toatmobila.

ro
sau alt nume - firma x...pui tu ceva


Plan de marketing Toatmobila.ro

Structura proiect
1. Introducere




2. Zona de activitate si descrierea pietei

3. Auditul (analiza) de marketing

Mediul politic
Mediul economic
Mediul socio-cultural
Mediul tehnologic
Concurenta
Piata

Clienti
Furnizori
Concurenti
4. Concurenta




5. Analiza SWOT
6. Strategiile de marketing






7. Programul de marketing
8. Bugetul de marketing
9. Controlul implementarii planului de

1. I ntroducere
Prezentarea firmei exemplu ikea.

Principalul domeniu de activitate al firmei noastre il constituie executarea de mobilier din PAL
melaminat si lemn.

Cu peste 10 ani de experienta in domeniul mobilierului si al prelucrarii lemnului, echipa
Rotsin prod com, doreste sa satisfaca gustul si preferintele clientilor, cu produse de calitate la
preturi accesibile.

Pentru a oferi o calitate constant ridicata, folosim in procesul de productie materiale de ultima
generatie, piese si accesorii aparute noi pe piata, o gama diversificata de culori, lacuri si vopsele
cu proprietati ergonomice si ecologice la standardele impuse de normele in vigoare. asta e de la
mine de la firma
I nca din anul 1992, Rotsin prod com srl, este prezent pe piata mobilierului si a prelucrarii
lemnului in judetul Bistrita-Nasaud.
Avand o larga experienta in domeniu, S.C. Rotsin Prod Com SRL Nasaud pune la
dispozitia clientilor sai o gama variata de produse din lemn masiv (molid/brad/pin
stejar/fag/frasin/paltin), prelucrate cu profesionalism: mobilier pentru sufragerii,bucatarii,
dormitoare, scari interioare, balustrade, pardosele, lambriuri, garduri si porti cat si alte articole
mici: sevalete, masti de calorifere, etajere, mese si scaune, etc.
1.1. Istoria IKEA
Compania IKEA este o companie privat cu sediul central n Suedia, pioner n comercializarea de mobilier ambalat n cutii de dimensiuni reduse, fiind n
prezent cel mai mare retailer de mobilier.
Istoria companiei ncepe n anul 1943, cnd Ingvar Kamprad, un tnr de 17 ani ce-i avea reedina la ferma Elmtaryd, lng "Agunnaryd" (un mic sat
din Suedia) a fondat IKEA. Numele IKEA a fost format din iniialele lui Kamprad (I.K.) i primele litere ale fermei i satului unde a crescut - "Elmtaryd" i
"Agunnaryd". Iniial, IKEA vindea stilouri, rame de fotografii, erveele pentru mas, ceasuri, bijuterii i osete de nylon, satisfcnd nevoile clienilor
datorit preurilor accesibile.
Fora de munc local pe care a folosit-o i-a permis costuri sczute. Mobila a fost un success i, n 1951, Kamprad a decis s opreasc producia tuturor
celorlalte bunuri i s-a axat pe mobil. n 1953 s-a deschis primul showroom IKEA datorit presiunii competiionale. Showroom-ul le-a permis oamenilor
s vad, s ating produsele mobiliere i s se asigure de calitate nainte de a cumpra.
IKEA a ajuns s fie cunoscut peste tot n lume datorit inovaiei i stilului. Aproape toate produsele IKEA sunt concepute pentru a fi ambalate ntr-o
form ct mai mic, reducndu-se astfel costurile de livrare, minimiznd daunele provocate de transport, mrind capacitatea de stocare i facilitnd
sarcina cumprtorilor de a-i lua singuri produsele acas, fr a necesita s fie livrate.
IKEA este n prezent deinut de un ansamblu de organizaii non-profit i corporaii cu scop comercial din Olanda, Luxemburg i alte cteva ri. Firma
este divizat n principiu n 2 pri: operaional i francize. Cele mai multe din operaiunile ntreprinse de IKEA, inclusiv managementul majoritii
magazinelor sale, design-ul i fabricarea mobilei, achiziionarea materialelor de la furnizori sunt supravegheate de "Ingka Holding", o firm privat
danez.
Obiectul de activitate declarat al companiei este comerul cu amnuntul prin magazine specializate ale mobilei, ale articolel or de iluminat, ale articolelor
de menaj diverse (toate tipurile de cuite, tacmuri, vesel din lut, sticl, porelan, ceramic i metal), ale perdelelor, draperiilor i ale altor obiecte din
materiale textile pentru ntrebuinare curent, ale produselor din lemn, plut i ale produselor mpletite, ale articolelor casnice neelectrice, neincluse n
alte categorii.
Pe plan mondial IKEA numr 301 de magazine deschise n 37 de ri, operate n sistem de franciz, prezentnd urmtoarea dispersie geografic:
Australia, Austria, Belgia, Canada, China, Cipru, Cehia, Danemarca, Finlanda,Frana, Germania, Grecia, Ungaria, Islanda, Israel, Italia, Japonia, Kuweit,
Malaezia, Olanda, Norvegia, Polonia, Portugalia, Romnia, Rusia, Arabia Saudit, Slovacia, Spania, Suedia, Elveia, Taiwan, Turcia, Marea Britanie, Statele
Unite ale Americii.
Figura 1 Locaii IKEA pe glob
Sursa : http://en.wikipedia.org/wiki/IKEA
Ikea este structurat pe departamente: administrativ, design interior, faciliti i ntreinere, it, juridic, logistic, management proiecte, dezvoltare
produse, relaii clieni, resurse umane, securitate, tehnic/calitate/mediu, vnzri, restaurant(ikea food).
1.2. IKEA Romnia
IKEA i-a anunat intrarea i pe piaa romaneasc de retail prin deschiderea la Bucureti n martie 2007 a primului magazi n n sistem de franciz. Prima
unitate a fost inaugurat n apropierea celui mai mare proiect imobilar autohton, "Bneasa Investment", n urma unei investiii de peste 10 milioane de
euro, fiind al 253-lea magazin deschis n a 35-a ar.

