1

CAPITALISM CONTRA CAPITALISM

de Michel Albert

Michel Albert a fost nascut in 1930 in Franta.Mai tarziu a devenit presedintele Asigurarilor
Generale ale Frantei.Fiind indragostit de economie a scris multe eseuri economice si sociale cum ar
fi:Le Manifeste General in 1970,Le Paris Francaise in 1982 si Capitalism contre Capitalism
publicata in 1991.
Cartea debuteaza cu invingerea capitalismului(capitalismul insemnand o libertate a oamenilor,a
propriilor constiinte,libera stabilire a preturilor pe piata,drepturile omului) care dusese o batalie pe
trei fronturi:prima a fost dusa in Anglia prin Margaret Thatcher si in Statele Unite prin Ronald
Reagan,cea de-a doua a fost una foarte victorioasa dar castigata fara prea mult efort deoarece
capitalismul era confundat cu comunismul intr-o mare parte din tarile din Europa de Est,dar si din
Statele Unite,iar cea de-a treia lupta a fost dusa in sudul Irakului.Aceasta victorie a capitalismului
plaseaza intr-o lumina cu totul noua istoria economica a lumii.
Instaurarea capitalismului intr-o tara nu inseamna neaparat inceperea dezvoltarii acelei
tari.Trebuie impuse o serie de reguli plus existenta unui stat eficient si necorupt.
Exista si in acest tip de sistem economic anumite probleme care au o foarte mare importanta.Una
dintre ele este problema imigratiei.Mana de lucru imigrata este de cele mai multe ori mult mai
ieftina decat mana de lucru nationala,de aceea Statele Unite a devenit una din tarile cele mai
deschise imigrarii.Saracia este alta problema asociata imigratiei deoarece majoritatea societatilor
umane il vad pe omul sarac un om lenes,inadaptat,ratat,caruia ii lipseste curajul de a se adapta la
piata muncii.
Obiectivul principal al acestei carti este de a demonstra ca pe langa modelul economic
neoamerican mai pot exista si altele care pot fi mai eficiente economic si mai echitabile social.
Unul dintre ele ar fi modelul anglo-saxon.Acest termen cuprinde tari cum ar fi Australia si Noua
Zeelanda alaturi de Anglia si Canada.Acest model poate fi comparat cu modelul germano-nipon care
face referinta la faptul ca germanii impreuna cu japonezii lucreza impreuna la intreprinderi fara
echivalent cum ar fi:Mitsubishi,Toyota,Volkswagen si Siemens.
Un alt model il reprezinta modelul neoamerican.Faptul ca Marea Britanie se aproprie mai mult de
America si se indeparteaza de Europa putem considera ca America devine un model economic in
sine.Ajunsi in acest punct ne putem intreba daca exista si un model propriu-zis european! Raspunsul
este nu,nu exista un model european omogen!Modelul Marii Britanii apropriindu-se de modelul
american decat de cel al Germaniei,Italia are un model al familiei,iar Franta si Spania impartasesc
aceleasi traditii.
Exista cu toate acestea un nucleu dur al Europei ce are doua aspecte:aspectul alpin ce include
Elvetia,Austria si Olanda si care este opusul modelului neoamerican si aspectul renan ale caror
reprezentari se pot intalni nu doar de-a lungul fluviului european,din Elvetia si pana in Olanda,dar si
in Scandinavia si Japonia.
Prabusirea comunismului scoate la iveala opozitia dintre doua modele de comunism,cel
neoamerican ce se bazeaza pe reusita individuala si pe profitul financiar rapid si modelul renan ce
are drept centru Germania si prezinta numeroase asemanari cu Japonia,deci el pune accent pe
reusita colectiva si pe profitul pe termen lung.Va fi un razboi intre frati inamici,inarmati cu doua
modele iesite din acelasi sistem,promoteri a doua logici antagonice ale capitalismului in interiorul
unui acelasi liberalism.
Revenirea Americii(America is back) este opera lui Ronald Reagan.In urma marii prabusiri din
1989-1990,ea pare a fi plebiscidat in umanimitate si mitizar pe Ronald Reagan si pe Margaret
Thatcher.Prin acest slogan Ronald Reagan,viitor presedinte al Statelor Unite,voia in 1980 sa
retrezeasca la viata energia americana ,paralizata de crizele interne si de umilinta in exterior,O
America a datoriilor mascate de glorie.Totul era la fel,dar totusi altfel,visul american isi schimbase


