Sunteți pe pagina 1din 31

1

MEXIC
SUA
CANADA
Impactul procesului de intergrare
economica asupra economiei nord-
americane
Cuprins
Cap. 1 Introducere
Regionalizarea n America de Nord
Statele Unite ale Americii
Canada
Mexic
Cap. 2 NAFTA
2.1 Formare NAFTA
2.2 !iecti"ul NAFTA
2.# $%ecte imediate ale intr&rii n "igoare a NAFTA
2.' Structura in(titu ional & i reglement&rile pre"&zute de
NAFTA
Cap. # America de Nord nainte i dup & NAFTA
#.1 Statele Unite ale Amercii
#.2 Canada
#.# Mexic
Cap. ' Concluzii i per(pecti"e

2
Cap.1. Introducere
Regionalizarea n America de Nord
Regionalizarea poate %i de%init& n mai multe moduri iar) de aceea) %iecare critic
are propria opinie. A(trud *il!erto de%ine te regionalizarea ca %iind un proce( de integrare
la ni"elul unei regiuni) *agdi(+ ,+ag-ati de%inea regionali(mul ca reprezent.nd
nc+eierea de aran/amente comerciale pre%eren iale ntre un anumit num&r de (tate) iar
T+omp(on ca (emni%ic.nd proce(ul care al&tur& (tate (au regiuni pe !aza aproprierii lor
geogra%ice) din cauza a"anta/elor legate de economiile n ceea ce pri"e te tran(portul i
co(tul in%orma iilor (au din cauza unor pro!leme de (ecuritate (au mediu.
Integrarea economic& regional& nu reprezint& un %enomen nou) ci mai degra!&
i(torie i trend. 0l nt.lnim n cazul con(tituiri uniunilor "amale) ca urmare a "oin ei
pu!lice de a a!oli taxele i tari%ele "amale i de a crea (tate na ionale. Ace(t curent a
ap&rut la (%.r itul (ecolului 12III i a continuat (& e"olueze p.n& n prezent) i a
cuno(cut dou& etape de regionalizare. Un prim exemplu a %o(t cel al Comunit& ii
$uropene la nceputul anilor 34 i odat& cu ace(t precedent) puterea exemplului a
continuat n A%rica) America Central& i de Sud) n A(ia de Sud5$(t i rientul Mi/lociu.
Ace(t "al de regionalizare a pu( accentul pe li!eralizarea i dinamizarea (c+im!urilor
comerciale intrazonale) ntre &ri cu ni"el apropiat de dez"oltare) proce( ce "a continua i
la ni"elul anilor 1634.
Al doilea "al de regionalizare cu poten ial ridicat a "enit odat& cu anii 1664 c.nd
SUA a lan(at proiectul de creare a unei zone de li!er (c+im! la ni"el nord5american.
Acordul Nord American de Comer 7i!er 8NAFTA 9 Nort+ American Free Trade
Agreement:) reunind SUA) Canada i Mexic. 0n prezent (e mani%e(t & o nou& %orm& de
regionali(m) regionalismul deschis (au noul regionalism) care ncearc& (& (e %ac& util prin
g&(irea celor mai adec"ate (olu ii la pro!lemele de %ond ale comer ului interna ional
contemporan. $(te "or!a mai exact de de nece(itatea de a compati!iliza aran/amentele
comerciale pre%eren iale) n cadrul c&rora (e deruleaz& mult pe(te /um&tate din comer ul
#
mondial) cu normele (i(temului comercial multilateral ge(tionat de rganiza ia Mondial&
a Comer ului 8MC:.
Acea(t& regionalizare are n "edere mai pu in c. tigurile din crearea (au
deturnarea de comer i mai mult a(pectele legate de economiile de (car &) di%eren ierea
produ(elor) c. tigurile de e%icien &) coordonarea politicilor. Se au dea(emenea n "edere
rolurile in"e(ti iilor (tr&ine n e"olu ia integr&rii regionale) a glo!aliz&rii i li!eraliz&rii
comer ului) cu (copul %inal de a crea zone de li!er (c+im!. Ace(te zone (unt pri"ite ca
modalit& i de realizare a competiti"it& ii glo!ale n comer .
Statele Unite ale Americii
Statele Unite ale Americii reprezint& o ar& imen(& de explorat) cu ;4 de (tate
puternice) cuprin(& de dou& oceane i acoperind un teren incredi!il de "ariat.
<e cinci (ecole) de c.nd =7umea Nou&> a %o(t de(coperit& de Cri(to%or Colum!)
oameni din toate col urile lumii au aco(tat aici n c&utarea =2i(ului American>. Ace tia
au creat cea mai !ogat&) cea mai puternic& ar& din lume i o contopire %a(cinant& de
culturi i tradi ii.
Statele Unite ale Americii) care (e a%l& n partea central& a Americii de Nord) (5a
dez"oltat din coloniile !ritanice care (5au (ta!ilit n America n prima /um&tate a
(ecolului al 1?5lea. Statele Unite reprezint& un ame(tec extraordinar de di%erite culturi i
tradi ii) di%erite %orme de relie% i "aria ii n climat pot %i "&zute n SUA.
dat& cu cel de5al doilea r&z!oi mondial SUA de"ine cel mai puternic i mai
impun&tor (tat din lume. In%luen a american& (5a %&cut (im it& pe ntreg glo!al i nu
numai din punct de "edere economic. <in 16@; SUA a nregi(trat ca medie) cre tere
econnomic& accelerat& ) p.n& c.nd a iz!ucnit criza din 244@52446.
Acea(t& criz& a %o(t declan at& de c&tre !&ncile de creditare din America) iar
e%ectele negati"e ale ace(tora (5au %&cut re(im ite nu numai n America ci i n ntreaga
lume. Arintre e%ectele ulterior nregi(trate (e num&r& (c&derea puterii de cump&rare)
cre terea datoriei pu!lice i cre terea in%la iei) re(pecti" i a oma/ului. Unii (ceptici ai
integr&rii ar putea da "ina pe %aptul c& o ar& mai mare) a%lat& ntr5un !loc de integrare i
"a re"eni mai greu dup& o a(t%el de criz&) deoarece cauzele propriu zi(e (unt mai multe i
mai greu de identi%icat dec.t ntr5un (tat mai mic i poate mai pu in li!eralizat. Aer(onal
'
nu cred c& a %o(t cazul SUA) deoarece americanii (e declar& total (c&pa i de criz& i
urm&rile (ale de i au a/un( la o datorie pu!lic& i(toric&.
Fig. 1.1.Datoria publica americana
0n imaginea de mai (u( (e rele"& %aptul c& datoria american& a/unge la cote
alarmante) aproximati" ca n cel de5al 25lea r&z!oi mondial. Are acea(ta leg&tur& cu
mutarea a%acerilor americane) n &rile "ecineB Are acea(ta leg&tur& cu imigra ia
+i(panic&B Sunt i ace(tea moti"e ntemeiat&) n(& cea mai mare gre eal& e(te c&
mangementul ultimilor conduc&tori americani a l&(at de dorit i nu a prent.mplinat
ace(te %enomene i multe altele care au depreciat indicii macroeconomici americani.
Canada
Arima men ionare a numelui CCanadaC ca nume o%icial a %o(t n 1?61 c.nd
Aro"incia Due!ec a %o(t mp&r it& n coloniile Canadei de *o( i de Su(. 0n 1@'1) cele
dou& Canade au %o(t unite din nou (u! un (ingur numeE Aro"incia Canadei. Ae timpul
Con%edera iei) noua ar& i5a luat numele de Canada.
Un inut al di(tan elor "a(te i !ogate re(ur(e naturale) Canada a de"enit un
dominion cu o gu"ernare proprie n 1@3?) men in.nd n acela i timp leg &turi cu Coroana
,ritanic&. $conomic i te+nologic na iunea (5a dez"oltat n paralel cu SUA) "ecinul (&u
de la (ud pe(te o grani & ne%orti%icat&.