prezentarea echipei - asta am scris in doc care ti l-am trimis data trecuta
Obiective si strategii - fisier atasat - strategia de brand

2. Zona de activitate si descrierea pietei


Toamna a venit cu rezultate bune pentru industria de mobil, n condiiile n care juctorii spun c i-au fcut bugetele, iar o parte
dintre ei sunt optimiti vizavi de evoluia din trimestrul patru, cel mai bun din retail. Promoiile sau produsele noi au fost cele care
au revigorat vnzrile, dup ce deschiderile de noi magazine, care n trecut reprezentau motorul de cretere, au fost trecute n plan
secund.


Pe piaa de mobilier optimismul vine acum din vnzrile ateptate n perioada srbtorilor de iarn sau de pe pieele externe, afirm
juctorii din domeniu.
"Ne-am bugetat o cretere de 4% pentru acest trimestru (al treilea trimestru fiscal pentru companie, al patrulea trimestru calendaristic - n.
red.) comparativ cu perioada similar a anului trecut. Credem ns c ne vom depi intele propuse datorit perioadei de promoii pe care o
derulm luna aceasta i datorit coleciei de decoraiuni de Crciun pe care o vom lansa ncepnd cu 15 octombrie i care ne ateptm s
nregistreze vnzri foarte bune i anul acesta. Sper, aadar, n final la o cretere de 5-6% pentru acest trimestru", spune Lars Lund, country
manager al kika Romnia.

Piata-tinta - tot in doc trimis data trecuta - ne adresam segmentului 20-80 ani


3. Auditul (analiza) de marketing
Auditul extern
Mediul politic

actele societatii





Autorizatia de la Protectia Muncii In functie de situatie, autorizatiile pot solicita mai multe
documente. Pentru un agent economic nou infiintat cafeneaua dumneavoastra, actele necesare sunt:
prietate pentru sediul social


Pentru infiintarea unui punct de lucru, sunt necesare urmatoarele documente:


tutul societatii







Mediul economic
Anumite piese de mobilier nu se demodeaza niciodata, dar cu
siguranta se deterioreaza. Oricat de multa grija ai avea de vechiul
dulap primit de la bunica, timpul isi pune la un moment dat amprenta
asupra sa. Lemnul nu mai are stralucirea de odinioara, picioarele
dulapului trebuie inlocuite, iar sertarele innoite.
Daca indragesti foarte mult o anumita piesa de mobilier, dar nu o mai poti pastra in casa decat daca o reconditionezi,
Apartmenttherapy.com are cateva idei practice, simple si ieftine pentru a readuce mobilierul vechi in tendintele designului
interior.
Sa luam cazul unei comode clasice, din lemn, care a devenit terna si lipsita de stralucire. Ii poti da o infatisare complet noua
cu ajutorul unei pensule si al unei cutii de vopsea. Foloseste-ti imaginatia pentru a crea modele originale pe sertare sau
schimba complet culoarea piesei de mobilier.
Tapetul te poate ajuta foarte mult atunci cand vrei sa reconditionezi mobilierul. Poti imbraca o comoda intr-un tapet
indraznet sau poti lipi un model vesel pe peretii interiori ai vechiului dulap din camera copilului.
Mai putin vizibile vor fi partile laterale ale sertarelor, inveselite cu materiale textile, dar te vor amuza de fiecare data cand le
vei deschide.
Poti schimba aspectul unei comode inlocuindu-i sau vopsindu-i doar manerele. Este o investitie necostisitoare cu rezultate
surprinzatoare.
Musafirii vor fi cu siguranta surprinsi de transformarea spectaculoasa a vechiului tau mobilier, fie ca alegi sa-l reconditionezi
prin pictura, tapetare sau prin alte tehnici de bricolaj.
Mediul socio-cultural
Exista multe orase cu potential si, mai mult decat atat, se creeaza pe zi ce trece o apetenta pentru
viata sociala. Unul dintre factorii care contribuie in mod pozitiv la acest proces de dezvoltare este
schimbarea constanta a stilului de viata si a comportamentului de consum al romanilor. Dupa 2005,
s-a constatat adoptarea de catre consumatori a unui stil de viata din ce in ce mai dinamic, similar
celui din tarile vestice. Astfel, oamenii aloca din ce in ce mai putin timp pauzelor de pranz, iar acest
lucru este vizibil la nivelul tendintei de crestere a segmentului ,,la pachet.

