbutit s: afle doiciliul p?r?tului, pre<edintele instan9ei va dispune
citarea acestuia prin publicitate. !ceast: odalitate de citare se realizeaz: prin afi<area
cita9iei la u<a instan9ei <i publicarea ei ;n #onitorul 7ficial al >o?niei sau ;ntr"un ziar
ai r:sp?ndit, c?nd pre<edintele instan9ei apreciaz: c: o aseenea :sur: este
necesar:. !fi<area <i publicarea cita9iei se face cu cel pu9in '* zile ;naintea de terenul
de judecat:, iar ;n pricinile urgente, c u cel pu9in * zile (art. 1* Cpc+.
*/
'/.o<tenitorii, p?n: la intervenirea lor ;n proces, printr"un curator special, nuit
de instan9:.
4.'.4. Fn?narea cita9iei (art. 1/"1- Cod procedur: civil:+.
!v?nd ;n vedere dificultatea situa9iei ;n care s"ar putea g:si cel citat.
Counicarea cita9iei <i a celorlalte acte procedurale se face:
"prin agen9ii procedurali ai instan9ei sau prin orice alt salariat al acesteia
"prin agen9i sau salaria9i ai altor instan9e, ;n ale c:ror circuscrip9ii se afl: cel
c:ruia i se counic: actul
Dac: totu<i counicarea nu se poate face ;n odalit:9ile ar:tate ai sus, se va
face :
"prin po<t:, cu scrisoare recoandat:, cu confirare de priire
"prin alte ijloace care asigur: transiterea textului actului <i confirarea
priirii acestuia. Fn acest caz nu este suficient: confirarea c: s"a f:cut transiterea
prin fax, telex, etc., ci este necesar ca la dosar s: existe confirarea priirii actului de
c:tre destinatar.
Fpreun: cu cita9ia, se counic: p:r9ilor, atunci c?nd este cazul, <i acte de
procedur:, cu ar fi : copie de pe cererea de cheare ;n judecat: <i ;nscrisurile care o
;nso9esc, cererea odificat: de c:tre reclaant la pria zi de ;nf:9i<are, copie de pe
hot:r?re, c?nd aceasta este necesar: pentru curgerea terenului de exercitare a unei c:i
de atac ordinare.
Cu privire la odul unde trebuie ;n?nat: cita9ia, art. 1/ Cod procedur: civil:
stabile<te regula c: at?t ;n?narea cita9iei c?t <i counicarea celorlalte acte de
procedur: se face la doiciliul sau re<edin9a celui citat.
Fn acela<i articol sunt regleentate <i unele derog:ri pentru cazurile c?nd cel citat
nu se afl: la doiciliul s:u sau la re<edin9a sa. !stfel :
a+cita9ia poate fi ;n?nat: persoanei citate ;n orice loc va fi ;nt?lnit: de agentul
procedural cu condi9ia ca aceasta s: fie de acord cu priirea cita9iei <i s: seneze de
priirea ei.
b+cei afla9i sub are se citeaz: prin coandaentul superior cel ai apropiat
c+cei care fac parte din echipajul unui vas coercial se citeaz:, ;n lipsa unui
doiciliu cunoscut la c:pit:nia portului unde se g:se<te ;nregistrat vasul
d+cei de9inu9i se citeaz: prin adinistra9ia ;nchisorii
e+cei care se afl: interna9i ;ntr"un spital sau orice alt: a<ezare spitaliceasc: se
citeaz: prin adinistra9ia a<ez:?ntului.
!rt. 1) Cod procedur: civil: se ocup: de odul cu trebuie s: procedeze agentul
pentru a ;n?na cita9ia celui ;n cauz:. 3e disting trei situa9ii :
a+c?nd cel citat este g:sit la doiciliu, cita9ia trebuie predat: persoanei c:reia ;i
este adresat:. !gentul procedural va proceda ai ;nt?i la identificarea persoanei, dup:
care, pred?ndu"i cita9ia, o va pune s: seneze adeverin9a de priire. Identificarea celui
citat <i sen:tura de priire va trebui s: fie certificat: de agentul procedural. Dac: cel
citat refuz: priirea cita9iei sau dac:, priind"o refuz: ori nu poate s: seneze de
*'
priire, agentul procedural ;i va l:sa cita9ia <i va ;ncheia un proces verbal despre cele
;nt?plate.
b+c?nd cel citat lipse<te de la doiciliu, agentul procedural va putea s: ;n?neze
cita9ia unei persoane capabile din failia acestuia sau unei persoane care locuie<te
;preun: cu destinatarul cita9iei sau care prie<te ;n od obi<nuit coresponden9a,
specific?nd aceast: situa9ie ;n procesul verbal pe care"l ;ncheie. Fn caz de refuz sau
neputin9: de a sena ;n procesul verbal se va face vorbire despre situa9ia ivit:.
c+;n cazul ;n care agentul procedural nu g:se<te pe nieni la doiciliu, va
proceda la afi<area cita9iei pe u<a locuin9ei celui citat, ;ncheind un proces verbal despre
aceast: situa9ie.
Fn leg:tur: cu locul unde ureaz: a fi ;n?nat: cita9ia, Codul de procedur:
civil:, ;n art. 1."1- face ur:toarele preciz:ri foarte iportante:
a+;n conforitate cu dispozi9iile art. 1. Cod procedur: civil:, dac: cl:direa ;n
care tr:ia partea citat: s"a d:r?at ori a devenit nelocuibil:, agentul procedural va
restitui cita9ia grefei instan9ei care va ;ncuno<tin9a partea, pentru ca aceasta s: fac:
investiga9ii <i s: counice noua adres: la care ureaz: s: se fac: citarea.
b+art. 1- Cod procedur: civil: se ocup: de ipoteza odific:rii de doiciliu ;n
cursul procesului. Partea aceasta este obligat: s: aduc: acest fapt la cuno<tin9a instan9ei
precu <i p:r9ii adverse. Nerespectarea acestei obliga9ii atrage sanc9iunea nelu:rii ;n
sea: a schib:rii de doiciliu <i, ;n consecin9:, citarea va fi considerat: ca valabil
;ndeplinit: la vechea adres:.
Fn afar: de regleentarea general: f:cut: prin art. 1), Codul de procedur: civil:
regleenteaz: <i unele cazuri speciale privind odul de citare a unor anue categorii
de persoane.
'+citarea statului <i a persoanelor juridice. #inisterul %inan9elor Publice va fi
citat ca reprezentant al statului nuai atunci c?nd statul particip: neijlocit, ;n nue
propriu, ;n raporturile juridice deduse judec:9ii. Potrivit art. 1'Cod procedur: civil:,
atunci c?nd se citeaz: o persoan: juridic: sau un organ al adinistra9iei de stat, cita9ia <i
toate celelalte acte de procedur: se ;n?neaz: func9ionarului ;ns:rcinat cu priirea
coresponden9ei, care va sena dovada de priire.
)+citarea persoanei care particip: ;n proces prin reprezentant. Persoanele
incapabile vor fi citate prin reprezentan9ii lor legali, potrivit art. -2 pct. 2 Cod procedur:
civil:. Fn cazul ;n care persoanei incapabile nu i s"a nuit un reprezentant <i exist:
urgen9: , la cererea p:r9ii interesate se va nui un curator special care s: o reprezinte
p?n: la nuirea reprezentantului s:u legal. Fntr"un aseenea caz, citarea se face prin
acest curator, potrivit art. .. <i 1- pct. 2 al ) Cod procedur: civil:.
Tot printr"un curator special vor fi cita9i <i o<tenitorii care preiau pozi9ia
procesual: a autorului lor p?n: la intervenirea lor ;n proces (art. -0 Cod procedur:
civil:+.
Fn cazul ;n care una dintre p:r9i particip: la proces printr"un reprezentant
conven9ional, aceasta poate cere ca actele de procedur:, inclusiv citarea s: se fac: la
doiciliul reprezentantului.
*)
4+citarea persoanelor care se afl: ;n str:in:tate. #ebrii corpului diploatic <i
oficiilor consulare ro?ne, cet:9eni ro?ni, trii<i ca func9ionari ;n organiza9ii
interna9ionale, precu <i ebrii lor de failie vor fi cita9i prin #inisterul !facerilor
=xterne.
Ceilal9i cet:9eni ro?ni afla9i ;n str:in:tate ;n interes de serviciu, vor fi cita9i prin
organele centrale care i"au triis sau ;n subordinea c:rora se afla cei care i"au triis.
Persoanele aflate ;n str:in:tate ;n orice alte ocazii, dac: au doiciliul sau re<edin9a
cunoscut: <i, prin tratate ori conven9ii interna9ionale nu se prevede o alt: procedur:, vor
fi citate la aceast: adres:, printr"o scrisoare recoandat:. >ecipisa de priire a scrisorii
la po<t: este dovada de ;n?nare.
Dac: aceste persoane au ;n 9ar: un andatar cunoscut, va fi citat <i acesta (art. -0
pct. - Cod procedur: civil:+.
Citarea persoanelor care nu au doiciliu cunoscut
Persoanele care nu au doiciliu cunoscut vor fi citate prin publicitate .
Procedura cit:rii prin publicitate se face la cererea reclaantului care trebuie
s: invedereze instan9ei c: a f:cut tot ce i"a stat ;n putin9: pentru a afla doiciliul
p?r?tului .
4.'.*. &ocul cit:rii
Fn?narea cita9iei <i a tuturor actelor de procedur: se face la doiciliul sau
re<edin9a celui citat, sau oriunde c?nd cel citat prie<te cita9ia, a<a cu prevede art. 1/
Cod procedur: civil:.
Fn?narea cita9iilor <i a tuturor actelor de procedur:, ;n cazurile prev:zute de art.
-0 pct. ',),4,*,0 precu <i cele prev:zute de art. 1/ al 4,.,* <i 2, atunci c?nd actul
ureaz: a fi ;n?nat unui avocat sau notar public , se poate face func9ionarului sau
persoanei ;ns:rcinate cu priirea coresponden9ei, care <i"a ar:tat clar nuele <i
prenuele, calitatea, <i a senat dovada (art. 1' Cod procedur: civil:+. Nu este
necesar: aplicarea <tapilei.
Cita9ia <i celelalte acte de procedur: se ;n?neaz: personal celui citat, care va
sena dovada de priire. (art. 1) Cod procedur: civil:+.
Dac: cel citat, este g:sit la doiciliu, dar refuz: s: prieasc: cita9ia sau,
priind"o, nu vrea ori nu poate s: seneze dovada de priire, agentul ;i va l:sa cita9ia
sau, ;n cazul refuzului de priire, o va afi<a pe u<a locuin9ei acestuia, ;ncheind despre
acestea proces"verbal. Dac: exist: en9iunea c: s"a counicat actul prin afi<are, dar nu
se arat: la ce adres: s"a f:cut afi<area, <i nici otivele pentru care s"a procedat ;n acest
od, counicarea este lovit: de nulitate.
Dac: cel citat nu este g:sit la doiciliu, agentul va ;n?na cita9ia unei persoane
din failie, sau ;n lipsa acesteia, oric:rei persoane care locuie<te cu cel citat, cu
excep9ia persoanelor sub '. ani sau a persoanelor lipsite de judecat:. Persoana care
prie<te cita9ia va sena dovada de priire. Dac: aceste persoane nu vor sau nu pot s:
seneze, agentul le las: cita9ia <i ;ncheie proces verbal.
Dac: persoanele respective nu vor s: prieasc: cita9ia sau agentul nu g:se<te pe
nieni la doiciliul celui citat, va afi<a cita9ia pe u<a celui citat <i ;ncheie proces
verbal. 3ipla en9iune f:cut: ;n procesul verbal c: s"a afi<at cita9ia pe u<a locuin9ei,
*4
f:r: a se ar:ta <i apartaentul, face ca, ;n cazul iobilelor cu ai ulte etaje <i
apartaente, procedura de citare s: fie considerat: nul:, deoarece nu se poate verifica
dac: afi<area s"a f:cut pe u<a locuin9ei proprii celui citat.
Dac: cel citat locuie<te la hotel, sau ;ntr"o cl:dire cu ai ulte apartaente <i nu
este indicat nu:rul caerei sau apartaentului, agentul va ;n?na cita9ia
adinistratorului sau portarului sau celui care ;n od obi<nuit ;l ;nlocuie<te, sau dac:
ace<tia refuz: s: o prieasc:, va afi<a cita9ia pe u<a principal: a cl:dirii <i va ;ncheia
proces verbal.
Fn cazul persoanelor juridice, procedura de citare, <i nici counicarea altor acte
de procedur: nu este posibil: prin afi<are, cu excep9ia cazurilor ;n care se refuz:
priirea sau dac: se constat: lipsa oric:ror persoane la sediul acestora (art. 1)E' Cod
procedur: civil:+.
Proba ;ndeplinirii procedurii de citare se face nuai cu dovada de priire sau
procesul verbal, nefiind posibile alte probe. Dovezile de ;n?nare trebuie s: existe la
dosar.
Fn ce prive<te procedura de citare a p:r9ilor cu doiciliul ;n str:in:tate, trebuie
respectate prevederile &egii nr. '-1E)//4 privind asisten9a juridic: interna9ional: ;n
aterie civil: <i coercial:.
!stfel, con9inutul <i fora cererii sunt stabilite de art. 2 din aceast: lege, care
prevede cuprinsul cererii de asisten9: judiciar: interna9ional: referitoare la counicarea
de acte:
a+ denuirea autorit:9ii judiciare de la care ean: actul ce ureaz: a fi transis,
b+ nuele <i calitatea p:r9ilor,
c+ natura actului de transis,
d+ adresa destinatarului,
e+ indicarea tuturor docuentelor"anex: la actul ce se transite,
f+ indicarea terenului fixat de autoritatea judiciar:.
Cererea va fi ;nso9it: de actul care ureaz: a fi counicat, ;n dublu exeplar.
&a cerere se va anexa <i forularul de dovad: a counic:rii, care va cuprinde
ur:toarele en9iuni :
a+ denuirea autorit:9ii judiciare solicitante,
b+ actele transise ;n vederea counic:rii,
c+ nuele <i doiciliul destinatarului,
d+ denuirea autorit:9ii judiciare solicitate,
e+ nuele <i calitatea persoanei care a priit actele (destinatar, so9, rud: " pentru
persoanele fizice, sau func9ia " pentru persoanele juridice+,
f+ sen:tura destinatarului (cu aplicarea <tapilei, pentru persoanele juridice+,
g+ data counic:rii actelor,
h+ otivele necounic:rii (refuzul destinatarului, adresa schibat: etc.+,
i+ sen:tura agentului de procedur: <i <tapila autorit:9ii judiciare solicitate.
Fn ceea ce prive<te traducerea cererii <i a docuentelor anex:, art. 0 prevede c:
ADac: prin conven9ii interna9ionale nu se prevede altfel, cererea <i docuentele"anex:
vor fi traduse ;n liba statului solicitat, astfel:
*.
a+ cererea de asisten9: judiciar: interna9ional: " prin grija #inisterului 8usti9iei,
b+ docuentele"anex: " prin grija autorit:9ilor judiciare ro?ne <i pe cheltuiala
p:r9ilor interesate, ;n afar: de cazurile ;n care p:r9ile sunt scutite de plata cheltuielilor
judiciare,
c+ forularul de dovad: a counic:rii va avea titlul <i en9iunile tip:rite ;n
libile francez:, englez: <i geran:, prin grija #inisterului 8usti9iei.6
!rt. - din &egea nr. '-1E)//4 stabile<te c: : A ('+ Dovada counic:rii de acte ;n
str:in:tate se face astfel:
a+ la counicarea prin po<t:, direct destinatarului actului " cu dovada de priire a
scrisorii recoandate ce con9ine cita9ia <i docuentele"anex:,
b+ la counicarea prin interediul autorit:9ii centrale copetente a statului
solicitat ori al isiunii diploatice sau consulare a >o?niei din statul solicitat " cu
forularul prev:zut la art.2 alin. (4+.
()+ Fn cazul ;n care destinatarul refuz: priirea actelor sau nu locuie<te la adresa
indicat: de reclaant, autoritatea judiciar: ro?n: va proceda confor norelor
relevante din dreptul coun. Citarea prin publicitate se face cu cel pu9in ./ de zile
;naintea terenului de judecat:, ;n cazuri urgente, acest teren poate fi redus la )/ de
zile.6
&a data de ' aprilie )//. a intrat ;n vigoare Conven9ia privind notificarea <i
counicarea ;n str:in:tate a actelor judiciare <i extrajudiciare ;n aterie civil: sau
coercial:, ;ncheiat: la Naga la '* noiebrie '12*, la care >o?nia a aderat prin
&egea nr. ').E)//4.
Fn acest sens, ;n vederea ;ndeplinirii procedurii de citare ;n str:in:tate se vor
utiliza forularele privind cererea ;n vederea notific:rii <i counic:rii ;n str:in:tate a
unui act judiciar sau extrajudiciar <i dovada de ;n?nare transise la instan9e de
#inisterul 8usti9iei" Direc9ia rela9ii interna9ionale <i drepturile oului, 9in?ndu"se seaa
<i de lista statelor"p:r9i la Conven9ia de la Naga, care, de aseenea, a fost transis:
instan9elor.
4.'.2. Darea <i luarea terenului ;n cuno<tin9:
Fn principiu, counicarea actelor de procedur: se face la doiciliul sau
re<edin9a celui citat. De la acest principiu art.'*4 Cod procedur: civil:, face
ur:toarea derogare: 6Partea care a fost prezent: la ;nf:9i<are ea ;ns:<i sau prin
andatar nu va ai fi citat: ;n tot cursul instan9ei, fiind presupus c: cunoa<te
terenul ur:tor A.
Fn leg:tur: cu aplicarea art.'*4 Cod procedur: civil: se ipune a fi f:cut:
ur:toarea precizare : nu este suficient ca procedura de citare s: fi fost coplet: la
terenul fixat pentru ;nf:9i<are ci se cere ca partea s: fi fost cel pu9in o dat:
prezent: ;n instan9:.
!rt.'*4 prevede ;ns: <i 4 cazuri excep9ii ;n care luarea terenului ;n
cuno<tin9: nu opereaz: fiind necesar: o nou: citare. !ceste cazuri sunt:
a. cazul redeschiderii judec:9ii dup: ce a fost suspendat: sau a?nat: f:r:
teren, art.'** <i ).* Cod procedur: civil:
b. cazul repunerii cauzei pe rol dup: ;nchiderea dezbaterilor art.'*' Cpc.
**
c. cazul ;n care s"a ;ncuviin9at chearea p:r9ii la interogator .
Terenele care au fost date ;n cuno<tin9a p:r9ilor sau pentru care au fost
eise cita9iile nu pot fi preschibate dec?t printr"o nou: citare a p:r9ilor <i nuai
pentru otive teeinice $ art. '*4 al.4 Cpc.
Preschibarea terenului luat ;n cuno<tin9: sau pentru care au fost triise
cita9ii,e se poate face nuai pentru otive teeinice <i cu citarea p:r9ilor, ;n teren
scurt, ;n caera de consiliu. Preschibarea terenului se face de c:tre copletul de
judecat:, dac: procesul a ;nceput, iar dac: nu a avut loc nici o <edin9: de judecat:,
cererea va fi solu9ionat: de c:tre pre<edintele instan9ei, vicepre<edintele, pre<edintele de
sec9ie sau judec:torul care ;l ;nlocuie<te.
4.'.0. Teren ;n care trebuie ;n?nat: cita9ia
Potrivit art.-1 Cpc cita9ia va fi ;n?nat: sub pedeapsa nulit:9ii p:r9ii cu cel
pu9in * zile ;naintea terenului de judecat:. Dac: partea, personal sau prin andatar,
se ;nf:9i<eaz:, orice viciu de procedur: se acoper:. Fn acest caz partea are dreptul s:
cear: a?narea dac: nu i s"a ;n?nat cita9ia ;n teren, ;prejurare care se va consena
;n ;ncheierea de <edin9:.
Citarea prin publicitate se face prin afi<area cita9iei la u<a instan9ei cu cel
pu9in '* zile ;naintea terenului de judecat:. Fn pricinile urgente acest teren
poate fi scurtat p?n: la * zile " art. 1* al.) <i 4.
Nerespectarea acestui teren este a<a dup: cu prevede textul sub sanc9iunea
nulit:9ii.
Fn consecin9: partea citat: f:r: expunerea acestui teren poate dac: se
;nf:9i<eaz: s: cear: a?narea judec:9ii.Fn cazul ;n care partea nu se prezint: <i
judecata se face ;n lips: partea interesat: poate s: cear: anularea hot:r?rii pe otiv
de neregulat: citare f:r: a ai fi 9inut: s: fac: dovada cauz:rii unui prejudiciu .
!lte dispozi9ii legale privind procedura cit:rii . Potrivit art.10 din Codul de
procedur: civil: , actele de procedur: nu pot fi ;ndeplinite ;n zilele de s:rb:toare
legal: dec?t ;n cazuri grabnice <i cu ;ncuviin9area prealabil: a pre<edintelui instan9ei.
!gentul procedural dac: nu ;ndepline<te procedura cit:rii ;n conforitate cu
legea <i din aceast: cauz: pricinuie<te a?narea dosarului poate fi aendat de
c:tre instan9: <i obligat la desp:gubiri fa9: de partea v:t:at: potrivit art.11
Cpc.Cererea de indicare a aenzii va fi reziliat: tot de c:tre instan9: printr"o
;ncheiere ;n caera de chibzuin9:.
4.'.-.#andatul de aducere
=ste un act de procedur: prin care instan9a de judecat: cere organului de stat
( poli9ia+ s: aduc: ;naintea a pe artori sau exper9i care r*efuz: s: se prezinte ;n
ura cit:rii obi<nuite .
> 7 # ! N I !
Tribunalul Jra<ov cu sediul ;n Jra<ov, b"dul '* Noiebrie nr. .*, 8ude9ul
Jra<ov.
Dosar civil nr. TNuarUdosarVET!nV
*2
CIT!SI=
eis: la TeisaUziV, luna TeisaUlunaV anul TeisaUanV
Nuele TNueV prenuele TPrenueV porecla TPoreclaV din (couna,
satul, ora<ul+ T7rasV, str.T3tradaV, nr.TnrV, bl.TblocV, sc.TscaraV et.TetajV
ap.TapartaentV, jude9Esector TjudetV este cheat la aceast: instan9:, caera TcaeraV
pentru ziua de TdataV luna TlunaV anul Tan'V, ora ToraV ;n calitate de TcalitateV ;n
proces cu TinUprocesUcuV pentru TpentruV
7 dat: cu prezenta se counic: un exeplar de pe ac9iune <i ur:toarele
acte:
TobservatiiV
Fn caz de neprezentare a p:r9ilor, judecata se va face ;n lips:, confor
dispozi9iilor procedurale, iar ;n caz de neprezentare a artorilor, exper9ilor sau
interpre9ilor, ace<tia vor fi sanc9iona9i cu aend:.
Fn procesul civil p?r?tul este obligat s: depun: ;nt?pinare <i actele de care
se serve<te ;n proces cu cel pu9in * zile ;nainte de terenul fixat pentru judecat:.
P?n: la teren, sunte9i obligat a depune taxa de tibru ;n su: de
TtibrajV lei, sub sanc9iunea anul:rii cererii.
ss. P>=W=DINT= Hrefier
Dovada de ;ndeplinire a procedurii de citare
Proces"verbal
!st:zi UUUUUUUUUUUUU luna UUUUUUUUUUUUU anul UUUUUUUUUUUUU
3ubsenatul, agent UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU av?nd de
;n?nat cita9ia nr. TNuarUdosarVET!nV eis: de T>IJKN!&K& J>!W7G "a
deplasat ;n couna, satul, ora<ul, T7rasV, str.T3tradaV, nr.TnrV, bl.TblocV, sc.TscaraV,
etaj TetajV, ap.TapartaentV, jude9 (sector+ TjudetV la adresa nuit TNueV TPrenueV
citat ;n calitate de TcalitateV ;n proces cu TinUprocesUcuV pentru TpentruV ;n ziua de
TdataV luna TlunaV anul Tan'V, ora ToraV la Tribunalul J>!37G cu en9iunea de a
depune taxa de tibru de lei TtibrajV unde:
'. H:sind pe UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU
destinatar, so9, rud: cu destinatarul, persoana care locuie<te cu destinatarul, portar,
adinistrator, serviciul de registratur: sau func9ionarul ;ns:rcinat cu priirea
coresponden9ei, serviciul personal, adinistra9ia spitalului, coandaentul unit:9ii
ilitare, adinistra9ia locului de de9inere
)
.
a+ acesta a priit, sen?nd, ;n fa9a noastr:, TobservatiiV
b+ refuz?nd priirea, a afi<at actul,
c+ priind actul, a refuzat s: seneze de priire,
d+ priind actul, nu a putut s: seneze de priire deoarece
UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU
UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU
X)
3e vor sublinia cuvintele care corespund odului de ;ndeplinire al procedurii.
*0
). ! afi<at actul pe u<a principal: a locuin9ei destinatarului, pe u<a
principal: a cl:dirii hotelului
)
.
a+ persoana prev:zut: la pct. ' a refuzat priirea,
b+ nici o persoan: de la pct. ' nu a fost g:sit:,
c+ ;n lipsa persoanelor de la pct. ' nu s"a putut afla dac:Ec?nd cel citat poate
fi g:sit,
d+ persoana vizat: schib?ndu"<i adresa, nu s"a putut afla (noua adres: este
UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU
UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU+,
e+ persoana citat: fiind o institu9ie de stat sau fir: particular:, s"a refuzat
priirea.
3en:tura agentului,
&.3. 3en:tura priitorului actului,
UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU
Calitatea ;n care a priit actul,
UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU
!ctul de identitate al priitorului,
UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU
> 7 # ! N I !
T>IJKN!&K& J>!W7G
cu sediul ;n Jra<ov, b"dul '* Noiebrie nr. .*
8ude9ul Jra<ov Wtapila cu data
Nr. TNuarUdosarV ET!nV prezent:rii
CIT!SI=
TobservatiiV
C:tre:
Nuele TNueV prenuele TPrenueV
str. T3tradaV nr.TnrV bloc TblocV scara TscaraV et.TetajV ap.TapartaentV
>ecoandat &ocalitatea T7rasV
Nr. UUUUUUUU 8ude9ul Esector
TjudetV
Wtapila cu
data sosirii
X
*-
T.P.
!probat C.N.P.>.
Nr.
7ficiul P.T.T.>. UUUUUUUUUUUUUUUUUU
Cod UUUUUUUUUUUUUUUUUU
!probat de C.N. APo<ta >o?n:6 3.!. cu nr. '/.4ED7E4.'4E'2./2.'111
Dosar civil nr.TNuarUdosarVET!nV
cu teren la TdataV.TlunaVETan'V

Wtapila cu data
prezent:rii
D7G!DQ
C:tre,
T>IJKN!&K& J>!W7G
J"dul '* Noiebrie nr..*
&ocalitatea Jra<ov
8ude9ul Jra<ov
Wtapila cu data
;napoierii
>ecoandat nr.UUUUUUUUUUU
Wtapila cu
data sosiri
*1
7ficiul P.T.T.>. UUUUUUUUUUUUUUUUUU
Cod UUUUUUUUUUUUUUUUUU
4.). Counicarea actelor de procedur:
Prin aceasta se ;n9elege aducerea la cuno<tin9a celor interesa9i (de regul:
p:r9ilor+ a cuprinsului aenzilor, acte ce se efectueaz: ;n cursul judec:9ii de
counicarea lor, legea procesual: civil: leag: de cele ai ulte ori curgerea unui
teren sau a unor acte efecte juridice procesuale .
Codul de procedur: civil: prevede necesitatea counic:rii ur:toarelor acte
de procedur::
a.copiile de pe cererile depuse ;n fa9a instan9ei
b.copiile de pe ;nscrisurile depuse drept ijloc de prob:
c.interogatoriu pentru persoanele juridice .
d.copiile de pe hot:r?rile judec:tore<ti .
e.;ncuno<tiin9area debitorului prin soa9ie sau coandaent c: s"a pornit
;potriva sa o executare silit:.
Capitolul .. Terenele procesuale
..'.No9iune
Pe l?ng: con9inut <i for: actele procesuale trebuie s: ;ndeplineasc: <i
condi9iile privind terenul ;n care pot fi ;ntocite sau aduse la ;ndeplinire .
Prin terene ;n sens procesual se ;n9elege durata de tip stabilit: de lege sau
de judec:tor ;nl:untrul c:ruia trebuie ;ndeplinit ori dipotriv: este oprit a face un
anuit act de procedur: .
..). >olul <i iportan9a
Terenele procedurale au rolul de a stiula p:r9ile ;n valorificarea drepturilor
lor procesuale (propunerea probelor , exercitarea c:ilor de atac, etc+, de aseenea, de
a sanc9iuona ;nt?rzierii care ar da na<tere la incertitudini ;n desf:<urarea noral: a
procesului.
..4. Clasificarea terenelor procesuale
!. Dup: odul cu sunt stabilite :
a+. legale care sunt stabilite de lege ;n od expres .