;
0n ceea ce pri"e te economia) pia Fa canadian& e(te ine"ita!il in%luenFat& de
condiFiile economice din SUA) unde Canada Gi "alori%ic& circa ??H din producFia de
export Gi de unde pro"in 2I# din importurile (ale anuale. <e a(emenea) ni"elul ratei
do!.nzii n SUA are o in%luen & ma/or& a(upra politicii monetare Gi a condiFiilor de
acordare a creditelor n Canada.
ComerFul canadian e(te reglementat de o (erie de acorduri internaFionale
glo!ale) regionale) !ilaterale Gi multilaterale la care Canada a aderat Gi de acorduri
comerciale interne) care reduc !arierele interpro"inciale pri"ind miGcarea de
per(oane) !unuri) (er"icii Gi in"e(tiFii n interiorul Canadei. Canada e(te mem!ru acti" ntr5
o (erie de organizaFii internaFionaleE J@) J24) NAT) Common-ealt+) Forumul
$conomic de Cooperare A(ia Aaci%ic 8AA$C:) rganizaFia Statelor Americane 8AS:)
Con(iliul Arctic. Canada e(te iniFiatorul Gi principalul promotor al iniFiati"ei Jrupului J@
pri"ind integrarea A%ricii n economia glo!al& 5 Alanul de dez"oltare pentru A%rica
8N$AA<:.
<up& cum (e poate o!(er"a n %ig. 2) pro!lemele din unele (ectoare economice
in(u%icient dez"oltate i in(ta!ile) au du( la ncetinirea ratei de cre tere a AI,. Foarte
mul i oameni de a%aceri din interiorul pie ei de li!er (c+im! i5au orientat capacit& ile de
produc ie (pre Mexic unde %or a de munc& e(te mai /oa(&. Totu i n urma lor (5au
repro%ilat a%aceri i (5au dez"oltat domenii noi.
Fig.1. 2 !olu ia ratei de cre tere a !alorii "I#
Sursa: www.indexmundi.com
3
$e%ic
Cu o cultur& Gi o geogra%ie "ariat&) Mexicul e(te o Far& a contra(telor) cu ce"a pe
gu(tul %iec&ruiaE oraGe coloniale Gi centre ur!ane moderne) zone ar+eologice) rezer"aFii
naturale) Gi nu n ultimul r.nd pla/e %aimoa(e) ca cele de la Acapulco Gi Cancun.
Contrar a tept&rilor) Mexicul !ene%iciaz& ca i celelalte (tate dez"oltate de
auto(tr&zi moderne) aeroporturi imen(e i tra%ic maritim. Multe dintre ace(te in"e(ti ii au
a"ut loc ca urmare a m&ririi %rec"en ei c&l&toriilor ntre cele trei (tate.
<ar Mexicul nu o%er& numai pla/& Gi di(tracFie) ci Gi o !ogat& moGtenire cultural&)
r&m&GiFe ale unei lumi %a(cinante Gi nc& necuno(cute 5 ci"ilizaFia MaKa.
Mexicul e(teE mem!ru JATT din 16@3 Gi ulterior mem!ru %ondator al MC)
mem!ru C<$ din aprilie 166' 5 (ingura Far& latino5american& care %ace parte din
acea(t& organizaFie) mem!ru AA$C 5 Cooperarea $conomic& A(ia 5 Aaci%ic din 166#)
(emnatarul unui Acord de comerF li!er cu A$7S 9 A(ocia ia $conomic& a 7i!erului
Sc+im!5 n 2441) etc.
$conomia Mexicului a (u%erit de5a lungul timpului multe modi%ic&ri. 0ncep.nd cu
anul 16@2 c.nd rata de cre tere a AI, a (c&zut p.n& la 54)3H) rata a %luctuat ntre "alori
poziti"e i negati"e. <e la criza economic& din 166'5166;) ara a trecut printr5o re"enire
economic& (emini%icati"&) cu o rat& de cre tere economic& de #5;H care a du( la (c&deri
n rata de (&r&cie) de la 2')2H n 244' la 1?)3H n 244'. Cu toate ace(tea criza
economic& din 244@ (5a %&cut (im it& i la ei) %iind c+iar mai deza(truoa(& dec.t cea din
166'5166;.
<up& cum (e poate o!(er"a din %ig. # rata cre terii AI, a (c&zut !ru(c n 2446
ating.nd cea mai (c&zut& "aloare de 53)2H. Acea(t& (c&dere a marcat practic (c&derea
in"e(ti iilor) a puterii de cump&rare i "enitul !rut pe cap de locuitor. Nu n ultimul r.nd
a tran(mi() ca pe(te tot n lume) o (tare de pe(imi(m.
?
Fig. 1.& !olu ia ratei de cre tere "I#

Sursa: www.indexmundi.com
Cap.2. NAF'A
2.1 Formare NAF'A
NAFTA apare ca o a!ordare modern& Gi o continuitate a drumului
de(c+i( n perioada po(t!elic& a doi precur(ori cele!riE Autopact Gi FTA.
Autopact) (emnat n 163; ntre Canada Gi SUA) a
eliminat taxele "amale pentru autoturi(mele %a!ricate n una din cele dou&
F&ri Gi expediate n cealalt& Far&. Acea(ta a permi( produc&torilor de
autoturi(me din am!ele F&ri (&5Gi programeze mai !ine producFia. JraniFa
@
dintre SUA Gi Canada a nregi(trat n 166; un %lux reciproc de (c+im!uri cu
auto"e+icule Gi componente auto de circa ?4 mld. US<. Aactul Auto din 163;
ilu(treaz& a"anta/ele comerFului li!er %&r& taxe "amale ntre dou& F&ri. Uzinele
canadiene au a"ut po(i!ilitatea de a (e (pecializa n c.te"a modele de
autoturi(me) cea mai mare partea a producFiei lor %iind trimi(& n SUA n
(c+im!ul unor modele care nu (e produceau n Canada.
0n perioada 163; 516@; a a"ut loc o re"oluFie n atitudinea oamenilor de a%aceri
din Canada %aF& de comerFul li!er cu SUAL acea(ta a %o(t con(iderat& ntr5o m&(ur&
cre(c.nd& drept cea mai !un& (peranF& pentru a de"eni competiti" n
economia mondial&.
Anul 16@; marc+eaz& iniFierea in%ormal& a negocierilor Canada 5
SUA pentru un acord general de comerF li!er. Ace(ta intr& n "igoare
ncep.nd cu 1 ianuarie 1661. Cuno(cut (u! denumirea (impl& de FTA
8Canada 9 SUA Free Trade Agreement:) Acordul de comerF li!er
ntre cele dou& F&ri a deci( eliminarea total& a taxelor "amale n (c+im!urile
reciproce. $liminarea (e putea %ace %ie imediat) %ie pe perioade de ; (au 14
ani. 0n 1663) taxele "amale au di(p&rut n comerFul reciproc cu maGini Gi
utila/e) calculatoare) mo!il&) +.rtie) FiFei pentru ca n 166@ (& %ie eliminate Gi
re(tul taxelor "amale de la o (erie de produ(e con(iderate mai (en(i!ile ca)
de exemplu) con%ecFii) medicamente) produ(e alimentare. Acordul a inclu( Gi
alte pre"ederi pri"ind %acilitarea acce(ului m&r%urilor canadiene pe piaFa
SUA) ameliorarea tratamentului in"e(tiFiilor (tr&ine reciproce) reglementarea
(c+im!urilor de energie. A(t%el) Canada a primit a(igurarea c& indu(tria
american& nu "a mai %olo(i inec+ita!il legile din SUA pentru a (e prote/a de
m&r%urile canadiene care au preFuri mai (c&zute.
