Sunteți pe pagina 1din 15

PROIECT/

Specializarea:

INDRUMATOR:

MATERIALE MAGNETICE
MULTIFUNCTIONALE
MATERIALE I FENOMENE MAGNETICE
Materiale magnetice.
Pentru ca lumea in care traim este un camp magnetic dar pentru ca nu exista o definitie clara
,pentru a intelege mai bine acest termen incepem prin a explica prin ochii energetici,electrotehnici si
tehnologiei avansate tehnicile prin care campul magnetic este produs de magneti permanenti si de
conductoare care sunt parcurse de curent electric.
Motivul alegerii acestei teme consta in faptul ca exista multe situatii in care diferite actiunii nu pot fi
explicate,in cazul acesta studiind acesta stiinta vom afla ca de exemplu campul magnetic poseda
energie si exercita forte asupra altor magneti.
Campul magnetic depinde in functie de compozitia magnetica a acestor materiale, iar compozitia lor
se urmareste la rolul ei in functie de ce anume se doreste a se obtine.
Fierul constituie materialul,baza, celor mai multe campuri magnetice, acesta fiind la randul lor
diversificate.
De o deosebita importanta si strans legata de intelegerea proprietatilor magnetice ale materialelor este
notiunea de camp magnetic.
Campul magnetic este produs de magnetii permanenti si de conductoare parcurse de curent electric.
Campul magnetic posedea energie si exercita forte asupra altor magneti sau conductoare parcurse de
curentul electric.
Pentru determinarea starii de magnetizare a corpurilor sunt necesare doua marimi
!intensitatea campului magnetic ",masurat in #$m%
!inductia magnetica & produsa de campul magnetic,masurat in tesla '()*+eber$metro patrat ',b$m-).
.aportul dintre inductia magnetica & si intensitatea campului magnetic " se numeste permeabilitate
magnetica absoluta si se noteaza cu / .0a are valori diferite pentru diferite materiale,la acelasi camp
magnetic

/ *&$" sau &* /".
Permeabiliatea magnetica absoluta se exprima in +eber$ampermetru ',b #1m) sau henr2$metru
'"$m).
Pentru aceeasi intensitate a campului magnetic,raportul dintre permeabilitatea absoluta / a unui
mediu material oarecare si permeabiliatea absoluta a vidului /3 'practice egala cu a aerului) si se
numeste permaeabilitate magnetica relative a materialului si se noteaza cu /r

/r * /$ /,
Permeabilitatea absoluta / a vidului este o marime constanta egala cu 4 5 1 63 7 "$m
Permeabilitaea magnetica relativa /r este o constanta de material,fara unitate de masura.