!cestea sunt :
a+perfecte sau fixe " atunci c?nd durata lor nu poate fi odificat: ca de
exeplu, terenele ;n care se poate exercita calea extraordinar: a revizuirii art.4)..
b+iperfecte $ atunci c?nd legea ;ns:<i perite instan9ei prelungirea sau
ic<orarea unui teren ca de exeplu prelungirea terenului de recurs cu ;nc: *
zile dac: recurentul trebuie s:"<i refac: recursul " art.4/4 al.* Cpc.
2/
c+terenele judec:tore<ti sunt cele fixate de instan9: ;n cursul procesului,
respectiv terenul de ;nf:9i<are
J. Dup: caracterul lor terenele se ;part ;n :
a+. terene iperative care ipun ca ;nl:untrul lor anuite drepturi s:
fie exercitate sau anuite acte de procedur: s: fie aduse la ;ndeplinire (exeplu,
terenul de '* zile pentru depunerea recursului+.
b+. terene prohibitive sunt acelea ;nl:untrul c:rora anuite drepturi
sau acte de procedur: nu pot fi exercitate respectiv aduse la ;ndeplinire $ exeplu
art.*/0 C.p.c. interzice v?nzarea bunurilor iobiliare ale debitorului ur:rit ai
devree de * zile de la data ultiei afi<:ri legale+.
C. Dup: efectul lor se ;part ;n :
a+. !bsolute " care au caracter de obligativitate pentru p:r9i sau pentru instan9:,
nerespectarea lor duce la dec:derea din dreptul avut sau la nulitatea actului
b+. relative " care dac: nu au fost respectate nu au nici o ;nr?urire asupra
ersului procesului <i nici nu atrag sanc9iuni procesuale. =xeplu: terenul fixat de
judec:tor pentru pronun9area hot:r?rii ( 0 zile de la ;ncheierea dezbaterilor " art.)2/,
teren de * zile pentru depunerea expertizei, nerespectarea acestor terene poate
atrage sanc9iuni disciplinare sau aenzi.
D. Dup: durata lor :
a+.Terenele se snt stabilite pe ore, zile, sapt::ni,luni, ani.
.... 3uspendarea <i ;ntreruperea terenelor de procedur:
3uspendarea <i ;ntreruperea terenelor de procedur: sunt cauzele legale de
odificare a cursului terenului de procedur:.
3upendarea terenului de procedur: presupune oprirea curgerii acestuia pe
durata existen9ei unor situa9ii liitativ prev:zute de lege, la sf:rsitul c:rora terenul ;<i
reia cursul. Fn calculul terenului se socotesc dou: perioade cea care se scurge p:n: la
apari9ia cauzei de suspendare <i cea care ureaz: ;ncet:rii acesteia.
Terenele procesuale pot fi suspendate ca de exeplu:
"potrivit art.)*/ cursul peri:rii este suspendat pe toat: perioada c?t dureaz:
;prejur:rile datorit: c:rora p:r9ile sunt puse ;n situa9ia de a nu ai putea continua
judecata.
Fntreruperea terenelor de procedur: are ca efect nl:turarea perioadei consuate
;nainte de ivirea cauzei de ;ntrerupere, iar dup: ;ncetarea acesteia ;ncepe s: curg: un
nou terencu acea<i durat: cu cea a terenului ini9ial.
Terenele pot fi ;ntrerupte ;n ur:toarele cazuri:
a.c?nd partea care trebuia s: fac: actul de procedur: au andatarul s:u oare
;nainte de expirarea terenului ;n acest caz dup: cu se precizeaz: ;n aterialul
recursului " art.4/'" terenul se ;ntrerupe <i ;ncepe s: curg: din nou dup: ce se face
o nou: counicare pe nuele o<tenitorilor.
2'
b.c?nd partea a fost ;piedicat: s: ;ndeplineasc: actul de procedur: ;n teren
datorit: unor ;prejur:ri ai presus de voin9a sa (for9a ajor:+ ;n acest caz actul se va
;ndeplini ;n teren de '* zile de la ;ncetarea ;piedic:rii $art.'/4 al.).
..*. Calcularea terenelor procesuale
Potrivit art.'/' terenul procesual se calculeaz: pe ani, luni , zile <i an.
Terenele fixate pe ani, luni sau s:pt:?ni se sf?r<esc ;n ziua anului, lunii
sau s:pt:?nii, corespunz:tor zilei de plecare, adic: zilei ;n care terenul a ;nceput
s: curg:. De pild: terenul de ' an care a ;nceput s: curg: la '/ ianuarie a.c se
sf?r<e<te ;n aceea<i zi adic: la '/ ianuarie a anului ur:tor.
Terenul de ' lun: care a ;nceput ;n aceea<i dat: se sf?r<e<te la '/ februarie, iar
cel de ' s:pt:?n: ;nceput ;n ziua de luni se sf?r<e<te ;n s:pt:?na ur:toare ;n
aceea<i zi .
7 situa9ie aparte o coport: terenele statornicite pe luni care ;ncep s: curg:
de la )1, 4/ sau 4' a unei luni <i care se sf?r<e<te ;ntr"o lun: care nu au o
aseenea zi. Fn aseenea cazuri terenul se socote<te ;plinit ;n ultia zi a acelei
luni, se excepteaz: terenul de ' lun: ;nceput la 4' ianuarie <i sf?r<it la )-,)1
februarie" art. '/' al...
Terenele fixat pe zile se socotesc ;ntotdeauna pe zile libere ;n calculul
terenului neintr?nd nici ziua c?nd a ;nceput nici ziua c?nd s"a sf?r<it terenul $
art.'/' al.'.
Terenul de * zile pentru declararea recursului ;n aterie de ordonan9:
pre<edin9ial:, dac: p:r9ii i s"a f:cut counicarea pe ' iulie, ea poate depune recursul
<i ;n ziua de 0 iulie deoarece ;n calculul terenului nu intr: nici ziua ;n care i s"a
f:cut counicarea nici ziua ;n care se sf?r<e<te terenul.
Fn ceea ce prive<te terenul stabilit pe ore reprezint: o situa9ie sipl: <i nu
coport: nici o discu9ie aparte, sublinie ;n leg:tur: cu aceste terene dispozi9iile
cuprinse ;n alin.) art.'/' Cpc care prev:d c: terenele statornicite pe ore ;ncep s:
curg: de la iezul nop9ii zilei ur:toare .
Fn leg:tur: cu calcularea terenelor procesuale se pune problea terenului care
se sf?r<e<te ;ntr"o zi de s:rb:toare legal: sau c?nd serviciul este suspendat. Potrivit
art.'/' al. ulti Cpc ;n acest caz terenul se va prelungi p?n: la sf?r<itul priei zile
de lucru ur:toare.
!ceast: dispozi9ie este de aplicare general: ;n sensul c: se refer: de o parte la
toate terenele fixate pe ani, luni , zile sau ore. Fn aceea<i ordine de idei sublinie
faptul c: partea este obligat: indiferent de odul cu a fost statornicit terenul s:
depun: actele p?n: la ora ;ncheierii registraturii instan9ei sau a ;nchiderii oficiului
po<tal dac: triiterea se face prin po<t:" art.'/. Cpc.
..2. Data de la care ;ncep s: curg: terenele procesuale
Fn aceast: privin9:, art.'/) Cpc pevede c: Aterenele ;ncep s: curg: de la data
counic:rii actuluiA. Fn cazul ;n care legea prevede ;n od expres un alt oent se
va lua ca punct de plecare a terenului faptul precizat.!<a de exeplu, ;n ateria
2)
conflictului de copeten9:, a ordonan9ei pre<edin9iale date cu citarea p:r9ii sau ;n
cazul peri:rii se prevede ;n od expres c: terenul de recurs curge de la
pronun9area hot:r?rii.
Fn alte cazuri legea stabile<te ca punct de plecare a terenelor data afi<:rii
anuitor acte: ;n ateria execut:rii silite $ art.*/. Cpc prevede c: v?nzarea de
iobile nu se poate face dec?t dup: * zile din ziua fi<:rii ultielor afipte
( publica9ii+.
Punctul de ;plinire este acela ;n care terenul ;<i produce efectul ;ncet?nd
posibilitatea de a ai exercita dreptul ;n vederea c:ruia terenul a fost acordat, sau
n:sc:ndu"se dreptul de a ;ndeplinii anuite acte de procedur:.
..0. 3anc9iunea nerespect:rii terenelor procesuale
Nerespectarea terenelor procesuale atrage dup: caz sanc9iunea dec:derii,
peri:rii, prescrip9iei sau a nulit:9ii actului. !lte sanc9iuni aplicabile
3unt <i cele disciplinare sau cele pecuniare.
..2.'. Dec:derea
Potrivit art.'/4 al.' Cpc A Neexercitarea oric:rei c:i de atac <i ne;ndeplinirea
oric:rui alt act de procedur: ;n terenul legal atrage dec:derea afar: de cazul
c?nd legea dispune altfel sau c?nd partea dovede<te c: a fost ;piedicat: printr"o
;prejurare ai presus de voin9a ei.
Dec:derea este o sanc9iune procedural: care const: ;n pierderea dreptului privitor
la declan<area unei cai de atac sau la ;ndeplinirea unui act de procedur: ce nu a fost
exercitat ;n terenul prev:zut de lege.
=xist: situa9ii c:nd sanc9iunea dec:derii rezult: din regleentarea legal:, de
exeplu c:nd se refer: la o cerere care trebuia f:cut: ;nainte de ;neperea oric:rei
dezbateri.
Invocarea dec:derii se face pe cale de excep9ie ;n cursul judec:9ii. Dac: partea
face dovada celor dispuse de art.'/4, terenul de dec:dere se ;ntrerupe ;ncep?nd s:
curg: un nou teren. !cesta se face prin cererea de repunere ;n teren <i se solicit:
de partea interesat: instan9ei care are copeten9a s: verifice respectarea terenului
respectiv.
Dec:derea lipse<te actul de procedur: de efecte ;n ce prive<te fun9ia sa
procedural:. Dac: actul cuprinde anifest:ri de voin9:, declara9ii sau constat:ri de fapt,
acestea :<i vor produce efectele.
..2.). Nulitatea
Nerespectarea terenului poate atrage <i nulitatea actului. !stfel c?nd legea
ipune ca un act s: fie ;ndeplinit ;ntr"un anuit interval de tip" cazul terenului
iperativ" a ;n9eles pe de o parte s: sanc9ioneze partea pentru neglijen9: dac: nu
respect: terenul ipus prin dec:derea din dreptul de a ai putea face actul iar pe
de alt: parte s: lipseasc: actul de efectele sale juridice dac: acesta a fost totu<i
24
f:cut. De exeplu recursul f:cut peste terenul legal atrage sanc9iunea respingerii
lui ca tardiv introdus.
Nulitatea actelor de procedur:, pe otivul nerespect:rii terenelor procesuale
iperative sau prohibitive se ;ncadreaz: ;n cazul de nulitate prev:zut de art.'/* al.)
A !cte ;ndeplinite cu neobservarea forelor legaleA.
..2.4. Periarea
Periarea reprezint: san9iunea ce intervine ;n cazul nerespect:rii cerin9ei de
continuitate <i celeritate a procesului civil.!rt. ).- Cpc stabile<te c: orice cerere de
cheare ;n judecat:, cale de atac ordinar: sau extraordinar: se peri: de drept chiar
;potriva incapabililor, dac: a r:as ;n nelucrare din vina p:r9ii tip de ' an. Fn
aterie coercial: terenul este de 2 luni.
Partea nu se socote<te ;n culp: dac: actul de procedur: trebuia ;ndeplinit din
oficiu.
Cursul peri:rii se suspend: pe tipul c:t d:inuie<te suspendarea cauzei
pronun9at: de instan9:;n cazurile prev:zute de art. ).. Cpc precu <i ;n alte cazuri
stabilite de lege, dac: suspendarea nu se datoreaz: lipsei de st:ruin9: a p:r9ii.
..2... Prescri9ia
=ste o san9iune de drept aterial, prin care se pierde dreptul la ac9iune ca urare
a neexercit:rii ;n cadrul terenului de prescrip9ie.
..2.*.3anc9iuni disciplinare
Pentru nerespectarea terenelor proceduralepot fi aplicate <i san9iuni disciplinare
judec:torului sau personalului auxiliar de specialitate. !cestuia din ur: ;i pot fi
aplicate <i sanctiuni pecuniare altele dec:t cele prev:zute de codul uncii printre
acestea nuar:ndu"se cele prev:zute de codul civil pe care le vo aborda ;n continuare.
Capitolul *. !enzile judec:tore<ti, desp:gubirile civile <i cheltuielile de
judecat:.
*.'. !enzile judec:tore<ti <i desp:gubirile civile
Pentru buna desf:<urare a activit:9ii judiciare legea d: posibilitate instan9ei de
judecat: s: aplice ;n anuite situa9ii sanc9iunea cu caracter pecuniar, fa9: de
desp:gubirile civile sau celelalte cheltuieli de judecat: aenzile judec:tore<ti nu sunt
atribuite p:r9ilor ci sunt ;ncasate de stat.
Principalele cazuri ;n care se aplic: aenzi p:r9ilor :
"c?nd partea cu rea credin9: a introdus cererea de recuzare sau str:utare"
art.4/"./ Cpc
"c?nd a cerut cu rea credin9: citarea prin publicitate a p:r9ii adverse art.1*.
"c?nd a introdus cu rea credin9: o contesta9ie la executare de<i <tia de la bun
;nceput c: contesta9ia va fi respins: $ art../* Cpc etc.
2.
Principalele cazuri c?nd se aplic: aenzi celorlalte participan9i la proces:
"c;nd agentul procedural n"a ;ndeplinit actele de procedur: dac: prin aceasta s"
a provocat a;narea judec:9ii altora
"c;nd artorul de<i citat lipse<te nejustificat la terenul fixat sau refuz: de a
depune ca artor" art.'-- <i '1. Cpc.
"c?nd expertul refuz: neotivat de a aduce la ;ndeplinire sarcinile sau nu
depune lucrarea ;n teren $ art.)/*")/2 Cpc.
Desp:gubirile civile pot fi acordate c?nd cel care cu rea inten9ie a pricinuit
a:narea judec:rii sau execut:rii silite , la cerea p:r9ii interesate de c:tre instan9a de
judecat:.
!plicarea aenzii se face de c:tre instan9: prin ;ncheiere executorie care se
counic: celui obligat dac: :sura a fost dipu: ;n lipsa acestuia.
Fpotriva :surii, ;n teren de '* zile se poate forula cerere de reexainare
prin care se solicit: revenirea asupra asurii aplicate <i exonerarea sau reducerea
aenzii sau desp:gubirii. Instan9a se pronun9: asupra cererii de reexainare prin
;ncheiere irevocabil:, dat: ;n caera de consiliu <i pronun9at: ;n <edin9: public:.
*.). Cheltuielile de judecat:
!rt.)0. prevede c: partea care cade ;n preten9ii va fi obligat: la cerere s:
pl:teasc: cheltuieli de judecat:.
&a baza acestora deci a cheltuielilor de judecat: st: culpa procesual:.
>eclaantul poate pretinde <i ob9ine de la p?r?t cheltuieli de judecat: nuai
dac: i se adite ac9iunea ;n caz contrat el va fi obligat s: pl:teasc: cheltuielile pe care
le"a pricinuit p?r?tului prin ac9iunea sa.
!<a cu rezult: din art.)0. ;n cuprinsul cheltuielilor de judecat: intr: taxa de
tibru, plata exper9ilor,desp:gubirile artorilor, onorariul avoca9ilor.
Taxa de tibru se pl:te<te de regul: de c:tre reclaant ea poate fi pl:tit: <i de
c:tre p?r?t atunci c?nd introduce o cerere reconven9ional: sau exercit: o cale de atac.
Plata exper9ilor reprezint: onorariul fixat de c:tre instan9: pentru unca pe care
ace<tia o depun ;n vederea l:uririi cauzei.
Desp:gubirile artorilor reprezint: cheltuielile avansate de partea care a propus,
cu transportul, precu <i plata zilelor pierdute, onorariile avoca9ilor reprezint:
retribu9ia uncii avoca9ilor de c:tre partea care ;i angajaz: pentru sus9inerea
ap:r:rii sale .
!lte cheltuieli de exeplu: costul deplas:rii instan9ei la fa9a locului, deplasarea
p:r9ilor ;n vederea judec:9ii , procurarea diferitelor acte etc.
Cer?nd aceste cheltuieli de judecat: partea trebuie s: fac: <i justificarea lor,
cuprinderea cheltuielilor de judecat: se face ;n dispozitivul hot:r?rii pentru a putea fi
executate ca <i celelalte preten9ii.
Fn Codul de procedur: civil: g:si regleentate c?teva situa9ii speciale astfel,
art.)0* Cpc regleenteaz: situa9ia ;n care p?r?tul nu poate fi obligat la plata
cheltuielilor de judecat:. Textul prevede c: p?r?tul care a recunoscut la pria zi de
2*
;nf:9i<are preten9iile reclaantului nu va putea fi obligat la plata cheltuielilor de
judecat: afar: nuai dac: a fost pus ;n ;nt?rziere ?nainte de chearea ;n judecat:.
!ceast: dispozi9ie se ;nteeiaz: pe ideea de culp: procesual: a reclaantului care nu
a folosit ;naintea deschiderii procesului soa9ia sau notificarea c:tre p?r?t.
7 alt: situa9ie special: este aceea a copens:rii cheltuielilor de judecat:,
regleentat: de art.)02 Cpc. Textul con9ine ) ipoteze :
a. situa9ia c?nd preten9iile care foreaz: obliga9ia ac9iunii au fost adise nuai
;n parte.
b. situa9ia c?nd au fost adise cererile abelor p:r9i copensarea cheltuielilor
poate fi total: c?nd cheltuielile r:?n ;n sarcina fiec:ruia din p:r9ile care le"a
suportat <i par9ial: c?nd una din p:r9i are dreptul la restituirea nuai ;n parte a
cheltuielilor suportate .
Kltia situa9ie special: se refer: la stabilirea cheltuielilor de judecat: ;n
cauza coparticip:rii procesual. Fntr"un aseenea caz art.)00 prevede c: stabilirea
cheltuielilor de judecat: se face ;n od legal propor9ional sau solidar ;n raport de
pozi9ia din proces .
TIT&K& G P>7C=DK>! FN!INT=! P>I#=I IN3T!NS=
Confor dispozi9iilor art. '/1 Cpc oricine pretinde un drept ;potriva unei
persoane trebuie s: fac: o cerere ;ndreptat: ;naintea instan9ei copetente. Fn cazurile
anue prev:zute de lege sesizarea instan9ei copetente se face nuai dup: ;ndeplinirea
unei proceduri prealabile, ;n condi9ii stabilite de lege. Dovada ;ndeplinirii procedurii
prealabile se ata<eaz: cereri de cheare ;n judecat:.
Capitolul '. Procedura prealabila sesiz:rii instan9ei
Cazuri
!naliz: procedurile prealabile prev:zute ;n &egea nr. **.E)//. a
contenciosului adinistrativ, ;n ateria litigiilor coerciale evaluabile ;n bani <i ;n
ateria serviciilor po<tale.
Procedura prealabil: prev:zut: de &egea nr. **.E)//.
Fn teeiul art. 0 din &egea nr. **.E)//. a contenciosului adinistrativ, ;nainte de
a se adresa instan9ei de contencios adinistrativ copetente, persoana care se consider:
v:t:at: ;ntr"un drept al s:u sau ;ntr"un interes legiti, printr"un act adinistrativ
unilateral, trebuie s: solicite autorit:9ii publice eitente, ;n teren de 4/ zile de la data
counic:rii actului, revocarea, ;n tot sau ;n parte, a acestuia. Pl?ngerea se poate adresa
;n egal: :sur: organului ierarhic superior, dac: acesta exist: (alin.'+.
Prevederile alin.' se aplic: <i ;n ipoteza ;n care legea special: prevede o
procedur: adinistrativ $ jurisdic9ional:, iar partea nu a optat pentru aceasta (alin.)+.
Persoana v:t:at: ;ntr"un drept al s:u sau intr"un interes legiti, printr"un act
adinistrativ cu caracter individual, adresat altui subiect de drept, din oentul ;n care
22
a luat cuno<tin9:, pe orice cale, de existen9a acestui act este indrept:9it: s: foruleze
pl:ngere, ;n liitele terenului de 2 luni prev:zut la alin.0 (alin.4+.
Pl?ngerea prealabil:, forulat: potrivit prevederilor alin.', se solu9ioneaz: ;n
terenul prev:zut la art. ) alin.' lit. g (alin..+, aic: ;n 4/ zile de la ;nregistrarea cererii,
dac: prn lege nu se prevede altfel.
Fn cazul ac9iunilor introduse de prefect, !vocatul Poporului, #inisterul Public,
!gen9ia Na9ional: a %unc9ionarilor Publici sau al celor care privesc cererile celor
v:t:a9i prin ordonan9e sau dispozi9ii din ordonan9e, precu <i ;n cazul prev:zut la art.
. alin.), nu este obligatorie procedura prealabil: (alin.*+.
Pl?ngerea prealabil: ;n cazul ac9iunilor care au ca obiect contractele
adinistrative echivaleaz: cu concilierea din litigiile coerciale, dispozi9iile din Codul
de procedur: civil: fiind aplicabile ;n od corespunz:tor (alin.2+.
Pl?ngerea prealabil: ;n cazul actelor adinistrative unilaterale se poate introduce,
pentru otive teeinice, <i peste terenul prev:zut de la alin.', dar nu ai t?rziu de 2
luni de la data eiterii actului. Trataentul de 2 luni este teren de prescrip9ie (alin.0+.
3e poate adresa instan9ei de contencios adinistrativ <i cel care se consider:
v:t:at ;ntr"un drept al s:u, recunoscut de lege, prin nesolu9ionarea ;n teren sau prin
refuzul nejustificat de solu9ionare a cererii. Instan9a de contencios adinistrativ este
copetent: s: solu9ioneze <i litigiile care apar ;n fazele preerg:toare ;ncheierii
contractului adinistrativ, precu <i orice litigii legate de aplicarea <i executarea
contractului adinistrativ (art. - alin.) <i 4+.
Pentru cele dou: tipuri de proceduri exist: terene diferite de declan<are:
Din dispozi9iile alin.' al art. 0 rezult: c: autoritatea public: eitent: (sau organul
ierarhic superior, dac: exist:, poate fi sesizat: ;n teren de 4/ zile care curge de la
counicarea actului a c:rui revocare se solicit:.
Pentru otive teeinice, pl?ngerea prealabil: poate fi f:cut: <i dup: ai ult de
4/ zile care curge de la counicarea actului, dar nu ai t?rziu de 2 luni de la data
eiterii.
Terenul de 4/ zile nu este un teren de prescrip9ie, ci este un teren de
dec:dere de drept adinistrativ, ce are ca efect, ;n caz de dep:<ire, pierderea dreptului
subiectiv de a cere anularea actului adinistrativ, recunoa<terea dreptului pretins sau a
interesului legiti <i repararea pagubei. !v?nd o aseenea natur:, nu este posibil:
;ntreruperea, suspendarea sau repunerea ;n teren.
Fn schib, terenul de 2 luni de la eiterea actului, este un teren de
prescrip9ie, aceasta fiind calificarea dat: ;n lege.
Dac: autoritatea public: sesizat: nu a solu9ionat cererea privitoare la un drept sau
interes legiti ;n teren de 4/ zile de la data ;nregistr:rii cererii, confor art. ) alin.'
lit. g, apreciez c: petentul nu ai trebuie s: se adreseze acesteia cu o pl?ngere
prealabil: ci, asa cu rezult: din art. '' alin.' lit. b din lege, poate s: sesizeze direct
instan9a.
Terenul de sesizare a instan9ei este prev:zut de art. '' din lege.
20
!stfel, potrivit alin.', cererile prin care se solicit: anularea unui act adinistrativ
individual au recunoasterea dreptului pretins <i repararea pagubei cauzate se pot
introduce ;n teren de 2 luni de la :
Ydata priirii r:spunsului la pl?ngerea prealabil: sau, dup: caz, data
counic:rii refuzului, considerat nejustificat, de solu9ionare a cererii,
Ydata expir:rii terenului legal de solu9ionarea cererii, f:r: a dep:<i terenul
prev:zut la alin. )
Ydata ;ncheierii procesului $ verbal de finalizare a procedurii concilierii, ;n
cazul contractelor adinistrative.
Pentru otive teeinice, ;n cazul actului adinistrativ unilateral, cererea poate fi
introdus: <i peste terenul prev:zut la alin.', dar nu ai t?rziu de un an de la data
eiterii actului (alin.)+.
Fn cazul ac9iunilor introduse de prefect, !vocatul Poporului, #inisterul Public,
!gen9ia Na9ional: a %unc9ionarilor Publici, tereul curge de la data c?nd s"a cunoscut
existen9a actului nelegal, fiind aplicabile ;n od corespunz:tor prevederile alin.)
(alin.4+.
!c9iunile forulate de prefect, ordonan9ele sau dispozi9iile din ordonan9e care se
consider: a fi neconstitu9ionale, precu <i actele adinistrative cu caracter norativ
care se consider: a fi nelegale pot fi atacate oric?nd (alin..+.
Terenul prev:zut la alin.' este teren de prescrip9ie, iar terenul prev:zut la
alin.) este teren de dec:dere (alin.*+.
ZProcedura prealabil: nu este obligatorie ;n cazul ac9iunilor introduse de prefect,
!vocatul Poporului, #inisterul Public, !gen9ia Na9ional: a %unc9ionarilor Publici sau
al celor care privesc cererile celor v:t:a9i prin ordonan9e sau dispozi9ii din ordonan9e,
precu <i ;n cazul prev:zut de art. . alin.), confor art. 0 alin.*.
ZDe aseenea, nu este obligatorie pentru ipoteza ;n care petentul nu i s"a r:spuns
;n terenul legal de solu9ionare a cererii
ZDac: instan9a este sesizat: f:r: s: fi fost parcurs: ;n prealabil procedura
adinitrativ:, cererea se respinge ca inadisibil:.
Neindeplinirea procedurii prealabile poate fi invocat: pe cale de excep9ie de fond
;n tipul procesului.
Procedura prealabil: a concilierii directe
Potrivit art. 0)/ indice 'Cod procedur: civil:, ;n procesele <i cererile ;n aterie
coercial: evaluabile ;n bani, ;nainte de introducerea cererii de cheare ;n judecat:,
reclaantul va ;ncerca solu9ionare litigiului prin conciliere direct: cu cealalt: parte.
Textul este de strict: interpretare <i aplicare.
!stfel, ;n litigiile ;n aterie coercial: evaluabile ;n bani, reclaantul nu poate
s: sesizeze instan9a dec?t dac: face dovada concilierii cu p?r?tul, sau dovada c: de la
data convoc:rii p?r?tului ;n vederea concilierii au trecut 4/ zile, f:r: ca acesta s: dea
curs convoc:rii.
2-
>ezultatul concilierii se va consena ;ntr"un inscris cu ar:tarea preten9iilor
reciproce referitoare la obiectul litigiului <i a punctului de vedere al fiec:rei p:r9i (art.
0)/ indice' alin.. Cod procedur: civil:+.
Dac: la cererea de cheare ;n judecat: nu se anexeaz:, a<a cu ipune alin.
final al textului, ;nscrisul despre rezultatul concilierii ori dovada c: de la data priirii
convoc:rii de c:tre p?r?t au trecut 4/ de zile, iar acesta nu a r:spuns convoc:rii, cererea
va fi respins: ca inadisibil:.
Wi ;n acest caz, pe parcursul procesului ne;ndeplinirea concilierii prealabile poate
fi invocat: pe cale de excep9ie.
>eclaa9ia prealabil: adresat: furnizorului de servicii po<tale
Fn condi9iile art. ./ alin.) din 7rdonan9a Huvernului nr. 4'E)//) privind
serviciile po<tale, aprobat: prin &egea nr. 2.)E)//), terenul de introducere a
reclaa9iei prealabile adresate furnizorului de servicii po<tale este de 2 luni, pentru
triiterile po<tale interne, iar pentru triiterile externe este cel stabilit prin ;n9elegerile
interna9ionale la care >oania este parte <i se calculeaz: de la data depunerii triiterii
po<tale la punctul de acces.
>eclaa9ia prealabil: poate fi introdus: de expeditor sau de destinatar (art. ./
alin..+. =a trebuie solu9ionat: ;n teren de 4 luni, pentru triiterile po<tale interne, iar
pentru triiterile externe terenul este cel stabilit prin ;n9elegerile interna9ionale la care
>oania este parte <i se calculeaz: de la data introducerii reclaa9iei (art. ./ alin.4+.
!rt. .' alin. final din ordonan9: prevede c: ac9iunea ;n justi9ie nu poate fi
introdus: dac: nu se face dovada introducerii reclaa9iei prealabile ;n teren.