7a 12 augu(t 1662) Ge%ii de (tat ai SUA) Canadei Gi Mexicului au
(emnat Tratatul ComerF 7i!er al Americii de Nord) cuno(cut (u! denumirea
de NAFTA) dup& iniFialele n lim!a englez& ale documentului MNort+ American Free Trade
Agreement>.
<up& ce a %o(t rati%icat de parlamentele celor trei F&ri 8de Congre(ul SUA la 1?
noiem!rie 166#:) Tratatul a intrat n "igoare la 1 ianuarie 166'.
6
2.2 (biecti!ul NAF'A
!iecti"ul ma/or al NAFTA l con(tituie (ta!ilirea unei zone de comer F li!er ntre
mem!rii (&i prinE
promo"area competiFiei loialeL
creGterea oportunit&Filor de in"e(tiFii n teritoriul p&rFilorL
recunoa terea i prote/area e%icient & a dreptului de proprietate pe teritoriul %iec&rei &ri
(emnatareL
cunoa terea procedurilor e%icace pentru aplicarea reglement &rilor tratatului i
(olu ionarea e"entualelor contro"er(eL
(ta!ilirea (trategiei pentru dez"oltarea cooper&rii trilaterale i multilaterale) n
per(pecti"a ader&rii la tratat i a altor &ri din regiune.
NAFTA a(igur& reducerea (au (u(pendarea taxelor "amale ntre F&rile mem!re)
dar %iecare dintre ace(tea menFine un tari% "amal Gi m&(uri protecFioni(te proprii n relaFiile
cu terFii.
Spre deo(e!ire de Uniunea $uropean&) (tatele NAFTA nu au o poziFie comun&
%aF& de terFi n domeniul taxelor "amale Gi) totodat&) Gi menFin independenFa propriilor lor
economii naFionale. Aotri"it pre"ederilor NAFTA) taxele "amale "or %i eliminate n termen
de ; ani pentru ma/oritatea produ(elor indu(triale) n 14 ani pentru (er"icii Gi unele
produ(e (peci%ice Gi de 1; ani pentru o categorie de produ(e denumite (en(i!ile) inclu(i"
textile Gi agricole.
Ae l.ng& de(%iinFarea !arierelor comerciale) tratatul mai conFine o (erie de
anga/amente n materie de (er"icii de telecomunicaFii Gi %inanciare) in"e(tiFii) proprietate
intelectual&) agricultur&) etc.) precum Gi norme comerciale de (al"gardare) antidumping
Gi compen(atorii.
Arin intrarea n "igoare a Tratatului) SUA Gi Canada au de(%iinFat !arierele tari%are
la exporturile mexicane proprii n proporFie de @'H Gi) re(pecti") ?6 H. Con%orm
principiului a(imetriei pre"&zut n tratat) Mexicul a de(%iinFat !arierele tari%are pentru '#H
din importurile din SUA Gi '1 H pentru cele pro"enite din Canada.
14
Aentru a a"ea acce( pe piaFa NAFTA) F&rile cu o dez"oltare economic&
medie) inclu(i" Rom.nia) "or tre!ui (& (e orienteze cu prec&dere (pre Mexic) al c&rui ni"el
de dez"oltare e(te (imilar.
Sectoarele cele mai a%ectate de intrarea n "igoare a Tratatului (unt)
n (pecial) cele a%erente produ(elor pentru care au %o(t eliminate tari%ele
"amale ntre F&rile (emnatare) n condiFiile menFinerii de taxe "amale
ridicate %aF& de terFi 8indu(tria de textile) automo!ile) maGini 5 unelte) produ(e agricole
etc.:.
2.& )ecte imediate ale intr*rii n !igoare a NAF'A
con(olidarea (ta!ilit&Fii economice n regiuneL
(porirea con(idera!il& a %luxurilor comerciale i de capital ntre (tatele (emnatareL
a(igurarea condi iilor pentru men inerea capacit & ii concuren iale a %irmelor
americane i canadiene n competi ia cu cele europene i a(iatice prin %olo(irea m.inii de
lucru ie%tine mexicaneL
cre terea glo!al & a produc iei n regiune i (porirea num&rului locurilor de munc&)
ndeo(e!i n MexicL
dez"oltarea te+nologic& a Mexicului i (porirea capacit& ii (ale de a atrage in"e(ti ii
(tr&ine directe) at.t de pe pie ele SUA i Canada) c.t i) n general) de pe pie ele
interna ionaleL
poten area rolului politic al Canadei pe plan regional i a capacit & ii (ale de a
con(olida (tatutul de (tat %ederalL
(porirea con(idera!il& a capacit& ii concuren iale a Mexicului. Ae acea(t& !az&)
Mexicul a %o(t n m&(ur& (& nc+eie acorduri de li!er (c+im! cu unele &ri latino5
americane 8C+ile) Colum!ia) 2enezuela:) precum i un acord (imilar NAFTA cu
Uniunea $uropean& 8la pre(iunea europenilor) intere(aFi (& a(igure %irmelor europene pe
piaFa mexican& condiFii (imilare celor o%erite %irmelor americane Gi canadiene:.
2.+ Structura institu ional * i reglementent*rile pre!*zute de NAF'A
11
NAFTA %unc ioneaz & cu a/utorul unor organiza ii care (unt n a a %el create nc.t
(& %ie per%ect adapta!ile condi iilor (c+im!&toare ale unor rela ii interna ionale de (c+im!
%oarte dinamice. Ace(te in(titu ii 8care au rang de =organiza ii>) adic& di(pun de un anumit
grad de autonomie:) (unt condu(e de reprezentan i ai tuturor celor trei &ri mem!re.
Cele Gapte in(tituFii pe care (e !azeaz& NAFTA (untE
1. Comi(ia pentru 7i!erul Sc+im! 8Free Trade Comi((ion:L
2. Comitetele NAFTA Gi grupurile de lucruL
#. Secretariatul NAFTAL
'. Comi(ia pentru Cooperare n <omeniul MunciiL
;. Comi(ia pentru Cooperare n <omeniul Mediul 0ncon/ur&tor 8C$C:L
3. ,anca Nord5American& de <ez"oltare 8NA<,:L
?. Com(ia pentru cooperare pentru (tatele "ecine n domeniul mediului
ncon/ur&tor 8,$CC:.
NAFTA reglementeaz& !arierele tari%are) netari%are i in"e(ti iile. Se (peci%ic&
%aptul c& m&r%urile de import pro"enite din celelalte dou& na iuni "or a"ea acela i regim
ca i !unurile na ionale. Fiecare mem!ru NAFTA "a excepta unele acti"it& i de la
aplicarea ace(tui acord.
Canadienii) a a cum a %o(t (tipulat i n "ec+iul Acord de Comer 7i!er ntre
Canada i SUA) "or excepta de la aplicarea NAFTA domeniul pu!lica iilor. 0n Canada
exi(t& (entimentul c& %&r& un control (pecial a(upra propriet& ii i acord.nd ma((5mediei
canadiene !ene%icii prin taxe) ace(ta "a %i acaparat de media din SUA. Cererea SUA
a %o(t ca mi carea li!er& a per(oanelor) cu excep ia pro%e(ioni tilor i managerilor) (& nu
%ie permi(&. Ace(t lucru e(te rezultatul temerii SUA c& "a %i cople it& de milioane de
(&raci din Mexic.
Ju"ernul mexican i rezer"& dreptul de a controla (i(temul de c&i %erate)
electricitatea) petroc+imia de !az& i indu(tria petrolier&. Fiecare parte din acordul
NAFTA !ene%iciaz& de anumite a"anta/e. SUA i Canada c. tig& a(t%el acce(ul la pia a
mexican&) o pia & cu pe(te @4 de milioane de oameni.