2

semnificatia devenind raul american si ramasese din el doar cuvintele ,o retorica goala.Politica
astepta un salvator.Pe 4 noiembrie 1980 Ronald Reagan a fost ales presedinte cu noua milioane de
voturi in plus fata de Jimmy Carter.America se bucura de un activ fara echivalent ,de o prodigioasa
mostenire economica,financiara,tehnologica cum ar fi:stocul de capital(in interiorul granitelor
poseda imense infrastructuri),resursele naturale care sunt cele mai importante de pe glob(resursele
energetice),cei mai mari cercetatori,cei mai buni ingineri si cei mai dotati studenti vin sa lucreze in
Statele Unite,privilegiul monetar(dolarul fiind moneda de circulatie in mai multe tari).
America in regres(America Backwards).America se afla in topul tarilor in ceea ce priveste
criminalitatea si consumul de droguri si pe ultimul in priviinta vaccinurilor si a participarii la alegeri.Si
acei golden boys ai perioadei Reagan,acei pradotati ai finantelor imbracati in costume de 2000 de
dolari si capabili sa faca avere in trei luni,au dat faliment sau se afla toti la inchisoare.Statele Unite
au intrat intr-o faza de declin istoric.
Michel Albert afirma ca ceea ce deosebeste o tara aflata in progres de o tara aflata in declin este
preferinta aratata construirii viitorului si placerea trairii prezentului.In 1960 cand acesta a vizitat
prima data Statele Unite, a ramas mirat de faptul ca usile caselor nu erau niciodata inchise cu
cheie,chiar daca proprietarii plecau in vacanta pentru 15 zile deoarece nu existau furturi.
O America taiata in doua este purtata de dualismul dintre bogati si saraci.Bogatii se imbogatesc
din ce in ce mai mult,iar saracii sunt cu mult mai saraci.Industria americana este in regres,in decursul
anilor Reagancea mai mare parte dintre cele 18 milioane de locuri de munca nou create nu au fost
create in industrie ci in sectorul serviciilor.
Intr-o lume normala este normal ca bogatii sa dea cu imprumut celor saraci,iar cele tarile
bogate,celorlalte sarace,care isi pot accelera in felul acesta dezvoltarea.Cea mai mare putere a
lumii,America a devenit si cel mai mare contractant de imprumuturi al ei.In 1992,datoria externa
neta a Americii atinsese suma de 1100 miliarde de dolari,Statele Unite devenind cel mai mare
debitor din lume,care fusese pana de curand cel mai mare creditor al ei.
Celalalt capitalism,modelul renan are ca caracteristici economia de piata,proprietatea privata si
libera initiativa.Modelul Renan nu cunoaste nici golden boys,nici speculatii palpitante,fraiele
capitalismului se afla in cea mai mare parte in mainile bancilor,iar soarta lui se joaca la
bursa.Activitatea bancilor germane nu este ingradita de nici un fel de reglementare,fac de
toate.Foarte des bancile sunt principalii actionari ai intreprinderilor.O alta caracteristica a acestui
model este dezvoltarea impartirii responsabilitatilor,salariatii germani muncesc un timp mai scurt
decat americanii sau francezii si au salarii mai mari.
La initiativa cancelarului Helmut Schmidt si a presedintelui Giscard dEstaing este vorba in
Comunitatea Economica Europeana(CEE) de a crea un sistem de schimb in interiorul carora modelele
sa nu mai fie atat de diferite,un cos de monede europene.In urma acestei hotarari,Germania a
avut mult de castigat deoarece avand cea mai mare putere monetara isi poate mentine dobanzile
foarte scazute si celelate marci ale statelor intra in contact direct cu marca germana.De notat ca si in
Elvetia ratele dobanzii sunt prin cele mai scazute din lume.Detinerea unei monede forte este mai
mult un handicap decat un avantaj deoarece aceasta face ca pretul produselor din afara granitelor sa
fie mai scump decat in tara si mai greu de exportat.
Forta acestor economii se bazeaza pe o capacitate industriala iesita din comun si pe o agresivitate
comerciala dintre cele mai sustinute.Tarile de tip renan domina in majoritatea sectoarelor
industriale,dar in sectoarele de viitor,americanii continua sa predomine.
Modelul renan este mai rigid decat modelul neoamerican,mobilitatea sociala este mai putin
rapida,iar reusita individuala mai putin spectaculoasa.America continua sa fie o societate a visului,de
viata noua,de libertate si de bogatie,American Dream,dar si o societate a omului care a reusit prin
forte proprii si caruia nici o izbanda nu ii este interzisa.
Superioritatea economic si social a modelului renan financiar fiind dovedit, ne-am
astepta s-l vedem triumfnd si din punct de vedere politic. Printr-un paradox lucrurile stau exact
invers! Modelul renan sufer din plin influenele politice, mediatice si culturale ale concurentului
su american. Faimosul consens social se vede si el sub semnul ntrebrii n multe ri aparinnd