Dup8 cum se cunoa9te, exist8 dou8 tipuri de magnetiza:ie, permanent8 'existent8 ;n stare pur8
;n natur8) 9i temporar8 'dependent8 de existan:a unui c<mp magnetic exterior).
H M
m
t =
.ela:ia de mai sus este valabil8 pentru medii liniare, omogene 9i izotrope, constanta
'adimensional8) care apare fiind denumit8 susceptibilitate sau susceptivitate magnetic.
Pentru medii neliniare, aceast8 m8rime este func:ie de intensitatea c<mpului magnetic.
( ) " " M
m
t =
=n cazul materialelor anizotrope, m8rimea respectiv8 devine un tensor.
#ltfel spus, pentru materialele anizotrope, magnetiza:ia temporar8 este dependent8 de direc:ia
pe de aplicare a c<mpului magnetic. De exemplu, poate ap8rea o magnetiza:ie pe o anume direc:ie 'de
exemplu x ;n coordonate carteziene) de9i c<mpul este aplicat pe direc:ia z.
=n func:ie de m8rimea susceptivit8:ii magnetice, materialele magnetice se pot ;mp8r:i ;n
diamagnetice, paramagnetice, feromagnetice, ferimagnetice 9i antiferomagnetice.
4.6.6 Materialele diamagnetice au susceptivitatea magnetic8 foarte mic8 9i negativ8, de ordinul
63
>?
> 63
>@
. =n consecin:8, permeabilitatea magnetic8 a acestor materiale este mai mic8 dec<t cea a
vidului, dar r8m<ne foarte apropiat8 de aceasta.
0xemple argint, cupru, zinc. sulf, fosfor, siliciu.
#cest gen de materiale sunt respinse atunci c<nd sunt introduse ;ntr!un c<mp magnetic.
4.6.A Materialele paramagnetice se caracterizeaz8 printr!o susceptivitate magnetic8 foarte
mic8, dar pozitiv8, de ordinul 63
>?
> 63
>@
. Permeabilitatea lor magnetic8 este supraunitar8, dar
r8m<ne totu9i apropiat8 de unitate.
#cest gen de materiale sunt atrase atunci c<nd sunt introduse ;ntr!un c<mp magnetic mai intens.
0xemple oxigen, oxid de azot, seleniu, titan, vanadiu, crom, mangan, p8m<nturi rare.
4.6.? Materialele feromagnetice sunt acele materiale la care susceptivitatea magnetic8 '9i deci
9i permeabilitatea) nu mai sunt constante, depinz<nd de intensitatea c<mpului magnetic stabilit ;n
interiorul lor 9i are valori mult mai mari dec<t la materialele magnetice liniare. Ba foarte multe
materiale utilizate azi ;n tehnic8, * '63
4
> 63
@
)
o
.
De asemenea, permeabilitatea magnetic8 a acestor materiale nu depinde doar de factorii fizici
de mediu 9i de structur8 dar 9i, paradoxal, de procesul tehnologic de ob:inere a acestor materiale
precum 9i de antecedentele 'istoria trecut8) st8rii de magnetizare a corpului.
Ba materialele feromagnetice, dependen:a reciproc8 a induc:iei magnetice & 9i a intensit8:ii
c<mpului magnetic " are forma unui a9a!numit ciclu de histerezis, prezentat ;n figura de mai sus.
Presupun<nd ini:ial materialul nemagnetizat ' " * 3 ), la aplicarea unui c<mp magnetic de
direc:ie constant8 a c8rei intensitate cre9te progresiv, se poate observa c8 induc:ia magnetic8 cre9te,
urm<nd ramura C#&C care este denumit8 curb de prim magnetizare. Pe aceast8 curb8 exist8 o
prim8 por:iune C#, neliniar8, dar de lungime mic8, o por:iune #& liniar8, iar apoi o por:iune &C
puternic neliniar8 9i de dimensiune ceva mai mare.
Dac8 la o anumit8 valoare "
6
c<mpul magnetic ;ncepe s8 descreasc8, induc:ia scade 9i ea, dar
de a9a manier8 ;nc<t atunci c<nd valoarea intensit8:ii c<mpului magnetic devine nul8, induc:ia
magnetic8 & nu se anuleaz8. Daloarea rmas a acesteia se nume9te inducie remanent '&
r
). Pentru
anularea acestei valori trebuie aplicat ;n sens invers un c<mp magnetic denumit coercitiv "
c
.
" M
m
t =
( )
o m o
6 + =
Dac8 se variaz8 ;n continuare ciclic intensitatea c<mpului magnetic, se descrie curba denumit8
ciclu de histerezis.
Forma 9i aria acestui acestui ciclu este important8 deoarece se arat8 c8 aceast8 arie esEte direct
propor:ional8 cu energia necesar8 parcurgerii st8rilor succesive de magnetizare ce alc8tuiesc punctele
ciclului 'teorema lui ,arburg). 0nergia se dezvolt8 ;n corp sub form8 de c8ldur8.
Ba un acela9i corp, aria ciclului de histerezis este cu at<t mai mare cu c<t este mai mare
valoarea c<mpului ce corespunde punctului maxim ' C
6
) al ciclului. Ciclul cel mai larg de histerezis
corespunde unui punct C, dincolo de care materialul se g8se9te ;n stare de saturare magnetic8, induc:ia