Cap.&. America de Nord nainte i dup * NAF'A
12
&.1 SUA
Cea mai mare (i di"er(i%icata economie din lume) Statele Unite e(te o economie
de piata a carei a%aceri(ti (unt lideri mondiali in productie (i (ectoarele +ig+5tec+) in
(pecial computer) ec+ipament medical (i ec+ipament aero(patial dar (i in (er"icii
incluzand (er"icii %inanciare (i de telecomunicatii (i de a(emenea lideri mondiali in
agricultura.
SUA a e%ectuat n perioada nc+eierii acordului o trecere (urprinz&toare de la
"ec+ile (ale idei de multilaterali(m) la regionali(m) o opFiune mai rezer"at& n domeniul
comerFului internaFional.
Ca o prima cauza ce a du( la acea(ta dra(tica (c+im!are de paradigma au %o(t
nemulFumirile grupurilor americane de intere(e cu pri"ire la proce(ul de li!eralizare
comercial& impu( de JATT. economie ca cea american& nu putea %i mul umit& (&
negocieze de la egal la egal cu (tate mult mai pu in dez"oltate i (& nu5 i poat& impune
punctul de "edere datorit& regulilor JATT.
a doua cauz& importanta a orientarii SUA c&tre regionali(m a %o(t extinderea
Uniunii $uropene. Aentru SUA de"enea clar %aptul c& n $uropa regionali(mul a de"enit
o politic& acti"& i e%icient&. Ad.ncirea integr&rii europene nu a %o(t n(& cauza
declan &rii proce(ului de integrare american) a %o(t doar un %actor %a"orizant. NAFTA nu
era "&zut ca un competitor al U$) ci (e a tepta (& (e produc& o apropiere ntre ace(te
puteri regionale.
0n anii 1664 SUA a a"ut parte de o (c&dere !ru(c& a AI,5ului) n mare parte datorat&
de r&z!oiul din Jol% i cre terea pre ului petrolului 8(cadere repetata in 2446 cand criza
economica mondiala a a/un( la apogeu:. Acea(t& cre tere a pretului petrolului a du( la o
cre tere a in%la iei) o rat& ridicat& a oma/ului i un de%icit ma(i" a(upra %inan elor pu!lice.
Cel mai a%ectat (ector a %o(t cel al !&ncilor n pri"in a economiilor i mprumuturilor) ceea ce
a condu( la o criz& de economii i mprumuturi care a pu( n pericol (itua ia %inanciar& a
multor americani 8ducand in prea/ma lui 2446 la colap(ul %inanciar al unor in(titutii cat (i la o
criza a pietei imo!iliare (i o cre(tere (emni%icati"e a ratei (oma/ului:
<up& cum (e poate o!(er"a din %ig.' rata de cre tere a AI,5ului a (c&zut "ertigino()
ating.nd 9 #.11H in 2446. Cu toate ace(tea SUA a reu it (& (e redre(eze rapid prin (c&derea
taxelor i cu a/utorul NAFTA.
1#
Fig. &.1 !olu ia ratei de cre tere "I#
,ene%iciile SUA n urma creerii NAFTA au %o(t (porirea competiFiei pe piata
produ(elor Gi a re(ur(elor) la %el ca Gi reducerea preFurilor la multe !unuri de con(um.
1'
,unurile (i (er"iciile comercializate de SUA prin NAFTA au totalizat 1.3 trilioane
dolari in 2446. $xporturile au totalizat #6? miliarde dolari iar importurile au totalizat '#@
miliarde dolari. <e%icitul comertului cu !unuri (i (er"icii prin NAFTA a %o(t de '1
miliarde dolari in 2446.
In 2414 Statele Unite a a"ut relatii comerciale !ilaterale 8in am!ele (en(uri: cu
tarile NAFTA 8Canada (i Mexic: in "aloare de 61@ miliarde dolari. S5au importat !unuri
in "aloare de ;43 miliarde dolari (i (5au exportat !unuri in "aloare de '12 miliarde dolari.
<e%icitul inregi(trat de Statele Unite din comertul cu !unuri prin NAFTA in 2414 a %o(t
de 6; miliarde dolari. $xporturile NAFTA reprezinta aproximati" 3;H din exporturile
totale ale SUA.
In 2412 $xporturile (u(tineau 6.@ milioane locuri de munca adica aproximati" ;444
locuri de munca per miliard de dolari din exporturi. Urmarind ta!elul de mai (u( putem
determina importanta ma/ora a NAFTA in crearea (i (u(tinerea unui important numar de
locuri de munca in SUA.
<e(i NAFTA a du( la pierderi ale locurilor de munca de cali%icare /oa(a in SUA)
au aparut in(a locuri de munca noi pentru per(oane cu cali%icare (uperioara.
Ca Gi o condiFie NAFTA) SUA a mai negociat o (erie de acorduri (uplimentare cu
Mexic n ceea ce pri"eGte locurile de munc& Gi (tandardele mediului ncon/ur&tor
8pentru a pre"eni ca %irmele din SUA (&5Gi mute (ediile n Mexic) unde pot a"ea mai
multe a"anta/e n ceea ce pri"eGte legile de mediu) (alarizarea Gi %orFa de munc&: dar n
1;
$xporturi Importuri
Ao
(.
Tara 2411 2412 H
mod
i%.
Sept.
2412
Sept.
241#
H
mod
i%.
2411 2412 H
m
od
i%.
Sept.
2412
Sept
241#
H
m
od
i%.
1 Can
ada
2@1)
262
262)
;'4
'.4 216)6
'4
22')
#?@
2.4 #1;)#
3?
#2#)6
#3
2.
?
2'2)
@11
2'@)'
1;
2.
#
2 Mex
ic
16@)
436
21;)
6#1
6.4 134)#
24
13?)
';2
'.' 232)@
?'
2??);
?4
;.
3
24@)
?32
246)#
'3
4.
#
acelaGi timp (&5Gi prote/eze unele indu(trii americane de unele importuri) care le5ar putea
periclita integritatea Gi !alanFa comercial&
<e la in%intarea NAFTA pana in zilele noa(tre comertul SUA cu Canada (5a
triplat iar cel cu Maxicul a cre(cut de pe(te 3 ori.
In"e(titiile directe in SUA din tarile NAFTA a %o(t de 2#?.2 miliarde dolari in
2446 8ultimile ci%re di(poni!ile la capitolul in"e(titii: in urcare cu 13.;H %ata de 244@) in
ciuda crizei economice mondiale a/un(a la apogeu. In acela(i timp in"e(titiile SUA in
tarile NAFTA erau de #;?.? miliarde dolari) in cre(tere cu @.@H din 244@. Tarile NAFTA
in"e(te(c in SUA in domeniul productiei) %inantelor (i a(igurarilor (i in (ectorul !ancar
iar SUA a in"e(tit in tarile NAFTA in +oldinguri (i companii non!ancare) %inante (i
a(igurari (i in (ectorul minier.
<in ace(te ci%re (e poate "edea puternica integrare a economiei SUA in economia
Nord Americana.
&.2 Canada
Canada (e con%runta cu mari pro!leme economice in anii 64. Aer(i(tenta in%latiei
din perioada 16?4516@4 a du( indicele pre urilor de con(um 8IAC: la un ni"el de ' ori mai
ridicat decat n 16?4. Mul i canadieni au ncercat (& (e prote/eze de e%ectele in%la iei prin
contracte (alariale indexate i prin in"e(ti ii pe pia a imo!iliar&. Al ii au %acut (pecula ii
pe pia a imo!iliar& (au alte acti"e) "azand ace(te pro!leme economice ca pe o
oportunitate. <eoarece multe dintre ace(te tranzac ii au %o(t %inan ate prin mprumuturi)
datoria pu!lic& a cre(cut alarmant.
<up& cum (e poate o!(er"a din %ig. ; AI,5ul a (c&zut dramatic de la 2)3H din
16@6 p.n& la 52)1H n 1661) dar o dat& cu aderarea la NAFTA (5a nregi(tat o cre tere
con(tant& de aproximati" 1);H. Criza economica mondiala a du( la o (cadere accentuata
in 244@52446 cu un maxim in 2446 de la 2.2H la 52.??H.