Capitolul ). Cererea de cheare ;n judecat:
>eprezint: actul procesual prin care reclaantul ;<i foruleaz: preten9iile
;potriva p?r?tului <i cu care sesizeaz: instan9a de judecat: ;n vederea solu9ion:rii
conflictului ivit. Potrivit art. '') Cod procedur: civil:, ea trebuie s: cuprind: :
'+nuele, doiciliul sau re<edin9a p:r9ilor. !ceasta este necesar pentru
identificarea lor <i pentru faptul de a se <ti unde trebuie ;ndeplinite actele de procedur:,
)+calitatea juridic: ;n care p:r9ile stau ;n judecat:,
4+obiectul cererii <i valoarea lui, dup: pre9uirea reclaantului atunci c?nd aceasta
este posibil:.
7biectul cererii ;l constituie preten9iile reclaantului fa9: de p?r?t <i poate fi : o
su: de bani, restituirea unui bun, anularea unui contract, etc. =ste necesar ca obiectul
pricinii s: fie deterinat ;n bani, c?nd este posibil. !cest lucru este necesar pentru :
a+fixarea liitelor procesului
b+constituirea unui eleent necesar al dispozitivului hot:r?rii
c+se poate face individualizarea ac9iunii
d+deterinarea ;n anuite cazuri a copeten9ei ateriale <i teritoriale a instan9ei.
Deterinarea obiectului cererii <i evaluarea lui prezint: iportan9: <i pentru
deterinarea taxelor de tibru <i a stabilirii cheltuielilor de judecat:. 7biectul cererii
trebuie s: fie licit <i posibil.
21
.+ar:tarea otivelor de fapt <i de drept pe care se ;nteeiaz: cererea. !r:tarea
otivelor de fapt const: ;n relatarea succint: a faptelor din care reclaantul ;<i deduce
preten9iile fa9: de p?r?t. #otivele de drept cuprind indicarea de c:tre reclaant a
teeiului juridic pe care ;<i bazeaz: preten9iile.
*+ar:tarea dovezilor pe care se sprijin: fiecare cap:t de cerere. Indicarea
ijloacelor cu care reclaantul tinde s:"<i dovedeasc: preten9iile sale este necesar
pentru cunoa<terea de c:tre instan9: a faptelor care au generat conflictul. Pe de alt:
parte, indicarea de c:tre reclaant a dovezilor este necesar: <i pentru a da posibilitatea
p?r?tului s:"<i preg:teasc: ap:rarea. Fn acest sens, reclaantul va trebui s: al:ture la
cerere copii certificate de pe ;nscrisurile de care ;n9elege s: se serveasc:, ;n at?tea
exeplare c?9i p?r?9i sunt ;n proces, <i c?te o copie pentru instan9:. s: se indice nuele
<i adresa artorilor, iar ;n cazul ;n care ;n9elege s: se foloseasc: de :rturia p?r?tului,
s: cear: ;nf:9i<area acestuia ;n fa9a instan9ei.
2+sen:tura" ultia condi9ie ipus: de art. '') Cod procedur: civil: este
sen:tura reclaantului, care reprezint: acordul reclaantului la cuprinsul cererii.
).'. 3anc9iunile pentru ne;ndeplinirea condi9iilor prev:zute de art. '') Cod
procedur: civil:
C?nd se face cercetarea eleentelor pe care trebuie s: le cuprind: cererea de
cheare ;n judecat:, va trebui s: se fac: distinc9ia ;ntre eleentele esen9iale ale cererii,
fa9: de alte en9iuni ai pu9in iportante. Potrivit art. ''4 Cod procedur: civil: sunt
considerate eleente esen9iale nuele p:r9ilor, obiectul <i sen:tura, lipsa acestora
fiind sanc9ionat: cu nulitatea ac9iunii.
3ub aspectul aplic:rii sanc9iunii ;n cazul lipsei eleentelor en9ionate ai sus,
textul art. '44 Cod procedur: civil: face ur:toarea distinc9ie :
a+lipsa nuelui p:r9ilor <i a obiectului cererii este sanc9ionat: cu nulitatea cererii,
f:r: a ai intra ;n cercetarea fondului. Instan9a nu va putea acorda ;n aseenea cazuri
un teren ;n vederea coplet:rii unor aseenea lipsuri.
b+lipsa sen:turii va atrage nulitatea cererii nuai dac: nu a fost coplinit: ;n
tot cursul judec:9ii. Potrivit art. '44 al ) Cod procedur: civil:, reclaantul va putea
suplini aceast: lips: ;n unul din ur:toarele dou: oduri : dac: este prezent ;n <edin9a
;n care lipsa sen:turii a fost invocat: , va sena cererea, iar ;n cazul ;n care
reclaantul lipse<te la aceast: <edin9:, instan9a va a?na dezbaterea <i"l va invita pe
reclaant s: seneze cererea, cel ai t?rziu p?n: la terenul ur:tor.
Fn cazul ;n care reclaantul nu <i"a senat cererea ;ntr"unul din odurile ar:tate,
instan9a va proceda la anularea ei. Prevederile art. '44 al ) Cod procedur: civil: se
aplic: prin ase:nare <i celorlalte cereri adresate instan9ei de judecat:.
Dac: din cuprinsul cererii de cheare ;n judecat: lipsesc celelalte eleente, cu
sunt ar:tarea doiciliului p:r9ilor, calitatea lor juridic:, atunci c?nd nu stau ;n nue
propriu, otivele de fapt <i de drept ori ar:tarea dovezilor, reclaantul va putea cere
instan9ei de judecat: un teren pentru ;ntregirea sau odificarea cererii. Dac: p?n: la
acest teren reclaantul nu copleteaz: lipsurile cererii sale, se va aplica sanc9iunea
corespunz:toare fiec:rei lipse ;n parte. !stfel :
0/
a+neindicarea doiciliului p:r9ilor nu produce nici o consecin9: ;n afar: de cazul
;n care pentru una dintre p:r9i s"a produs prin acest fapt o v:t:are. !<a de exeplu,
dac: ;n cererea de cheare ;n judecat: nu s"a indicat doiciliul exact al p?r?tului, dar
acesta a putut totu<i s: fie citat, neregularitatea se acoper: <i nu atrage o sanc9iune cu
privire la valabilitatea cererii.
b+constatarea lipsei calit:9ii juridice procesuale a p:r9ilor va fi sanc9ionat: cu
anularea cererii.
c+near:tarea otivelor de fapt <i de drept pe care reclaantul ;<i ;nteeiaz:
cererea de cheare ;n judecat: duce la dec:derea acestuia din dreptul de a le ai putea
invoca ;n cursul instan9ei.
#en9ion: totu<i c: la pria zi de ;nf:9i<are instan9a, la cerere, va putea acorda
un nou teren de judecat: pentru copletarea acestor lipsuri.
d+neindicarea dovezilor ;n cursul cererii de cheare ;n judecat: va duce, de
aseenea, la dec:derea reclaantului din dreptul de a le ai putea propune ;n afar: de
cazul ;n care instan9a, apreciind , ;i va acorda reclaantului, la pria zi de ;nf:9i<are, un
teren ;n acest sens sau c?nd necesitatea adinistr:rii unor probe rezult: din dezbateri
<i partea interesat: nu o putea prevedea.
&a cererea de cheare ;n judecat: se vor al:tura at?tea copii de pe cerere c?9i
p?r?9i sunt. Dac: ai ul9i p?r?9i au un singur reprezentant sau dac: p?r?tul are ai
ulte calit:9i juridice, se va counica o singur: copie de pe ac9iune <i de pe ;nscrisuri <i
se va ;n?na o singur: cita9ie.
!rt.''. Cpc prevede c: la priirea cererii de cheare ;n judecat: pre<edintele
sau judec:torul care ;l ;nlocuie<te va verifica dac: aceasta ;ntrune<te cerin9ele prev:zute
de lege. C?nd este cazul, reclaantului i se pune ;n vedere s: copleteze sau s:
odifice cererea <i s: depun:, potrivit alin. ) art.'') <i art ''4, cererea <i copii
certificate de pe toate ;nscrisurile pe care ;<i ;nteeiaz: cererea. >eclaantul va
copleta cererea de ;ndat:. !tunci c?nd copletarea nu este posibil:, cererea se va
;nregistra <i i se va acorda reclaantului un teren scurt. Fn cazul ;n care cererea a fost
priit: prin po<t:, reclaantului i se vor counica ;n scris lipsurile ei, cu en9iunea c:,
p?n: la terenul acordat, ureaz: s: fac: coplet:rile sau odific:rile necesare.
!cordarea terenului potrivit alin. ) se face, ;n toate cazurile, cu en9iunea c:
ne;ndeplinirea ;n acest teren a obliga9iilor privind copletarea sau odificarea cererii
poate atrage suspendarea judec:9ii potrivit dipozi9iilor art.'** ind.'Cpc.
Dac: obliga9iile privind copletarea sau odificarea cererii nu sunt ;ndeplinite ;n
terenul prev:zut la alin. ), suspendarea judec:9ii se pronun9: prin ;ncheiere potrivit
dispozi9iilor 441 Cpc.
Fn procesele ;n care, sunt ai ul9i reclaan9i sau p?r?9i, pre<edintele instan9ei,
9in?nd cont de nu:rul foarte are al acestora, de necesitatea de a asigura desf:<urarea
noral: a activit:9ii de judecat:, cu respectarea drepturilor <i intereselor legitie ale
p:r9ilor, va putea dispune reprezentarea lor prin andatar <i ;ndeplinirea procedurii de
counicare a actelor procesuale nuai pe nuele andatarului, la doiciliul sau sediul
acestuia. >eprezentarea se va face, dup: caz, prin unul sau ai ul9i andatari,
persoane fizice sau persoane juridice, dispozi9iile art. 2- <i art. ''. ind. ' Cpc fiind
0'
aplicabile ;n od corespunz:tor. Dovada andatului va fi depus: de c:tre reclaant ;n
condi9iile prev:zute de alin. ), iar de c:tre p?r?t, o dat: cu ;nt?pinarea.
Pre<edintele, de ;ndat: ce constat: c: sunt ;ndeplinite condi9iile prev:zute de lege
pentru cererea de cheare ;n judecat:, fixeaz: terenul de judecat: pe care, sub
sen:tur:, ;l d: ;n cuno<tin9: reclaantului prezent sau reprezentantului acestuia.
Celelalte p:r9i vor fi citate potrivit legii.
Pre<edintele va dispune ;n acela<i tip s: se counice p?r?tului, o dat: cu cita9ia,
copii de pe cerere <i de pe ;nscrisuri, pun?ndu"i"se ;n vedere obliga9ia de a depune la
dosar ;nt?pinare cel ai t?rziu cu * zile ;nainte de terenul stabilit pentru judecat:.
Terenul de judecat: va fi stabilit astfel ;nc?t de la data priirii cita9iei p?r?tul s:
aib: la dispozi9ie cel pu9in '* zile pentru a"<i preg:ti ap:rarea, iar ;n procesele urgente,
cel pu9in * zile.
Dac: p?r?tul locuie<te ;n str:in:tate, pre<edintele va putea fixa un teren ai
;ndelungat. Prin cita9ie p?r?tul va fi inforat c: are obliga9ia de a"<i alege doiciliul ;n
>o?nia, unde ureaz: s: i se fac: toate counic:rile privind procesul. Fn cazul ;n
care p?r?tul nu se conforeaz: acestei obliga9ii, counic:rile se vor face prin scrisoare
recoandat:, recipisa de predare la po<ta ro?n: a scrisorii, ;n cuprinsul c:reia vor fi
en9ionate actele ce se expediaz:, 9in?nd loc de dovad: de ;ndeplinire a procedurii.
3ub rezerva dezbaterii la pria zi de ;nf:9i<are, pre<edintele, cu ocazia fix:rii
terenului prev:zut la alin. ', dac: s"a solicitat prin cerere, va putea dispune citarea
p?r?tului la interogatoriu, precu <i orice alte :suri pentru adinistrarea probelor.
De aseenea, ;n condi9iile legii, pre<edintele va putea ;ncuviin9a, prin ;ncheiere
executorie, :suri asigur:torii, precu <i :suri pentru asigurarea dovezilor ori pentru
constatarea unei situa9ii de fapt.
Capitolul 4. Fnt?pinarea
Fnt?pinarea este actul procesual prin care p?r?tul r:spunde ;n scris la preten9iile
forulate de reclaant, ar:t?nd totodat: <i ap:r:rile sale. Cuprinsul ei este regleentat
de art. ''* Cod procedur: civil:, care prevede c: , pe l?ng: nuele p:r9ilor, doiciliul
<i obiectul litigiului, ;nt?pinarea trebuie s: cuprind: :
'+excep9iile de procedur: pe care p?r?tul le indic: fa9: de cererea reclaantului
)+r:spunsurile la toate capetele de fapt <i de drept ale cererii
4+dovezile cu care se ap:r: p?r?tul ;potriva fiec:rui cap:t de cerere
.+sen:tura.
Potrivit art. ''0 Cod procedur: civil:, ;n caz de coparticipare procesual: pasiv:,
p?r?9ii pot r:spunde printr"o singur: ;nt?pinare. Potrivit art. ''2 Cod procedur: civil:,
;nt?pinarea se depune ;n at?tea exeplare c?9i reclaan9i sunt <i un exeplar pentru
instan9:.
Fnt?pinarea trebuie sa cuprind: :
'. excep9iile de procedur: ce p?r?tul ridic: la cererea reclaantului,
). r:spunsul la toate capetele de fapt <i de drept ale cererii,
0)
4. dovezile cu care se ap:r: ;potriva fiec:rui cap:t de cerere, c?nd va cere
dovada cu artori, p?r?tul va ar:ta nuele <i locuin9a lor,
.. sen:tura.
3anc9iunea nedepunerii ;nt?pin:rii ;n teren este dec:derea p?r?tului din
dreptul de propune probe <i de a invoca excep9ii ;n afara celor de ordine public:.
Fnt?pinarea se depune cel ai t?rziu ce cel pu9in * zile ;nainte de terenul de judecat:
stabilit"art. ''- ali.)<i art. ''. ind. ' alin ) Cpc. Fn cazul ;n care p?r?tul nu este
reprezentat sau asistat de avocat, pre<edintele ;i va pune ;n vedere, la pria zi de
;nf:9i<are, s: arate excep9iile, dovezile <i toate ijloacele sale de ap:rare despre care se
va face vorbire ;n ;ncheierea de <edin9:, instan9a va acorda, la cerere, un teren pentru
preg:tirea ap:r:rii <i depunerea ;nt?pin:rii.
Capitolul .. Cererea reconven9ional:
=ste cererea pe care o face p?r?tul atunci c?nd are <i el preten9ii ;potriva
reclaantului (art. ''1 Cod procedur: civil:+. =a este o cerere incident: <i nu trebuie
confundat: cu ap:rarea pe care p?r?tul <i"o face sau cu excep9iile de procedur:,
deoarece p?r?tul nu se liiteaz: la atitudinea de a se ap:ra, ci ridic: la r?ndul s:u
preten9ii de sine st:t:toare ;potriva reclaantului. =ste o contraac9iune. Pentru
exercitarea acesteia, art. ''1 al ' Cod procedur: civil: cere ca preten9iile p?r?tului fa9:
de reclaant s: aib: leg:tur: cu cererea sau cu ijlocul de ap:rare ale reclaantului,
cererea reconven9ional: fiind o ac9iune propriu"zis: trebuie s: cuprind: <i s:
;ndeplineasc: din punct de vedere al forei, condi9iile prev:zute de lege pentru cererea
de cheare ;n judecat:.
!vantaje :
a+d: posibilitatea s: se solu9ioneze dou: cereri ;ntr"un proces
b+duce la econoie de tip <i de cheltuieli
Dezavantaje :
a+;nt?rzierea ac9iunii principale. !cest dezavantaj poate fi ;nl:turat prin
disjungere <i judecarea celor dou: ac9iuni separat (art. ')/ al ) Cod procedur: civil:+
b+judecarea unei cauze (cererea reconven9ional:+ de c:tre o instan9:
necopetent: din punct de vedere teritorial.
Cererea reconven9ional: trebuie depus: odat: cu ;nt?pinarea sau cel ai t?rziu
odat: cu pria zi de ;nf:9i<are. C?nd reclaantul <i"a odificat cererea de cheare ;n
judecat:, cererea reconven9ional: se va depune cel ai t?rziu p?n: la terenul ce se va
;ncuviin9a p?r?tului, spre acest sf?r<it.
Potrivit art. ')/ Cpc cererea reconven9ional: se judec: odat: cu cererea
principal:. C?nd ;ns: nuai cererea principal: este ;n stare de a fi judecat:, instan9a o
poate judeca deosebit.
TIT&K& GI P>7C=DK>! FN!INT= D= 8KD=C!TQ. W=DINS=&= WI
P7&ISI! &7>
Capitolul '. !ctivitatea preerg:toare <edin9ei de judecat:
04
'.'. Introducerea cererii
&egat de introducerea cererii de cheare ;n judecat:, Codul de procedur: civil: <i
>egulaentul de ordine interioar: a instan9elor judec:tore<ti, aprobat prin Not:r?rea nr.
'*1E)//. a Consiliului 3uperior al #agistraturii, stabilesc ur:toarele reguli :
"la cererea de cheare ;n judecat: se vor al:tura at?tea copii de pe cerere c?9i
p?r?9i sunt.Textul este de strict: interpretare.
Dac: cererea de cheare ;n judecat: este triis: prin po<t:, curier ori fax, se va
depune la registratura instan9ei, unde ;n aceea<i zi prie<te dat: cert:, dup: care este
predat: pre<edintelui instan9ei spre rezolvare, av?nd ata<at <i plicul sau, dup: caz,
dovada odului ;n care a fost triis: (art. 12 al ' din >egulaent+.
Cererea de cheare ;n judecat:, care este prezentat: de justi9iabili sau de
reprezentan9ii lor, inclusiv avoca9i, pre<edintelui instan9ei sau judec:torului de serviciu,
prie<te dat: cert: la prezentarea ei, prin aplicarea <tapilei de intrare a instan9ei
respective, iar dup: rezolvare va fi predat: arhivarului registrator spre ;nregistrare (art.
12 al * din >egulaent+.
Potrivit art. ''. al ' Cod procedur: civil:, Ala priirea cererii de cheare ;n
judecat: pre<edintele sau judec:torul care ;l ;nlocuie<te va verifica dac: aceasta
;ntrune<te cerin9ele prev:zute de lege, adic: dac: este tibrat: corespunz:tor <i dac: a
fost forulat: cu respectarea cerin9elor art. '') Cod procedur: civil:.
Potrivit alineatului ) al textului, reclaantul va copleta cererea de ;ndat:.
!tunci c?nd copletarea nu este posibil:, cererea se va ;nregistra <i i se va acorda
reclaantului un teren scurt. Fn cazul ;n care cererea a fost priit: prin po<t:,
reclaantului i se vor counica ;n scris lipsurile ei, cu en9iunea ca, p?n: la terenul
acordat, ureaz: s: fac: coplet:rile sau odific:rile necesare.
#odel de adres::
C Q T > =
UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU
G: restitui cererea ;naintat: 8udec:toriei UUUUUUUUUUUUUUU la data de
UUUUUUUUU, pentru a preciza :
Mnuele p:r9ilor, confor art. '') pct ' Cod procedur: civil:
Mobiectul cererii de cheare ;n judecat: confor art. '') pct 4 Cod
procedur: civil:
Motivarea ;n fapt <i ;n drept, confor art. '') pct . Cod procedur: civil:
Ms: indica9i valoarea obiectului cererii <i s: depune9i dovada achit:rii taxei
judiciare de tibru <i a tibrului judiciar la valoare
Ms: ar:ta9i dovezile pe care se sprijin: cererea duneavoastr:, confor art.
'') pct * Cod procedur: civil:
Ms: sena9i cererea de cheare ;n judecat:, confor art. '') pct 2 Cod
procedur: civil:
Ms: depune9i nu:rul necesar de exeplare UUUUUUUUUU pentru
counicare, confor art. ''4 Cod procedur: civil:
0.
P>=W=DINT=,
8udec:tor UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU6
De aseenea, p?r?9ii trebuie s: depun: dovada andatului, chiar dac: nu
foruleaz: ;nt?pinare, caz ;n care dovada andatului se va depune ;n terenul
prev:zut la art. ''.E' al ) Cod procedur: civil:.
Potrivit art. ''.E' al ' Cod procedur: civil:, de ;ndat: ce constat: c: sunt
;ndeplinite condi9iile prev:zute de lege pentru cererea de cheare ;n judecat:,
pre<edintele fixeaz: terenul de judecat: pe care, sub sen:tur:, ;l d: ;n cuno<tin9:
reclaantului prezent sau reprezentantului acestuia. Celelalte p:r9i vor fi citate.
Fntruc:t textul nu ai face referire la judec:torul care ;l ;nlocuie<te pe pre<edinte,
trebuie s: se recunoasc: <i judec:torului posibilitatea de a fixa priul teren de
judecat: . !ceasta se va face ;n siste aleatoriu.
Pe de alt: parte, art. *2 al ' din &egea nr. 4/.E)//., privind organizarea
judiciar:, prevede c: repartizarea cauzelor pe coplete de judecat: se face ;n od
aleatoriu, ;n siste inforatizat.
Fn aplicarea acestui text, art. 1- al 4 din >egulaent dispune c: dosarele
repartizate pe coplete ;n od aleatoriu vor fi preluate de pre<edintele sau de unul
dintre judec:torii copletului de judecat:, care va lua :surile necesare ;n scopul
preg:tirii judec:9ii, astfel ;nc?t s: se asigure solu9ionarea cu celeritate a cauzelor
;nregistrate.
>eclaantul care are teren ;n cuno<tin9: ;nc: de la priirea cererii, nu va ai
fi citat ;n tot cursul judec:9ii la acea instan9: (art. '*4 al ' Cod procedur: civil:+, dar
nuai dac: el sau reprezentantul s:u au senat pentru a confira cunoa<terea
terenului. Fn lipsa sen:turii, chiar dac: cererea de cheare ;n judecat: nu a fost
triis: prin po<t:, este necesar: citarea reclaantului.
Priul teren de judecat: se fixeaz: astfel ;nc?t de la data priirii cita9iei,
p?r?tul s: aib: la dispozi9ie cel pu9in '* zile, iar ;n pricinile urgente, cel pu9in * zile
Dac: p?r?tul locuie<te ;n str:in:tate, se va putea fixa un teren ai lung. Prin
cita9ie p?r?tul va fi inforat c: are obliga9ia s:"<i aleag: doiciliul ;n >o?nia unde
ureaz: s: i se fac: toate counic:rile privind procesul Dup: fixarea terenului, prin
aceea<i rezolu9ie, pre<edintele va dispune s: se counice p?r?tului, o dat: cu cita9ia,
copii de pe cerere <i de pe ;nscrisuri, pun?ndu"i"se ;n vedere obliga9ia de a depune la
dosar ;nt?pinare cel ai t?rziu cu * zile ;nainte de terenul stabilit pentru judecat:
(art. ''.E' al ) Cod procedur: civil:+.
3ub rezerva dezbaterii la pria zi de ;nf:9i<are, odat: cu fixarea terenului, dac:
s"a solicitat prin cerere, pre<edintele poate dispune citarea p?r?tului la interogatoriu, alte
:suri pentru adinistrarea probelor, precu <i orice alte :suri pentru desf:<urarea
procesului potrivit legii (art. ''.E' al * Cod procedur: civil:+.
#odel rezolu9ie
A
> 7 # [ N I !
8KD=CQT7>I!UUUUUUUUUUUUUUUUUUU
0*
C7#P&=T N>. UUUUUUUUUUUUUUUUUUU
D73!> N>. UUUUUUUUUUUUUUUUUUUU
7JI=CT UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU
T=#=I D= D>=PT UUUUUUUUUUUUUUUUU
>=R7&KSI=
Data priirii ac9iunii : UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU
Teren pentru judecat: : UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU
Teren cuno<tin9: reclaant : UUUUUUUUUUUUUUUUU
Nue <i prenue reclaantEreprezentant : UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU
3en:tura reclaantEreprezentant : UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU
3e va cita p?r?tul cu o copie de pe ac9iune <i ;nscrisuri <i cu en9iunea de a
depune la dosar ;nt?pinare cel ai t?rziu cu * zile ;nainte de terenul stabilit pentru
judecat:.
!nulat tax: judiciar: de tibru ;n valoare de UUUUUUUUUUUUUU lei, achitat:
cu chitan9:Eordin de plat: nr. UUUUUUUUUUUUUUUUU eis: de UUUUUUUUUUUUU.
!nulat tibru judiciar ;n valoare de UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU lei.
7blig: pe reclaant s: pl:teasc: sau s: copleteze taxa judiciar: de
tibru ;n valoare de UUUUUUUUUUUUUUUU lei p?n: la priul teren de judecat:, sub
sanc9iunea anul:rii.
3e va pune ;n vedereE se va counica ;n scris reclaantului ca p?n: la data
de UUUUUUUUUUUUUU s: copleteze ac9iunea cu UUUUUUUUUUUUUUUUUUUU <i s: depun:
ur:toarele acte UUUUUUUUUUUUUUU, cu en9iunea c: necopletarea ac9iunii sau
nedepunerea actelor atrage suspendarea judec:9ii.
3e va cita p?r?tul cu copie de pe ac9iune <i actele anexe cu en9iunea de a
depune la dosar ;nt?pinare ;n at?tea exeplare c?9i reclaan9i sunt, cel ai t?rziu cu *
zile ;nainte de terenul fixat pentru judecat:.
!c9iunea este scutit: de tax: judiciar: de tibru ;n teeiul art.
UUUUUUUUUUUUUUdin &egea nr. '.2E'110.
8KD=CQT7>
NK#= WI P>=NK#= UUUUUUUUUUUUUUUU
3=#NQTK>! UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU6
'.).Constituirea dosarului
Fn condi9iile art. 12 al ) din >egulaentul de ordine interioar: a instan9elor
judec:tore<ti, dup: rezolu9ia pre<edintelui, actele de sesizare priesc nu:r din
registrul general de dosare. !cest nu:r este nu:rul de dosar sub care se vor
;nregistra toate cererile depuse ulterior, precu <i coresponden9a depus: ;n leg:tur: cu
pricina respectiv:.
Cererea se va ;nregistra ;n :
02
"opisul alfabetic ;n care se trec nuele <i prenuele p:r9ilor din dosar, inclusiv
ale celor introduse ulterior ;n proces, precu <i nu:rul dosarului (art. -2 pct. ) din
>egulaent+
"registrul inforativ, ;n care se en9ioneaz:, pentru fiecare dosar trecut ;n
ordinea nueric:, priul teren de judecat: <i terenele ulterioare, data ie<irii
dosarului din arhiv: <i persoana c:reia i s"a predat, data reintr:rii dosarului ;n arhiv:,
nu:rul <i data sentin9ei, deciziei sau ;ncheierii, dup: caz, <i solu9ia pe scurt, data
triiterii dosarului la alte instan9e, la parchete sau alte autorit:9i <i data revenirii
dosarului, conex:rii sau ata<:rii dosarului la alt dosar (art. -2 pct. . din >egulaent+
"registrul de terene al arhivei, ;n care se trec toate dosarele pe terenele de
judecat: fixate, consen?ndu"se nu:rul <i data ;nregistr:rii lor (art. -2 pct.*
>egulaent+
>=HI3T>K& H=N=>!& D= D73!>=
Nr.
dosarului
Data
;nregistr:rii
Nu:rul
actului de
sesizare <i
organul care l"
a triis
Nuele
<i prenuele
p:r9ilor
Natura
cauzei
7biectul
cauzei priite dup:
forarea
dosarului
>=HI3T>K& IN%7>#!TIG
Dosarul
nr.
#en9iuni privind situa9ia dosarului
7PI3 !&%!J=TIC P= !NK& )// UUUUUUUUUUUUUUUUUU
Dosarul Data intr:rii Nuele
<i prenuele
p:r9ilor
Natura
cauzei
7bserva9ii
Nu:"
rul
!nu
l
&una Riua
>=HI3T>K& D= T=>#=N= !& !>NIG=I
Dosarele pentru <edin9a din data de \\\\\\\\\
00
Nr.
crt.
Nr.
dosar
NK#
=&= WI
P>=NK#=&
=
PQ>SI&7>
7biect
ul cauzei
7J3=>G!
SII
'. ). 4. .. *.
Dup: ;nregistrarea cererii ;n aceste registre se face ;nregistrarea statistic: <i se
foreaz: dosarul.
Pe coperta dosarului se va en9iona denuirea instan9ei, sec9ia, copletul de
judecat:, nu:rul dosarului, nuele p:r9ilor, obiectul pricinii, terenele de judecat:,
nu:rul <i data hot:r?rii, ini9ialele judec:torului ;ns:rcinat cu redactarea hot:r?rii,
indicele statistic <i pozi9ia din registrul de execut:ri.
=xeple :
'.copert: dosar
ANr. UUUUUUUUUUUUUUE)//
> 7 # [ N I !