3

modelului renan. Att consensul ct si prioritile pe care el se ntemeiaz: primatul colectiv
asupra intereselor individuale, puterea sindical si asociativ, modelul de gestionare a
ntreprinderilor.
Toate tarile apartinand modelului renan se confrunta cu o situatie demografica
ingrijoratoare,rata de improspatare a populatiei nemaifiind asigurata.In Germania si Japonia
populatia activa se afla in scadere ,proportia dintre persoanele inactive si persoanele active urmand
sa creasca de 1,5 ori,ajungand astfel la 60%.Tot aici apar si alte moravuri cum ar fi nivelul maxim de
saturatie in privinta sacrificiilor pe care angajatii le depun in cadrul intreprinderii unde lucreaza.
Cum ajunge sa se impuna tocmai cel mai putin important?Dupa cum am observat pana acum
modelul renan este mult mai performant decat modelul neoamerican,dar dupa cum am observat de
la inceputul anilor 80 si pana in clipa de fata nu inceteaza sa castige teren psihologic si social este
modelul neoamerican.Capitalismul american prezinta toate atractiile unui western.Prezinta o viata
aventuroasa,framantata,stresanta,dar pasionanta pentru cei puternici.Sub lumina orbitoare a
reflectoarelor,modelul renan nu are cum sa tina piept modelului neoamericane.In ciuda tuturor
esecurilor,datoriilor,slabiciunilor industriale si inegalitatilor lui,capitalismul american continua sa fie
un adevarat star mediatic.
n final, autorul se refer la enigma dezintegrrii comunismului. Aceast dezintegrare
este aceea care pune n chip periculos capitalismul fa n fa cu el nsusi. Sfrsitul
comunismului si al rivalitii Est-Vest nu marcheaz numai triumful unui sistem (cel liberal)
asupra altuia (eteist). Acest naufragiu antreneaz un ntreg corpus de idei, reflexe, sensibiliti si
analize care nu ar fi meritat s dispar ca atare.
Companiile mari europene, orict de vechi si de puternice ar fi, scap legii universale a
biologiei organismelor conform creia cu ct esti mai mare si mai btrn, cu att risti s te lasi
invadat de parazitismul birocratic al unor state majore si de demotivare tipic salariailor
marilor firme bogate. Firmele multinaionale fiind cotate la burs, depind, n pofida puterii de
care dispun, de piaa financiar, acest nemilos antrenor de campioni. Multinaionalele depind de
piaa financiar, ele nu sunt si supuse capriciilor acesteia: capitalul lor este tot timpul repartizat
n chip variat; nici un acionar nu deine o parte care s-i confere o putere iesit din comun. Din
aceste motive marile multinaionale, indiferent dac sunt de origine american sau european,
prezint invogenia unui soi de sintez opional ce depseste att riscurile de protecionism pe
care le conine capitalismul renan, ct si pericolele de acumulare financiar ale capitalismului
neoamerican.