Fig. &.2 !olu ia ratei de cre tere a "I#
13
Statele Unite (unt cel mai mare partener comercial al Canadei. In 2412 comertul
de mar%uri intre Statele Unite (i Canada a totalizat ;?2 miliarde de dolari %iind compu(
din ##@.? miliarde dolari exporturi Canadiene (i 2##.@ miliarde dolari in importuri din
Statele Unite. A(t%el "aloarea exporturilor a cre(cut cu 2.?H din 2411 iar "aloarea
importurilor a cre(cut cu ;.?H in aceea(i prioada.
In perioada 244? 9 2412 "aloarea exporturilor Canadiene in Statele Unite a (cazut
con(tant cu o medie de 1.4H pe an in comparatie cu o cre(tere mondiala de 4.2H.
Arocentul exporturilor Canadiene catre SUA din totalul exporturilor canadei a (cazut de
a(emenea in acea(ta perioada de la ?6.4H in 244? la ?'.;H in 2412.
2aloarea importurilor din Statele Unite a cre(cut anual in medie cu 1.1H din 244?
pana in 2412. 2aloarea importurilor din SUA ca procent din totalul importurilor Canadei
in(a a (cazut de la ;'.2H in 244? la ;4.3H in 2412.
Titeiul !rut e(te cel mai important produ( exportat de Canada in Statele unite
impreuna cu automo!ilele care impreuna %ormeaza #;.;H din "aloarea exporturilor
Canadei catre US. Acea(ta "aloare e(te in cre(tere din 244? pana in 2412 de la '1.3
miliarde de dolari titeiul (i #6.3 miliarde de dolari automo!ile pana la ?#.? miliarde de
dolari (i re(pecti" ';.? miliarde de dolari.
Importul cu "aloarea cea mai mare din Statele Unite e(te de pie(e pentru
automo!ile (i automo!ile care impreuna %ormeaza 12.1H din totalul importurilor Canadei
din SUA. 2aloarea ace(tor importuri a (cazut de la 1@.1 miliarde dolari (i re(pecti" 13.4
miliarde dolari in 244? pana la 1;.# miliarde dolari (i 12.6 miliarde dolari in 2412
1?
In 2412 Canada a a"ut un (urplu( la comertul cu orice produ( din Statele Unite cu
doua exceptiiE ec+ipamente (i ma(ini unelte (i alte !unuri %a!ricate.
<e%icitul principal in comertul cu SUA) in 2412) pro"ine in mare ma(ura din
(er"iciile de turi(m. Canada a exportat ?.2 miliarde dolari in (er"icii de turi(m (i a
importat21.@ miliarde de dolari in a(t%el de (er"icii din Statele Unite.
Fig. &.& Importul si e%portul cu SUA
In"e(titiile directe ale Canadei in SUA totalizau 2@6.' miliarde dolari in 2412. A(t%el
in"e(titiile Canadiene in SUA au cre(cut intre 2411 (i 2412 cu ;.3H
In 2412 in"e(titiile americane in Canada erau de #23.; miliarde dolari ace(tea
inregi(trand o cre(tere cu ;H %ata de anul precedent.
Fig. &.+ In!estitii directe Canada , SUA
1@
Cel de5al doilea partener al Canadei din NAFTA e(te Mexic. <e(i legaturile
comerciale cu Mexicul nu (unt de aceea(i magnitudine ca cele pe care le are Statele Unite
cu Mexicul) totu(i ace(tea (unt in continua cre(tere) economia Mexicului %iind in continua
dez"oltare.
In 2412 comertul de mar%uri dintre Canada (i Mexic totaliza #4.6 miliarde dolari)
%iind compu( din ;.' miliarde dolari in exporturi Canadiene (i 2;.; miliarde dolari in
importuri din Mexic.
2aloarea exporturilor Canadei catre Mexic a (cazut cu 1.3H intre 2411 (i 2412 in
timp ce "aloarea importurilor din Mexic a cre(cut cu #.@H.
Mexicul a %o(t a cincea de(tinatie de export la ni"el glo!al a Canadei dupa Statele
Unite) C+ina) Marea ,ritanie (i *aponia. In acela(i an Mexicul a %o(t a treia (ur(a de
import) ca marime) a Canadei la ni"el mondial dupa Statele Unite (i C+ina.
Intre 244? (i 2412 "aloarea exporturilor Canadei catre Mexic a cre(cut anual in
medie cu 1.?H. 2aloarea exporturilor catre Mexic comparati" cu "aloarea totala a
exporturilor a cre(cut de la 1.1H in 244? la 1.2H in 2412.
In aceea(i perioada "aloarea importurilor din Mexic a cre(cut anual cu o medie de
@.2H. Comparati" cu totalul importurilor Canadei) importurile din Mexic au cre(cut de la
'.2H in 244? la ;.;H in 2412
16
Fig. &.- Importul si e%portul Canada , $e%ic
In 2412 Canada a a"ut un (urplu( al comertului cu Mexic la categoriile
agricultura) produ(e alimentare (i produ(e %ore(tiere a"and un de%icit commercial in toate
celelalte categorii de produ(e.
In"e(titiile directe ale Canadei in Mexic totalizau in 2412 ;.3 miliarde de dolari.
Intre 2411 (i 2412 (5a inregi(trat o cre(tere a in"e(titiilor Canadiene in Mexic de 11.4H
In"e(titiile directe ale Mexicului in Canada au in(umat in 2411 8ultimul an din
care (unt date di(poni!ile: 121.4 milioane de dolari. Se inregi(treaza a(t%el o (cadere cu
#3.3H a in"e(titiilor Mexicane in Canada intre anii 2414 (i 2411.
Fig. &.-. In!estitii directe Canada , $e%ic
24
Unul din cinci locuri de munca in Canada e(te legat de comertul international iar
pro(peritatea Canadei e(te cladita pe !aza de(c+iderii tarii catre comertul (i in"e(titiile
internationale. <e aceea NAFTA reprezinta un a"anta/ competiti" important pentru
Canada.
Succe(ul ace(tei politici (5a tran(pu( intr5o (olida cre(tere economica (i o (cadere
a (oma/ului. Nu e(te de mirare ca in ace(te conditii un (onda/ recent arata ca @4H din
canadieni (pri/ina tratatul NAFTA.
NAFTA a %acilitat integrarea economiei Nord Americane perimitand
producatorilor (a o!tina !unuri la ni"elul continentului (i (a %ie competiti"e la ni"el
mondial. Con(umatorii canadieni au a"ut a(t%el acce( la produ(e de calitate la preturi mai
mici.
&.&. $e%ic
$(te o tara (ituate in (udul Americii de Nord) marginita de Statele Unite la nord)
,elize (i Juatemala la (ud.
Cu o cultura (i o geogra%ie extrem de "ariata) Mexicul e(te o tara a contra(telor) cu ce"a
pe gu(tul %iecaruiaE ora(e coloniale (i centre ur!ane modern) zone ar+eologice) rezer"atii
naturale) (i nu in ultimul rand cele!rele pla/e din Acapulco (i Cancun.
$(te o de(tinatie potri"ita pentru toate gu(turile (i !ugetele) cu un (I(tem de
comunicare dez"oltatE aeroporturi internationale moderne) auto(trazi catre cele mai
importante de(tinatii turi(tice) tran(port maritim intern (i international.
Mexicul e(te cuno(cut de a(emenea (i datorita mo(tenirii culturale !ogate) lumea
%a(cinanta (i necuno(cuta a ci"ilizatiei MaKa.