magnetic8 variind liniar 9i foarte lent cu intensitatea c<mpului magnetic. #ltfel zis, la satura:ie, la o
cre9tere a c<mpului magnetic, nu se mai ;nregistreaz8 practic o cre9tere a induc:iei magnetice.
Dup8 forma 9i m8rimea ciclului de histerezis, materialele se ;mpart ;n dou8 mari categorii moi
9i dure.
Materialele magnetic moi sunt acele materiale care feromagnetice care se pot magnetiza 9i
demagnetiza relativ u9or, av<nd ;n vedere valoarea relativ redus8 a c<mpului coercitiv 9i deci un ciclu
de histerezis ;ngust, induc:ia magnetic8 av<nd totu9i valori ridicate.
Din punctul de vedere al propriet8:ilor, aceste materiale au permeabilitatea magnetic8 destul de
ridicat8 9i pierderile prin magnetizare relativ reduse.
Ba acest tip de materiale, ;n practic8 se utilizeaz8 curba tehnic8 de magnetizare, trasat8 ca loc
geometric al v<rfurilor ciclurilor de histerezis, corespunz8toare diferitelor valori maxime ale
intensit8:ii c<mpului magnetic aplicat 'figura A).
Din categoria materialelor magnetic moi fac parte fierul tehnic, fonta, o:elul, aliaFele de Fe!Gi,
Fe!Hi, Fe!Co cu eventuale adaosuri.
Deoarece pierderile de putere necesare magnetiz8rii sunt mici, materialele magnetic moi se
utilizeaz8, ;n electrotehnic8, ;n special la realizarea circuitului magnetic 'miezurilor magnetice) al
ma9inilor, aparatelor 9i transformatoarelor electrice.
Materialele magnetic dure se caracterizeaz8 prin faptul c8 ciclul lor de histerezis este larg, ele
magnetiz<ndu!se 9i demagnetiz<ndu!se foarte greu 9i av;nd un c<mp magnetic coercitiv foarte mare
'induc:ia remanent8, de9i mai mic8, fiind ;ns8 comparabil8 cu cea a materialelor magnetic moi). Din
acest motiv, aceste materiale sunt utilizate la fabricarea magne:ilor permanen:i, ace9tia av<nd o
utilizare larg8 inductoare ale generatoarelor de medie 9i mic8 putere, elemente de excita:ie ale ale
microma9inilor electrice, elemente componente de baz8 ;n unele dispozitive de prindere 9i ridicare a
greut8:ilor metalice, ;n echipamente electronice, ;n construc:ia unor aparate de m8surat.
Din categoria acestor materiale fac parte unele o:eluri aliate 9i o:eluri!carbon, diferite aliaFe pe
baz8 de Fe!Hi!#l , D!Cr sau metale pre:ioase.
Ba baza explic8rii fenomenului de magnetizare st8 momentul magnetic de spin. #stfel, mi9carea electronului pe
orbit8 ;n Furul nucleului 'asemeni unui curent electric) produce un c<mp magnetic propriu al atomului. Ba unele materiale
'printre care preponderent fierul, nichelul 9i cobaltul precum 9i aliaFele acestora) momentul magnetic de spin este mult mai
mare dec<t la altele, astfel c8 9i fenomenele legate de magnetizarea propriu!zis8 sunt mai importante.
Procesul de magnetizare poate fi explicat prin existen:a unei magnetiz8ri spontane ;n interiorul unor domenii ;n
care este ;mp8r:it materialul. Pe ansamblu ;ns8 materialul apare ca fiind nemagnetizat, datorit8 orient8rii haotice a a
magnetiza:iei din interiorul domeniilor. #tunci c<nd este introdus ;ntr!un c<mp magnetic, materialul se magnetizeaz8 prin
reorientarea magnetiza:iei ;n sensul c;mpului aplicat, pe de o parte, 9i, pe de alt8 parte, datorit8 m8ririi volumului
domeniilor cu magnetizarea orientat8 ;n sensul c<mpului, ;n detrimentul celor cu magnetiza:ia orientat8 altfel. =n figura de
mai Fos este prezentat8 evolu:ia unui e9antion dintr!un astfel de material, pe m8sur8 ce c<mpul magnetic cre9te progresiv,
;ntr!o anume direc:ie.
Curba prezentat8 mai sus, identic8 cu por:iunea C#&C6 din figura 6 este curba de prim magnetizare a
materialului. Ge observ8 cum, pe m8sur8 ce cre9te intensitatea c<mpului magnetic, domeniile cu magnetiza:ia orientat8 ;n
sensul c<mpului ;9i m8resc volumul iar magnetiza:ia din interiorul domeniilor 'marcat8 prin s8geat8) ;9i schimb8 orientarea
p<n8 la o aproximativ8 coinciden:8 cu c<mpul aplicat.
4.6.4 Materialele ferimagnetice 'ferite) au propriet8:i comparabile cu cele ale materialelor
foromagnetice, dar se deosebesc de acestea printr!un pronun:at caracter semiconductor.
Feritele sunt de regul8 compu9i ai unor metale bivalente cu oxidul de fier. 0le se realizeaz8 at<t
ca materiale magnetic moi 'feritele de zinc, cadmiu, mangan, magneziu, etc) dar 9i ca materiale