8KD=CQT7>I! UUUUUUUUUUUUUUUUU
C7#P&=TK& N>. UUUUUUUUUUUUUUUU
D73!> D=
%7NDEC7NT=3T!SI= FN !NK&!>=EM>=GIRKI>=
Terene UUUUUUUUUUUUU 7biectul cauzei UUUUUUUUUUUUUUUUU
UUUUUUUUUUUUUU Nuele <i UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU
UUUUUUUUUUUUUU calitatea p:r9ilor UUUUUUUUUUUUUUUUU
UUUUUUUUUUUUUU Ini9ialele judec:torilor care
!u solu9ionat cauza UUUUUUUUUUUUUUUUUU
Indice statistic : UUUUUUUUUUUUUUUUU
Nr. <i data hot:r?rii : UUUUUUUUUUUUU
0-
Fnainte de a fi puse la dispozi9ia justi9iabililor sau predate pentru <edin9a de
judecat:, dosarele trebuie s: aib: toate filele cusute <i nuerotate.
Fn cazul ;n care dosarul ureaz: a fi ;naintat la instan9a de apel sau recurs ori la
alt: autoritate sau se depune ;n conservare, se va proceda la <nuruirea definitiv: <i
aplicarea <tapilei, iar pe fa9a interioar: a ultiei coperte arhivarul va certifica nu:rul
filelor ;n cifre <i, ;n parantez:, ;n litere.
Pentru o anipulare ai u<oar: a dosarelor se pot fora dou: sau ai ulte
volue.
'.4.>epartizarea dosarului.
Confor art. *2 din &egea nr. 4/.E)//. privind organizarea judiciar:,
repartizarea cauzelor pe coplete se face ;n od aleatoriu, ;n siste inforatizat.
Cauzele repartizate unui coplet de judecat: nu pot fi trecute altui coplet dec?t
;n condi9iile prev:zute de lege.
Fn condi9iile art. 1- al ) din >egulaent, astfel cu a fost odificat prin
Not:r?rea Consiliului 3uperior al #agistraturii nr. 0'E1 artie )//*, repartizarea
cauzelor se va efectua ;n siste inforatic prin prograele #8>=P sau =C>I3.
Potrivit art. 1- al )E' din >egulaentul de ordine interioar: a instan9elor
judec:tore<ti, ;n cazul ;n care repartizarea ;n siste inforatic nu se poate aplica,
repartizarea cauzelor se efectueaz: prin etoda sisteului ciclic.
Confor art. 1-E', prin etoda sisteului ciclic, fiecare coplet de judecat:
prie<te un nu:r cu ;ncepere de la copletul ', fiind cuprinse ;n nuerotare <i
copletele specializate.
Dosarele, ;n ordinea ;nregistr:rii, sunt preluate de persoana sau persoanele
desenate, potrivit art. 1-E) al ', care vor repartiza c?te un dosar, ;n ordine, copletelor
stabilite confor alin.'. !ceea<i regul: se aplic: la repartizarea cauzelor c:tre
copletele specializate.
'...!specte counece privesc la repartizarea aleatorie
>egulaentul de ordine interioar: a instan9ei prevede ;n art 14"'/4 c: pentru
aplicarea criteriului aleatoriu, dosarele se ;nregistreaz: ;n ordinea sosirii la instan9: <i se
repartizeaz: ;n ordine, ;n func9ie de nu:rul de ;nregistrare, de persoana sau persoanele
desenate anual de pre<edintele instan9ei, cu avizul colegiului de conducere.
Pentru aplicarea criteriului aleatoriu, copletele se vor constitui la ;nceputul
fiec:rui an. #odificarea nu:rului copletelor de judecat: sau schibarea
judec:torilor care le copun se va putea realiza doar pentru otive obiective, ;n
condi9iile legii.
Dup: repartizarea pe coplete a cauzelor, doar copletul de judecat: poate s:
dispun: asupra :surilor ce se ipun pentru desf:<urarea procesului potrivit legii.
Incidentele procedurale referitoare la coponen9a copletelor de judecat: se vor
solu9iona cu respectarea norelor de procedur: <i a norelor de repartizare aleatorie a
cauzelor.
01
Incidentele procedurale referitoare la coponen9a ;ntregului coplet de judecat:,
cu sunt incopatibilitatea, recuzarea sau ab9inerea, se vor solu9iona de copletul cu
nu:rul iediat ur:tor, care judec: ;n aceea<i aterie. Dac: ;n ateria respectiv: nu
exist: dec?t un singur coplet de judecat:, incidentele procedurale referitoare la
;ntregul coplet vor fi solu9ionate de copletul iediat ur:tor, indiferent de ateria
;n care judec:.
Dac: ;n ura solu9ion:rii incidentelor procedurale prev:zute la alin. (*+ art. 1- se
constat: c:, din otive legale, copletul nu este ;n :sur: s: judece cauza, dosarul se
repartizeaz: copletului cu nu:rul iediat ur:tor fa9: de cel indicat ini9ial, care
judec: ;n aceea<i aterie. Dac: ;n ateria respectiv: nu exist: dec?t un singur coplet
de judecat:, cauza va fi solu9ionat: de copletul iediat ur:tor, indiferent de ateria
;n care judec:.
Fn situa9ia ;n care incidentele procedurale se refer: la o parte din ebrii
copletului de judecat:, solu9ionarea acestora se va efectua de c:tre un coplet
constituit prin includerea judec:torului sau judec:torilor stabili9i prin planificarea de
peranen9:, pe aterii, realizat: cel pu9in seestrial. Copletul de judecat: astfel
constituit va p:stra cauza pentru judecat:, ;n situa9ia ;n care, ;n ura solu9ion:rii
incidentelor procedurale, se va stabili c: judec:torul sau judec:torii cu privire la care s"
au invocat incidentele procedurale nu pot participa la judecarea cauzei.
Fn caz de absen9: copunerea copletului de judecat: se va realiza prin
participarea judec:torilor din planificarea de peranen9:, desena9i confor alin. (0+,
;ntocindu"se ;n acest sens un proces"verbal. (alin.-+
Incidentele procedurale, altele dec?t cele prev:zute la alin. (.+ " (0+, ivite ;n
cursul procesului vor fi solu9ionate cu respectarea continuit:9ii copletului de judecat:,
;n condi9iile legii, precu <i a norelor privind repartizarea aleatorie ;n cazul ;n care nu
se poate aplica principiul continuit:9ii. (alin.1+
Pentru repartizarea aleatorie a cauzelor urgente, at?t ;n aterie penal:, c?t <i ;n
aterie civil:, se vor respecta prograele inforatice sau, dup: caz, etoda sisteului
ciclic privind repartizarea aleatorie pentru copletele specializate. (alin.'/+
Toate odific:rile aduse coponen9ei copletului de judecat: ori repartiz:rii
dosarelor ;n condi9iile prezentului regulaent vor fi eviden9iate ;n prograele
inforatice de repartizare aleatorie. Fn situa9ia ;n care prograele inforatice nu perit
aseenea eviden9e, se va 9ine un registru special pentru eviden9ierea acestor odific:ri,
sub sen:tura persoanei sau persoanelor desenate cu repartizarea aleatorie a cauzelor.
(alin.''+
Fncheierile <i procesele"verbale ;ncheiate ;n procedura repartiz:rii aleatorii a
cauzelor vor fi p:strate ;n ape separate. (alin.')+
Neluarea :surilor necesare aplic:rii norelor criteriului aleatoriu de repartizare
a cauzelor sau ;nc:lcarea acestor nore atrage r:spunderea disciplinar: a persoanelor
vinovate, ;n condi9iile legii. (alin.'4+.
=xeplu : list: de <edin9:
A> 7 # ! N I !
-/
T>IJKN!&K& J>!W7G
3=CSI! CIGI&Q
&I3T! >=CK>3K>I&7> CIGI&= C!>= 3= G7> 8KD=C! !RI, UUUUUUUUUU,
3!&! UUUUUU, 7>! UUUUUUUU
N
r
cr
t
P:r9i Nr
dosar
7
biect
T
eren
7b
serva9ii
#
:suri
!ceast: list: este folosit: de judec:torii din coplet pentru a consena, la
rubrica Aobserva9ii6, probleele de fapt <i de drept pe care le"au constatat atunci c?nd
au studiat <edin9a. &a rubrica A:suri6 se ;nscriu, dup: caz, concluziile p:r9ilor sau ale
reprezentan9ilor lor asupra excep9iilor procesuale sau asupra fondului precu <i
en9iunea c: dosarul a r:as ;n pronun9are.
Hrefierul copleteaz: condica de <edin9: ;n care, potrivit art. -2 pct. 2 din
>egulaent, trece, separat, pe fiecare coplet, dosarele din <edin9a respectiv:, ;n
ordinea ;nscris: ;n lista cauzelor. De aseenea, verific: dac: au sosit la instan9: <i s"au
ata<at la dosare dovezile de ;n?nare ori de counicare a cita9iilor <i a celorlalte acte de
procedur:, precu <i rela9iile <i actele solicitate de pre<edinte sau dispuse de instan9a de
judecat:.
Gerific: legalitatea ;ndeplinirii procedurilor de citare sau de counicare ata<ate
la dosar. Potrivit art. 12 al . din >egulaent, dovezile de counicare a procedurilor se
priesc la registratura instan9ei, sub sen:tur:, dup: care se predau arhivarului care le
ata<eaz: la dosar, f:c?nd en9iune despre aceasta pe conceptul de citare.
Inforeaz: pe pre<edintele copletului de judecat: despre deficien9ele constatate
pentru a se lua :surile necesare, dup: care pred: dosarele copletului de judecat:.
!rt. '// al 4 din >egulaent <tabile<te c: pre<edintele instan9ei (deci nu al
copletului+ asigur: procurorului de <edin9:, p:r9ilor, reprezentan9ilor p:r9ilor,
avoca9ilor <i celorlalte persoane prev:zute de lege posibilitatea consult:rii din tip a
dosarelor. De vree ce ace<ti participan9i la judecat: pot s: consulte dosarele Adin
tip6, ;nsean: c: ;n cele dou: zile de c?nd grefierul ia dosarele de la arhiv:, acestea
trebuie s: r:?n: la dispozi9ia copletului de judecat:.
'.*. Fntocirea <i afi<area listelor de <edin9:
Dup: efectuarea verific:rilor preliinare, grefierul selecteaz: dosarele cu
aresta9i, precu <i cele ;n care judecata se face, potrivit legii, de urgen9:, pentru a fi
;nscrise pe list: cu ;nt?ietate.
Fn cazul <edin9elor de judecat: ;n care sunt repartizate cauze penale <i cauze
civile, se ;ntoce<te o singur: list: de <edin9:, ar:t?ndu"se distinct cauzele penale <i
cauzele civile.
-'
Pe lista cauzelor civile, de aseenea, se d: ;nt?ietate cauzelor cu aresta9i, urate
de cauzele ;n care legea prevede c: judecata se face de urgen9:, cu ar fi:
"judecarea contesta9iei la executare, care se face de urgen9: <i cu prec:dere (art.
./) al ' Cod procedur: civil:+
"ordonan9a pre<edin9ial: se judec: de urgen9: <i cu prec:dere (art. *-' al 4 Cod
procedur: civil:+
"judecata de urgen9: a cererii de sechestru judiciar (art. 2// al ' Cod procedur:
civil:.
&a judec:torii se 9ine seaa, la includerea pe list:, de faza procesual: ;n care se
afl: cauza, trec?ndu"se distinct pricinile aflate ;n pri: instan9:, de cdele aflate ;n
reexainare.
&a tribunale <i cur9i de apel se arat: distinct cauzele aflate ;n judecat: ;n pri:
instan9:, ;n apel <i ;n recurs.
Fn fiecare segent al listei, ;ntocit: ;n odul ar:tat, dosarele se ;nscriu ;n
ordinea cronologic: a ;nregistr:rii lor.
Pe lista de <edin9:, indiferent de stadiul ;n care se afl: pricina, aceasta este
individualizat: prin nuele sau denuirea p:r9ilor, nu:rul de dosar, data ;nregistr:rii ,
data ;nregistr:rii <i obiectului ei.
Fn ceea ce prive<te priul nue, acesta va fi cel al persoanei care a sesizat
instan9a (reclaant, contestator, revizuent+. Dac: ai ulte persoane au sesizat instan9a
prin aceea<i cerere, grefierul poate alege s: treac: pe list: nuele (denuirea+ celui
care a fost ;nscris priul ;n actul de sesizare sau poate opta pentru criteriul alfabetic. &a
fel procedeaz: <i pentru ;nscrierea pe list: a nuelui (denuirii+ p?r?tului (intiat,
debitor, etc+.
&ista de <edin9: se ;ntoce<te ;n suficiente exeplare, dintre care unul se pred:
arhivei, un exeplar se afi<eaz: la u<a s:lii de dezbateri, dou: exeplare se pun la
dispozi9ia p:r9ilor <i reprezentan9ilor lor ;n sal:, un exeplar se p:streaz: de c:tre
grefier pentru a se copleta ;n tipul dezbaterilor, iar c?te un exeplar se pred:
pre<edintelui copletului de judecat: <i fiec:rui judec:tor ;n parte, precu <i
agistra9ilor"consultan9i <i procurorului, dac: este cazul.
Confor art. ')* al ' Cod procedur: civil: un teren de cel pu9in o or: ;nainte
de ;nceperea <edin9e pentru afi<area listei de <edin9: la u<a s:lii de dezbateri , iar
>egulaentul privind organizarea <i func9ionarea instan9elor judec:tore<ti, aprobat prin
ordinul inistrului justi9iei nr. ')*ECE'0.'.)///, dispune, ;n art. 1-, afi<area listei
cauzelor cu ). ore ;naintea terenului de judecat:. Fntre cele dou: dispozi9ii nu exist:
nici o contradic9ie, ur?nd a fi respectat terenul de ). de ore prev:zut de >egulaent.
'.2. Preg:tirea lucr:rilor <i dosarelor din lista de <edin9:
Hrefierul de <edin9: preia dosarele de la arhiv: cu cel pu9in .- de ore ;naintea
<edin9ei de judecat:, pe baza registrului de terene, sen?nd pentru priirea dosarelor
;n acest registru.
De;ndat: grefierul verific: dac: terenul de judecat: fixat ;n dosarele preluate
corespunde cu data pentru care preg:te<te <edin9a. De aseenea, verific: dac: toate
-)
aceste dosare sunt repartizate aceluia<i coplet de judecat: <i la sala de dezbateri pentru
care se preg:te<te.
Deosebit de iportant: este :
"activitatea de verificare a ;ndeplinirii dispozi9iilor luate la ;nregistrarea cauzelor
precu <i la terenul anterior, respectiv dac: sunt cusute <i nuerotate la dosar
dovezile de ;n?nare a cita9iilor, de counicare a cererilor de cheare ;n judecat:,
apelului, recursului, etc., <i dac: au sosit r:spunsurile <i docuenta9iile solicitate
anterior,
"verificarea ;ndeplinirii procedurilor de citare a p:r9ilor, artorilor, exper9ilor,
fiind necesar s: se stabileasc: data la care s"a predat sau afi<at cita9ia, precu <i
en9iunile ar:tate ;n procesul verbal, care constituie dovada de ;ndeplinire a procedurii
de citare.
'.0. >olul grefierului de <edin9:
Fn condi9iile art. '/' din >egulaent, grefierul va fi prezent ;n sala de <edin9: cu
ju:tate de or: ;nainte de ;nceperea <edin9ei de judecat:, pentru a pune la dispozi9ie
dosarele spre consultare. !cesta se ;ngrije<te de ata<area la dosare a ultielor acte de
procedur: sau a coresponden9ei sosite la registratur:.
Dup: ;nceperea <edin9ei de judecat:, procurorul, p:r9ile, reprezentan9ii sau
avoca9ii acestora pot studia dosarele nuai cu ;ncuviin9area pre<edintelui de coplet,
dup: o prealabil: verificare a identit:9ii <i calit:9ii.
Hrefierul de <edin9: asigur: prezen9a la u<: a aprodului sau, dup: caz, verific:
buna func9ionare a instala9iilor de ;nregistrare <i aplificare, pentru apelul persoanelor
cheate ;n fa9a instan9ei de judecat:.
Hrefierul de <edin9: anun9: publicului din sal: intrarea judec:torilor.
Capitolul ). Poli9ia <edin9ei.
Copletul de judecat: este prezidat prin rota9ie de unul dintre ebrii acestuia
(art. ** al ) din &egea nr. 4/.E)//. privind organizarea judiciar:+, copletele fiind
stabilite la ;nceputul anului de c:tre colegiile de conducere, care trebuie s: ur:reasc:
asigurarea continuit:9ii acestuia.
Potrivit art. ')- al ' Cod procedur: civil:, pre<edintele deschide, suspend: <i
ridic: <edin9a.
Pre<edintele copletului este cel care, ;n baza art. ')) Cod procedur: civil:
exercit: poli9ia <edin9ei, put?nd lua :suri pentru p:strarea ordinii <i bunei cuviin9e.
Fn exercitarea acestui drept :
a+ dac: nu ai este loc ;n sala de <edin9:, pre<edintele poate ;nl:tura pe cei ce ar
veni ai t?rziu sau pe cei ce dep:<esc nu:rul locurilor.
b+nieni nu poate fi l:sat s: intre cu are ;n sala de <edin9:, afar: nuai dac: le
poart: ;n vederea serviciului ce ;ndepline<te ;n fa9a instan9ei.
-4
c+acei care iau parte la <edin9: sunt obliga9i s: aib: o purtare cuviincioas:. !cel
ce vorbe<te instan9ei trebuie s: stea ;n picioare. Pre<edintele poate ;ncuviin9a excep9ii de
la aceast: ;ndatorire.
d+pot fi ;ndep:rta9i din sal: inorii <i persoanele care s"ar ;nf:9i<a ;ntr"o 9inut:
necuviincioas:.
Potrivit art. ')4 Cod procedur: civil: dac: printre cei dac: dac: printre cei
;ndep:rta9i din sal: ar fi vreuna din p:r9i, ;nainte de ;nchiderea dezbaterilor, aceasta va
fi cheat: ;n sal: <i, sub pedeapsa de nulitate, i se vor pune ;n vedere toate faptele
esen9iale petrecute ;n lipsa sa, precu <i declara9iile celor asculta9i. Instan9a nu are
aceast: obliga9ie dac: partea ;ndep:rtat: din sal: a fost asistat: de un avocat care a
r:as ai departe ;n sal:.
e+pre<edintele poate chea la ordine orice persoan: care tulbur: ersul
dezbaterilor. Dac: aceast: cheare r:?ne f:r: rezultat, el poate obliga pe tulbur:tor s:
p:r:seasc: sala <i la nevoie va da ordin s: fie scos din sal:.
f+dac: ;n cursul <edin9ei se s:v?r<e<te o fapt: penal:, se aplic: dispozi9iile din
Codul de procedur: penal:., respectiv art. )11 Cod procedur: penal:, potrivit c:ruia
pre<edintele constat: s:v?r<irea faptei prev:zut: de legea penal: <i ;l identific: pe
f:ptuitor. Procesul verbal ;ntocit se triite procurorului. Instan9a, dac: este cazul
poate dispune arestarea preventiv: a ;nvinuitului, iar pre<edintele eite un andat de
arestare a acestuia. Despre luarea acestei :suri se face en9iune ;n ;ncheierea de
<edin9:. Cel ;nvinuit este triis de ;ndat: procurorului ;preun: cu procesul"verbal <i
cu andatul de arestare.
g+pre<edintele poate s: ordone ;ndep:rtarea tuturor persoanelor din sal:, dac:
altfel nu se poate p:stra ordinea.
Confor art. '/' al 0 din >egulaent, filarea, fotografierea sau ;nregistrarea ;n
incinta instan9ei sau ;n s:lile de <edin9: se face nuai cu acordul conduc:torului
Jiroului de Inforare <i >ela9ii Publice, respectiv al pre<edintelui de coplet, care
poate stabili liitele ;n care s: se desf:<oare aceste activit:9i. Fn vederea aducerii la
cuno<tin9: publicului, aceste prevederi se afi<eaz: ;n loc vizibil.
).'. >eferatul grefierului de <edin9:
!pelul p:r9ilor <i al celorlal9i participan9i la judecat: se face, obligatoriu, la u<a
s:lii de <edin9:, de un aprod sau, prin instala9ia de aplificare, de grefierul de <edin9:.
Dup: strigarea cauzei <i apelul p:r9ilor, grefierul de <edin9: face oral referatul
cauzei, prezent?nd pe scurt obiectul pricinii <i stadiul ;n care se afl: judecata acesteia,
counic: odul ;n care s"a ;ndeplinit procedura de citare a persoanelor cheate la
proces <i dac: s"au ;ndeplinit celelalte :suri dispuse de instan9: la terenele
anterioare. (art. '/' al 1 <i '/ din >egulaent+.
TIT&K& GII 8KD=C!T!. N7TQ>[>I&=
Capitolul '. Infatisari si dezbateri
3ediul ateriei : art ')*" art '*0.
-.

Pentru fiecare sedinta de judecata presedintele copletului de judecata va
dispune intocirea unei liste de sedinta care va fi afisata la usa salii de sedinta cu o zi
inaintea teenului de judecata sau cel putin o ora inaintea sedintei de judecata la
instantele la care activitatea se desfasoara in )"4 tipi (art. '/4 din >egulaentul de
ordine interioara al instantelor judecatoresti
'
+.
&ista de sedinta va cuprinde enuerarea cauzelor care se judeca la un coplet de
judecata intr"o sedinta si reflecta ordinea in care se vor dezbate cauzele. !u prioritate
pentru inscriere pricinile declarate urgente (cauzele care potrivit legii se judeca cu
precadere, ex: ordonante presedintiale, cauze coerciale, etc.+. Pricinile declarate
urgente si cele raase in divergenta se vor judeca inaintea celorlalte.
'.'.Desfasurarea sedintei de judecata
Partile pot cere schibarea randului, daca ipricinatii avand pricini fixate
inaintea lor nu se ipotrivesc.
&a inceputul sedintei de judecata partile prezente sau reprezentate pot cere
instantei aanarea pricinilor care nu sunt in stare de judecata, daca aceste cereri nu
provoaca dezbateri, toate partile sunt legal citate si solicita aanarea sau in cauza s"a
solicitat judecata in lipsa (art '/. alin '' din >egulaent+.
&a cererea partilor dosarul va putea fi lasat la ura, fixand o anuita ora, cand
dosarul va fi strigat din nou.In cazul in care nici una din parti nu se prezinta la strigarea
cauzei, dosarul va fi lasat la sfarsitul sedintei cand, dupa o noua strigare, in ordinea
listei, se va proceda confor dispozitiilor procedurale. Pentru otive teeinice,
presedintele poate dispune luarea cauzelor intr"o alta ordine decat cea inscrisa in pe lista
de sedinta.(art. '/. alin.'4 din >egulaent+
Hrefierul de sedinta anunta publicului din sala intrarea judecatorilor.
Copletul de judecata este prezidat, prin rotatie, de unul dintre ebrii acestuia.
Presedintele deschide, suspenda, si ridica sedinta de judecata. Durata suspendarii
va fi anuntata si afisata pe usa salii de sedinta prin grija grefierului.(art.'/. alin - din
>egulaent+
Derularea sedintei de judecata iplica oente procesuale precis regleentate
de Codul de procedura civila a caror succesiune legala este obligatoriu a fi transpusa in
practica, respectiv: incercarea de ipacare a partilor, exainarea exceptiilor de
procedura, adinistrarea probelor, dezbaterea fondului pricinii.
Dezbaterea fiecarei cauze incepe cu apelul partilor pe care il face grefierul de
sedinta. !pelul iplica precizarea nuelui si prenuelui partii si a calitatii sale
procesuale. !pelul este urat de prezentarea orala a referatului cauzei care consta in
expunerea succinta a obiectului pricinii, stadiului in care se afla judecata acesteia, a
odalitatii in care s"a efectuat procedura de citare a persoanelor cheate la proces si
daca s"au realizat celelalte asuri dispuse de instanta la terenele anterioare.(art.'/.
alin '/ din >egulaent+.
'
! fost aprobat prin Notararea Consiliului 3uperior al #asgistraturii nr. 4-0E)) septebrie )//* publicata in #onitorul
7ficial Nr. Nr. 1*-E)-.].)//*. Ga fi denuit in continuare Regulament
-*
>eferatul este obligatoriu pentru toate cauzele. =l constituie $ prin fora si
continut $ o coponenta a solenitatii sedintei, puncteaza stadiul judecatii pricinii,
pune in valoare rolul grefierului in proces.
>eferatul va fi conceput anterior sedintei de juudecata, odata cu pregatirea
acesteia de catre grefier. Continutul referatului va fi redat integral in cuprinsul incheierii
de sedinta (si nu doar enuntul privind prezentarea lui+.
Presedintele va da cuvantul ai intai reclaantului si apoi paratului. !ceasta
ordine este rezultatul aplicarii principiului consacrat si in art. ''21 Cod Civil potrivit
caruia cel ce face o propunere inaintea judecatii treebuie sa o dovedeasca.
!cest principiu ipune ca cel care a facut o afiratie sa si"o sustina in fata
instantei cu prioritate fata de cei carora le este opusa. De aceea ordinea inscrisa in art.
')- alin ) Cod pr. Civ . va fi schibata ori de cate ori paratul va invoca o exceptie de
procedura, situatie in care acesta isi va sustine exceptia iar reclaantul va vorbi ulterior
pentru a raspunde acesteia.
In caz de trebuinta , presedintele poate acorda cuvantul de ai ulte ori,
putandu"l argini in tip de fiecare data.
In fata priei instante judecatorii au datoria sa incerce ipacarea partilor, scop in
care ei pot solicita infatisarea personala a partilor, chiar daca acestea sunt reprezentate.
In ipoteza in care acestea se ipaca judecatorul va constatata conditiile ipacarii in
cuprinsul hotararii pe care o va da.(art. '4' alin ) cod. pr. civ.+. Notararea se pronunta
fara drept de apel .( art. )04 cod pr. civ.+
=xainarea exceptiilor de procedura si adinistrarea probelor constituie etape
procesuale de are coplexitate , cea din ura iplicand de cele ai ulte ori o ai
are durata de tip. !bele etape , ca de altfel intreaga procedura a infatisarii partilor
in fata instantei presupune publicitatea dezbaterilor asupra tuturor aspectelor invocate,
respectarea drepturilor si indeplinirea obligatiilor procesuale de catre parti. Publicitatea
<edin9elor de judecata nu ;nsean: doar prezenta fizica a participan9ilor sau a celorlalte
persoane care asista la proces in sala de <edin9a ci dreptul acestora de a"si expune public
si oral cererile, sustinerile si apararile . =xpunerea orala perite contactul neijlocit al
partii cu instanta si deci audierea sa neijlocita, la randul sau acest tip de audiere
constituind o garantie pentru un proces echitabil in acceptiunea Curtii =uropene a
Drepturilor 7ului
)
.
Principiul oralitatii este aplicabil tuturor instan9elor <i pe ;ntreaga durat: a
procesului pentru ca asigur: contradictorialitatea efectiv: a dezbaterilor, se dezbat oral
regularitatea procedurii de citare, otivele de aanare a judecatii, exceptiile
procedurale, cererile de probe, adinistrarea unora dintre probe ( depozitiile artorilor,
interogatoriul persoanelor fizice, lauririle expertului+, concluziile asupra fondului
pricinii judecate,etc.
%orularea in scris a apararilor este de ulte ori obligatorie ( ex: intapinarea $
art ''*, ''- cod procedura civila+ insa fora scrisa a acestora nu poate substitui
dreptul partilor de a face si expuneri orale asupra acelorasi aspecte, tocai in virtutea
acestui principiu.
)
, Jianca 3elejan Hu9an, op. cit., p. '.)
-2
7isiunea instan9ei de a da p:r9ilor posibilitatea pentru a dezbate oral orice
eleent care poate s: influen9eze solu9ia se sanc9ioneaz: cu nulitatea hot:r?rii.
3us9inerile orale ale p:r9ilor <i dispozi9iile instan9ei se conseneaz: ;n caietul de
note de c:tre grefierul de <edin9: <i vor fi redate ;n ;ncheierea de <edin9:, respectiv ;n
practicaua hot:r?rii (art. '/. alin. '*"'-, >egulaent+.
3ustinerile partilor se pot concretiza si in concluzii scrise(art.'.2 cod pr. Civ.+ pe
care partile le pot depune. !cestea constituie o facultate a partilor, chiar atunci cand
sunt cerute de catre instanta, au un rol copleentar fata de dezbaterile orale si de
aceea nu pot constitui otiv pentru supriarea sau cenzurarea excesiva a concluziilor
orale ale partilor, ceea ce ar echivala cu o incalcare neperisa a principiului oralitatii
procesului civil.
'.'.'.>olul activ al instantei
!rt ')1 cod pr. civ. :
5!lin ()+ judecatorul va pune in vedere partilor drepturile si obligatiile ce le revin
in calitatea lor din proces si va starui, in toate fazele procesuale, pentru solutionarea
aiabila a cauzei.
!lin (4+ " abrogat
!lin (.+ cu privire la situatia de fapt si otivarea in drept pe care partile le invoca
in sustinerea pretentiilor si apararilor lor, judecatorul este in drept sa le ceara acestora sa
prezinte explicatii, oral sau in scris, precu si sa puna in dezbaterea lor orice
iprejurari de fapt ori de drept, chiar daca nu sunt entionate in cerere sau in
intapinare.