Relatiile economico5comerciale externe a MexiculuiL
Mem!ru JATT din 16@3 (i ulterior mem!ru %ondator a MCL
Mem!ru C<$ din aprilie 166'L
Semnatarul unor acorduri de li!er comert 9 ce cuprinde '' de (tate de pe trei
continente) dintre care NAFTA 8SUA) CANA<A) (i M$1IC) in 166':) (i
T7CU$M) cu Uniunea $uropeana 8Acord de Aarteneriat $conomic) Concertare
21
Aolitica (i Cooperare5 iulie 2444: (unt cele mai importante) tinand cont de
"olumul (i "aloarea (c+im!urilor) ni"elul in"e(titiilor (i al cooperarii economiceL
Mem!ru al AA$C 9 Cooperarea $conomica A(ia 9 Aaci%ic din 166#L
Semnatarul unui Acord de li!er comert cu A$7S 8 A(ociatia $conomica a
7i!erului Sc+im! 9 in 2441:L
2iitor mem!ru al A7CA 9 Aria de 7i!er Comert a Americilor 8negociere: .
$conomia Mexicului (u%era de5a lungul "remii multe modi%icarii. data cu 16@2
cand rata cre(terii a AI, (cade pana la 54)3H) rata a %luctuat intre "alori po(iti"e (i
negati"e. <e la criza economica din 166'5166;) tara a trecut printr5o re"enire
economica (pectaculoa(a) cu o rata de cre(tere economica de #5;H care a du( la
(cadei in rata de (aracie) de la 2')2H in 2444 la 1?)3H in 244'. Cu toate ace(tea
criza economica din 244@ a/unge (i in Mexic) aducand cu ea daune mai deza(truoa(e
decat cea din 166'5166;.
<upa cum (e o!(er"a in %ig) # de mai /o() rata cre(terii AI,) (cade "ertigino( in
2446 atingand cea mai (cazuta "aloare (i anume de 53)2H. $%ectele (caderii (untE
(caderea in"e(titiilor) puterea de cumparare (i "enitul !rut pe cap de locuitor.
Fig. &.. !olutia ratei de crestere "I#
Sur(aE http://www.google.ro/publicdata/explore?
ds=d5bncppjof8f9!met"=n"gdpm#tp#d$g!idim=countr":%&'!dl=ro!hl=r
o!(=mexic)e*olutia)pib+ct"pe=l!strail=false!bcs=d!nselm=h!met"=n"gdp
22
m#tp#d$g!scale"=lin!ind"=false!rdim=countr"!idim=countr":%&'!ifdim
=countr"!hl=ro!dl=ro
<upa aproape un deceniu de acti"itate economica (tagnanta (i in%latie ridicata in
Mexic) gu"ernul decide (a li!eralizeze (ectorul comertului in 16@;) adopta un plan ce
dore(te (a (ta!ilizeze economia la (%ar(itul anului 16@? (i introduce treptat) in(titutii
orientate (pre piata.
Re%ormele adoptate conduc la reluarea cre(terii economice) care a %o(t in medie de
#)1H pe an intre 16@6 (i 166'. In anul 166# in%latia a %o(t co!orat pana la un ni"el de o
(ingura ci%ra pentru prima data in mai mult de doua decenii. Re%ormele economice
a"an(ate aduc Mexicului in"e(titii (traine) o dez"oltare a/utata prin a!(enta de re(trictii
ma/ore in %luxurile de capital) in (pecial in contextual unor rate (cazute ale do!anzilor din
SUA. Anul 1664 aduce de a(emenea mari intrari de capital) pretul platit e(te reprezentat
de datoriile pu!lice mai mari. <e"alorizarea pe(o in decem!rie 166' pune capat !ru(c la
ace(te intrari de capital (i a precipitat criza %inanciara 8%ig. 14:.
Fig.&./. !olu ia ratei de cre tere a "I#
Sursa0
http://www.google.ro/publicdata/explore?
ds=d5bncppjof8f9!met"=n"gdpm#tp#d$g!idim=countr":%&'!dl=ro!hl=ro!(=
mexic)e*olutia)pib+ct"pe=l!strail=false!bcs=d!nselm=h!met"=n"gdpm#tp#d$g
2#
!scale"=lin!ind"=false!rdim=countr"!idim=countr":%&'!ifdim=countr"!hl=ro!dl
=ro
In momentul acela) in Mexic era inca la moda ideia con%orn caruia integrarea
economica nord5americana duce la dependenta (tatelor mai putin dez"oltate de economiile
(tatelor dez"oltate. Acea(ta idee era in (pecial alimentata de un (entiment cu radacini i(torice)
de (u(piciune %ata de orice intiati"a americana.
In(a) odata cu lan(area unei noi (trategii economice a Mexicului) de (u!(tituire a
importurilor (i de extindere a exporturilor) era impo(i!il de ignorat imen(a piata nord5
americana. Conducatorii mexicani accepta ideea de cooperarea cu piata nord5americana atunci
cand realizeaza in(u%icienta in"e(titiilor (traine pro"enite din $uropa (i ca piata europeana nu
(e "a de(c+ide (emni%icati" pentru produ(ele mexicane.
Mexic !ene%iciaza de NAFTA prin urmatoareleE
1. $xporturile cre(c odata cu patrunderea pe piata americanaL
2. S5a incura/at =reintoarcerea> de capital 8capital ce a para(it Mexicul in cautarea unor
piete mai mari (i mai (igure in (trainatate) cu precadere in SUA:L
#. Re%orme (tructurale interne mai rapide
'. Crearea locurilor de muncaL
;. <omeniul (anatatii e(te im!unatatit.
Aentru Mexic) agricultura a reprezentat un domeniu (en(i!il (i) de aceea) a %o(t negociat un
acord (eparat cu SUA (i un altul cu Canada. Aierderile Mexicului in ceea ce pri"e(te locurile
de munca (i =intrari> in agricultura) au %o(t acoperie de =intrarile> in indu(trie.
C+iar daca NAFTA a adu( multe !ene%icii Mexicului) acea(ta a adu( (i unele e%ecte
negati"e) de exemplu acce(ul li!er pe piata nu conduce neaparat la dez"oltarea propriu5zi(a a
tarii. 7i!eralizarea acce(ului pe piata nu conduce la a(teptarile dorite) a(t%el SUA cere
li!eralizarea completa pentru mar%urile de intrare) in (c+im! SUA i(i pa(treaza ma(urile
protectioni(te) (u! %orma de contingente (i !ariere netari%are. Cel mai concludent exemplu e(te
cel al culturilor +orticole unde Mexicul intampina ma(uri protectioni(te din partea SUA (u!
%orma !arierelor %ito5(anitare) plageri anti5dumping (i alte pretexte.
2'
NAFTA nu ia in con(iderare a(imetriile exi(tente intre cele trei tari) a(t%el) Mexicul
intra in competitie cu deza"anta/e (erioa(e.
NAFTA nu acorda %onduri de compen(are (au orice tip de a/utor in in%ra(tructura) cum
intalnim in Uniunea $uropeana. <e a(t%el ne amintim cu toti cine e(te principalul com!atant a
(u!"entiilor acordate agriculturii in cadrul Rundei <o+a.
NAFTA de(c+ide economia catre in"e(titii (i a li!eralizat comertul) a(t%el (a (e
!ene%icieze de (ectoare de intere( pentru economia glo!ala. Aartea i(torica (araca din (ud a
tarii) unde agricultura de (u!(identa domina) a %o(t e%ecti" exclu(a de la orice !ene%icii. In
acela(i timp) regiunea de (ud a Mexicului a %o(t expu(a la %luxul ma(i" de importuri care au
concurat cu productia (a traditionala) in (pecial porum!. A(t%el) NAFTA nu numai ca nu au
redu( (aracia in cazul ace(ta a %o(t cel mai rau) dar un rau mai adancit. NAFTA promo"eaza
in(trumente di"er(e pentru o integrare pe di%erite regiuni in cadrul unui plan coerent de
dez"oltare nationala. Ace(t lucru a condu la mai multe di"iziuni regionale in tara (i la o
migrare mai grea din partea de (ud a tarii catre alte parti din Mexic (i SUA.