magnetic dure 'bariu, cobalt, plumb).
Deoarece conductivitatea lor este mic8 ;n compara:ie cu materialele feromagnetice, la ferite,
pierderile prin curen:i turbionari devin negliFabile. 'Curen:ii turbionari sunt acei curen:i care apar ;n
miezurile magnetice ca urmare a inducerii ;n acestea a unor tensiuni electromotoare, ;n condi:iile unei
varia:ii ;n timp a fluxului magnetic > legea induc:iei electromagnetice). Din acest motiv, feritele pot
substitui materialele feromagnetice ;n construc:ia miezurilor microma9inilor electrice. 0le sunt
singurele materiale utilizate ;n construc:ia unor echipamente care lucreaz8 ;n ;nalta frecven:8 antenele
magnetice ale releelor, capetele magnetice de ;nregistrare, bobine de 9oc 9i de inductan:8, generatoare
de impuls, multiplicatoare de frecven:8, etc.
In neaFuns al feritelor ;l constituie sensibilitatea lor mare ;n raport cu temperatura.
=n cazul feritelor, ;n locul unei singure re:ele cristaline 'ca la materialele feromagnetice), exist8 dou8 subre:ele, cu
momentele magnetice orientate antiparalel. Magnetiza:iile spontane ale subre:elelor se compenseaz8 par:ial, rezult<nd o
magnetiza:ie nenul8, dar mai mic8 dec<t la substan:ele feromagnetice.
4.6.@ Materialele antiferomagnetice prezint8 propriet8:i mult mai pu:in importante
'caracteristici magnetice mai slabe dec<t la materialele feromagnetice sau ferite).
=n fapt, ceea ce deosebe9te aceste materiale este structura lor cristalin8. Ba materialele antiferomagnetice
magnetiz8rile spontane ale celor dou8 subre:ele 'ca la ferite) este practic complet8.
4.2 Circuite magnetice
4.2.1 Introducere
#tunci c<nd, ;n diferite situa:ii, se urm8re9te ob:inerea unor induc:ii magnetice mari 9i deci
fluxuri magnetice puternice, elementele corespunz8toare de excita:ie 'bobine parcurse de curent sau
magne:i permanen:i) se dispun pe miezuri din materiale magnetice 'bobinele) sau se insereaz8 ;ntre
asemenea materiale 'magne:i permanen:i).
Circuitele magnetice sunt un ansamblu de materiale magnetice 'corpuri de o anumit8 form8),
eventual separate prin zone ocupate de regul8 de aer denumite ntrefieruri.
Datorit8 permeabilit8:ii lor magnetice ridicate, mult mai mare dec<t a mediului ;nconFur8tor,
elementele 'laturile) de circuit magnetic au calitatea de a conduce aproape integral liniile de c<mp
magnetic, la fel cum conductoarele, care au conductivitatea mare, au proprietatea de a conduce
aproape integral liniile de curent.
Baturile de circuit magnetic se comport8 aproape ca ni9te tuburi de flux 9i, din acest motiv, se
pot adopta dou8 ipoteze simplificatoare
! se consider8 fluxul magnetic acela9i ;n diferite sec:iuni ale unei laturi de circuit magnetic
neramificate, negliF<ndu!se astfel fenomenul de dispersie magnetic! adic8 ;nchiderea transversal8
'prin aer) a unora din liniile de curent%
- fluxul magnetic se consider8 uniform repartizat pe orice sec:iune transversal8 normal8 a
unei laturi de circuit magnetic, induc:ia magnetic8 fiind aceia9i ;n toate punctele sec:iunii.
=n acest fel, se poate scrie simplu expresia fluxului magnetic,
* & #
unde & este induc:ia magnetic8 iar # aria sec:iunii transversale a laturii de circuit magnetic.
4.2.2 "eoremele lui #irchhoff pentru circuite magnetice
Gtudiul 9i calculul circuitelor magnetice se face doar ;n regimurile sta:ionar 9i cvasista:ionar 9i
se bazeaz8 pe rela:ii sistematice 'teoremele lui Jirchhoff pentru circuite magnetice). (erminologia
utilizat8 este aceea9i cu cea de la circuitele electrice.
a$ %rima teorem a lui #irchhoff pentru circuite magnetice
Ge consider8 un nod oarecare ' F ) al unui circuit magnetic. #plic<nd legea fluxului magnetic
unei suprafe:e ;nchise ' ) care intersecteaz8 toate laturile circuitului incidente la acest nod 9i
observ<nd c8 induc:ia magnetic8 este nenul8 numai prin intersec:iile ' G
K
) ale suprafe:ei ' ) cu aceste
laturi, rezult8
.ezultatul reprezint8 prima teorem8 a lui Jirchhoff pentru circuite magnetice suma algebric8 a
fluxurilor magnetice din laturile incidente la un nod este nul8.
Pentru nodul circuitului magnetic reprezentat ;n figur8 se poate scrie

