Sunteți pe pagina 1din 15

1

CUPRINS






1. Proiectarea fundatiilor constructiilor cu pereti structurali din zidari Prevederi generale de
alcatuite ........................................................................................................................................... 2
2 . Fundatii la cladiri amplasate pe teren bun de fundare n zone cu seismicitate redusa.......................... 3
2.1. Fundatii la cladiri fara subsol ............................................................................................................. 3
2.2 Fundatii la cladiri cu subsol ................................................................................................................. 6
Dimensionarea fundatiilor ........................................................................................................................ 6
3 Fundatii la cladiri amplasate pe teren bun de fundare n zone cu seismicitate ridicata ........................ 10
4. Racordarea in trepte a fundatiilor avand cote de fundare diferite ........................................................ 11
5 Fundatii pe pamnturi foarte compresibile si pamnturi sensibile la umezire ...................................... 12
5.1 Fundatii pentru consrtuctii fara subsol ............................................................................................ 13
























2





1.Proiectarea fundatiilor constructiilor cu pereti structurali din zidarii

Prevederi generale de alcatuire



Alcatuirea fundatiilor se diferentiaza functie de urmatoarele conditii:
a) conditiile geotehnice de pe amplasament;
b) zona seismica de calcul a amplasamentului:
. seismicitate ridicata - zonele AD
. seismicitate redusa - zonele EF
c) regimul de naltime al constructiei:
. foarte redus - cladiri parter (P) sau cladiri parter si etaj (P+1E)
. redus - cladiri cu putine niveluri (P+2EP+4E)
d) cladire cu sau fara subsol.
Fundatiile peretilor sunt de tip continuu; n anumite situatii pot fi avantajoase si fundatiile cu
descarcari pe reazeme izolate.
Fundatiile se pozitioneaza, de regu 15215y249p la, centric si, numai n anumite situatii particulare,
excentric fata de peretii pe care i suporta.








3



2 . Fundatii la cladiri amplasate pe teren bun de fundare n zone cu
seismicitate redusa


2.1. Fundatii la cladiri fara subsol

Tipurile de fundatii cele mai frecvent utilizate sunt cele prezentate n imagini.
Fundatiile bloc cu o treapta (fig. 1) se recomanda atunci cnd latimea fundatiei B depaseste latimea b a
peretelui cu cel mult 50150 mm de fiecare parte.
Solutia indicata n fig. 2 se recomanda n situatiile n care latimea fundatiei B depaseste latimea b a
peretelui cu mai mult de 150 mm de fiecare parte.
Fundatiile cu soclu si bloc avnd una sau doua trepte sunt prezentate n figurile 3 si 4.




4


Fig. 1 Fundatie bloc cu o treapta




5


Fig. 2 Fundatie bloc cu doua trepte












6

2.2 Fundatii la cladiri cu subsol

Peretii subsolului se prevad sub peretii structurali, pe ct posibil axati fata de acestia si realizati din
beton armat sau din zidarie de caramida.
Se recomanda realizarea peretilor de la subsol din beton armat.
n cazul peretilor de subsol din zidarie (caramida plina, piatra) fundatiile se alcatuiesc conform
detaliilor din figurile 3 si 4.


Dimensionarea fundatiilor
Latimea blocului de fundatie B se stabileste functie de:
a) calculul terenului de fundare la eforturile transmise de fundatie conform prevederilor
de la capitolul 6;
b) grosimea peretelui (sau soclului) care reazema pe fundatie: B b+100 mm;
(B B
s
+100 mm);
c) dimensiunile minime necesare pentru executarea sapaturilor conform tabelului.

Adncimea sapaturii h (m) Latimea minima (m)
h0.40 0.30
0.40h0.70 0.40
0.70h1.10 0.45
h1.10 0.50

Inaltimea soclului si a treptelor blocului de fundatie va fi de cel putin 400 mm. La determinarea
naltimii blocului si a treptelor se va respecta valoarea minima tga .




7

Fundatiile supuse la solicitari excentrice (de exemplu fundatiile zidurilor de calcan) se dimensioneaza
astfel nct rezultanta tuturor fortelor N sa se mentina n treimea mijlocie a bazei pentru ca ntreaga
latime sa fie activa la transmiterea presiunilor pe teren.
Cnd acest lucru nu poate fi realizat iar latimea activa B
a
= 1.5b (Fig.5a ) nu satisface din punct de
vedere al presiunilor efective acceptabile la teren, se tine seama de efectul favorabil al deformarii
terenului si a blocului de fundatie si se admite o latime activa B
a
= 2.25b (Fig. 5b), cu urmatoarele
conditii:
- peretele ce sprijina pe fundatie trebuie sa fie legat de constructie la partea superioara prin placa
planseului sau centura planseului, precum si prin ziduri transversale suficient de dese (recomandabil la
maximum 6 m distanta);
- presiunea ce se dezvolta ntre perete si fundatie sa nu depaseasca rezistentele de calcul ale
materialelor din care sunt alcatuite peretele si fundatia.
n cazul fundatiilor sub pereti cu goluri pentru usi se verifica conditia:

1
unde: tg- valoare data n tabelu;
R
t
- rezistenta de calcul la ntindere a betonului din blocul fundatiei.
Daca relatia (1) este ndeplinita, fundatia poate prelua presiunile de pe deschiderea golului. n
acest caz fundatia se poate realiza din beton simplu sau, daca se dispune armatura, aceasta poate
corespunde procentului minim de armare (p
min
= 0.10%).
n cazul n care relatia (1) nu este respectata fundatia se calculeaza la ncovoiere si forta taietoare ca o
grinda pe mediu elastic. Armatura se calculeaza si se dispune avand ca referinta reglementarea tehnica
STAS 10107/0-90.




8


Fig. 3 Fundatie sub perete exterior de subsol




9


Fig. 4 Fundatie sub perete interior de subsol



a
b
Fig. 5 Determinarea latimii active B
a
la fundatia peretelui de calcan





10


3 Fundatii la cladiri amplasate pe teren bun de fundare n zone cu
seismicitate ridicata

n gruparile speciale de ncarcari solicitarile transmise infrastructurii de catre suprastructura sunt
stabilite n functie de comportarea specifica a peretilor din zidarie sub aceste ncarcari (cedare ductila
la compresiune excentrica; comportare elastica, etc.).
Solicitarile la nivelul terenului de fundare se determina functie de eforturile transmise de
suprastructura considernd comportarea de ansamblu a infrastructurii (fig. 6).



Fig. 6
Fundatiile se realizeaza, de regula, sub forma unor grinzi continue de beton armat si se calculeaza
dupa modul de calcul al grinzilor continue.
Dimensionarea sectiunii de beton si a armaturilor se defineste n concordanta cu prevederile din
reglementarea tehnica de referinta STAS 10107/0-90.






11

4.Racordarea in trepte a fundatiilor avand cote de fundare diferite

Racordarea n trepte a fundatiilor este necesara n urmatoarele situatii:
- amplasament pe terenuri n panta sau stratificatie nclinata;
- cladiri cu subsol partial;
- intersectii de fundatii avnd cote de fundare diferite (fundatie perete exterior - fundatie perete
interior etc.).
Se recomanda respectarea urmatoarelor conditii (fig. 7):
- racordarea ntre cotele de fundare diferite sa se realizeze n trepte;
- linia de panta a treptelor sa respecte conditia tgd 0.65;
- naltimea treptelor se limiteaza la 0.50 m n terenuri putin coezive, respectiv 0.70 m n terenuri
coezive sau compactate;
- cota superioara a blocului de fundatie se pastreaza la acelasi nivel pe cel putin ntreaga lungime a
zonei de racordare.

Fig. 7 Racordarea n trepte a fundatiilor avnd cote de fundare diferite




12

5 Fundatii pe pamnturi foarte compresibile si pamnturi sensibile la
umezire

n cazul n care sunt de asteptat tasari neuniforme, structura trebuie astfel alcatuita nct constructia
sa poata prelua eforturilesuplimentare ce rezulta ca urmare a acestor tasari, dupa cum urmeaza:
- pentru tasari inegale mici se pot utiliza fundatii cu rigiditate sporita;
- pentru tasari inegale mari se poate opta fie pentru realizarea unei rigiditati sporite a
ansamblului suprastructura - infrastructura, fie pentru o structura flexibila adaptabila la
deformatii mari.
La alcatuirea planului de fundatii se cere respectarea urmatoarelor conditii:
- realizarea de elemente de legatura ntre fundatiile peretilor structurali (fig. 8);

Fig. 8





13


- fundatiile peretilor sa formeze contururi nchise (fig. 9);


Fig. 9

- lungimea fundatiilor fara legaturi pe directie transversala nu trebuie sa depaseasca 6 m.
5.1 Fundatii pentru consrtuctii fara subsol
La constructiile fara subsol amplasate n zone cu seismicitate redusa, fundatiile se prevad cu doua zone
armate dispuse la partea superioara si inferioara, iar betonul trebuie sa fie de clasa minim C12/15
(fig. 10 a).
n cazul constructiilor fara subsol dar cu adncime mare de fundare se pot introduce centuri
suplimentare pe naltimea zidului (de exemplu n dreptul pardoselii parterului);




14

n cazul n care este necesara o latime B a talpii mai mare dect latimea elementului din beton armat se
prevede un bloc din beton simplu de clasa minim C8/10 (fig. 10 b).

Fig. 10


Astfel de fundatii se recomanda a se utiliza n cazul n care fundatiile au o naltime suficienta pentru a
prelua eforturile datorate diferentei de tasare (tasarilor diferentiale).










15