!lin (*+ judecatorii au indatorirea sa staruie prin toate ijloacele legale , pentru a
preveni orice greseala privind aflarea adevarului in cauza, pe baza stabilirii faptelor si
prin aplicarea corecta a legii, in scopul pronuntarii unei hotarari teeinice si legale. =i
vor putea ordona adinistrarea probelor pe care le considera necesare, chiar daca partile
se ipotrivesc.
!lin (2+ in toate cazurile, judecatorii hotarasc nuai asupra obiectului cererii
deduse judecatii.6
Textul invocat defineste rolul instantei in procesul civil, rol activ, ipus de
obligatia de a stabili adevarul obiectiv, scop in care instanta are indatorirea de a
;ntreprinde orice deers procedural in :sura sa conduc: la stabilirea adev:rului.
Continutul rolului activ este deterinat prin chiar textul citat,si anue:
" judecatorul este in drept sa ceara partilor sa prezinte explicatii (oral sau in
scris+ cu privire la situatia de fapt si otivarea in drept pe care partile le invoca in
sustinerea pretentiilor si apararilor lor(art. ')1 alin.+ ,
"judecatorul este in drept sa puna in dezbaterea partilor orice iprejurari de fapt
ori de drept , chiar daca nu sunt entionate in cerere sau in intapinare(art. ')1 alin.
*+,
"judecatorul este dator sa staruie , prin toate ijloacele legale, pentru a preveni
orice greseala privind aflarea adevarului in cauza pe baza stabilirii faptelor si prin
-0
aplicarea corecta a legii in scopul pronuntarii unei hotarari teeinice si legale (art. ')1
alin *+,
"judecatorii vor putea ordona adinistrarea probelor pe care le considera
necesare , chiar daca partile se ipotrivesc(art. ')1 alin *+.
Din exainarea continutului rolului activ al judecatorului se observa ca de cele
ai ulte ori legea lasa la latitudinea acestuia facultatea aplic:rii acestei institu9ii in
func9ie de eleentele concrete ale fiec:rui proces si de :sura in care scopul afl:rii
adev:rului ipune aceasta.
3"a apreciat in doctrina ca principiul rolului activ al instantei nu este un principiu
general al procedurii civile.
=sentiala in aplicarea sa este insa deterinarea ratiunii regleentarii acestui
principiu. !precie aceasta ratiune ca fiind aceea de inlaturare a riscului unor
solu9ii gre<ite datorate unei aparari incoplete sau deficitare a partilor, unei cercetari
incoplete a situatiei de fapt, unei prezentari confuze a situatiei de fapt deduse
judecatii, in general de asigurare a egalitatii de are pentru partile aflate in proces in
acceptiunea art 2 din Conventia =uropeana a Drepturilor 7ului.
>olul activ al judecatorului este liitat nuai la lauriri de fapt si de drept pe
care le poate cere partilor , la dispozitia de adinistrare a unor probe chiar ;potriva
voin9ei par9ilor, fara a incalca insa principiul disponibilit:9ii. !stfel judec:torii sunt
obliga9i sa hot:rasc: nuai asupra obiectului cererii deduse judeca9ii, ( art ')1 alin 2
cpc+ si nuai in privin9a par9ilor cheate in judecata, iar ini9iativele sale in desf:<urarea
procesului nu pot ;ncalca sau inializa rolul apar:torului, astfel incat sa constituie o
odalitate ascata de antepronuntare si sa induc: par9ilor ipresia de par9ialitate.
Prin urare rolul activ al judec:torului este regleentat doar in scopul de a
asigura valorizarea deplina in principal a regulilor contradictorialit:9ii si disponibilit:9ii
ca si a celorlalte reguli si principii de desf:<urare a procesului civil prin:
"deterinarea certa a preten9iilor cu care a fost investita instan9a,
" realizarea egalita9ii de trataent juridic a partilor,
"adinistrarea tuturor probelor (adisibile potrivit legii , concludente,
pertinente, verosiile+ necesare pentru stabilirea adev:rului.
!plicarea acestui principiu in spiritul regleentarii sale si in liitele conferite de
lege si ipuse de nevoia aroniz:rii cu aplicarea celorlalte principii este una dintre
cele ai coplexe sarcini ce revine judec:torului, suveran in deterinarea con9inutului
acestuia in fiecare litigiu in parte atat cat ipune nevoia stabilirii adevarului obiectiv.
'.'.).Pria zi de infatisare
Potrivit art '4. Cod pr. Civ. pria zi de infatisare este aceea in care partile, legal
citate, pot pune concluzii.
Pria zi de infatisare archeaza un oent procesual iportant pentru definirea
cadrului procesual in care se poarta judecata. Pana la acest oent se poate odifica
cererea de cheare in judecata sau, la acest teren, se poate cere aanarea judecatii in
vederea odificarii sau intregirii cererii de cheare in judecata (art '4) cod pr. civ+ sau
--
se pot forula unele cereri de atragere a tertilor in procesul civil ( ex: cererea de
cheare in judecata a altor persoane, cererea de cheare in garantie, cererea de aratare
a titularului dreptului+, ori se pot invoca exceptiile de procedura relative, se pot forula
cereri de probe noi.
Cea ai frecventa este insa procedura odificarii sau intregirii cererii.
Prin odificare se intelege cererea prin care se urareste schibarea unor
eleente iportante ale cererii de cheare in judecata ( parti,obiect, etc+. Prin intregire
se urareste copletarea unor lipsuri din cererea de cheare in judecata sau adaugarea
unor eleente suplientare (ex: eleente de identificare a bunurilor, locul situarii lor,
otive de fapt suplientare +.
7ri de cate ori se prieste in conditiile art '4) cod pr.civ. o cerere de odificare
sau intregire a cererii de cheare in judecata, cererea odificata sau intregita va fi
counicata paratului pentru forularea intapinarii.
Nu constituie o odificare a cererii de cheare in judecata si nu se va acorda
teren ci se va entiona in incheierea de sedinta declaratia verbala facuta in instanta
cand:
"se indreapta greselile ateriale din cuprinsul cererii ,
"reclaantul areste sau icsoreaza catiea obiectului cererii,
"cere valoarea obiectului pierdut sau pierit,
"inlocuieste cererea in constatare printr"o cerere pentru realizarea dreptului sau
dipotriva, in cazul in care cererea in constatare poate fi priita.
Cererea reconventionala se va depune cel ai tarziu la pria zi de infatisare in
situatia in care intapinarea nu este obligatorie (art ''1 alin 4 cod pr. Civ.+.
!tat cererea de odificare a cererii principale cat si cererea reconventionala sau
de introducere a unei alte persoane in judecata care nu au fost forulate in terenul
prevazut de lege pot fi priite daca partea adversa nu se opune pentru ca dispozitiile
procedurale relative la terenul de depunere a acestora au caracter relativ.
Daca insa partea adversa se opune, instanta va dispune judecata separata a
acestora (art. '4* cod pr. Civ+, sens in care vor fi inaintate la serviciul registratura al
instantei unde vor ura traseul prevazut pentru actele de sesizare a instantei prevazut de
art. 14 si uratoarele din >egulaent.
Capitolul ). =xceptiile procesuale
).'.Definitie. Clasificare
=xceptia procesuala constituie ijlocul procesual prin care, in conditiile legii,
partea interesata, procurorul, instanta din oficiu, invoca, in cadrul procesului civil si fara
a pune in discutie fondul dreptului, neregularitati procedurale privitoare la copunerea
si constituirea instantei, copetenta acesteia ori la procedura de judecata sau lipsuri
referitoare la exercitiul dreptului la actiune deterinand intarzierea sau ipiedicarea
judecatii.
=xceptiile procesuale se pot clasifica astfel:
a+dupa obiectul asupra caruia se invoca:
-1
"exceptii de procedura ^ vizeaza incalcarea regulilor de procedura privind
copunerea, constituirea instantei, copetenta acesteia, si procedura de judecata.
(=x: exceptia de recuzare, exceptia de necopetenta, exceptia de periare,
exceptia de nelegala citare.+
" exceptii de fond ^ privesc lipsuri referitoare la exercitiul dreptului la actiune.
(=x: exceptia lipsei de interes, exceptia de prescriptie, exceptia lipsei calitatii
procesuale, exceptia de autoritate de lucru judecat, exceptia lipsei capacitatii de
exercitiu, etc.+
b+dupa efectul pe care tind sa"l realizeze
exceptii dilatorii ^ tind la aanarea judecatii, declinarea judecatii, refacerea unor
acte de procedura. (=x: exceptia de conexitate, exceptia de litispendenta, exceptia de
necitare.+
exceptii pereptorii ^ tind la respingerea sau la anularea cererii ori la stingerea
procesului. (=x: exceptia de lipsa calitate procesuala, exceptia lipsei dovezii calitatii de
reprezentant.+
c+dupa caracterul norei care o regleenteaza
exceptii absolute ^ privesc incalcarea unor nore iperative (ex:exceptia de
necopeteata ateriala+
exceptii relative ^ privesc incalcarea unor nore dispozitive (ex: exceptia de
necopetenta teritoriala atunci cand aceasta nu are caracter exclusiv+.
).).Procedura de solutionare a exceptiilor procesuale
Potrivit art '42 cod pr. civ exceptiile de procedura de ordine publica(absolute+
pot fi invocate oricand in cursul judecatii. =xceptiile relative vor putea fi invocate doar
in conditiile art ''* Cod pr. Civ. ( prin intapinare+ sau '4) cod pr. civ. (pana la pria
zi de infatisare+.
Instanta se va pronunta ai intai asupra exceptiilor de procedura si asupra celor
de fond care fac inutila in tot sau in parte cercetarea in fond a pricinii . 3e va putea
dispune unirea exceptiei cu fondul nuai daca pentru judecarea exceptiei este nevoie de
adinistrarea de dovezi in legatura cu dezlegarea in fond a pricinii.

!. =xceptia de necopetenta
Cand in fata instantei se pune in discutie copetenta acesteia , ea va trebui sa
stabileasca instanta copetenta, ori, daca este cazul, un alt organ cu activitate
jurisdictionala copetent. Daca instanta se declara copetenta va trece la judecata
pricinii, in caz contrar va declina copetenta in favoarea instantei copetenteEorganului
cu activitate jurisdictionala caruia ii revine copetenta de solutionare potrivit legii,
pronuntand o hotarare ipotriva careia partile pot declara recurs in * zile de la
pronuntare.
Dovezile adinistrate in instanta necopetenta raan castigate judecatii si
instanta copetenta nu va dispune refacerea lor decat pentru otive teeinice(art.'2/
cod pr. civ.+
1/
Triiterea dosarului la instanta copetenta nu va putea fi ipiedicata de
exercitarea caii de atac de catre partea care a obtinut declarare necopetentei. Ceea ce
inseana ca dosarul nu va fi inaintat instantei copetente daca s"a declarat recurs
ipotriva hotararii de declinare a copetentei de catre partea care nu a invocat
exceptia de necopetenta.
J.=xceptia lipsei capacitatii de exercitiu al drepturilor procedurale a partii .
Potrivit art .) Cod pr, civ persoanele care nu au exercitiul drepturilor lor nu pot
sta in judecata decat daca sunt reprezentate, asistate sau reprezentate in chipul aratat in
legile sau statutele care randuiesc capacitatea sau organizarea lor. !ceasta exceptie
poate fi invocata in orice stadiu al judecatii.. Instanta poate acorda un teren pentru
iplinirea lipsurilor, iar daca aceste lipsuri nu se iplinesc va anula cererea. 3olutia de
anulare a cererii se pronunta prin hotarare.
C.=xceptia lipsei calitatii de reprezentant.
Dovada calitatii de reprezentant se face in conditiile art. 20"0) cod pr. civ .
Procedura de solutionare a exceptiei este aceeasi cu procedura expusa la pct J.
D.=xceptia de litispendenta
Potrivit art. '24 cod pr. Civ. Nieni nu poate fi cheat in judecata pentru aceeasi
cauza, acelasi obiect si de aceeasi parte inaintea ai ultor instante. !ceasta exceptie
se va putea invoca de catre parti sau de instanta din oficiu in orice stare a pricinii in fata
instantelor de fond. Daca exceptia este priita dosarul va fi triis instantei care a fost
ai intai investita, iar in cazul in care pricinile se afla in judecata unor instante de grade
deosebite $ instantei cu grad ai inalt.
=.=xceptia de conexitate
Confor art '2. cod pr. civ exista conexitate atunci cand exista ai ulte pricini
inaintea aceleiasi instante sau instante deosebite, de acelasi grad, in care sunt aceleasi
parti sau chiar ipreuna cu alte parti si al caror obiect si cauza au intre dansele o stransa
legatura.
Intrunirea poate fi facuta si de instanta din oficiu.
Instanta se pronunta asupra exceptiei prin incheiere. Daca adite exceptia
dosarul va fi triis instantei ai intai investita, afara daca partile nu cer triiterea
cauzei la una din celelalte instante. =xceptie face situatia in care una dintre pricini este
de copetenta unei instante si partile nu o pot inlatura (ex:copetenta teritoriala
exclusiva+. In ipoteza aditerii exceptiei dosraele conexate se vor atasa dosarului la
care s"a facut conexarea. Pentru celelalte, in registrul inforativ al instantei se va face
entiunea Aconexat la dosarul nr\\\.6 dupa care entiunile privind traseul judiciar
1'
parcurs de catre dosarul conexat vor fi evidentiate la rubrica din registrul inforativ
corespunzator dosarului la care s"a facut conexarea.
Daca instanta respinge exceptia de conexitate se va pronunta de aseenea prin
incheiere.
Pricinile reunite pot fi despartite in orice stare a pricinii(art '2* Cod pr. civ.+. In
aceasta ipoteza, dosarele isi vor relua identitatea initiala, datele din registrul inforativ
fiind reiterate pentru fiecare dosar in parte cu incepere de la oentul despartirii
cauzelor. Pentru perioada in care dosarele au fost conexate datele privind traseul
judiciar al acestora se vor regasi doar la rubrica din registrul inforativ apartinand
dosarului la care s"a facut conexarea.
%.=xceptia de autoritate de lucru judecat
Potrivit art. ')/' cod civil A este lucru judecat atunci cand a doua cerere in
judecata are acelasi obiect, este inteeiata pe aceeasi cauza si este intre aceleasi parti,
facuta de ele si in contra lor in aceeasi calitate.6
=ste o exceptie de fond, de ordine publica, pereptorie. Poate fi invocata de catre
parti sau de judecator chiar inaintea instantelor de recurs.
Daca exceptia este adisa se va pronunta o hotarare .
Daca este respinsa instanta va pronunta o incheiere interlocutorie.
Capitolul 4. !dinistrarea dovezilor
4.'.>eguli generale.
Conditii de adisibilitate a probelor
"proba sa fie legala (sa nu fie interzisa de legea ateriala sau cea procesuala+,
"proba sa fie verosiila (sa tinda la dovedirea unui fapt real, posibil+,
"proba sa fie pertinenta (sa aiba legatura cu obiectul procesului+,
"proba sa fie concludenta (sa duca la rezolvarea cauzei pentru care se
adinistreaza+.
4.).Propunerea, incuviintarea, adinistrarea probelor
a+ Propunerea probelor se face prin cererea de cheare in judecata de catre
reclaant si prin intapinareEcerere reconventionala de catre parat.
Paratul fara aparator, care nu a forulat intapinare, prezent la priul teren de
judecata va forula cereri de probe in conditiile art ''- alin 4 cod pr. civ., oral, la
interpelarea instantei. &a cerere, acestuia i se poate acorda un teren pentru pregatirea
intapinarii.
Prin exceptie, pot fi propuse probe exterior cererii de cheare in judecata,
intapinariiEcerereii reconventionale sau priei zile de infatisare in uratoarele
situatii:
" cand nevoia dovezii ar reiesi din dezbateri si partea nu o putea prevedea,
" cand adinistrarea dovezii nu pricinuieste aanarea judecatii,
1)
" cand dovada nu a fost ceruta in conditiile legii, din pricina nestiintei sau lipsei
de pregatire a partii, care nu a fost asistata sau reprezentata de avocat.
Instanta poate dispune adinistrarea probelor pe care le considera necesare ,
chiar daca partile se ipotrivesc, in exercitarea rolului sau activ.
b+Incuviintarea probelor. 3e va face in sedinta publica, dupa dezbaterea cererilor
de probe forulate de catre toate partile. In incheierea de sedinta se vor entiona
cererile de probe forulate, aspectele de fapt asupra carora s"a solicitat adinistrarea
probelor, opinia fiecareia dintre parti asupra cererilor de probe forulate de catre
celelalte parti, dispozitia instantei cu privire la probele adise, aspectele cu privire la
care s"au adis probele, asurile dispuse pentru adinistrarea probelor, cererile de
probe respinse, otivele respingerii acestora.
Incheierea din sedinta in care s"au dezbatut probele trebuie sa reflecte cu
fidelitate rezuatul sustinerilor partilor astfel incat sa se poata verifica respectarea
principiului contradictorialitatii si al oralitatii dezbaterilor precu si dispozitiile
instantei si arguentarea lor astfel incat sa se reflecte cu claritate arguentele pentru
care unele probe au fost adise altele respinse ( ex:caracterul legal, pertinent,
concludent , etc.+ ca si asurile de aducere la indeplinire a acestor dispozitii.
Dac: instan9a a ;ncuviin9at o prob:, nu ai poate reveni asupra ei dec?t otivat <i
nuai dac: proba a devenit neconcludent: <i inutil:.
c+!dinistrarea probelor
Ca regula presupune savarsirea sa in fata copletului investit cu solutionarea
pricinii (principiul neijlocirii+ , de preferinta la acelasi teren, in ordinea statornicita
de catre judecator cu respectarea principiului contradictorialitatii . Prin exceptie, cand
adinistrarea probei ureaza sa se faca intr"o alta localitate, din ratiuni de ai buna
adinistrare a justitiei se recurge la procedura coisiei rogatorii(aert. '21 alin ) cod pr.
civ +.
Daca o parte renunta la o proba adisa partea adversa poate declara ca isi
insuseste pro ba.
Decaderea din proba a unei parti se poate face nuai in situatiile anue
prevazute de lege si pentru otive ce vor fi expuse in incheierea prin care s"a dispus
decaderea. Partea decazuta din proba va putea sa se apere discutand in fapt si in drept
teeinicia sustinerii si a dovezilor partii potrivnice.
Conven9iile asupra probelor
"las: p:r9ilor posibilitatea de a l:rgi sau restr?nge regiul probelor stabilite de
lege pentru dovedirea raporturilor din ele,
"sunt perise dac: nu se ;ncalc: dispozi9iile iperative ale legii,
"dreptul la conven9ie asupra probelor ;<i are izvorul ;n principiul disponibilit:9ii
ce guverneaz: procesul civil.
=xeple:
art. '-1 alin. ) Cod proc. civ. $ p:r9ile pot conveni expres sau tacit s: fie ascultate
ca artori rudele <i afinii p?n: la gradul al III"lea inclusiv <i so9ul, chiar desp:r9it,
art. ''1' alin. 4 Cod civ. $ care extinde prin conven9ia p:r9ilor adisibilitatea
probei cu artori.
14
!sigurarea dovezilor $ art. )4* Cod proc. civ.
A7ricine are interes s: constate de urgen9: :rturia unei persoane, p:rerea unui
expert, starea unor lucruri, obile sau iobile, sau s: dob?ndeasc: recunoa<terea unui
;nscris, a unui fapt ori a unui drept, va putea cere adinistrarea acestor dovezi dac: este
priejdie ca ele s: dispar: sau s: fie greu de adinistrat ;n viitor.
Cererea poate fi f:cut: chiar dac: nu este priejdie ;n ;nt?rziere, ;n cazul c?nd
p?r?tul ;<i d: ;nvoirea6.
3e solu9ioneaz: prin ;ncheiere ;n Caera de Consiliu, executorie ;potriva c:reia
se poate forula recurs ;n teren de * zile de la pronun9are (dac: p:r9ile au fost citate+
sau de la counicare (dac: p:r9ile nu au fost citate+.
Dac: cererea s"a f:cut pe cale incidental:, ;ncheierea poate fi atacat: odat: cu
fondul.
4.4.Proba cu ;nscrisuri $ considera9ii teoretice
Fnscrisul const: ;n orice declara9ie despre un act sau fapt juridic f:cut: prin
scriere de ?n:, dactilografiere, litografiere, ipriare pe h?rtie sau pe orice alt
aterial.
Fnscrisurile autentice $ sunt cele f:cute cu solenit:9ile cerute de lege, de un
func9ionar public care are dreptul de a func9iona ;n locul unde actul s"a ;ncheiat.
=xeplu: actele autentice notariale, hot:r?rile judec:tore<ti, procesele"verbale
;ntocite de agen9ii procedurali.
Fnscrisul sub sen:tur: privat: $ sunt acele ;nscrisuri care sunt ;ntocite de p:r9i
f:r: interven9ia vreunui organ al statului, senate de p:r9ile de la care ean:.
Kneori legea ipune condi9ii speciale de for:, pentru recunoa<tere.
!lte ;nscrisuri $ r:boaje, registrele coerciale, c:r9ile <i h?rtiile casnice,
en9iunea f:cut: de creditor pe titlul de crean9:, scrisorile telegra:.
!dinistrarea probei cu ;nscrisuri
"depunerea de ;nscrisuri de c:tre p:r9i se face al:turat cererii de cheare ;n
judecat:, respectiv al:turat ;nt?pin:riiEcererii reconven9ionale, ;n at?tea exeplare
c?te p:r9i sunt, plus un exeplar pentru instan9:,
"partea care a depus un ;nscris ;n copie certificat:, va avea asupra sa originalul
;nscrisului, pentru copara9ie,
";nscrisurile depuse de p:r9i ;n original vor putea fi restituite , dup: depunerea de
copii legalizate.
C?nd partea ;nvedereaz: c: partea potrivnic: de9ine un ;nscris privitor la pricin:,
instan9a poate ordona ;nf:9i<area lui (art. '0) Cod. pr. civ.+.
Dac: ;nscrisul se g:se<te ;n p:strarea unei autorit:9i sau altei persoane, instan9a
va dispune aducerea lui ;n terenul fixat, cu excep9ia situa9iilor prev:zute de art. '04 <i
'02 Cod. proc. civ.
Gerificarea de scripte
Presupune dou: proceduri:
1.
"verificarea de scripte,
"procedura falsului.
!.Procedura verific:rii de scripte
" prevede exclusiv ;nscrisurile sub sen:tur: privat: $ c?nd se contest: scrisul
sau sen:tura (art. '00, '0- Cod proc. civ.+.
Gerificarea ;nscrisului presupune uratoarele etape:
"pre<edintele instan9ei oblig: pe cel c:ruia i se atribuie scrisulEsen:tura s: scrie
<i s: seneze sub dictarea sa p:r9i din ;nscris,
"refuzul de a scrie se va considera recunoa<tere,
"dac: instan9a nu este l:urit: nici din copara9ia cu alte ;nscrisuri, va dispune
ca verificarea s: se fac: prin expert(Eexpertiz: grafologic: prin laboratorul de
criinalistic:+ oblig?nd p:r9ile s: depun: ;nscrisuri pentru verificare care vor fi
senate de pre<edinte, grefier <i p:r9i.
>ezultatul verific:rii de scripte se conseneaz: ;ntr"o ;ncheiere interlocutorie.
J.Procedura falsului
"prive<te actele autentice care, ;n privin9a constat:rilor personale ale agentului
constatator fac dovada p?n: la ;nscrierea ;n fals <i actele sub sen:tur: privat: dac: se
indic: autorul falsului,
"dac: una din p:r9i declar: c: scrisul sau sen:tura este fals: <i cealalt: parte nu
este de fa9:, instan9a va dispune ;nf:9i<area p:r9ilor ;n persoan:, la alt teren, c?nd
partea care a invocat ;nscrisul va ar:ta ijloacele sale de ap:rare <i va depune ;nscrisul
pentru verificare, p:r9ile pot fi reprezentate <i prin andatari cu procur: special:, dac:
dovedesc o ;piedicare bine ;nteeiat:,
"pre<edintele va constata, prin proces"verbal, starea aterial: a ;nscrisului
def:iat, dac: exist: pe el <ters:turi, ad:ugiri sau ;ndrept:ri, apoi ;l va sena, spre
neschibare <i"l va ;ncredin9a grefei, dup: ce va fi senat de grefier <i de p:r9i, dac:
p:r9ile nu vor sau nu pot s: seneze, se va face ar:tare ;n procesul"verbal,
"la ziua fixat:, pre<edintele ;ntreab: partea care a ;nf:9i<at ;nscrisul dac: ;n9elege
s: se foloseasc: de el, dac: partea lipse<te, nu voie<te s: r:spund: sau declar: c: nu se
ai folose<te de ;nscris, acesta va fi ;nl:turat, dac: partea care a def:iat ;nscrisul ca
fals lipse<te sau nu voie<te s: r:spund: sau nu st:ruie ;n declara9ie, ;nscrisul va fi socotit
ca recunoscut,
"dac: partea care defai: ;nscrisul ca fals arat: pe autorul sau coplicele
falsului, instan9a poate suspenda judecata pricinii, ;naint?nd ;nscrisul procurorului
;preun: cu procesul"verbal ce se va ;ncheia,
"c?nd nu este caz de judecat: penal: sau dac: ac9iunea public: s"a stins sau s"a
prescris, falsul se va cerceta de instan9a civil:, prin orice ijloace de dovad:.
4... P>7J! CK #!>T7>I
4...'.Considera9ii teoretice
1*
#artorii sunt persoane str:ine de interesele ;n conflict care relateaz: ;n fa9a
instan9ei despre acte sau fapte privitoare la pricina care se judec:, care pot servi la
rezolvarea ei.
#:rturia este declara9ia oral: f:cut: de o persoan: fizic: ;naintea instan9ei de
judecat:, cu privire la un fapt trecut, precis <i pertinent despre care are cuno<tin9:
personal.
4...).!disibilitatea probei cu artori
%aptele juridice pot fi probate cu artori.
Nu pot fi probate cu artori faptele naturale ca na<terea, c:s:toria, decesul <i nici
;potriva unei preten9ii legale absolute:
"actele juridice a c:ror valoare dep:<e<te cuantuul prev:zut de legi ()*/ lei+ $
art. ''1' alin. ' Cod civil,
"existen9a contractului verbal de ;nchiriere nepus ;n practic:,
";potriva unui ;nscris (art. ''1' alin. ) Cod civil+,
"peste cuprinsul unui ;nscris (art. ''1' alin. ) Cod civil+
"cu unele excep9ii configurate prin literatura de specialitate <i ;n practica
judiciar:.
=xcep9ii coune de la regulile prev:zute de art. ''1' alin. ' <i ) Cod civil
'. P:r9ile pot conveni ca <i ;n cazurile expuse dovada cu artori s: se
adinistreze,
). ;n aterie coercial:,
4. ;n dreptul failiei $ pentru dovada bunurilor proprii,
.. exist: un ;nceput de dovad: scris:. Poate avea aceast: valoare juridic: <i
refuzulEabsen9a $ f:r: otive teeinice de a r:spunde la interogatoriu.
*. iposibilitatea preconstituirii probei scrise (inclusiv iposibilitatea oral:+.
2. iposibilitatea conserv:rii probei scrise (cauze de for9: ajor:+.
4...4.!dinistrarea probei cu artori
Propunerea artorilor
3ub sanc9iunea dec:derii din prob:, cu excep9ia cazurilor prev:zute de art. 4- C.
proc. civ.:
" reclaantul arat: artorii in cererea de cheare ;n judecat: sau cel ai t?rziu
p?n: la pria zi de ;nf:9i<are.
" p?r?tul indic: artorii ;n ;nt?pinare sau cel ai t?rziu p?n: la pria zi de
;nf:9i<are.
!rt. '-2 alin, ) C. proc. civ. prevede c:, dac: proba cu artori a fost ;ncuviin9at:
;n cursul judec:9ii, partea este obligat:, sub sanc9iunea dec:derii, s: depun: lista
artorilor ;n teren de * zile de la ;ncuviin9are, iar dovada contrar: trebuie cerut:, sub
pedeapsa dec:derii, ;n aceea<i <edin9: dac: a?ndou: p:r9ile sunt de fa9: (art. '20 alin.
. C. proc. civ.+.
3e indic: nuele fiec:rui artor <i locul unde ureaz: a fi citat.
12
Instan9a poate :rgini nu:rul artorilor propu<i. ;n teeiul art. '-0 C. proc.
civ.
Fn ;ncheierea prin care s"a ;ncuviin9at proba cu artori se vor preciza <i faptele
asupra c:rora artorii vor fi asculta9i (teza probatorie+.
Fn teeiul art. '-2 alin. 4 C. proc. civ., instan9a poate dispune ;nlocuirea
artorilor, pentru otive ;nteeiate. Fn aceast: situa9ie, artorii vor fi indica9i ;n
teren de * zile de la ;ncuviin9are.
4.....Persoanele care pot fi ascultate ca artori
Fn principiu orice persoan: care are cuno<tin9: despre faptele cauzei poate fi
ascultat: ca artor ;n procesul civil.