6
L
A
!
?
!
F
L
K
* 3
b$ & doua teorem a lui #irchhoff pentru circuite magnetice
K
n K
G
n K
F
K
F
d# & d# & = = =


Ge consider8 o bucl8 oarecare 'p) a unui circuit magnetic, preciz<nd pentru fiecare latur8 ;n
parte o linie 'C
bK
) a tensiunii magnetice la borne, care s8 ocoleasc8 spirele unor eventuale bobine
dispuse pe aceste laturi 'figura 4).
&ucla este format8 dintr!un num8r de astfel de laturi. #plic<nd legea circuitului magnetic pe
curba ' ) rezultat8 din ;nsumarea liniilor corespunz8toare tensiunilor magnetice la bornele laturilor
apar:in<nd buclei 'figura @), rezult8
#ceasta este a doua teorem8 a lui Jirchhoff pentru circuitele magnetice suma algebric8 a
tensiunilor la bornele laturilor apar:in<nd unei bucle a circuitului magnetic este nul8.
=n particular, pentru bucla reprezentat8 ;n figura @, se poate scrie
u
m6
> u
mA
L u
m?
> u
m4
L u
m@
* 3 '@)
=n cazul ;n care pe laturile apar:in<nd unei bucle a unui circuit magnetic se g8sesc bobine
parcurse de curent 'ca ;n figura 4), a doua teorem8 a lui Jirchhoff se poate pune sub o alt8 form8.
Pentru aceasta se aplic8 legea circuitului magnetic pe curba a laturii reprezentate ;m figura 4, curb8
format8 din tensiunea magnetic8 din interiorul laturii 9i tensiunea magnetic8 la borne, rezult8
sau
unde u
mK
este tensiunea magnetic8 ;n lungul curbei ' C ) 9i se nume9te c8dere de tensiune magnetic8,

K
* H
K
i
K
este solena:ia bobinei
u
m bK
este tensiunea magnetic8 la bornele laturii de circuit magnetic.
0xprim<nd tensiunea la bornele unei laturi, rela:ia '4) devine
) 4 ' 3 , u ds " ds " u
p K
K
p K
K
b
b l
b m
b l
C
mm

= = = =
) E ' i H u u ds " ds " ds " u
K K m m
) C ' ) C '
mm
bK K
bK K
= = + = =

) M ' u u
K bK
m K m
= +
sau
=n acest fel, teorema a doua a lui Jirchhoff pentru circuite megnetice se poate enun:a sub
forma suma algebric a cderilor rezistive de tensiune pe laturile de circuit magnetic ce alctuiesc o
bucl este egal cu suma algebric a solenaiilor bobinelor dispuse n lungul aceleia'i bucle.
.ezolvarea unui circuit magnetic presupune determinarea tensiunilor 9i fluxurilor magnetice
din laturile circuitului atunci c<nd acesta are o structur8 dat8 9i c<nd se cunosc elementele de excita:ie
'bobine parcurse de curen:i sau magne:i permanen:i). Pentru rezolvare se dispune de rela:iile oferite de
cele dou8 teoreme ale lui Jirchhoff ';n num8r de n(1 L l ) n * 1 * l, ca la circuitele electrice) 9i de l
rela:ii de leg8tur8 ;ntre fluxuri 9i tensiuni magnetice, rela:ii stabilite pe alt8 cale, forma lor depinz<nd
de caracteristicile materialului din care este confec:ionat8 latura respectiv8 a circuitului magnetic.
4.A.? +ezolvarea circuitelor magnetice liniare av,nd ca elemente de excitaie bobine parcurse
de cureni
In circuit magnetic se nume9te liniar dac8 materialele care intr8 ;n componen:a sa se comport8
liniar din punct de vedere magnetic, sau func:ionarea este limitat8 la por:iunea liniar8 a caracteristicii
de magnetizate. =n acest fel, se poate considera o valoare constant8 a permeabilit8:ii magnetice.
Pentru o astfel de latur8 de circuit magnetic se poate scrie succesiv 'a se vedea figura 4)
Prin defini:ie, m8rimea
se nume9te reluctan:8 'rezisten magnetic) a laturii de circuit, iar inversul s8u,
se nume9te permean:8 'conductan magnetic).
=n sistemul interna:ional, unit8:ile de m8sur8 pentru aceste dou8 m8rimi sunt A/Wb 9i respectiv
Wb/A .
Dac8 materialul laturii este magnetic omogen iar sec:iunea este constant8, expresia '66) devine
unde l este lungimea laturii. Cu aceast8 defini:ie, rela:ia '63) se mai poate scrie
u
m
* .
m

