Sunteți pe pagina 1din 12

ntunericul este materialul meu brut.

Aa cum sculptorul are nevoie de piatr sau lemn, eu modelez


teatrul folosind ntunericul
Josef Svoboda
Teatrul secolului XX a reusit sa gaseasca noi forme , in care imaginea scenica sa
devina pilonul central al spectacolului.
Orice spectacol este o compozitie formata dintr-o succesiune de imagini. nc de la
ridicarea cortinei, spectatorul intra in contact cu universul piesei prin intermediul imaginii
scenice compuse de forma spatiului scenic, decor si costumele actorilor.
Svoboda s-a nascut pe 1 mai 1!" la #aslav, un mic oras din apropiere de $raga.
%ducatia sa in domeniul artelor a fost intrerupta de ocupatia germana din 1!&!. 'upa razboi, a
urmat pentru o perioada de ( ani un nivel universitar de studiu in ar)itectura, in timp ce lucra ca
designer sef la cel mai mare teatru din $raga, Smetana.
*rtistul ii admira neconditionat pe +eonardo 'a ,inci si -ic)elangelo. .nvatase de
la parintele sau, timplar, ca intotdeauna trebuie sa fii cel mai bun, sa cistigi respectul celorlalti,
iar pentru asta trebuie sa muncesti continuu. *r)itect ca formatie, scenograful modela spatiul din
perspectiva ar)itecturala, subliniindu-i psi)ologia, dar era concomitent si inginer, pictor, fizician,
utilizind volumetria, mecanica, te)nologia ca surse de e/presivitate, de alimentare a
emotionalitatii. +aserul, lumina, legi ale dinamicii, proprietatile specifice anumitor tipuri de
materiale, particularitatile receptarii vizuale, pe toate le-a speculat creativ, intrebuintindu-le
teatral. Stilizarea, scenografiile fluide, o dramaturgie plastica insotitoare a celei te/tuale,
abstractizarea, solutiile sofisticate sint trasaturi care i-au individualizat creatiile. Totul era in
prealabil testat la scara mica, in atelierul sau de &/& m, prin mac)ete, e/perimente, solutii
ingenioase.
+a varsta de ( de ani, Josef Svoboda este in varful carierei lui ca ar)itect scenograf.
'esi este fara indoiala unul dintre cei mai productivi, apreciati, sarbatoriti si cautati designeri din
%uropa, in *merica are o vaga reputatie, lucru destul de ironic avand in vedere elementele
te)nologiei moderne pe care le foloseste in ma0oritatea lucrarilor lui.
O analiza a principalelor caracteristici ale creativitatii sale si o lista a celor mai
frapante te)nici scenografice pe care le-a folosit ne a0uta plasam in perspectiva combinatia
speciala de talente care il plaseaza pe Svoboda in rolul unui srtist de teatru cu adevarat distinctiv
intr-o epoca a stiintei.
#alitatea si cantitatea lucarilor lui este remarcabila1 in mai putin de "( de ani el a
realizat scenografia pentru aproape &( de productii, impartite apro/imativ egal intre repertoriul
de opera si cel de teatru, pentru multe din cele mai importante teatre din %uropa. .n mare parte
din aceasta perioada el a fost designer sef si director te)nic al Teatrului 2ational din $raga, care
producea anual intre 1( si " de productii noi anual si unde se 0ucau in medie & de productii
diferite in fiecare luna. 'esi el insusi proiecta doar intre & si ( productii ale Teatrului 2ational in
fiecare al, era responsabil pentru toate elementele te)nice si scenice pe cele trei scene ale
teatrului si superviza activitatea atelierelor de lucru celor cateva sute de oameni care faceau parte
din personalul te)nic al teatrului.
.n acest timp a fost si profesor de ar)itectura la #olegiul de *rte din $raga. .nca o
alta ramura a creativitatii sale este munca sa ca e/pozant, la e/pozitii mari internationale de arta.