Fig. &.1. !olu ia e%porturilor n $e%ic
Sur(aE http://www.iadb.org/intal/intalcdi/,&/-././.011/.pdf
+. "erspecti!e de !iitor si concluzii
Initiati"a de creare a NAFTA e(te ra(pun(ul apararii americane in %ata puterii
economice atin(e de Uniunea $uropeana) datorita adancirii proce(ului de integrare.
2;
NAFTA a aparut ca o reactie de nemultumire) in (pecial din partea SUA) %ata de
proce(ul de li!eralizare comerciala promo"at de JATT) ca o con(ecinta a e%ectelor
intarziate (i a lip(ei de rezultate concrete in unele domenii8(er"icii) dreptul de proprietate)
agricultura) in"e(titii:.
7a 12 augu(t 1662) Ge%ii de (tat ai SUA) Canadei Gi Mexicului au (emnat Tratatul
ComerF 7i!er al Americii de Nord) cuno(cut (u! d6enumirea de NAFTA) dup& iniFialele
n lim!a englez& ale documentului MNort+ American Free Trade Agreement>.
<up& ce a %o(t rati%icat de parlamentele celor trei F&ri 8de Congre(ul SUA la 1?
noiem!rie 166#:) Tratatul a intrat n "igoare la 1 ianuarie 166'.
0n cele 22 de capitole Gi 6 anexe) Tratatul de ComerF 7i!er reglementeaz&
derularea tranzacFiilor comerciale dintre SUA) Canada Gi Mexic) n per(pecti"a elimin&rii
!arierelor tari%are Gi netari%are.
Are"ederile documentului (e re%er& la ? domenii importante de acti"itateE
5acce(ul pe pieFe
5 reguli de origine
5 reglement&ri comerciale
5comerFul cu (er"icii
5in"e(tiFii
5 reguli pentru a(igurarea propriet&Fii intelectuale Gi (oluFionarea contro"er(elor.
!iecti"ul ma/or al NAFTA l con(tituie (ta!ilirea unei zone de comerF li!er ntre
mem!rii (&i prin E
5 promo"area competiFiei loialeL
5 creGterea oportunit&Filor de in"e(tiFii n teritoriul p&rFilorL N
5 recunoaGterea Gi prote/area e%icient& a dreptului de proprietate pe teritoriul %iec&rei F&ri
(emnatareL
5 cunoaGterea procedurilor e%icace pentru aplicarea reglement&rilor Tratatului Gi
(oluFionarea e"entualelor contro"er(eL N
5 (ta!ilirea (trategiei pentru dez"oltarea cooper&rii trilaterale Gi multilaterale) n
per(pecti"a ader&rii la Tratat Gi a altor F&ri din regiune.
Mai multe (tate latino5americane au mani%e(tat intere(ul de a adera la NAFTA)
dar ni"elul (c&zut de dez"oltare al ace(tora) pe de o parte) Gi impo(i!ilitatea admini(traFiei
23
SUA de a negocia n regim M%a(t tracO>) pe de alt& parte) ndep&rteaz& acea(t&
per(pecti"&.
NAFTA a(igur& reducerea (au (u(pendarea taxelor "amale ntre F&rile mem!re)
dar %iecare dintre ace(tea menFine un tari% "amal Gi m&(uri protecFioni(te proprii n
relaFiile cu terFii.
Aotri"it pre"ederilor NAFTA) taxele "amale "or %i eliminate n termen de ; ani
pentru ma/oritatea produ(elor indu(triale) n 14 ani pentru (er"icii Gi unele produ(e
(peci%ice Gi de 1; ani pentru o categorie de produ(e denumite (en(i!ile) inclu(i" textile Gi
agricole.
Ae l.ng& de(%iinFarea !arierelor comerciale) Tratatul mai conFine o (erie de
anga/amente n materie de (er"icii de telecomunicaFii Gi %inanciare) in"e(tiFii) proprietate
intelectual&) agricultur&) etc.) precum Gi norme comerciale de (al"gardare) antidumping Gi
compen(atorii.
Fac excepFie de la li!eralizare (ectoarele energetic Gi petroc+imic mexicane care )
potri"it con(tituFiei) pot %i exploatate Gi "alori%icate numai de cet&Fenii mexicani.
Arin intrarea n "igoare a Tratatului) SUA Gi Canada au de(%iinFat !arierele tari%are
la exporturile mexicane proprii n proporFie de @'H Gi) re(pecti") ?6 H. Con%orm
principiului a(imetriei pre"&zut n Tratat) Mexicul a de(%iinFat !arierele tari%are pentru
'#H din importurile din SUA Gi '1 H pentru cele pro"enite din Canada.
Arintre e%ectele imediate Gi pe termen mediu ale intr&rii n "igoare a NAFTA (untE
P con(olidarea (ta!ilit&Fii economice n regiuneL
P (porirea con(idera!il& a %luxurilor comerciale Gi de capital ntre (tatele
(emnatareL
P a(igurarea condiFiilor pentru menFinerea capacit&Fii concurenFiale a %irmelor
americane Gi canadiene n competiFia cu cele europene Gi a(iatice prin %olo(irea m.inii de
lucru ie%tine mexicaneL
P creGterea glo!al& a producFiei n regiune Gi (porirea num&rului locurilor de
munc&) ndeo(e!i n MexicL
P dez"oltarea te+nologic& a Mexicului Gi (porirea capacit&Fii (ale de a atrage
in"e(tiFii (tr&ine directe) at.t de pe pieFele SUA Gi Canadei) c.t Gi) n general) de pe pieFele
internaFionaleL
2?
P potenFarea rolului politic al Canadei pe plan regional Gi a capacit&Fii (ale de a
con(olida (tatutul de (tat %ederalL
P (porirea con(idera!il& a capacit&Fii concurenFiale a Mexicului.
Ae acea(t& !az&) Mexicul a %o(t n m&(ur& (& nc+eie acorduri de li!er (c+im! cu
unele F&ri latino 9 americane 8c+ile) Colum!ia) 2enezuela:) precum Gi un acord (imilar
NAFTA cu Uniunea $uropean& 8la pre(iunea europenilor) intere(aFi (& a(igure %irmelor
europene pe piaFa mexican& condiFii (imilare celor o%erite %irmelor americane Gi
canadiene:.
Aentru a a"ea acce( pe piaFa NAFTA) F&rile cu o dez"oltare economic& medie)
inclu(i" Rom.nia) "or tre!ui (& (e orienteze cu prec&dere (pre Mexic) al c&rui ni"el de
dez"oltare e(te (imilar.
Sectoarele cele mai a%ectate de intrarea n "igoare a Tratatului (unt) n (pecial)
cele a%erente produ(elor pentru care au %o(t eliminate tari%ele "amale ntre F&rile
(emnatare) n condiFiile menFinerii de taxe "amale ridicate %aF& de terFi 8indu(tria de
textile) automo!ile) maGini 9 unelte) produ(e agricole etc.:.
0n condi iile n care regionalizarea a de"enit o realitate) iar tendin a na iunilor de
a (e nrola (au de a %orma noi grup&ri integra ioni(te a de"enit dominant& n mediul
economic i politic mondial) NAFTA e(te n mod indu!ita!il o zon& comercial&
pre%eren ial& cu multe din atri!utele unui !loc comercial. C+iar dac& ace(t termen nu e(te
clar conturat te+nic pentru a de(crie e"olu ia e"enimentelor comerciale n cele trei mari
regiuni 8America de Nord) Uniunea $uropean&) A(ia de $(t:) %aptele "or!e(c de la (ine
de(pre emergen a unei lumi a !locurilor comerciale regionale i de(pre comer ul intra i
inter5corpora ii.