m
'64)
numit8 rela:ia lui Chm pentru circuite magnetice.
Itiliz<nd aceast8 rela:ie, teorema a doua a lui Jirchhoff se poate scrie acum 9i sub forma
Cu aceasta se poate stabili o analogie ;ntre circuitele de curent continuu 9i circuitele magnetice,
prezentat8 ;n (abelul 6.
=n acest mod, toate posibilit8:ile de rezolvare ale circuitelor electrice pot fi transpuse la
rezolvarea circuitelor magnetice 'liniare).
Mai trebuie precizat c8 sensul solena:iei pentru o latur8 oarecare a circuitului magnetic rezult8
din regula triedrului drept 'burghiului drept). De asemenea, uneori, rezolvarea circuitului magnetic nu
( ) ) N ' 3 u , u u
p K p K
K K
b l b l
K m b m mm

= = =
) O ' u
p K p K
K
b l b l
K m

=
) 63 '
#
ds
ds
#
6
ds &
6
ds " ds " u
) C ' ) C ' ) C ' ) C ' ) C '
m


=

= = =
) 66 '
#
ds u
.
) C '
m
m


=

=
) 6A '
.
6
u
P
m m
m
=

= =
) 6? '
#
l
.
m

=
) 6@ ' .
p K p K
K
b l
K
b l
K m

=
poate fi considerat8 ;ncheiat8 dec<t odat8 cu determinarea induc:iei magnetice 9i a intensit8:ii c<mpului
magnetic din latura considerat8.
(abelul 6
Circuite de curent continuu Circuite magnetice
(ensiune electric8 I (ensiune magnetic8 I
m
Qntensitate de curent Q Flux magnetic
(ensiune electromotoare 0
Golena:ie
.ezisten:8 electric8 .eluctan:8 'rezisten:8 magnetic8)
.ela:ia lui Chm I L 0 * . Q
I
m
L * .
m

(eorema ;nt<ia a lui Jirchhoff
(eorema a doua a lui Jirchhoff
&plicaie. -e consider circuitul magnetic din figura .
Cu linie ;ntrerupt8 s!au reprezentat liniile medii de c<mp magnetic 'traseul fluxului magnetic).
Itiliz<nd analogia cu circuitele electrice de curent continuu, prezentat8 anterior, se poate
reprezenta o schem8 simplificat8 a circuitului magnetic.
=n schema echivalent8 se pot identifica valorile reluctan:elor 'rezisten:elor magnetice).
#
l
#
l
. =

=
#
l
.
m

=
F K
n l
K
3 Q

=
F K
n l
K
3


=
p K p K
b l
K
b l
K K
Q .