.n 1!(3 de e/emplu, a castigat & medalii pentru munca sa afisata la pavilionul ce)oslovac si mai
multe din proiectele sale cinetice si proiectiile de filme au fost printre cele mai populare atractii
la %/po 45 din -ontreal. *lte premii internationale au inclus medalia de aur la 6ienala
internationala de la Sao $aolo de scenografie 71!418 , onorariul ca doctor al #olegiului 9egal de
*rta din *nglia, $remiul Si::ens al Tarilor de Jos in ar)itectura 71!4!8 - al carui anterior
castigator a fost +e #orbusier.
'esi numele lui Svoboda este asociat in principal cu e/ploatarea pe o scara larga a
mi0loacelor scenografice - cele mai recente dispozitive mecanice, optice 8multe pe care le-a
dezvoltat el insusi8 , asa zisa scena cinetica ,si cu utilizarea la scara larga de te)nici de iluminare
si de proiectie sofisticate 7incluzand noi forme care combinau filmul cu teatrul8 , rolul te)nicii in
scenografiile sale este usor ambivalent. %ste adevarat ca el a imbratisat noile te)nici si
dispozitive si ca a fost capabil sa beneficieze la ma/im de ele dar utilizarea lor nu este cu
adevarat esentiala pentru creatia lui. #eea ce este important este abordarea lui 1
;*s fi incantat sa creez un decor din branza daca s-ar potrivi cel mai bine piesei.
Trebuie sa utilizati mi0loacele de e/presie care se potrivesc precis cu conceptul productiei.
*cesta este adevarata frumusete a muncii de scenograf, din punctul meu de vedere.;
#u toate astea, atat cele mi indraznete cat si cele mai simple din decorurile lui
Svoboda, sunt precedate de e/perimente te)nice si de cercetare cre necesitau multa osteneala,
inainte de a a0unge in forma lor finala prezentata publicului. -ulti critici si artisti cred ca stiinta,
te)nologia si sistematizarea sunt in mod sigur ostile artei si creativitatii. Svoboda cu siguranta nu
se numara printre ei. %l poseda un respect adanc pentru ordine, precizie si pentru legile cae ii
definesc munca 1 ;un element trebuie mai intai stapanit si apoi poate fi folosit ca instrument;.
*firmatiile sale despre muzica sunt semnificative pentru aceasta abordare a sa1 ; .i
admir ordinea sa, puritatea, curatenia - aceasta as vrea sa urmaresc in scenografie. Stiu ca este
imposibil dar cel putin vreau sa tintesc catre asta. *s vea sa fac teatrul cu adevarat profesional.
*m urmat un ideal pentru aproape "( de ani 1 prezicia, sistematizarea, perfectiunea si controlul
mi0loacelor de e/presie disponibile in scenogafie, c)iar si a celor mai obisnuite. ;
;#unoasterea mi0loacelor te)nice face posibila creativitatea;
.ncercarea de a clasifica stilul lui Svoboda ca pe unul simbolist, constructivist,
e/presionist, sau c)iar iluzionist este un e/ercitiu inutil, deoarece lucrarile sale contin fiecare
dintre aceste moduri, cat si combinatii dintre ele. #omentariul sau este caracteristic1 ; Stilul este
provocarea de a rezolva fiecare problema in conditiile date, ceea ce inseamna nu doar studiul
autorului respectiv, cat si studiul regizorului, al cladirii teatrului in sine, actorilor principali.
<iecare element este unic si trebuie sa fie luat in considerare faptul ca fiecare are caracteristicile
sale speciale. Teatrul este un fenomen care intr-un mod ideal are nevoie de ec)ilibru - de
e/emplu daca ii lipseste ceva pe partea de actorie, adaugati pe partea de scenografie - sau
invers.;
;2u vreau o imagine statica, ci ceva care evolueaza, care are miscare, nu neaparat
miscare fizica, evident, dar un decor care este dinamic, capabil sa e/prime relatiile sc)imbatoare,
senzatiile, starile de spirit, poate doar prin lumina, pe tot parcursul actiunii.;
Scenograful avea convingerea ca decorul nu trebuie sa prefigureze actiunea sau sa
ofere o ilustrare a rezumatului actiunii1 ; Teatrul inseamna miscare, dinamism, este un lucru viu.