Argumentul %orte al partizanilor regionali(mului nu e(te nlocuirea
multilaterali(mului) ci complementaritatea celor dou& axe) ceea ce "a duce la poten area
reciproc& i la generarea de li!eralizare comercial&. Se poate aprecia c&) !una
%unc ionare a !locurilor regionale "a duce la con(tituirea lor n la!oratoare de
experimentare a noi reguli comerciale) care pot %i apoi extrapolate la (car& glo!al&.
Cola!orarea din cadrul NAFTA a atra( Gi alte cereri de aderare din partea unor
(tate puternice din America 7atin&) cum ar %iE C+ile) ,razilia) Argentina) UruguaK)
2enezuela) Colum!ia. A(t%el) "iitoarea Qon& de ComerF 7i!er a Americilor 8FTAA:) e(te
2@
pre"&zut a include toate cele #' de F&ri democrate din cele trei Americi 8Cu!a a %o(t
exclu(& din rganizaFia Statelor Americane n anul 1632:. 0n momentul intr&rii n
"igoare) FTAA "a de"eni) pro!a!il) cea mai mare grupare economic& regional& din lume.
NAFTA) dincolo de de%icien ele i meritele (ale) a de(c+i( n mod cert un (pa iu
larg pentru dez!ateri complexe cu pri"ire la actuala lume tripolar&) dar i la implica iile
(ale a(upra rela iilor politice i a comer ului multilateral.
In concluzie la cele mentionate anterior putem punctaE
NAFTA e(te un acord de li!er (c+im! de mare an"ergura) %iind un model de
cooperare de tip gu"ernamental) %ara a di(pune de organi(me (upranationale.
Tratatul nu are o!iecti"e de natura politica.
Arin ace(t acord (5a urmarit in(taurarea unei puternice aliante economice) cu un uria(
potential de utilizare a %ortei de munca (i de cre(tere a ni"elului de trai) caruia e(te
po(i!il (a i (e alature in "iitor (i altetari din ccident (i care "a a"ea e%ecte deo(e!ite
a(upra relatiilor cu alte (tate indu(trializate.
Aromo"area tendintelor li!erale de comert in toata America 7atina
Arin crearea NAFTA) (tatele mem!re (i5au largit po(i!ilitatile de de(%acere a
produ(elor (i (i5auim!unatatit competiti"itatea propriilor produ(e) ca urmare a
depla(arii productiei (pre zonele geogra%ice care o%era %orta de munca mai ie%tina (i
!ine cali%icata.
NAFTA "a permite SUA atragerea unui "olum tot mai mare de capital (i Ono-5+o-
/aponez in emi(%era occidentala.
Multe (tate au inc+eiat acorduri !ilaterale (au multilaterale pentru reducerea
treptata a taxelor "amaleL ele pregate(c terenul pentru un proiect %oarte am!itio(E crearea
unei zone de li!er (c+im! care (a includa toate (tatele americaneL multe tari in dez"oltare
(pri/ina acea(ta idee) o!(er"and a"anta/ele o!tinute de Mexic in relatiile cu SUA.
$%ectul crearii NAFTA "a a"ea implicatii deo(e!ite) atat a(upra relatiilor
economice cat (i a(upra relatiilor politice (i (ociale ale tarilor Americii de NordL ea "a
produce in acela(i timp modi%icarea raportului de %orte %ata de tarile U$ (i *aponia (i "a
determina crearea unei zone cu potential comercial greu de imaginat.
Na%ta) U$ (i A(ia de $(t domina in prezent economia lumii) cuprinzand o mare
proportie din productia (i comertul mondial.
26
Crearea zonelor de li!er (c+im! implica %ara du!ii (i (acri%icii mari din partea
mem!rilor. Con(ecintele ar putea %i dureroa(eE
5unele (ectoare economice care nu (unt competiti"e in plan glo!al ar putea %i
eliminateL
5multe locuri de munca ar putea %i redu(e) iar pentru unele (ocietati ar putea exi(ta
ri(cul %alimentarii datorita depla(arii re(ur(elor economice (pre zone care o%era a"anta/e
comparati"e mai mari.
"areri impartite in ceea ce pri!este NAF'A
SUA) Canada) i economiile mexicane au !ene%iciat toate de pe urma NAFTA.
Nu la %el de mult cat ace(tea ar %i tre!uit) pentru c&) c+iar i dup& 24 ani cele trei &ri nc&
nu (5au integrat n mod core(punz&tor economiilor lor) ceea ce le %ace competiti"e n
multe domenii n care ace(tea ar tre!ui (& %ie de cooperare.
Statele Unite ale Americii) Canada i Mexic au puncte %orte unice) care (e
completeaz& per%ect. Canada are re(ur(e naturale a!undente i apro"izionare cu energie.
Mexic are un relati" %or & (emni%icati"& tanara) co(t (cazut al %or ei de munc& n imediata
apropiere a Statelor Unite. SUA are unul din (i(temele de top in n"& &m.ntul (uperior
din lume i e(te lider glo!al n te+nologie i ino"a ie. Aentru ca economiile (&
!ene%icieze pe deplin de NAFTA) ace(te %orte tre!uie (& %ie integrate.
Su(tinatorii cei mai in%ocati ai con(tituirii NAFTA au %o(t corporatiile
tran(nationale care (unt pregatite cel mai !ine (a %aca %ata oricarei concurente) pentru ca
(i5ar putea extinde a%acerile extrem de u(or in tarile mem!re.0nc+eierea ace(tui acord
demon(treaza nca o data tendintele exi(tente n prezent pe plan international de
regrupare a tarilor n !locuri economice regionale.
In urma e"aluarilor realizate) (5a con(tatat ca NAFTA a %o(t un mare (ucce(
pentru toate partile implicate) re%lectat in principal prin !ene%iciile o!tinute in urma
punerii in aplicare a politicilor de li!eralizare a(c+im!urilor economice) care au condu( la
cre(terea !ogatiei (i competiti"itatii in regiune) precum (i la a"ata/ele comparati"e pentru
con(umatori) anga/ati (i intreprinderi.Fiecare dintre (tatele mem!re a a"ut moti"e !ine
intemeiate pentru crearea unei regiuni de integrare) care (a le promo"eze intere(ele de
grup atat in interiorul gruparii) cat (i in relatiile cu ceilalti parteneri.
#4
$%ectele creerii NAFTA au implicatii deo(e!ite atat a(upra relatiilor economice
cat (i a(upra celor politice (i (ociale ale tarilor nord5americane.
Ae plan mondial) ele "or genera in acela(i timp modi%icarea raportului de %orte
dintre (tatele U$ (i A(iei deSud5$(t 8in (pecial al *aponiei: (i "or conduce la con(tituirea
unei zone cu un potential comercial greu de imaginat pana acum.
2or!ind pe larg (e poate (pune c& n Mexic "or %i c.Gtig&tori aceia care "or produce n
"ederea exportului c&tre Canada Gi SUA.
,I,7$JRAFI$E
---.!u(ine((-eeO.comIarticle(I241254@541Ina%ta5245Kear(5and5not5t+ere5Ket
+ttpEII---.!i!lioteca5digitala.a(e.roI!i!liotecaIcarte2.a(pBidR161Sid!R2'
+ttpEII---.(cri!d.comIdocI2@?#';62INa%ta5$xtinderea5Spre5Sud
+ttpEII---.%or!e(.comI(ite(I/oelOotOinI241#I46I1#Iamerica(5true5po-er5in5t+e5
na%ta5centurKI
+ttpEIIeconomKincri(i(.orgIna%ta
+ttpEII---.%or!e(.comI(ite(I/oelOotOinI241#I46I1#Iamerica(5true5po-er5in5t+e5
na%ta5centurKI
+ttpEII---.ca(apoporului.roIarticleI'6;1INAFTA
+ttpEII---.ra(%oie(c.comI!u(ine((IeconomieIcomertIRegionalizarea5economica5
in5Am1'.p+p
+ttpEII---.na%tano-.orgI
#1