=
p K p K
b l
K
b l
K K m
.
=n rela:ia 'A3) s!a calculat reluctan:a echivalent8 a laturii CD, constituit8 dintr!o reluctan:8
corespunz8toare zonei cu fier 9i o alta, corespunz8toare ;ntrefierului, conectate ;n serie.
#lerg<nd sensuri arbitrare pentru fluxurile magnetice din laturi, rezult8 urm8toarele ecua:ii
Jirchhoff.
.ezolv<nd sistemul de ecua:ii, rezult8 fluxurile magnetice din laturile circuitului 9i apoi
induc:iile magnetice.
4.A.4 +ezolvarea circuitelor magnetice neliniare av,nd ca elemente de excitaie bobine
parcurse de cureni
=n cazul acestor circuite, dependen:a & * f '") a unor laturi de circuit magnetic este neliniar8.
Dac8 materialul este magnetic moale 9i deci cu ciclul de histerezis ;ngust, se utilizeaz8 ;n calcule curba
de magnetizare a materialului 'figura N) , care printr!o schimbare a sc8rilor devine caracteristica * f
'I
m
) a9a cum se prezint8 ;n figurile 63 9i 66, :in<nd cont de dimensiunile geometrice ale miezului
magnetic prezentat ;n figura O.
Fig. N
Miezul magnetic are dou8 bobine cu H
6
* A@3 spire 9i respectiv H
A
* A33 spire parcurse de
curen:ii Q
6
* 6 # 9i respectiv Q
A
* 6,@ #. Dimensiunile circuitului magnetic sunt a * 3,34 m, b * 3,6E m
9i c * 3,3E m. (ot ;n figura O este reprezentat8 9i schema echivalent8 a circuitului magnetic.
) A3 '
d a d a
b
.
) 6O ' i H
) 6N ' i H
) 6M '
d a
c
. . . .
) 6E '
d a
b
. .
o
CD
A A A
6 6 6
D0 &C 0F #&
&0 #F

+


=
=
=

= = = =

= =
( )
( ) ) A? ' . . . .
) AA ' . . . .
) A6 '
A D0 CD &C ? &0 A
A 6 &0 A #& #F 0F 6
? A 6
= + + +
= + +
= +
Curba de magnetizare B(H)
0
0,2
0,4
0,6
0,8
1
1,2
1,4
1,6
0 2000 4000 6000
A/m
T
=
W
b
/
m
2
Fig.63
Fig.66
Dependenta flux-tensiune magnetia pentru laturile !
si "
0
50
100
150
200
250
0 100 200 300 400 500 600
A
#
b
Dependenta flux-tensiune magnetia
pentru latura 2
0
50
100
150
200
250
300
0 50 100 150 200 250 300
A
W
b
=n aceste condi:ii, se aplic8 una din metodele 'de preferat numerice) analizei circuitelor
electrice neliniare, de exemplu metoda aproxima:iilor succesive, scriindu!se mai ;nt<i ecua:iile
Jirchhoff corespunz8toare circuitului magnetic.
Ge alege spre exemplu o anumit8 valoare 'pec<t posibil plauzibil8) pentru fluxul magnetic din
latura ? ;n func:ie de care rezult8 tensiunea magnetic8 a aceleia9i laturi, dup8 care se calculeaz8
succesiv tensiunea magnetic8 din latura A, rezult<nd de pe caracteristica respectiv8 fluxul magnetic al
aceleia9i laturi, apoi din prima teorem8 a lui Jirchhoff fluxul primei laturi 9i tensiunea magnetic8 a
acesteia. Cu valoarea determinat8 pentru tensiunea magnetic8 a primei laturi se recalculeaz8 tensiunea
magnetic8 din latura a treia 9i, se reia procesul de calcul p<n8 c<nd diferen:a 'relativ8) dintre dou8
valori consecutive ale aceleia9i este sub o anumit8 eroare acceptat.
=n tabelul urm8tor sunt prezentate pe scurt rezultatele acestui calcul.