$rin urmare, decorul nu ar trebui fi/at si aratat dintr-o data, asa cum designul e/presionist tinde
sa o faca.;
-ai multe aspecte ale principiului general de ;dinamism; pot fi ilustrate intr-ul
studiu al catorva din te)nicile scenografice pe care Svoboda le-a dezvoltat1 scena cinetica,
oglinzile si poiectiile.
,ariatiile scenei cinetice si a oglinzilor sunt evidente in productiile ;9omeo si
Julieta;, ;#omedia insectelor; sau ;=amlet;.
;9omeo si Julieta; , 0ucata a Teatrul 2ational in $raga 7octombrie 1!4&8, in regia lui
Otomar >re0ta, a fost o productie monumentala, in care Svoboda a fuzionat principiul sau de
dinamism cu cunostintele profunde in ar)itectura. 9ezultatul a fost o ar)itectura cinetica care a
oferit un e/emplu de creatie unui spatiu psi)o- plastic - spatiul scenei este strans legat de
cerintele emotionale ale actiunii.
'ecorul era e/tins deasupra orc)estrei si consta intr-un remarcabil, omogen, grup de
componente ar)itecturale - platforme, cadre, peretu, scari - reprezentand diverse obiecte in esenta
neutre ca forme, cu a/ceptia catorva piese 7cum ar fi piesa de rezistenta - o arcada renascentista
care parea ca pluteste de-a lungul unei a/e, la inaltimea de 1 - 1" m deasupra nivelului scenei.
%lementele ar)itecturale erau acoperite cu o panza aspra care la randul sau a fost acoperita cu o
panza subtire, in final efectul sugerat fiind acela al unei fatade dintr-ul palat renascentist.
%lementele separate putea forma un infinit numar de compozitii spatiale statice sau
puteau sa fie diri0ate intr-o serie de miscari - se ridicau, se scufundau, avansau, se retrageau sau
se deplasau in laterale.
'eosebit de impresionat a fost efectul dramatic al miscarii, in special in contrapunct
fata de miscarea actorilor in timpul miscarilor scenice. .n cele din urma, scenografia ar)itecturala
mobila a creat un o impresie parado/ala de gratie dar in acelasi timp si de amenintare 1
delicatetea arcadei suspendata in aer, compensata de structurile solide - o sugestie remarcabila de
forte antagonice in 0oc.
Scena balconului din ;9omeo si Julieta
$lanul productiei ;9omeo si Julieta;, in care este aratata dispunerea unitatilor
te)nice folosite in decor 1 1 - balconul mobil cu arcada? "- platforma de 0oc care
se poate ridica pana la apro/imativ ".(m? &- flancuri cu deplasare laterala? @- cadru
avanscena special construit? (- trapa cu elemente verticale separate mobile, care se
pot deplasa pe verticala in sus si in 0os? 4-perete vertical mobil, de la nivelul scenei
pana la o inaltime de apro/imativ "m? 5-scari care duc in fosa orc)estrei? 3-suprafata
de 0oc construita deasupra fosei orc)estrei? !- perete mobil catre laterale? 1- suprafata
care are o miscare verticala folosita in combinatie cu cea de la nr."
%lemente scenice din productia ;9omeo si Julieta;
$roductia ;=amlet; de la 6russels din ianuarie 1!4( a prezentat o interpretare
indazneata a regizorului , >re0ca, completata de scenografia lui Svoboda care a completat
conceptul de baza. 'ecorul in sine, la prima vedere, sugera un zid masiv, compus din elemente
rectilinii, atat solide cat si cavitati. .n aumite momente, ;zidul; incepea sa prinda viata1 parti din
el se miscau pentru a forma platforme si scari, in timp ce altele se retrageau pentru a descoperi
configuratii si mai mari.