!rt. '-1 C. proc. civ. stabile<te c: nu pot fi asculta9i ca artori :
_ rudele <i afinii p?n: la gradul III inclusiv ,
_ so9ul sau fostul so9 ,
_ interzi<ii <i cei declara9i de lege incapabili de a :rturisi ,
_ cei condana9i pentru :rturie incinoas:. Interdic9ia este absolut: pentru
ultiele dou: cazuri.
7 alt: interdic9ie este prev:zut: de art.'1/ C. proc. civ. care dispune c:. ;n
cauzele privitoare la starea civil: <i la divor9 pot fi audia9i artori cei care sunt rude <i
afini, dar nu <i descenden9ii.
!rt. '1' C. proc. civ. stabile<te c: sunt scuti9i de a fi artori :
_ Preo9ii, edicii, oa<ele, faraci<tii, avoca9ii, notarii publici <i alte
persoane pe care legea le oblig: s: p:streze secretul cu privire la faptele ;ncredin9ate
lor ;n exerci9iul profesiei ,
_ %unc9ionarii publici <i fo<tii func9ionari publici, asupra ;prejur:rilor secrete
de care au avut cuno<tin9: ;n aceast: calitate ,
_ Cei care prin r:spunsurile lor s"ar expune ei ;n<i<i sau ar expune pe vreuna
din persoanele ar:tate ;n art. '-1 la punctele ' si ) la o pedeaps: penal: sau la dispre9ul
public.
4...*.!scultarea propriu zis:
Pre<edintele, ;nainte de a lua :rturia, va cere artorilor s: arate :
'. nuele. ;ndeletnicirea, locuin9a <i v?rsta ,
). dac: este rud: sau afin cu una din p:r9i <i ;n ce grad ,
4. dac: se afl: ;n serviciul uneia din p:r9i ,
.. dac: este ;n judecat:, ;n du<:nie sau ;n leg:turi de interes cu vreuna din
p:r9i.
!rt. '12 C. proc. civ. prevede c: fiecare artor va fi ascultat deosebit, cei
neasculta9i neput?nd fi de fa9:.
7rdinea ascult:rii artorilor va fi statornicit: de pre<edinte, 9in?nd seaa <i de
cererea p:r9ilor.
Dup: ascultare, artorul r:?ne ;n sala de <edin9: p?n: la sf?r<itul cercet:rii,
afar: nuai dac: instan9a hot:r:<te altfel.
10
#artorul nu are voie s: citeasc: un r:spuns scris de ai ;nainte , el se poate
folosi ;ns: de ;nsen:ri cu ;ncuviin9area pre<edintelui, dar nuai cu privire la cifre sau
denuiri.
#:rturia se va scrie de grefier, dup: dictarea pre<edintelui sau a judec:torului
delegat, <i va fi senat: pe fiecare pagin: <i la sf?r<itul ei de judec:tor. grefier <i
artor, dup: ce acesta a luat cuno<tin9: de cuprins. Dac: artorul nu voie<te sau nu
poate s: seneze, se

face vorbire despre aceasta.
7rice ad:ugiri, <ters:turi sau schib:ri ;n cuprinsul :rturiei trebuie ;ncuviin9ate
<i senate de judec:tor, de grefier <i artor, sub pedeaps: de a nu fi 9inute ;n sea:, ;n
teeiul art. '1- alin. ) C. proc. civ.
&ocurile nescrise din declara9ie trebuie ;plinite cu linii, astfel ;nc?t s: nu se
poat: ad:uga niic.
4.*. =xpertiza
4.*.'.Considera9ii teoretice
=xpertiza este un ijloc de proba9iune regleentat ;n art. )/' " )'. C. proc. civ.
4.*.).!disibilitatea expertizei
C?nd pentru l:urirea unor ;prejur:ri de fapt instan9a consider: necesar s:
cunoasc: p:rerea unor speciali<ti, va nui, la cererea p:r9ilor ori din oficiu, unul sau
trei exper9i, stabilind prin ;ncheiere punctele asupra c:rora ei ureaz: s: se pronun9e <i
terenul ;n care trebuie s: efectueze expertiza, astfel cu prevede art. )/' C. proc. civ.
4.*.4.!dinistrarea expertizei
Propunerea expertizei se face de p:r9i sau instan9a din oficiu poate dispune
efectuarea ei.
Proba se ;ncuviin9eaz: prin ;ncheiere, se solicit: biroului local de expertiz:
recoandarea unui nu:r de exper9i, din care instan9a va nui un expert.
Dac: s"a ;ncuviin9at expertiza, partea care a propus"o este obligat: ca ;n teren
de * zile de la ;ncuviin9are s: depun: sua stabilit: de instan9: ca onorariu provizoriu
pentru expertiz:.
Fn ;ncheiere se vor en9iona obiectivele la care expertul va trebui s: r:spund:.
Pentru depunerea jur:?ntului exper9ii vor fi chea9i ;n caera de consiliu,
;ndat: dup: nuire, f:r: citarea p:r9ilor. Instan9a va constata depunerea jur:?ntului
prin ;ncheiere, ;n teeiul art. )/2 alin. ) C. proc. civ.
Dac: instan9a nu este l:urit: prin expertiza f:cut:, poate dispune ;ntregirea
expertizei sau o nou: expertiz:. =xpertiza contrarie va trebui cerut: otivat la priul
teren dup: depunerea lucr:rii (art. )') C. proc. civ.+.
4.2.C=>C=T!>=! &! %!S! &7CK&KI
4.2.'.Considera9ii teoretice
=ste un act procedural care are ca scop cercetarea ;n afara instan9ei a unor probe
ateriale.
1-
Duce la constatarea neijlocit: a st:rii <i situa9iei unui obiect, a locului <i
odului de a<ezare a unor lucruri, a unor bunuri iobile sau obile netransportabile ;n
instan9:.
Partea interesat: solicit: ;ncuviin9area acestui ijloc de prob:, iar instan9a, dac:
apreciaz: c: proba este concludent:, o adite printr"o ;ncheiere, ;n care se vor ar:ta
punctele ;n discu9ie care ureaz: a fi l:urite la fa9a locului, <i terenul fixat de
instan9: pentru efectuarea cercet:rii, la care p:r9ile sunt citate, !rt. )'* C. proc. civ.
prevede c: ;n ;ncheiere se vor en9iona ;prejur:rile de fapt pentru a c:ror l:urire a
fost ;ncuviin9at: proba.
P:r9ile prezente la aditerea probei iau cuno<tin9: de terenul fixat chiar ;n
<edin9a de judecat:, iar p:r9ile care lipsesc vor fi citate, indic?ndu"se data <i locul unde
ureaz: a se prezenta.
4.2.).!dinistrarea probei
Instan9a poate asculta la fa9a locului pe artori <i exper9i, care vor fi cita9i pentru
data <i locul unde se efectueaz: cercetarea local:.
Cercetarea efectuat: f:r: citarea p:r9ilor este lovit: de nulitate.
>ezultatul cercet:rii la fa9a locului se conseneaz: ;ntr"un proces verbal
con9in?nd descrierea opera9iilor efectuate la fata locului , procesul verbal se depune la
dosar.
3pre deosebire de cercetarea la fa9a locului, ancheta social: este efectuat: de
delegatul autorit:9ii tutelare (obligatorie ;n unele cauze, de ex. ;ncredin9area inorilor
sau stabilirea locuin9ei acestora+.
4.0.INT=>7H!T7>IK&
!rt. )'- prevede c: se va putea ;ncuviin9a chearea la interogator, c?nd este
privitor la fapte personale, care, fiind ;n leg:tur: cu pricina, pot duce la dezlegarea ei.
Interogatoriul este ijlocul procedural prin care se poate ajunge la ob9inerea
:rturisirii judiciare. #:rturisirea este un ijloc de prob: <i un act de dispozi9ie al
p:r9ii.
4.-.#:rturisirea.
4.-.'.Defini9ie <i felurile :rturisirii
#:rturisirea sau recunoa<terea este ijlocul de prob: prin care o parte confir:
existen9a unui fapt pe care partea advers: ;<i ;nteeiaz: o preten9ie sau o ap:rare,
confirare care produce consecin9e juridice ;potriva autorului s:u.
!rt. ')/. C. civ. prevede c: :rturisirea poate fi extrajudiciar: <i judiciar:.
#:rturisirea extrajudiciar: este cea f:cut: ;n afara judec:rii procesului. Poate fi
scris: sau verbal:. #:rturisirea extrajudiciara scris: const: ;n declara9ia p:r9ii ;ntr"o
cerere adresat: unui organ de stat, sau consenat: ;ntr"un proces verbal ;ntocit de
executorul judec:toresc, :rturisirea judiciar: f:cuta ;ntr"un alt proces.
#:rturisirea judiciar: este cea ob9inut: ;n cursul judec:9ii, ;n fa9a instan9ei, prin
interediul interogatoriului. Poate fi f:cut: <i spontan, consen?ndu"se ;n ;ncheierea
de <edin9:.
11
4.-.). !disibilitatea :rturisirii
#:rturisirea prive<te fapte personale, care, fiind ;n leg:tur: cu pricina, pot duce
la dezlegarea ei <i se poate referi nuai la ;prejur:ri de fapt. Condi9ii de adisibilitate
:
_ poate fi f:cut: nuai ;n leg:tur: cu drepturile de care partea poate s: dispun: ,
_ voin9a celui care face recunoa<terea trebuie s: fie con<tient: <i liber: ,
_ capacitatea necesar: pentru ;ncheierea actelor de dispozi9ie (inorii si interzi<ii
judec:tore<ti nu pot face :rturisiri valabile+ ,
_ nu trebuie acceptat: de cealalt: parte , este irevocabila. Poate fi revocata ;n od
excep9ional, pentru eroare de fapt ,
_ poate fi f:cut: de titularul dreptului sau de un andatar cu procur: special: ,
_ este expres: , excep9ia de la aceast: regul: este prev:zut: de art. ))* C. proc.
civ. : instan9a poate socoti refuzul nejustificat de a r:spunde la interogatoriu sau
neprezentarea la interogatoriu ca o :rturisire deplin:.
_ este adisibil: ;n toate ateriile, cu excep9ia prev:zut: de art. 2') C. proc. Civ.
care interzice folosirea interogatoriului pentru dovedirea otivelor de divor9. , art. 4'
alin. ) C. proc. civ.. interzice folosirea interogatoriului ca ijloc de dovad: a otivelor
de recuzare.
4.-.4.!dinistrarea probei :rturisirii. Interogatoriul
Fn Codul de procedur: civil: este regleentat: odalitatea de ob9inere a
:rturisirii la cererea p:r9ii potrivnice sau la ini9iativa instan9ei.
Declara9iile spontane se conseneaz: ;n ;ncheierea de <edin9:.
4.-....Propunerea interogatoriului
>eclaantul poate propune proba prin cererea de cheare ;n judecat:, iar p?r?tul
prin ;nt?pinare. Partea respectiv: va fi citat: cu en9iunea de a se prezenta la
interogatoriu.
Dac: interogatoriul p:r9ii adverse nu s"a solicitat astfel, opereaz: dec:derea din
prob:. =xcep9iile de la aceast: regul: sunt prev:zute de art. '4- C. proc. civ. :
" pct. 4 : partea este prezent:, astfel c: adinistrarea probei nu ;nt?rzie judecata ,
" pct. . : proba nu a fost cerut: din cauza lipsei de preg:tire a p:r9ii.
4.-.* 7biectul interogatoriului
` ;ntreb:rile privesc chestiuni de fapt ,
` faptele s: fie personale ale p:r9ii cheate la interogatoriu ,
` faptele s: fie ;n leg:tur: cu pricina, put?nd duce la dezlegarea ei.
4.-.2.Persoanele care pot r:spunde la interogatoriu
Nuai p:r9ile din proces pot r:spunde la interogatoriu : reclaant, p?r?t,
intervenient cheat ;n garan9ie, cheat ;n judecat: ;ntruc?t ar putea pretinde acelea<i
drepturi ca <i reclaantul, cel ar:tat de p?r?t ca titular al dreptului.
Partea trebuie sa se prezinte personal ;n fa9a instan9ei, sau andatar cu
;puternicire special:.
'//
!rt. ))4 alin. ' C. proc. civ. prevede c: partea care are doiciliul ;n str:in:tate
va putea fi interogat: prin cel care o reprezint: ;n judecat:. Interogatoriul va fi
counicat ;n scris andatarului, care va depune r:spunsul p:r9ii dat ;n cuprinsul unei
procuri speciale <i autentice.
Fn ceea ce"i prive<te pe incapabili, art. ))/ C. proc. civ. prevede c: interogatoriul
se poate lua reprezentan9ilor legali, doar cu privire la actele <i faptele s:v?r<ite de ei ;n
aceast: calitate.
!rt. ))) C. proc. civ. stabile<te c: statul <i celelalte persoane juridice de drept
public, precu <i persoanele juridice de drept privat vor r:spunde ;n scris la
interogatoriul care li se va counica. !cesta trebuie senat de organul care reprezint:
persoana juridic: ;n od valabil. Consilierul juridic nu poate s: fac: recunoa<teri ;n
baza ;puternicirii generale, av?nd nevoie de o delega9ie special:.
Fn cazul societ:9ilor coerciale de persoane, asocia9ii cu drept de reprezentare
vor fi cita9i personal la interogatoriu.
4.-.0.&uarea interogatoriului
Partea care a propus interogatoriul sau instan9a din oficiu foruleaz: ;n scris
interogatoriul.
Pe aceea<i foaie se conseneaz: <i r:spunsurile.
Fn practic:, ;ntreb:rile sunt trecute ;n partea st?ng: a foii, f:r: a dep:<i ju:tatea
acesteia, iar r:spunsurile se trec pe ju:tatea din dreapta a colii, ;n ordinea <i ;n dreptul
fiec:rei ;ntreb:ri.
3e nueroteaz: cu acela<i nu:r at?t ;ntrebarea c?t <i r:spunsul dat la ;ntrebarea
respectiv:.
Interogatoriul va fi senat pe fiecare pagin: de pre<edinte, grefier, de cel care '"a
propus <i de partea care a r:spuns. Dac: se fac ad:ugiri, <ters:turi sau schib:ri,
acestea vor fi senate ;n acela<i od, sub sanc9iunea de a nu fi luate ;n considerare.
Dac: p:r9ile nu vor sau nu pot s: seneze, se va en9iona aceast: ;prejurare ;n
josul interogatoriului (art. ))' C. proc. civ.+.
4.1.P>=RK#SII&=
4.1.'.Definirea no9iunii
!rt. ''11 C. civ. define<te prezu9iile ca fiind consecin9ele pe care legea sau
agistratul le trage dintr"un fapt cunoscut la un fapt necunoscut.
Prin prezu9ii nu se dovede<te direct faptul probator, ci un alt fapt vecin <i
conex, din a c:rui existen9: se va trage concluzia cu privire la existen9a sau inexisten9a
faptului necunoscut care trebuie dovedit.
3unt probe indirecte, rezultatul a dou: ra9ionaente :
" din cunoa<terea probelor directe rezult: existen9a ;n trecut a unui fapt, vecin si
conex cu faptul generator de drepturi ,
" din cunoa<terea faptului vecin <i conex, rezult: existen9a faptului principal,
datorit: leg:turii de conexitate dintre aceste dou: fapte.
'/'
4.1.).%elurile prezu9iilor
'. Prezu9ii legale sunt deterinate liitativ de lege " de exeplu puterea
lucrului judecat, sau andatul tacit reciproc ;ntre so9i. 3unt de dou: feluri :
" absolute " ;potriva lor nu este peris: dovada contrar:, doar :rturisirea dac:
este adisibil:. Dac: nu, aceste prezu9ii sunt absolute irefragabile " de ex. puterea
lucrului judecat ,
" relative " ;potriva lor se poate face dovada contrar:, uneori nuai de c:tre
anuite persoane " de ex. nuai so9ul aei poate cobate prezu9ia de paternitate,
prin t:g:duirea paternit:9ii, sau nuai prin anuite ijloace de prob:, sau ;n anuite
condi9ii.
). Prezu9iile siple nu sunt deterinate de lege , judec:torul le trage de la un
fapt cunoscut la un fapt necunoscut, din anuite probe sau ;prejur:ri.
Capitolul .. 3uspendarea judecatii
..'. Definitie
3uspendarea judecatii reprezinta incidentul procedural care consta in oprirea
cursului judecatii din cauze dependente sau independente de vointa partilor.
..)Clasificarea suspendarii
3uspendarea se clasifica in
" suspendare voluntara
" suspendare legala de drept
" suspendare legala facultativa
a+ suspendarea voluntara intervine ca efect al anifestarii de vointa a partilor $
expresa ( cand aandoua partile o cer+ sau cand niciuna dintre partile legal citate nu se
prezinta in instanta si nu au solicitat judecata in lipsa.(art ).) cod pr. civ+.
3uspendarea voluntara a judecatii constituie o aplicatie a principiului
disponibilitatii procesului civil.
Instanta este obligata sa suspende judecata ai inaintea oricarei alte asuri in
conditiile in care sunt indeplinite conditiile suspendarii facultative.
b+ suspendarea legala de drept este regleentata de art ).4 cod pr. civ.
Cazurile in care opereaza suspendarea legala de drept sunt:
Prin oartea uneia dintre parti, afara de cazul cand partea interesata cere teren
pentru introducerea in judecata a ostenitorilor,
Prin interdictie sau punere sub curatela a unei parti pana la nuirea tutorelui sau
curatorului,
Prin oartea andatarului uneia din parti, intaplata cu ai putin de '* zile
inainte de ziua infatisarii,
Prin incetarea functiei tutorelui sau curatorului,
Prin deschidferea procedurii reorganizarii judiciare si a falientului asupra
reclaantului in teeiul unei hotarari judecatoresti irevocabile.
'/)
3uspendarea opereaza in puterea legii, instanta avand obligatia doar sa o constate.
Daca oricare dintre faptele enuerate intervine dupa inchiderea dezbaterilor nu
opereaza suspendarea.
c+suspendarea legala facultativa
=ste regleentata de art ).. cod pr. civ si reprezinta situatiile in care intervenirea
anuitor iprejurari prevazute de lege poate sa atraga suspendarea, in functie de
aprecierea instantei si anue:
Cand dezlegarea pricinii atarna in tot sau in parte de existenta sau neexistenta
unui drept care face obiectul unei alte judecati,
Cand s"a inceput urarirea penala pentru o infractiune care ar avea o inraurire
hotaratoare asupra hotararii ce ureaza sa se dea.
In abele situatii suspendarea va dura pana cand hotararea in pricina care a
otivat suspendarea a devenit irevocabila.
..4.!specte procedurale
Instanta se pronunta asupra suspendarii prin incheiere.
#otivele care au ipus sau au deterinat suspendarea vor fi redate in incheiere,
cu atat ai ult in cazul suspendarii legale facultative.
Incheierea de suspendare a judecatii poate fi atacata cu recurs, de la counicare,
pe toata durata suspendarii, cu exceptia incheierilor date de instanta de recurs care sunt
irevocabile, indiferent de tipul suspendarii care s"a pronuntat.
8udecata reincepe prin cererea de redeschidere a judecatii facuta de catre una
dintre parti $ in cazul suspendarii voluntare, respectiv prin cererea de redeschidere in
care sunt indicati ostenitorii, , tutorele, curatorul\..etc, in cazul suspendarii legale de
drept.
>enuntarea la judecata si renuntarea la drept
3ediul ateriei: art ).2").0 cod pr. civ.
*.'. Definire
!bele fore de renuntare constituie acte procedurale de dispozitie ale partii
reclaante.
>enuntarea la judecata poarte fi facuta in tot cursul judecatii, in fata priei
instante sau a instantelor de control juudiciar, prin cerere scrisa sau declaratie orala data
in fata instantei.
Daca renuntarea intervine dupa counicarea cererii de cheare in judecata, la
cererea paratului, reclaantul renuntator poate fi obligat la cheltuieli de judecata.
Daca renuntarea intervine dupa intrarea in dezbateri, instanta nu poate lua act de
renuntare decat daca paratul consite la aceasta., cu exceptia situatiei proceselor de
divort.
Instanta va lua act de renuntarea la judecata printr"o incheiere supusa doar
recursului. >enuntarea la judecata a titularului unei cereri nu afecteaza judecata
'/4
celorlalte cereri din proces (reconventionala, de interventie in interes propriu, etc+ care
va continua.
>enuntatorul poate oricand initia o noua judecata cu privire la acelasi drept daca
dreptul subiectiv nu s"a prescris.
>enuntarea la dreptul subiectiv dedus judecatii poate avea loc oricand in cursul
judecatii, anifestata verbal in sedinta de judecata sau prin inscris autentic.
>enuntarea se va constata de catre instanta printr"o hotarare data fara drept de
apel.
>enuntatorul nu va putea initia o noua judecata cu privire la dreptul la care a
renuntat.
Capitolul 2. Periarea
3ediul ateriei: art.).-")*. Cod procedur: civil:
2.'.Defini9ie.
Periarea este sanc9iunea procedural: care deterin: stingerea procesului civil $
indiferent de faza ;n care se g:se<te $ datorit: r:?nerii sale ;n nelucrare, din vina
p:r9ii, ;n intervelul de tip prev:zut de lege(' an ;n aterie civil: <i 2 luni ;n aterie
coercial:+.
Periarea are o natur: juridic: ixt: este o sanc9iune procedural: (pentru
nerespectarea terenului stabilit de lege ca liit: a pasivit:9ii p:r9ii+ dar <i o prezu9ie
de desistare de proces derivat: din lipsa de st:ruin9: ;n judecat: o durat: de tip ai
;ndelungat: dec?t perite legea.
2.).7biectul peri:rii.
3ediul ateriei: art.).- alin.' Cod procedur: civil:. Potrivit acestuia, A7rice
cerere de cheare ;n judecat:, contesta9ie, apel, recurs, revizuire <i orice alt: cerere de
reforare sau revocare se peri: de drept, chiar ;potriva incapabililor, dac: a r:as
;n nelucrare din vina p:r9ii tip de ' an6.
Periarea stinge judecata oric:rei cereri care oblig: instan9a la solu9ionarea sa ;n
fond. =a opereaz: <i ;n ateria execut:rii pentru care este regleentat: distinctiv
potrivit art.4-1, 41/ Cod procedur: civil:. 3anc9iunea nu se aplic: cererilor forulate ;n
procedur: necontencioas:.
De aseenea, periarea nu opereaz: fa9: de ac9iunea civil: din cadrul procesului
penal, ;ntruc?t derularea procesului penal este guvernat: de principiul oficialit:9ii <i nu
depinde de voin9a p:r9ilor.
2.4.Condi9iile peri:rii.
Pentru aplicarea sanc9iunii peri:rii, este necesar: ;ndeplinirea cuulativ: a
ur:toarelor condi9ii:
"instan9a s: fie investit: cu o cerere care iplic: o solu9ie asupra fondului (;n
pri: instan9: sau ;ntr"o cale de atac+,
"judecata s: r:?n: ;n nelucrare tip de ' an ;n aterie civil: <i 2 luni ;n aterie
coercial:,
'/.
"l:sarea pricinii ;n nelucrare s: se datoreze culpei p:r9ii.
2...Calculul terenului
Calculul terenului de periare se face potrivit art.'/' alin.4 Cod procedur:
civil:(deci se ;pline<te ;n ziua corespunz:toare zilei de plecare+
Riua de plecare a terenului este ziua ;ndeplinirii ultiului act de procedur:.
=xeplu: constituie ziua de ;nceput a terenului de periare, ziua ;n care s"a
pronun9at ;ncheierea de suspendare a judec:9ii confor art.).) pct.) Cod procedur:
civil: sau pronun9at ;ncheierea de suspendare a judec:9ii confor art. '**
'
Cod
procedur: civil: (pentru c: partea are obliga9ia de a st:rui ;n continuarea judec:9ii
suspendate+.
Terenul de periare curge continuu (regul:+.
Prin excep9ie terenul de periare este susceptibil de ;ntrerupere sau suspendare.
2.*.Fntreruperea peri:rii
3ediul ateriei: art.).1 Cod procedur: civil:
Periarea se ;ntrerupe prin ;plinirea unui act de procedur: f:cut ;n vederea
judec:rii procesului de c:tre partea care justific: un interes. !ctul de procedur:
;ntrerup:tor trebuie s: aib: ca finalitate continuarea judec:9ii.
Fn cazul coparticip:rii procesuale, actul de procedur: ;ntrerup:tor al peri:rii
;ntocit de c:tre un coparticipant ;ntrerupe periarea pentru to9i coparticipan9ii
(art.)*' Cod procedur: civil:+. !ceasta constituie o excep9ie de la principiul
independen9ei procesuale consacrabile art..- Cod procedur: civil:.
!ctul de ;ntrerupere al peri:rii poate proveni <i de la procuror
Fntreruperea peri:rii <terge terenul curs anterior actului de procedur:
;ntrerup:tor. Dac: pricina r:?ne din nou ;n nelucrare, ;ncepe s: curg: un nou teren.
2.2.3uspendarea peri:rii.
3ediul ateriei: art.)*/ Cod procedur: civil:
3uspendarea terenului de periare opereaz: ;n ur:toarele situa9ii:
";n cazurile suspend:rii legale de drept a judec:9ii (art.).4 Cod procedur: civil:+
dac: faptul care a prilejuit suspendarea terenului de periare a intervenit ;n ultiile 2
luni ale terenului. Fn aceste situa9ii durata suspend:rii peri:rii este de 4 luni de la
data la care s"au petrecut faptele.
Potrivit art.).4 Cod procedur: civil: cazurile de suspendare legale de drept a
judec:9ii sunt:
"oartea uneia dintre p:r9i,
"punerea sub interdic9ie sau curatela a uneia dintre p:r9i $ p?n: la nuirea
tutorelui sau curatorului,
"oartea andatarului uneia dintre p:r9i,
";ncetarea func9iei tutorelui sau curatorului,
"deschiderea procedurii reorganiz:rii judiciare <i a falientului reclaantului.
'/*
Dac: oricare dintre aceste situa9ii a intervenit ;n ultiile 2 luni ale peri:rii,
curgerea terenului de periare se ;ntrerupe tip de 4 luni. Dup: ;plinirea acestui
teren, terenul de periare curs anterior cauzei de suspendare se adaug: terenului
de periare care va curge ulterior suspend:rii.
=xeplu:
Dac: judecata este suspendat: la './4.)//4, terenul de periare s"ar ;plini la
'. /4.)//.. Fn ultiele 2 luni ale terenului de un an intervine decesul p:r9ii (a ales
ca dat: ipotetic: a decesului )/.'/.)//4+. &a acest oent, curgerea terenului de
periare se suspend: pe o durat: de 4 luni (;n intervalul )/.'/.)//4 $ )/./'.)//.+.
Terenul de periare ;<i va relua cursul la )/. /'. )//. <i va curge p?n: c?nd perioada
de tip curs: anterior suspend:rii (anterior decesului p:r9ii+ adunat: cu perioada curs:
dup: cele trei luni de suspendare ;nsueaz: un an. Terenul de periare se ;pline<te
la './2.)//..
"c?t tip partea este ;pedicat: s: st:ruie ;n judecat: datorit: unor ;prejur:ri
ai presus de voin9a ei.
=xeplu: cazul unei boli grave care pune partea ;n iposibilitatea de a st:rui ;n
judecat:.
Proba acestor ;prejur:ri se face de c:tre partea care o invoc:. 3tabilirea acestor
;prejur:ri constituie atributul instan9ei, pe baza oric:rui ijloc de prob:.
2.0.=fectele suspend:rii terenului de periare.
3uspendarea nu <terge terenul curs anterior. Cursul terenului de periare va
continua de la oentul ;ncet:rii suspend:rii <i se va ad:uga terenului curs anterior.
&:sarea pricinii ;n nelucrare s: se datoreze culpei p:r9ii.
3ediul ateriei: art.).- Cod procedur: civil:
Periarea este o sanc9iune. 7rice sanc9iune iplic: ;n od necesar o culp:.
Fn absen9a culpei nu se aplic: sanc9iunea.
Culpa poate fi prezuat: (prezu9ie sipl:+ ori de c?te ori se constat:
pasivitatea total: a p:r9ii.
Fn od expres, legea prevede ;ns: cazurile ;n care culpa p:r9ii este exclus:
(art.).- alin.' <i alin.) Cod procedur: civil:+:
'.C?nd actul de procedur: ureaz: s: fie ;ndeplinit din oficiu. Totu<i, dac:
;ndeplinirea din oficiu a actului de procedur: era condi9ionat: de un actEfapt al p:r9ii,
care nu a fost ;ndeplinit, periarea opereaz:,
). C?nd f:r: vina p:r9ii cererea nu a ajuns la instan9a copetent:,
=xeplu: Fn cazul declin:rii de copeten9:, dosarul nu a fost ;naintat instan9ei
copetente, periarea nu opereaz: pentru c: partea nu are nici o culp:.
4.C?nd f:r: vina p:r9ii, nu se poate stabili teren de judecat:.