?
R+bS I
m?
'#) I
mA
'#)
A
R+bS
6
R+bS I
m6
'#) I
m?
'#)
6,? 63
!?
@3 A@3 6,@ 63
!?
3,A 63
!?
A3 6N3
6,A@ 63
!?
6N3 6A3 6,?@ 63
!?
3,6 63
!?
63 6O3
6,AN 63
!?
6O3 663 6,?? 63
!?
3,3M 63
!?
N 6OA
Procedeul de calcul poate continua, dar, cu o aproxima:ie destul de bun8, ultima linie ar putea
fi considerat8 ca fiind rezultatele calculului.
Ge pot determina ;n continuare induc:iile magnetice 9i, de pe curba de magnetizare, intensit8:ile
c<mpurilor magnetice ;n diversele laturi ale circuitului magnetic.
"
6
* f '&
6
) , "
A
* f '&
A
) , "
?
* f '&
?
) 'AE)
4.2./ +ezolvarea circuitelor magnetice neliniare av,nd ca elemente de excitaie magnei
permaneni
Ge numesc magnei permaneni acele corpuri 'materiale) care prezint8 fenomenul de
magnetiza:ie permanent8.
Deoarece fluxul magnetic prin orice suprafa:8 ;nchis8 este totdeauna nul, rezult8 c8 suprafa:a
unui magnet permanent poate fi ;mp8r:it8 ;n zone cu flux pozitiv 9i 2one cu flux negativ 'ie9ind 9i
respectiv intr<nd ;n corp), zone care poart8 numele de poli nord 'H) 9i respectiv sud 'G).
C<mpul magnetic asociat magne:ilor permanen:i este invariabil ;n timp 9i, deoarece nu exist8
nici fenomene de conduc:ie electric8, regimul se nume9te regim magnetostatic.
&plicaia 0. +ezolvarea circuitului magnetic al unui aparat magnetoelectric
#paratul magnetoelectric are ;n construc:ie un magnet permanent ;n form8 de I, prelungit cu
dou8 piese polare ;ntre care exist8 o pies8 cilindric8 din material feromagnetic care are posibilitatea de
mi9care ;n lungul unui ax 'figura 6A).
G!a reprezentat cu linie ;ntrerupt8 linia de c<mp medie a acestui circuit magnetic. (raseul
acestei linii de c<mp trece pe de o parte prin fier 'lungimea liniei de c<mp fiind notat8 l
Fe
) 9i o parte
prin ;ntrefier 'cu grosimea ) pe care ;l traverseaz8 de dou8 ori.
( )
( )
6 6 m 6 ? m
A A m A ? m
? A 6
I I
) A4 ' I I
3
=
=
= +
) A@ '
a #
& ,
a #
& ,
a #
&
A
?
?
?
? A
A
A
A
A A
6
6
6
6

=

=
#plicarea legii circuitului magnetic pe aceast8 linie de c<mp medie permite scrierea rela:iei
urm8toare
unde C
Fe
este curba corespunz8toare liniei medii de c<mp ;n miezul feromagnetic, iar C

curba
corespunz8toare liniei medii de c<mp ;n ;ntrefierul .
#plic<nd legea fluxului magnetic pe o suprafa:8 ;nchis8 care traverseaz8 pe de o parte miezul
feromagnetic 9i pe de alt8 parte ;ntrefierul 'figura 6A). se poate scrie rela:ia

Fe
*

'AN)
sau
&
Fe
#
Fe
* &

*
o
"

'AO)
Din sistemul de ecua:ii corespunz8tor rela:iilor 'AM) 9i 'AO)
&

*
o
"

'?6)
rezult8 rela:ia de leg8tur8 dintre induc:ia magnetic8 ;i intensitatea c<mpului magnetic ;n miezul
feromagnetic.
sau
) AM ' 3 " A l " ds " ds " ds "
Fe Fe
C C
Fe
= + = + =

) ?3 ' 3 " A l "


Fe Fe
= +

) ?A '
A
l "
#
#
&
Fe Fe
Fe
o
Fe

=

#ceast8 rela:ie reprezint8 ecua:ia unei drepte care trece prin origine 9i are panta negativ8.
Pentru determinarea punctului de func:ionare, se intersecteaz8 aceast8 dreapt8 cu caracteristica
magnetic8 a materialului 'ciclul de histerezis). =n figura 6? este reprezentat8 aceast8 intersec:ie,
rezult<nd punctele de func:ionare, aflate ;n cadranele A 9i 4.
=n oricare din punctele de func:ionare 'D sau 0) una din cele dou8 m8rimi caracteristice
materialului 'induc:ia magnetic8 & sau intensitatea c<mpului magnetic ") are valoarea negativ8.
Produsul dintre aceste m8rimi ';n modul) este o m8sur8 a energiei 9i deci a calit8:ii
materialului. Din acest motiv, materialele magnetice trebuie s8 aib8 un ciclu de histerezis relativ lat, cu
induc:ia remanent8 9i intensitatea c<mpului magnetic coercitiv relativ mari. 0ste important s8 se
cunoasc8, pentru un material oarecare, cea mai mare valoare a produsului '&")
max
.
) ?? ' "
A
l
#
#
&
Fe
Fe
Fe
o Fe

=