#el mai izbitor efect , a fost multiplicarea acestor efecte de o oglinda mare cat
latimea decorului care atarna peste toata aceasta compozitie la un ung)i de @( grade si a oferit o
reflectie a decorului, asa cum se vede de sus.
9elatarea lui Svoboda despre productie indica principalul punct al procesului creativ1
;Totul a pornit de la >re0ca si de la conceptul sau de realizare a productiei1 fantoma
ca si alter-ego al lui =amlet? nu tatal lui =amlet, ci un caracter fictional creat de =amlet pentru
obtine spri0inul oamenilor si revoltarea acestora impotriva uzurpatorului. *tunci cand =amlet
vorbeste cu el, el face dialogul si se convinge pe sine . $entru a concretiza conceptul alter-
egoului singurul raspuns era oglinda.;
$roductia ;=amlet; - 1!4( 'ecorul si oglindirea lui
Svoboda a creat doua sisteme de proiectie 1 +anterna -agica si $oliecranul.
$oliecranul a fost una dintre contributiile lui Svoboda la Targul .nternational de la
6ru/elles din 1!(3 si este in mod fundamental o forma de proiectie pura? nu este combinat cu 0os
scenic live sau cu elemente de decor. Originea lui a fost legata de raspunsul lui Svoboda la
dezvoltarea diferitelor te)nici de ecrane Aide din 1!(? in contrast cu aceste te)nici, care au
incercat sa elimine impresia unui ecran si sa dea spectatorului senzatia ca este o parte a imaginii,
$oliecranul subliniaza in mod deliberat prezenta ecranului, sau a ecranelor.
$rincipiul sau este o proiectie simultana si sincronizata a unor slide-uri de film pe
mai multe ecrane, timp in care imaginile de pe ecranele individuale sunt in interactiune unele cu
altele , interactiunea dintre ele dand nastere unei compozitii totale, organice.
Svoboda spune1 ; $oliecranul ofera posibilitatea unei compozitii libere, o modelare
libera si impartire a imaginilor pe un anumit numar de ecrane. .magini ale obiectelor reale si ale
persona0elor sunt proiectate, dar relatia dintre ele nu este una realista, ci mai degraba
suprarealista. .n esenta, acesta este principiul cola0ului abstract, care este una din te)nicile vec)i
si de baza ale teatrului.;
'in punct de vedere te)nic, elementele din inslatatia de la 6ru/elles a constat din 5
ecrane de diverse marimi si forme, suspendate la diverse ung)iuri de cabluri de otel , in fata unui
fundal de catifea neagra. 3 proiectoare de diapozitive si 5 proiectoare de film, au fost controlate
in sincron de o banda electronica si au redat imagini pe aceste ecrane. #ola0ul vizual a fost
acompaniat de sunete stereofonice si spectacolul a avut 1 minute.
Spre deosebire de $oliecran , care este un spectacol de film, +anterna -agica este un
teatru cu actori vii, cantareti, dansatori si muzicieni. *u fost adaugate cateva posibilitati de
e/presie prin filmarile panoramice si prin multi-e/punerea proiectiei pe mai multe ecrane
simultan. $roiectiile de pe ecranele mobile erau strans legate de 0ocul actorului.

$oliecran
.n 1!45 Svoboda a creat unul dintre efectele speciale cele mai cunoscute, reflectorul
care ii poarta si numele, o perdea tri-dimensionala de lumina.
.magini din spectacolele +anterna -agica1
<olosirea oglindirii in +a Traviata 71!!"81
Josef Svoboda1
-ai mult decat oricine in scenografia contemporana, Svoboda este o fuziune intre un
artist, un on de stiinta, un ar)itect si un om de teatru profesionist. 'in punct de vedere te)nic, un
maestru, el este un artist care a abordat fiecare productie ca pe o provocare atat din punct de
vedere al spatiului, cat si al luminii si al miscarii.