=xeplu: c?nd dosarul nu a figurat ;n <edin9: pentru care a fost stabilit teren,
iar dosarul r:?ne astfel ;n nelucrare. Periarea nu opereaz: pentru c: partea nu are
culp: pentru neacordarea unui nou teren.
2.-.Procedura constat:rii peri:rii
'/2
3ediul ateriei: art.)*) Cod procedur: civil:
Periarea opereaz: de drept (prin sipla ;plinire a terenului+.
=a trebuie constatat: de c:tre instan9a pentru stabilirea ;ndeplinirii condi9iilor
peri:rii.
Constatarea peri:rii se face din oficiu sau la cererea p:r9ii interesate.
Invocarea peri:rii poate fi f:cut::
"pe calea excep9iei, ;n Caera de consiliu sau ;n <edin9: public:,
=xcep9ia presupune existen9a unui teren de judecat: stabilit de<i terenul de
periare se ;plinise.
"prin cerere. Cererea de periare se foruleaz: atunci c?nd dosarul se afl: ;n
nelucrare.
2.1.Constatarea peri:rii.
3ediul ateriei: art.)*4 Cod procedur: civil:
Cererea se solu9ioneaz: de un coplet cu aceea<i copunere sau constituire ca <i
pentru judecata cererii supuse peri:rii.
3olu9ionarea excep9iei sau a cererii de periare presupune ;ntotdeauna citarea
p:r9ilor <i dezbaterea contradictorie a inciden9ei condi9iilor privind periarea.
Dac: se constat: c: nu sunt ;ndeplinite condi9iile peri:rii, instan9a pronun9: o
;ncheiere. !ceasta poate fi atacat: odat: cu fondul.
Dac: se constat: c: sunt ;ndeplinite condi9iile peri:rii, instan9a pronun9: o
hot:r?re. !ceasta poate fi atacat: cu recurs ;n * zile de la pronun9are. >ecursul poate fi
exercitat doar atunci cand procesul care se peri: presupune (pentru ipoteza
solu9ion:rii ;n fond+ o hot:r?re susceptibil: de exercitare a unei c:i de atac.
2.'/.=fectele peri:rii.
3ediul ateriei: art.)*. Cod procedur: civil:
Periarea stinge procesul ;n faza ;n care se g:se<te <i toate consecin9ele
procesuale ale actelor de procedur: ;ndeplinite (inclusiv efectul de ;ntrerupere a
prescrip9iei extinctive a dreptului la ac9iune+, f:r: a stinge dreptul subiectiv sau dreptul
la ac9iune.
Dup: periare, p:r9ile se g:sesc ;n aceea<i situa9ie cu cea anterioar: proov:rii
cererii de cheare ;n judecat:.
=xcep9ie: Dac: ulterior constat:rii peri:rii cererii de cheare ;n judecat: se
foruleaz: o nou: cerere, p:r9ile pot folosi dovezile adinistrate ;n cursul judec:9ii
cererii periate, dac: instan9a consider: c: nu este necesar: refacerea lor (art.)*. alin.)
Cod procedur: civil:+.
Dac: se peri: apelul, hot:r?rea dat: ;n pri: instan9:, devine definitiv: <i
irevocabil: la data r:?nerii irevocabile a hot:r?rii prin care se constat: periarea
(hot:r?rea care poate fi atacat: cu recurs ;n * zile de la pronun9are+.
Dac: se peri: recursul, hot:r?rea recurat: devine irevocabil: la data pronun9:rii
hot:r?rii prin care se constat: periarea . Dreptul pentru exercitarea c:ii de atac este
unic <i se epuizeaz: prin chiar faptul exercit:rii lui.
'/0
Dac: s"a periat o cale extraordinar: de atac, o atare cerere (pentru acelea<i
otive+ nu ai poate fi reiterat:.
2.''Principiul indivizibilit:9ii peri:rii
Periarea are un caracter indivizibil.
7pereaz: asupra tuturor cererilor forulate ;n faza procesual: ;n care intervine
periarea <i ;n privin9a tuturor p:r9ilor, indiferent de pozi9ia lor procesual:.
3anc9iunea peri:rii este indivizibil:. Prin aceasta se ;n9elege c: sanc9iunea este
aplicat: tuturor p:r9ilor din proces (persoane fizice sau juridice+, indiferent de calitatea
procesual: a acestora, inclusiv ;n ipotezele coparticip:rii procesuale, a conex:rii ori a
existen9ei unor cereri de atragere a ter9ilor ;n proces.
Periarea se aplic: si persoanelor incapabile (art. ).- alin.' Cod procedur:
civil:+.
Periarea se aplic: tuturor subiec9ilor de drept procesual (persoan: fizic:, chiar
incapabil: sau persoan: juridic:+.
Capitolul 0. N7T!>!>I&=
0.'. Dispozitii generale
Notararea reprezinta actul final al judecatii pronuntat de catre instanta cu privire
la litigiul dintre parti.
Denuiri particulare ale hotararii:
" sentinte ^ acele hotarari prin care se rezolva fondul cauzei in pria instanta,
"decizii ^ acele hotarari prin care se solutioneaza apelul, recursul, recursul in
interesul legii,
" incheieri ^ toate celelate hoatarari date de instanta in cursul judecatii
0.).Dispozitii procedurale privind adoptarea hotararii
Notararea reprezinta parerea judecatorilor adoptata cu ajoritate dupa sfarsitul
dezbaterilor si chibzuirea in secret a acestora (in sedinta sau in caera de consiliu+.
Daca ajoritatea nu se poate intruni pricina se va judeca din nou in coplet de
divergenta, in aceeasi zi sau in cel ult * zile. Dezbaterile vor fi reluate asupra
punctelor raase in divergenta iar daca dupa judecarea divergentei vor fi ai ult de
doua pareri, judecatorii ale caror pareri se apropie ai ult sunt datori sa se uneasca
intr"o singura parere
Dupa intrunirea ajoritatii rezultatul deliberarii se consenbeaza intr"o inuta ,
sub sanctiunea nulitatii, care va arata , cand este cazul, si opinia separata a judecatorilor
aflati in inoritate.
Notararea se pronunta de catre presedintele de coplet in sedinta publica chiar in
lipsa partilor.
Nici un judecator nu poate reveni asupra parerii sale dupa pronunrarea in sedinta
publica.
#inuta se conseneaza in condica de sedinta.a fiecarei instante.
'/-
Pronuntarea hotararii poate fi aanata in od exceptional, de regula cu 0 zile
( fac exceptie ateriile special regleentate, cu ar fi ateria conflictelor de drepturi,
cauzele privind protectia inorilor, etc+. Notararea va fi counicata partilor in copie
atunci cand este necesar pentru curgerea terenului de exercitare a apelului sau a
recursului. Notararile irevocabile nu se counica.
Notararea se pronunta in nuele legii si va cuprinde:
!ratarea instantei si nuele judecatorilor care au luat parte la judecata,
Nuele, doiciliul sau resedinta partilor, calitatea in care s"au judecat, nuele
andatarilor sau a reprezentantilor legali si al avocatilor,
7biectul cererilor si sustinerile in prescurtare ale partilor cu aratarea dovezilor ,
aratarea concluziilor procurorului,
#otivele de fapt si de drept care au forat convingerea instantei, cu si cele
pentru care s"au inlaturat cererile partilor, dispozitivul, calea de atac si terenul in care
se poate exercita,
#entiunea ca pronuntarea s"a facut in sedinta publuica, precu si senaturile
judecatorilor si grefierului.
#otivarea hotararii se va face , de regula , in cel ult 4/ de zile de la pronuntare.
!daugirile, stersaturile sau schibarile in hotarare vor trebui senate de
judecator sub pedeapsa de a nu fi tinute in seaa.
Notararea se va face in doua exeplare originale dintre care unul se va coase la
dosar iar cel de"al doilea se va pastra la apa de hotarari a instantei. Dupa pronuntarea
hotararii partea poate sa declare ca renunta la exercitarea caii de atac, in instanta,
renuntare despre care se va face entiune intr"un proces" verbal ce se va incheia cu
aceasta ocazie senat de presedintele de coplet si de catre grefier. >enuntarile pot fi
forulate si ulterior, prin inscris autentic sau prin infatisarea partii care renunta in fata
presedintelui de coplet. Notararile investite cu forula executorie si vor fi inanate
nuai partii care a castigat procesul.
Nu se investesc cu forula executorie ;ncheierile executorii, hotararile executorii
provizoriu, alte hot:r?ri sau ;nscrisuri prev:zute de lege, care se execut: f:r: forul:
executorie(art. 40. alin. ' Cod procedur: civil:, odificat prin &egea nr. .*1E)//2+.
=fectele hotararii judecatoresti
Dezinvesteste instanta de solutionarea procesului,
Notararea pronuntata are forta probatorie a unui inscris autentic,
Notararea constituie titlu executoriu putand fi pusa in executare de regula intr"un
teren de 4 ani,
Notararea produce efecte retroactive in sensul ca, constata drepturi
preexistente(caracter declarativ+,
Notararea definitiva are autoritate de lucru judecat.
Capitolul -. Notararile partiale
"art.)0/ cod pr. civ.
'/1
3e pronunta atunci cand paratul recunoaste o parte din pretentiile reclaantului,
la cererea acestuia si nuai in asura recunoasterii.
Notararea se da fara drept de apel.
Capitolul 1. Notararile care consfintesc invoiala partilor
!rt. )0'")04 cod pr. civ.
>eflecta invoiala partilor asupra litigiului dedus judecatii . !ceasta invoiala va fi
infatisata in scris si va alcatui dispozitivul hotararii. Partile se pot infatisa oricand in
cursul judecatii, chiar fara sa fi fost citate , pentru a solicita pronuntarea unei hotarari
care sa reflecte intelegerea lor.
Notararea de expedient se pronunta fara drept de apel.
Capitolul '/. =xecutia vreelnica
3ediul ateriei art )0-, )01 cod pr. civ
=xecutia vreelnica constituie o exceptie de la regula potrivit careia doar
hotararile definitive pot fi executate.
=xecutia vreelnica poate fi de drept sau judecatoreasca.
'/.' =xecu9ia vreelnica de drept( art. )0- cod pr. civ.+ opereaza atunci cand
hotararea priei instante are ca obiect:
"plata salariilor sau a altor drepturi izvorate din raporturi juridice de unca,
precu si a suelor cuvenite, potrivit legii soerilor,
"despagubiri pentru accidente de unca,
"rente ori sue datorate cu titlu de obligatie de intretineresau alocatie pentru
copii precu si pensii date in cadrul asigurarilor sociale,
"despagubiri in caz de oarte sau vataare a integritatii corporale ori a sanatatii
acordate sub fora de prestatii periodice,,
"reparatii grabnice,
"punerea pecetilor si facerea inventarelor,
"pricini privitoare la posesiune,
"in ipoteza hotararilor partiale,
"alte cazuri prevazute de lege.
'/.).=xecutia vreelnica judecatoreasca este aceea incuviintata , la cerere, de
catre instanta., adica, potrivit art )01 alin ' cod pr. civ A ori de cate ori va gasi de
cuviinta ca asura este de trebuinta fata de teeinicia vadita a dreptului , cu starea de
insolvabilitate a debitorului sau ca exista priejdie vadita in intarziere \6
=xecutia vreelnica judecatoreasca va putea fi incuviintata nuai la cerere, doar
cu privire la bunuri, in situatiile de exceptie prevazute de lege,cu plata eventuala a unei
cautiuni de catre creditor.
Nu se poate acorda executia vreelnica:
"in aterie de strautare de hotare, desfiintare de constructii, plantatii sau a altor
lucrari cu asezare fixa,
"cand prin hotarare se dispune intabularea unui drept sau radierea lui din cartea
funciara.
''/
=xecutia vreenica" de drept sau judecatoreasca" poate fi suspendata la cererea
otivata a debitorului de catre instanta de apel sau in tot tipul judecatii apelului,
nuai cu dare de cautiune.
Capitolul ''. Indreptarea, laurirea si copletarea hotararilor judecatoresti
''.'.Indreptarea (art )-' cod pr. civ.+
" vizeaza erorile sau oisiunile cu privire la nuele caliatatea si sutinerile
partilor sau cele de calcul, orice alte erori ateriale din hotarari sau incheieri
" instanta se pronunta la cerere sau din oficiu , inb caera de consiliu, cu citare
partilor nuai daca sunt necesare lauriri.
" in caz de aditere , indreptarea se va face in abele exeplare ale hotararii.
''.). &aurirea (art )-'
'
cod pr. civ +
" vizeaza situatiile in care sunt necesare lauriri cu privire la intelesul, intinderea
sau aplicarea dispozitivului hotararii ori acesta cuprinde dispozitii potrivnice,
" se pronunta doar la cererea partii de catre instanta, de urgenta, in caera de
consiliu, prin incheiere data cu citarea partilor.
" incheierea se va atasa la hotararea din dosarul cauzei si din apa de hotarari a
instantei.
''.4. Copletarea ( art )-'
)
cod pr. civ +
" vizeaza situatiile in care instanta a ois sa se pronunte asupra unui capat de
cerere principal sau accesoriu ori asupra unei cereri conexe sau incidentale, asupra
cererilor artorilor, expertilor, traducatorilor, interpretilor sau aparatorilor cu privire la
drepturile lor,
" instanta se pronunta nuai la cererea partii interesate, forulate in interiorul
terenului de proovarea a caii de atac prevazute de lege iar in cazul hotararilor date
in fond dupa casare cu retinere in teren de '* zile de la pronuntare, de urgenta , cu
citarea partilor, pronuntand o hotarare care va fi supusa acelorasi cai de atac ca si
hotararea a carei copletare s"a dispus.
Partile nu pot fi obligate la cheltuielile ipuse de procedura indreptarii, lauririi,
copletarii hotararii.
TIT&K& GIII P>7C=DK>I 3P=CI!&=
Capitolul '. 7>D7N!NS! P>=W=DINSI!&Q Capitolul '. 7>D7N!NS! P>=W=DINSI!&Q
'.'. Condi9iile de adisibilitate ale ordonan9ei pre<edin9iale
7rdonan9a pre<edin9ial: este o institu9ie de drept procesual civil ;n teeiul c:reia
instan9a de judecat:, la cererea p:r9ii interesate, va putea s: ordone :suri vreelnice,
;n cazuri grabnice, pentru p:strarea unui drept care s"ar p:gubi prin ;nt?rziere, pentru
'''
prevenirea unei pagube iinente <i care nu s"ar putea repara, precu <i pentru
;nl:turarea piedicilor ce s"ar ivi cu prilejul unei execut:ri. Cod procedur: civil:
stabilesc dou: din condi9iile de adisibilitate ale cererii de ordonan9: pre<edin9ial:,
anue urgen9a <i caracterul vreelnic al :surii solicitate a se lua pe aceast: cale, iar
din aceasta din ur: decurge <i o a treia condi9ie <i anue ca prin :sura luat: s: nu se
prejudece fondul.
a+ Krgen9a
Pria condi9ie care justific: folosirea ordonan9ei pre<edin9iale este urgen9a, care
va fi apreciat: de c:tre instan9: ;n concret, ;n raport de circustan9ele obiective ale
cauzei, criteriile subiective fiind, de regul:, irelevante. !rticolul *-' alin. ' enuer:
categoriile generale de situa9ii caracterizate prin urgen9:. Deci, daca instan9a constat:
existen9a uneia din aceste trei situa9ii, va putea s: ;ncuviin9eze ordonan9a pre<edin9ial:,
;n :sura ;n care sunt ;ndeplinite <i celelalte doua condi9ii de adisibilitate.
Condi9ia urgen9ei nu trebuie confundat: cu celeritatea. De aseenea, ;n anuite
aterii, legea prevede c: judecata are loc de urgen9: <i cu prec:dere, ;ns: aceasta nu
;nsean: c: judecata va avea loc pe calea ordonan9ei pre<edin9iale.
=ste necesar ca urgen9a s: persiste pe tot parcursul judec:9ii, nefiind suficient ca
ea s: existe la data introducerii cererii, dar s: dispar: ulterior acestui oent.
Instan9a este obligat: s: arate ;prejur:rile din care a tras concluzia c: este
;ndeplinit: aceast: cerin9:.
b+Caracterul vreelnic
! doua condi9ie de adisibilitate este ca :sura ordonat: de instan9: s: fie
vreelnic:. Pe calea ordonan9ei pre<edin9iale nu pot fi luate :suri definitive care s:
rezolve ;n fond litigiul dintre p:r9i. 7rdonan9a pre<edin9ial: nu are ca scop stabilirea
definitiv: a drepturilor p?r?9ilor <i, tocai de aceea, partea neul9uit: de :sura luat:
prin ordonan9: are posibilitatea de a se adresa instan9ei, pe calea dreptului coun.
Fn principiu, :surile luate pe calea ordonan9ei pre<edin9iale sunt liitate ;n
tip, p?n: la rezolvarea ;n fond a litigiului, chiar dac: ;n hot:r?rea pronun9at: nu se
face nici o en9iune ;n acest sens. Fn fapt, este posibil ca :surile luate pe calea
ordonan9ei pre<edin9iale s: r:?n: definitive, dac: partea ;potriva c:reia au fost luate,
conving?ndu"se de juste9ea lor, nu ai ureaz: calea dreptului coun. !ceast: situa9ie
nu schib: ;ns: caracterul vreelnic al ordonan9ei pre<edin9iale, ;n sensul c: exist: po"
sibilitatea discut:rii fondului dreptului ;n instan9a de drept coun, deci ordonan9a ;<i va
produce efectele p?n: la pronun9area unei hot:r?ri pe fond.
c+Neprejudecarea fondului
Cea de"a treia condi9ie de adisibilitate este ca :sura luat: s: nu prejudece
fondul dreptului <i decurge din cea anterioar:. Condi9ia decurge <i din prevederea legal:
confor c:reia ordonan9a va putea fi dat: chiar <i atunci c?nd exist: judecat: asupra
fondului.
C?nd rezolv: o cerere de ordonan9: pre<edin9ial:, instan9a nu are de cercetat
fondul dreptului discutat ;ntre p:r9i, dar, pentru ca solu9ia s: nu fie arbitrar:, va cerceta
aparen9a acestui drept. Fn literatur:, se arat: c: judec:torul face un exaen suar al
cauzei, legea d?ndu"i dreptul s: Opip:ie fondulO, pentru a vedea de partea cui este
'')
aparen9a dreptului. !stfel, dac: dreptul reclaantului decurge dintr"un titlu sau dac:
p?r?tul opune preten9iilor reclaantului un titlu, instan9a, f:r: a cerceta ;n fond
valabilitatea actului, va exaina validitatea foral: a actului, eficacitatea sau
inopozabilitatea lui.
'.). 3esizarea instan9ei
'+ Instan9a copetent:
Cererea de ordonan9: pre<edin9iala se va introduce la instan9a copetent: s: se
pronun9e asupra fondului.
7rdonan9a va putea fi dat: <i f:r: citarea p:r9ilor <i chiar atunci c?nd exist:
judecat: asupra fondului. Caracterul urgent al :surii solicitate exclude aplicarea art.
''. Cod procedur: civil: ;n leg:tur: cu terenul necesar pentru preg:tirea <i depunerea
;nt?pin:rii. Fn unele cazuri foarte urgente se poate fixa teren chiar ;n ziua priirii
cererii.
Dac: s"a dispus citarea nu este necesar s: se respecte terenul de * zile prev:zut
de art. -1 alin. ' Cod procedur: civil: deoarece ;nsu<i textul respectiv d: dreptul
instan9ei s: scurteze, la apreciere, terenul. Citarea se poate face chiar ;n ziua fixat:
pentru judecat:, ur?nd ca instan9a s: aprecieze ;n ce :sur: p?r?tul <i"a putut preg:ti
ap:rarea. Dac: s"a dispus citarea, instan9a nu este obligat: s: counice p?r?tului
cererea <i actele dispuse de reclaant, ;ns: judecata poate avea loc nuai dac:
procedura de citare este legal ;ndeplinit:. Fn privin9a probelor, de<i legea nu prevede ;n
od expres derog:ri, trebuie s: se 9in: cont de specificul ordonan9ei pre<edin9iale <i
deci nu trebuie ;ncuviin9ate probe care s: tergiverseze judecata. !ceasta ;ns: nu
;nsean: c: reclaantul este scutit de a face dovada preten9iilor afirate.
8udecata se face de urgen9: cu prec:dere. Pronun9area se poate a?na cu cel
ult ). de ore, iar otivarea ordonan9ei se face ;n cel ult .- de ore de la pronun9are.
7rdonan9a este vreelnic: <i executorie. Instan9a va putea hot:r; ca executarea s:
se fac: f:r: soa9ie sau f:r: trecerea unui teren.
7rdonan9a este supus: recursului ;n teren de * zile de la pronun9are, dac: s"a
dat cu citarea p:r9ilor, <i de la counicare, dac: s"a dat f:r: citarea lor.
Instan9a de recurs poate suspenda executarea p?n: la judecarea recursului, dar
nuai cu plata unei cau9iuni al c:rei cuantu se va stabili de c:tre aceasta.
>ecursul se judec: de urgen9: <i cu prec:dere, cu citarea p:r9ilor. Dispozi9iile
articolului *-' alin.(4+ referitoare la a?narea pronun9:rii <i redactarea ordonan9ei sunt
aplicabile.
Fpotriva execut:rii ordonan9ei pre<edin9iale se poate face contesta9ie.
Instan9a rezolv: cererea printr"o hot:r?re, care poart: denuirea de ordonan9:.
)+ Doenii de aplicare a ordonan9ei pre<edin9iale
a+ ;n ateria raporturilor de failie: pe parcursul procesului de divor9, instan9a
poate lua :suri vreelnice cu privire la ;ncredin9area copiilor inori, la obliga9ia de
;ntre9inere, la aloca9ia de stat pentru copii <i la folosirea locuin9ei, reintegrarea so9ului
alungat <i a copiilor ;n locuin9a coun:, restituirea lucrurilor proprii de strict:
necesitate <i inventarierea bunurilor coune.
''4
b+ ;n ateria raporturilor de vecin:tate <i proprietate, cu ar fi de pild: sistarea
execut:rii unor lucr:ri care pun ;n pericol iobilul sau ;nchid accesul la acesta,
c+ ;n ateria raporturilor locative: pentru constatarea st:rii locuin9ei ;nchiriate,
pentru asigurarea folosin9ei pa<nice a acesteia, pentru a se perite efectuarea unor
repara9ii necesare <i urgente etc.
Capitolul ). >=%!C=>=! FN3C>I3K>I&7> WI N7TQ>[>I&7> DI3PQ>KT= Capitolul ). >=%!C=>=! FN3C>I3K>I&7> WI N7TQ>[>I&7> DI3PQ>KT=
Procedura aceasta ;<i g:se<te aplicare doar ;n acele situa9ii de excep9ie ;n care se
constat: dispari9ia unor acte din dosarul cauzei sau chiar dispari9ia hot:r?rii pronun9ate
ori chiar a ;ntregului dosar.
Copeten9a de refacere a ;nscrisurilor sau dosarele privitoare la o pricin: ;n curs
de judecat:, revine instan9ei ;nvestit: cu judecarea pricinii. Instan9a poate fi sesizat: de
partea interesat: ;n reconstituirea ;nscrisurilor sau hot:r?rilor disp:rute ori se poate
autosesiza. 3olu9ionarea cererii se face cu citarea p:r9ilor, fiind solicitate copii legalizate
de pe ;nscrisurile disp:rute aflate ;n st:p?nirea p:r9ilor, a altor persoane sau autorit:9i <i
care se pot folosi pentru refacerea dosarului. &egea perite folosirea <i altor ijloace
de prob: ;n scopul reconstituirii.
3olu9ionarea cererii de reconstituire se face de instan9: prin ;ncheiere, care poate
fi atacat: o dat: cu fondul.
Fn cazul ;n care se solicit: reconstituirea unei hot:r?ri judec:tore<ti prin care se
finalizase judecata ;n pri: instan9: <i ;potriva c:reia se forulase apel, legea
regleenteaz: c: procedura de reconstituire se realizeaz: prin folosirea celui de"al
doilea exeplar al hot:r?rii care se p:streaz: la instan9: ;ntr"o ap: special:. Fn ipoteza
;n care <i cel de"al doilea exeplar original al hot:r?rii este disp:rut, refacerea
;nscrisului se va face prin folosirea copiilor legalizate de pe hot:r?re aflate ;n posesia
p:r9ilor ori a altor persoane. Fn acest scop, instan9a va dispune s: se fac: din oficiu
publica9ii ;ntr"un ziar ai r:sp?ndit, cu solicitarea ca orice posesor al unor copii de pe
hot:r?re s: o depun: la grefa instan9ei. Dac: dosarul nu va putea fi reconstituit nici ;n
aceste condi9ii, instan9a de apel va judeca din nou pricina ;n fond, ocazie cu care p:r9ile
are fac dovada existen9ei litigiului ce face obiectul rejudec:rii <i c: acesta a fost
solu9ionat prin hot:r?re judec:toreasc:. Proba ;n acest sens se poate face cu ;nscrisuri
sau extrase de pe registre ori alte eviden9e ale instan9ei ori a altor autorit:9i.
Dac: ;n cursul judec:9ii hot:r?rea este g:sit:, atunci cerere va fi respins:, iar dac:
aceasta a fost g:sit: ulterior judec:9ii, atunci hot:r?rea ref:cut: va fi anulat:.
Capitolul 4. 7%=>T! D= P&!TQ WI C7N3=#N!SIKN=! Capitolul 4. 7%=>T! D= P&!TQ WI C7N3=#N!SIKN=!
7ferta real: de plat: constituie un procedeu regleentat de lege pentru liberarea
debitorului de obliga9ia sa, ;n ipoteza ;n care creditorul refuz: priirea pl:9ii.
''.
7ferta real: const: ;ntr"o notificare scris:, adresat: de c:tre debitor creditorului,
prin interediul executorului judec:toresc, prin care creditorul este solicitat s:
prieasc: plata care i se ofer: sau i se 9ine la dispozi9ie la doiciliul s:u ori la locul
convenit pentru executare.
Dac: nici ;n ura ofertei reale creditorul nu prie<te plata, debitorul se poate
libera, consen?nd la C=C sau la o unitate specializat: sua datorat: (;preun: cu
dob?nzile calculate la zi+, recipisa de consenare ur?nd a fi depus: la executorul
judec:toresc de pe l?ng: instan9a doiciliului creditorului. 7ferta real: urat: de
consena9iune 9ine loc de plat:, liber?nd pe debitor, sting?ndu"se astfel datoria
principal:, precu <i accesoriile ei.
7ferta real: <i consena9iunea trebuie s: fie supuse de c:tre debitor valid:rii
instan9ei de judecat:.
Capitolul .. #Q3K>I&= !3IHK>!T7>II Capitolul .. #Q3K>I&= !3IHK>!T7>II
Constau ;n indisponibilizarea <i conservarea bunurilor de natur: s: ;piedice pe
p?r?t s: distrug: sau s: ;nstr:ineze bunul care foreaz: obiectul litigiului, ori dac: cere
o su: de bani, s:"<i diinueze activul patrioniului.
3echestrul asigurator
>eprezint: o :sur: de indisponibilizare a bunurilor obile sau iobile ale
p?r?tului ;n scopul garant:rii p?n: la terinarea procesului, a posibilit:9ii reclaantului
de a"<i realiza crean9a ce se va constata prin hot:r?rea ce se va pronun9a.
Fnfiin9area sechestrului asigurator presupune ;ntrunirea cuulativ: a
ur:toarelor condi9ii:
"crean9a s: fie constatat: printr"un ;nscris, ;n lipsa actului scris creditorul trebuie
s: depun: o cau9iune reprezent?nd o ju:tate din valoarea reclaat: ;n justi9ie,
"crean9a s: fie exigibil:,
"creditorul s: fac: dovada introducerii ac9iunii civile.
Fn od excep9ional, ;nfiin9area sechestrului asigurator este peris: chiar dac:
crean9a nu a ajuns la scaden9: dac::
"datornicul a ic<orat prin fapta sa asigur:rile date creditorului sau nu s"a
conforat asigur:rilor proise,
"c?nd exist: pericolul c: datornicul s: se sustrag: de la ur:rire sau s:"<i ascund:
ori s:"<i risipeasc: averea. Fn aceste cazuri, solu9ionarea cererii se face dup: depunere
unei cau9iuni stabilit: de instan9:.
Copeten9a ;n solu9ionarea cererii revine instan9ei care solu9ioneaz: procesul,
judecarea acesteia fix?ndu"se de urgen9:, ;n caera de consiliu <i f:r: citarea p:r9ilor.
3olu9ionarea cauzei se face printr"o ;ncheiere executorie care poate fi atacat: cu
recurs ;n teren de * zile de la counicare. >ecursul se rejudec: de urgen9:, cu citarea
;n teren scurt a p:r9ilor.
3echestrul asigurator se poate ridica la cererea debitorului dac: ofer: garan9ii
;ndestul:toare. 3olu9ionarea cererii se face ;n caera de consiliu, de urgen9:, cu citarea
p:r9ilor. Fncheierea dat: este supus: recursului ;n teren de * zile de la pronun9are.
''*
#:sura ridic:rii sechestrului se poate pronun9a de instan9a care a dispus luarea
acesteia atunci c?nd cererea principal: $ ;n teeiul c:ruia a fost ;ncuviin9at: :sura de
asigurare " a fost anulat:, respins: sau periat: prin hot:r?re irevocabil: ori dac: cel ce
a f:cut"o a renun9at la ea. >idicarea acestei :suri se poate lua prin ;ncheiere
irevocabil:, dat: f:r: citarea p:r9ilor.
3echestrul judiciar
Const: ;n indisponibilizarea bunului care foreaz: obiectul litigiului, bunul fiind
;ncredin9at spre p:strare <i adinistrare, de regul:, unei ter9e persoane, pe toat: durata
procesului.
Fncuviin9area sechestrului judiciar este condi9ionat: de ;ndeplinirea ur:toarelor
condi9ii:
"s: existe un proces cu privire la proprietate sau posesiunea unui bun obil sau
iobil ori asupra folosin9ei sau adinistr:rii unui bun proprietate coun:,
":sura solicitat: s: fie necesar: pentru conservarea bunului,
"reclaantul s: depun: o cau9iune.
Cererea se solu9ioneaz: de instan9a copetent: s: solu9ioneze <i ac9iunea
principal:.
=ste posibil ca, ;n od excep9ional, sechestrul judiciar s: fie adisibil chiar dac:
nu exist: un proces cu privire la acel bun, dar atunci c?nd ;nfiin9area sechestrului
vizeaz::
"un bun pe care debitorul ;l ofer: pentru liberarea sa,
"un bun cu privire la care cel interesat are otive teeinice s: se tea: c: va fi
sustras, distrus ori alterat de posesorul s:u actual,
"unele bunuri obile care alc:tuiesc garan9ia creditorului, c?nd acestea
;nvedereaz: insolvabilitate debitorului sau c?nd are otive teeinice s: b:nuiasc: c:
debitorul va fugi ori s: se tea: de sustrageri sau deterior:ri.
Fn toate aceste situa9ii excep9ionale, copeten9a ;n solu9ionarea cererii va reveni
instan9ei ;n circuscrip9ia c:reia se afl: bunul.
Din punct de vedere procesual, cererea se solu9ioneaz: ;n od obligatoriu cu
citarea p:r9ilor prin ;ncheiere care va fi supus: nuai recursului ;n teren de * zile de l
pronun9are. Prin ;ncheiere instan9a va dispune $ ;n caz de aditere a cererii $ nuirea
unui adinistrator care s: aib: ;n paz: bunul sechestrat.
Not:r?rea de aditere a sechestrului judiciar are un caracter provizoriu. =fectul
hot:r?rii d:inuie p?n: la solu9ionarea ac9iunii principale.
Poprirea asiguratorie
=ste o :sur: de indisponibilizare a suelor de bani, a titlurilor de valoare sau a
bunurilor obile incorporabile ur:ribile datorate debitorului de o ter9: persoan: sau
pe care acestea i le va datora ;n viitor (art. *10 alin. '+.
Poprirea asiguratorie are drept scop indisponibilizarea suelor de bani sau a
efectelor pe care un ter9 le datoreaz: debitorului ur:rit. Fn cadrul popririi asiguratorii
;nt?lni trei subiec9i procesuali: creditorul ur:ritor (proprietar+, debitorul ur:rit
(poprit+ <i ter9ul poprit.
''2
Condi9iile <i procedura popririi asiguratorii este identic: cu cea regleentat: ;n
cadrul sechestrului asigurator.
Capitolul *. Procedura divor9ului
Dreptul de a sesiza instan9a cu ac9iune de divor9 apar9ine nuai so9ilor ;ntruc?t o
atare ac9iune are un caracter strict personal.
Potrivit art. 2/0 Cod procedur: civil:, ac9iunea de divor9 este de copeten9a
judec:toriei ;n raza c:reia se afl: cel din ur: doiciliu coun al so9ilor de la data
introducerii ac9iunii. 3chib:rile ulterioare de doiciliu nu influen9eaz: copeten9a
deja stabilit: prin sesizarea instan9ei.
Fn situa9ia ;n care so9ii nu au avut doiciliu coun sau dac: nici unul dintre so9i
nu ai locuie<te ;n localitatea corespunz:toare ultiului doiciliu coun, copeten9a
de solu9ionare a ac9iunii revine instan9ei ;n a c:rei raz: teritorial: se afl: doiciliul
p?r?tului. Dac: p?r?tul nu are doiciliul ;n 9ar:, copeten9a revine judec:toriei ;n
circuscrip9ia c:reia se afl: doiciliul reclaantului.
Cererea de cheare ;n judecat: trebuie s: cuprind: toate eleentele prev:zute la
art. '') Cod procedur: civil: <i s: indice nuele copiilor rezulta9i din c:s:torie sau care
au situa9ia legal: a copiilor n:scu9i din c:s:torie. &a cerere, reclaantul trebuie s:
anexeze pe c?te un extras de pe certificatul de c:s:torie <i de certificatele de na<tere ale
copiilor inori.
Cererea de divor9 se prezint: personal de c:tre reclaant pre<edintelui
judec:toriei, care va da sfaturi de ;p:care reclaantului, iar dac: acesta st:ruie ;n
cererea de divor9, pre<edintele va fixa teren pentru judecarea cauzei. P?r?tul nu este
9inut s: fac: ;nt?pinare, iar interogatoriul nu poate fi cerut pentru dovedirea otivelor
de divor9, put?nd ;nc: a fi folosit pentru solu9ionarea unor cereri accesorii.
Capetele accesorii cererii de divor9 pot viza: ;ncredin9area copiilor inori, plata
pensiei de ;ntre9inere, plata aloca9iei de stat, ;p:r9irea bunurilor coune, atribuirea
spa9iului locativ, ;ncuviin9area p:str:rii nuelui avut ;n tipul c:s:toriei.
3o9ul p?r?t poate s: fac: <i el cererea de divor9 (reconven9ional:+ p?n: la pria zi
de ;nf:9i<are pentru otive anterioare acestei date. Pentru faptele petrecute dup: aceast:
dat:, p?r?tul va putea face cerere p?n: la ;nceperea dezbaterilor asupra fondului, ;n
cererea reclaantului.
Dac: otivele de divor9 s"au ivit dup: ;nceperea dezbaterilor la pria instan9: <i
;n tip ce judecata priei cereri se afl: ;n apel, cererea reconven9ional: a p?r?tului
poate fi f:cut: direct ;n apel.
Nerespectarea terenelor privitoare la depunerea cererii reconven9ionale de c:tre
p?r?t atrage sanc9iunea dec:derii din dreptul de a ai solicita divor9ul din vina exclusiv:
a reclaantului. !c9iunea reconven9ional: se judec: o dat: cu cererea principal:,
disjungerea nefiind posibil: ;n aceast: aterie.
8udecarea ac9iunilor de divor9 iplic: o grij: deosebit: pentru odul de realizare
a procedurii de citare. !rticolul 2'2 ind. ' Cod procedur: civil: ipune instan9ei de
judecat: obliga9ia ca ;n cazul ;n care procedura de citare cu p?r?tul s"a realizat prin
afi<are, iar acesta nu s"a prezentat la priul teren de judecat:, de a solicita dovezi sau
''0
de a dispune cercet:ri pentru verifica dac: p?r?tul are doiciliul la locul indicat ;n
cerere, iar dac: constat: c: nu doiciliaz: acolo, va dispune citarea la doiciliul s:u sau
la locul de unc:.
!ceea<i rigoare se ipune <i ;n cazul cit:rii prin publicitate ;n sensul de a se evita
citarea cu rea"credin9: a so9ului petent ;n cadrul procesului de divor9.
Fn aterie de divor9, art. 2'. Cod procedur: civil: consacr: regula ;nf:9i<:rii
personale a p:r9ilor ;n fa9a instan9ei de fond. Cu titlu de excep9ie, reprezentarea p:r9ilor
prin andatar se poate face doar ;n ur:toarele situa9ii: c?nd unul din so9i exercit: o
pedeaps: privat: de libertate, este ;piedicat de o boal: grav: s: se ;nf:9i<eze ;n
instan9:, este pus sub interdic9ie sau are re<edin9a ;n str:in:tate.
&egea sanc9ioneaz: ;n od expres lipsa reclaantului la terenele de judecat: ;n
pri: instan9:. 3anc9iunea procedural: const: ;n respingerea ac9iunii ca nesus9inut:.
3anc9iunea opereaz: doar dac: lipsa reclaantului este nejustificat: <i doar dac: p?r?tul
se ;nf:9i<eaz: la judecat:. 3anc9iunea se aplic: <i ;n baza apelului <i recursului
reclaantului declarat ;potriva hot:r?rii prin care s"a respins cerea ca nesus9inut:. Fn
cazul lipsei abelor p:r9i, judecata se suspend: confor art. ).) alin. ' pct.) Cod
procedur: civil:.
&a judecarea cererii de divor9 reclaantul poate renun9a ;n tot cursul judec:9ii
;naintea instan9elor de fond, chiar dac: p?r?tul se ;potrive<te. >enun9area
reclaantului nu are nici o ;nr?urire supra cererii forulate de p?r?t.
!c9iunea de divor9 se stinge prin ;p:carea p:r9ilor ;n orice faz: a procesului,
chiar dac: intervine ;n instan9a de apel sau de recurs, o nou: cerere de divor9 put?nd fi
forulat: doar pentru otive petrecute dup: ;p:care.
Procesele de divor9 se judec: ;n <edin9: public:. Cu titlu de excep9ie, judecata
poate avea loc ;n caera de consiliu dac: instan9a apreciaz: c: prin aceasta s"ar asigura
o ai bun: judecare sau adinistrare a probelor.
Fn aterie de proba9iune, legea prevede c: interogatoriul nu poate fi cerut pentru
dovedirea otivelor de divor9, put?nd fi folosit pentru solu9ionarea cererilor accesorii. Fn
privin9a probei testioniale, legea ;ng:duie audierea rudelor <i afinilor, cu excep9ia
descenden9ilor (art. '1/ Cod procedur: civil:+.
Pe parcursul procesului de divor9, pot fi luate :suri provizorii pe cale de
ordonan9: pre<edin9ial: cu privire la ;ncredin9area copiilor inori, la obliga9ia de
;ntre9inere, la aloca9ia de stat pentru copii, la folosirea locuin9ei.
Instan9a poate pronun9a divor9ul din vina abilor so9i, chiar dac: nuai unul din
ei a forulat cerere dac: probatoriul adinistrat denot: vina a?ndurora. Dac: divor9ul
a fost cerut de so9ul care din pricina st:rii s:n:t:9ii sale face iposibil: c:s:toria (art. 4-
alin. 4 Codul failiei+, atunci desfacerea c:s:toriei se poate pronun9a f:r: vina unui sau
a abilor so9i.
Cu titlu de excep9ie, hot:r?rea prin care se pronun9: divor9ul poate s: nu fie
otivat: dac: abele p:r9i solicit: instan9ei acest lucru.
Terenul de apel sau de recurs (dup: caz+ este de 4/ zile <i curge de la data
counic:rii hot:r?rii.
''-
Codul failiei, prin art. 4- alin.), perite ca desfacerea c:s:toriei s: se realizeze
<i prin consi9:?ntul abilor so9i nuai dac: sunt ;ndeplinite ur:toarele condi9ii:
" p?n: la data cererii de divor9 s: fi trecut cel pu9in ' an de la ;ncheierea c:s:toriei,
" s: nu existe copii inori rezulta9i din c:s:torie.
Cererea de divor9 prin consi9:?nt utual trebuie s: fie senat: de abii so9i <i
dup: verificarea acesteia de c:tre pre<edintele instan9ei, acesta va stabili un teren de
dou: luni, ;n <edin9: public:. Dac: so9ii insist: ;n desfacerea c:s:toriei, instan9a va
judeca cererea f:r: adinistrarea de probe cu privire la otivele de divor9. Fn aceste
condi9ii, hot:r?re pronun9at: este definitiv: <i irevocabil: ;n ceea ce prive<te divor9ul. Fn
solu9ionarea cererilor accesorii pot fi adinistrate probe, iar ;potriva odului de
solu9ionare a acestora pot fi exercitate c:ile de atac.
Capitolul 2. P>7C=DK>! F#PQ>S=&II 8KDICI!>= Capitolul 2. P>7C=DK>! F#PQ>S=&II 8KDICI!>=
C?nd asupra unui bun sau asupra unor bunuri, ai ulte persoane au un drept de
proprietate coun: (pe cote"p:r9i sau ;n dev:l:<ie+, acestea au posibilitatea de a
solicita instan9ei sistarea st:rii de indiviziune ;n procedura regleentat: de art. 240
'
"
204
'.
Cod procedur: civil:.
Copeten9a aterial: ;n solu9ionarea cererii de ;p:r9eal: judiciar: revine
judec:toriei. Fn privin9a copeten9ei teritoriale, dac: partajul are ca obiect bunuri
succesorale, copeten9a apar9ine instan9ei corespunz:toare de la ultiul doiciliu al
defunctului confor art. '. Cod procedur: civil:. Fn cazul ;p:r9irii bunurilor coune
declarate ;n tipul c:s:toriei, dup: desfacerea c:s:toriei copeten9a teritorial: revine
instan9ei de la doiciliul p?r?tului, dac: asa partajabil: este alc:tuit: din bunuri
obile <i instan9ei de la locul situ:rii iobilului dac: ;n as: sunt incluse <i bunuri
iobile. Dac: ac9iunea de partaj este proovat: ;n cadrul procesului de divor9,
copeten9a va reveni instan9ei sesizate cu ac9iunea principal:.
Cererea de partaj trebuie s: ;ndeplineasc: o serie de condi9ii speciale pentru
deterinarea tuturor preten9iilor dintre o<tenitori <i pentru stabilirea drepturilor lor,
precu <i celelalte condi9ii generale ipuse prin art. '') Cod procedur: civil:. !stfel,
art. 204
)
Cod procedur: civil: instituie obliga9ia ;n sarcina reclaantului de a indica ;n
cererea de partaj persoanele ;ntre care ureaz: a avea loc ;p:r9eala, titlul pe baza
c:ruia se cere ;p:r9eala, bunurile supuse partajului, evaluarea acestora, locul unde se
afl: <i persoana care le de9ine sau adinistreaz:.
Fn cazul neindic:rii ;n ac9iune a unui coindivizar, aceast: oisiune poate fi
coplinit: de reclaant pe tot parcursul judec:9ii ;n fa9a instan9ei de fond, ori prin
forularea unei cereri de interven9ie voluntar: a coindivizarului ois.
Fn privin9a judec:rii cererii de partaj, legea instituie obliga9ia ;n sarcina
judec:torului de a interpela p:r9ile prezente cu privire la fiecare din bunurile supuse
;p:r9elii <i s: ia act de recunoa<terile <i acordul lor cu privire la existen9a bunurilor,
locul unde se afl: <i valoarea acestora.
''1
Pe ;ntreg cursul judec:9ii, instan9ei ;i revine obliga9ia de a st:rui ca p:r9ile s:
;part: bunurile prin bun: ;nvoial:, iar ;n caz afirativ va pronun9a o hot:r?re potrivit
;n9elegerii acestora. &egea perite ca ;p:r9eala prin bun: ;nvoial: s: se fac: <i ;n cazul
inorilor ori a persoanelor puse sub interdic9ie, fiind ;ns: necesar: ;ncuno<tiin9area
prealabil: a autorit:9ii tutelare <i, dac: este cazul, ocrotitorului legal.
Dac: p:r9ile s"au ;n9eles nuai cu privire la ;p:r9eala anuitor bunuri, instan9a
va lua act de aceast: ;nvoial: <i va pronun9a o hot:r?re par9ial:, ur?nd ca partajul s:
continue pentru celelalte bunuri.
Dac: p:r9ile nu convin asupra ;p:r9elii, pe baza probatoriului adinistrat,
instan9a va stabili bunurile supuse ;p:r9elii, calitatea de coproprietar, cot:"parte ce se
cuvine fiec:ruia, crean9ele n:scute din starea de proprietate coun:. Fn cazul partajului
succesoral, instan9a va stabili <i pasivul succesoral, crean9ele coo<tenitorilor fa9: de
defunct <i sarcinile o<tenirii.
Fn aterie de ;p:r9eal:, regula general: este cea a ;p:r9elii ;n natur:, ocazie cu
care instan9a trebuie s: procedeze la forarea <i atribuirea loturilor, iar dac: acestea nu
sunt egale, s: le copenseze prin stabilirea unei sulte.
&egiuitorul a prev:zut ca pentru situa9ia ;n care la forarea loturilor sunt
necesare opera9ii de :surare <i evaluare, instan9a s: pronun9e o ;ncheiere prin care s:
stabileasc: eleentele ar:tate de art. 204
*
alin. ', ocazie cu care se va dispune <i
efectuarea unei expertize pentru forarea loturilor cu ar:tarea eleentelor principale pe
care trebuie s: le cuprind: raportul de expertiz:. !ceste ;ncheieri au caracter
interlocutoriu, put?nd fi atacate odat: cu hot:r?rea dat: asupra fondului procesului.
=ste posibil ca dup: pronun9area unei atare ;ncheieri, dar ai ;nainte de
pronun9area hot:r?rii de ;p:r9eal:, s: se constate c: exist: <i al9i coproprietari sau c: o
serie de bunuri partajabile au fost oise. Fn atare ipotez:, ;ncheierea de aditere ;n
principiu poate fi copletat: ;n sensul c: instan9a va pronun9a o nou: ;ncheiere care va
cuprinde <i coproprietarii sau bunurile oise. Tot printr"o ;ncheiere ulterioar: este
posibil ca instan9a $ urare a consi9:?ntului tuturor coproprietarilor $ s: scoat: un
bun cuprins din eroare ;n asa partajabil:.
%orarea <i atribuirea loturilor, trebuie s: se fac: 9in?ndu"se cont de criteriile
cele ai iportante stabilite prin art. 204
1
Cod procedur: civil:, precu <i de cele
;nscrise ;n art. 0.' Cod civil.
Procedura ;p:r9elii judiciare consacr: trei odalit:9i principale de partajare:
"atribuirea ;n natur: a loturilor ;ntre cop:rta<i,
"atribuirea bunului unui cop:rta<, dac: ;p:r9eala ;n natur: nu este posibil: ori
bunul ar cunoa<te o sc:dere iportant: a valorii sale. !stfel, la cererea unui cop:rta<,
instan9a prin ;ncheiere ;i va atribui provizoriu bunul, iar dac: ai ul9i cop:rta<i
solicit: atribuirea, instan9a va 9ine seaa de criteriile prev:zute pentru forarea <i
atribuirea loturilor. Tot prin ;ncheiere, instan9a va deterina terenul ;nl:untrul c:ruia
proprietarul c:ruia i s"a atribuit provizoriu bunul este obligat s: depun: suele ce
reprezint: cotele p:r9i cuvenite celorlal9i coproprietari. Dac: aceste sue sunt achitate,
atunci atribuirea provizorie se transfor: ;ntr"o atribuire definitiv:, sens ;n care instan9a
va atribui bunul prin hot:r?re supra fondului procesului.
')/
Fn situa9ia ;n care coproprietarul nu depune ;n teren suele cuvenite celorlal9i
coproprietari, atunci bunul se va atribui altui coproprietar cu respectarea acelora<i
condi9ii.
!tribuirea bunului se poate face direct prin hot:r?re asupra fondului procesului ;n
func9ie de ;prejur:rile cauzei <i pentru otive teeinice, ocazie cu care se va stabili
suele cuvenite celorlal9i coproprietari <i terenul de plat:.
v?nzarea bunului, ca odalitate subsidiar: de finalizare a ;p:r9elii judiciare se
poate realiza ;n dou: odalit:9i: v?nzarea prin bun: ;nvoial: <i v?nzarea de c:tre
executorul judec:toresc <i intervine ;n situa9ia ;n care nici unul din coproprietari nu a
cerut atribuirea bunului ori dac: acesta de<i a fost atribuit provizoriu nu s"au depus
terenul stabilit suele cuvenite celorlal9i coproprietari.
Dac: p:r9ile se ;n9eleg cu privire la v?nzarea bunului, instan9a va fixa terenul
;nl:untrul c:ruia se va realiza, teren ce nu poate fi ai are de 2 luni. &a ;plinirea
terenului p:r9ile trebuie s: prezinte dovada v?nz:rii, ;n caz contrar v?nzarea va fi
efectuat: prin executorul judec:toresc. Fncheierile pronun9ate de instan9: vor putea fi
atacate ;n od separat cu apel. Fn cazul ;n care nu s"a exercitat calea de atac, atunci
aceste hot:r?ri nu vor ai putea fi supuse apelului odat: cu hot:r?rea asupra fondului
procesului.
Fn cazul ;n care ;ncheierea prin care s"a dispus v?nzarea de c:tre executorul
judec:toresc nu a fost apelat:, acesta va fixa teren pentru licita9ie, care nu va putea
dep:<i 4/ zile pentru bunurile obile <i 2/ zile pentru bunurile iobile. Coproprietarii
vor fi ;n<tiin9a9i despre data <i locul v?nz:rii, executorul av?nd obliga9ia de a ;ntoci <i
afi<a publica9ia de v?nzare. Coproprietarii pot conveni ca v?nzarea bunurilor s: se fac:
la orice pre9 oferit de participan9ii la licita9ie.
Fn toate cazurile, instan9a se pronun9: printr"o hot:r?re asupra cererii de
;p:r9eal:, iar dac: ;p:r9eala nu se poate realiza ;n nici una din odalit:9ile prev:zute
de lege, va hot:r; ;nchiderea dosarului.
Capitolul 0 C=>=>I&= P>IGIT7!>= &! P73=3IKN= Capitolul 0 C=>=>I&= P>IGIT7!>= &! P73=3IKN=
Prin interediul ac9iunii posesorii, se poate solicita instan9ei de c:tre posesorul
unui bun iobil sau de c:tre detentorul precar s:"l oblige pe p?r?t s: ;nceteze orice act
de tulburare ori s:"i restituie bunul de care a fost deposedat ;n od ilicit.
Codul de procedur: regleenteaz: ) fore ale ac9iunii posesorii:
"ac9iunea posesorie ;n copl?ngere dac: tulburarea sau deposedarea nu s"a f:cut
prin violen9:,
"ac9iunea posesorie ;n reintegrare dac: tulburarea sau deposedarea s"a f:cut prin
violen9:.
Fn func9ie de forele sale, pentru adisibilitatea ac9iunii posesorii se cer a fi
;ntrunite ur:toarele condi9ii:
"nu a trecut un an de la tulburare sau deposedare,
')'
"reclaantul dovede<te c:, ;nainte de aceast: dat:, el a posedat cel pu9in un an de
zile,
"posesiunea ;ntrune<te condi9iile cerute de art. '-.2"'-.0 Cod civil (posesia s:
fie util:+.
Toate aceste condi9ii se cer a fi ;ntrunite ;n cazul ac9iunii ;n copl?ngere.
!c9iunea ;n reintegrare este adisibil: dac: reclaantul face dovada doar a condi9iei
proov:rii ac9iunii ;n terenul de un an de la tulburare ori deposedare.
3olu9ionarea ac9iunilor posesorii se face dup: regulile procedurale de drept
coun.
Copeten9a aterial: ;n solu9ionare apar9ine judec:toriilor, iar sub aspect
teritorial, copeten9a revine judec:toriei din circuscrip9ia teritorial: a locului unde se
afl: iobilul. Dac: ;n cadrul litigiului se foruleaz: <i o cerere ;n desp:gubiri, aceasta
va fi de copeten9a instan9ei sesizat: cu ac9iunea principal:. P?r?tul va putea forula
cerere reconven9ional:.
Cererea de cheare ;n judecat: trebuie s: cuprind: condi9iile generale prev:zute
de art. '') Cod procedur: civil:.
Pentru dovedirea ac9iunii, sunt adise orice ijloace de prob:, ;ns: instan9a va
trebui s: 9in: cont de natura ac9iunii ;n sensul c: reclaantul nu ur:re<te stabilirea
dreptului de proprietate, ci nuai respectarea posesiei, precu <i de faptul c: atare
ac9iuni se judec: de urgen9: <i cu prec:dere. Fnt?pinarea ;n cadrul ac9iunilor posesorii
nu este obligatorie.
!supra ac9iunii posesorii instan9a se pronun9: prin hot:r?re (sentin9:+ ;n sensul
aditerii sau respingerii ac9iunii. Totodat: instan9a solu9ioneaz: <i cererile accesorii ori
cererea reconven9ional: care s"au forulat ;n cauz:. Not:r?rea este supus: recursului.
Capitolul -. P>7C=DK>! D= 37&KSI7N!>= ! &ITIHII&7> FN #!T=>I= Capitolul -. P>7C=DK>! D= 37&KSI7N!>= ! &ITIHII&7> FN #!T=>I=
C7#=>CI!&Q C7#=>CI!&Q
Constituie o procedur: special: de solu9ionare a unei categorii de litigii
cuprinz?nd nore derogatorii de la dreptul coun.
&egea prevede c: ;n privin9a proceselor <i cererilor ;n aterie coercial: care
sunt evaluabile ;n bani s: se ;ncerce solu9ionarea litigiului printr"o conciliere direct: cu
cealalt: parte, ;nainte de introducerea cererii de cheare ;n judecat:.
Ini9iativa concilierii trebuie s: apar9in: reclaantului care va convoca partea
advers: prin scrisoare recoandat: cu dovada de priire, telex, fax sau orice alt ijloc
de counicare <i care confer: triiterea textului <i confirarea priirii acestuia.
>ezultatul concilierii se conseneaz: ;ntr"un ;nscris cu ar:tarea preten9iilor
reciproce referitoare la obiectul litigiului <i al punctului de vedere al fiec:rei p:r9i.
Fnscrisul despre rezultatul concilierii ori, ;n cazul ;n care p?r?tul nu a dat curs
convoc:rii, dovada c: de la data priirii convoc:rii au trecut 4/ zile se anexeaz: la
cererea de cheare ;n judecat:.
'))
3esizarea instan9ei se face prin cererea de cheare ;n judecat: care trebuie s:
cuprind: eleentele expres deterinate ;n art. 0)/
4
alin. ' Cod procedur: civil:, ;n
:sur: s: contribuie la o identificare coplet: a p:r9ilor:
"nuele, doiciliul sau re<edin9a p:r9ilor ori, pentru persoanele juridice,
denuirea <i sediul lor, precu <i, dup: caz, nu:rul de ;natriculare ;n registrul
coer9ului sau de ;nscriere ;n registrul persoanelor juridice, codul fiscal <i contul
bancar,
"nuele <i calitatea celui care angajeaz: partea <i ale celui care o reprezint: ;n
litigiu, anex?ndu"se dovada calit:9ii,
"obiectul <i valoarea cererii, precu <i calculul prin care s"a ajuns la deterinarea
acestei valori, cu indicarea ;nscrisurilor corespunz:toare,
"otivele de fapt <i de drept, precu <i probele pe care se ;nteeiaz: cererea,
"sen:tura p:r9ii sau a reprezentantului acesteia, dup: caz.
&a priirea cererii de cheare ;n judecat: i se pune ;n vedere reclaantului s:
depun: orice act invocat ;n sus9inerea cererii <i care nu a fost counicat p?r?tului la
convocarea pentru conciliere.
Fnt?pinare este obligatorie, sens ;n care p?r?tul va fi citat cu en9iunea de a
depune ;nt?pinare cu cel pu9in * zile ;nainte de terenul de judecat:, iar ;n procesele
urgente cu cel pu9in 4 zile.
Dac: p?r?tul are preten9ii ;potriva reclaantului, poate forula cerere
reconven9ional: ;n cadrul terenului pentru depunerea ;nt?pin:rii.
8udecarea litigiilor ;n aterie coercial: se face cu prec:dere. &egea prevede c:
atunci c?nd procedura de citare este legal ;ndeplinit:, judecata poate continua ;n <edin9:
public: sau ;n caera de consiliu, ;n ziua ur:toare sau la terene scurte, succesive,
date ;n cuno<tin9: p:r9ilor.
7 regul: derogativ: se refer: la posibilitatea asist:rii p:r9ilor sau reprezentan9ilor
lor de exper9i sau al9i speciali<ti, f:r: a se liita nu:rul acestora.
Dac: ;n cursul judec:9ii p:r9ile se ;n9eleg, ;n tot sau ;n parte, asupra solu9ion:rii
;n fond a litigiului, instan9a va constata ;n9elegerea acestora prin hot:r?re irevocabil: <i
executorie.
Celelalte hot:r?ri pronun9ate asupra fondului ;n aterie coercial:, vor fi supuse
c:ilor de atac prev:zute de lege, hot:r?rile pronun9ate fiind executorii. =xercitarea
apelului nu suspend: de drept executarea. Not:r?rile susceptibile de executare silit:
purt?nd en9iunea c: sunt irevocabile, constituie titlu executoriu, f:r: a fi necesar:
;nvestirea lor cu forul: executorie, prev:zut: de art. )21 Cod procedur: civil:.


')4

').