Mediul tehnologic
Productia de mobilier reprezinta cea mai complexa activitate din sectorul
industriei lemnului, fiind totodata cea mai performanta forma de valorificare a
lemnului sub aspectul marimii valorii adaugate la un metru cub de lemn brut.
Exigentele impuse produselor de mobilier sub aspectul acuratetei prelucrarilor si
finisajului au determinat in ultimii ani o restructurare profunda a managementului
fabricilor de mobila, sustinuta de un progres cu totul remarcabil al sistemei de
masini implicate in tehnologiile de fabricatie.
In context european, cu cele peste 3000 de fabrici si ateliere de productie de
mobila, in care isi desfasoara activitatea cca. 92 mii persoane, industria mobilei
din Romania este cunoscuta ca o industrie de marime medie. Tipurile de produse
realizate de firmele romanesti din domeniu, acopera gama mobilierului pentru:
locuinte, birouri, scoli, spatii comerciale, institutii, spatii social - culturale, accentul
fiind pus atat pe mobilierul clasic, imitand stiluri vechi, cat si pe mobilierul
modern, raspunzand astfel, diverselor cerinte ale clientilor de pe piata interna si
externa. Pe ansamblu, in industria mobilei se realizeaza produse competitive, cu
valoare adaugata mare.
Sistemul de asigurare a calitatii implementat sau in curs de implementare in
majoritatea fabricilor de mobila permite ca produsele realizate sa fie destinate
exportului in proportie de cca 60%, acest sector inregistrand in fiecare an un sold
pozitiv al balantei comerciale, indiferent de situatia inregistrata la nivel national.
Investitiile efectuate, utilajele individuale au fost inlocuite cu linii de
fabricatie de mare productivitate, care efectueaza o gama diversa de prelucrari,
operatiile sunt programate si electronic, astfel incat, peste 85% din capacitatile de
productie au devenit performante. Tehnologiile si utilajele performante adoptate
in marea majoritate a fabricilor de mobila au condus la cresterea competitivitatii
produselor de mobilier, fapt esential in evolutia acestei activitati industriale.
Productivitatea muncii se afla sub nivelurile inregistrate in tarile vestice, ca
urmare a modului de organizare a productiei de mobila. In firmele romanesti,
activitatea se desfasoara pe conceptul productiei integrate, iar in tarile din vest
activitatea are la baza cooperarea extensiva cu semifabricate si prefabricate.
Personalul care desfasoara activitatile auxiliare legate de realizarea productiei
este inclus in numarul de persoane care activeaza in sectorul industrial, pe cand in
firmele din vest aceste activitati sunt externalizate.
Legislatia specifica industriei mobilei din Romania este armonizata cu
legislatia corespondenta din Uniunea Europeana, au fost preluate standardele
specifice si directivele care au incidenta asupra sectorului. Directiva europeana
privind produsele pentru constructii (care are 8 decizii referitoare la produsele din
lemn pentru constructii) a fost implementata.
Pana in prezent, producatorii de mobila din Romania au realizat modele
impuse de clienti, din aceasta cauza designul si marca de firma nu au fost
valorificate; in ultimii 5 ani s-a infiintat scoala romaneasca de design in mobilier,
iar legislatia privind protectia modelelor si a marcii in aceasta industrie este in
curs de implementare.
Problemele de mediu din industria mobilei au fost rezolvate de majoritatea
operatorilor economici, astfel: prin dotarea centralelor termice cu cazane pe deseuri
din lemn si modernizarea instalatiilor de exhaustare s-au redus emisiile de gaze
poluante, utilizand rumegusul si praful de lemn cu efecte poluante, atat pentru
mediu cat si pentru sanatatea angajatilor. Pentru reducerea emisiilor de compusi
organici volatili fabricile de mobila au programe de conformare privind protectia
mediului; in vederea realizarii acestora sunt necesare investitii privind instalatiile
de finisare si utilizarea materialelor de finisare ecologice. Efortul financiar necesar
pentru aceste investitii este foarte mare, ceea ce impune prelungirea termenului de
conformare initial stabilit la data de 31 octombrie 2007, conform legislatiei de
implementare a Directivei 1999/13/CE, cu 2-3 ani avand in vedere si posibilitatea
utilizarii fondurilor structurale. Problemele de mediu in industria de prelucrare a
lemnului se refera la gestionarea deseurilor, rumegusului si prafului de lemn
rezultate in procesul de prelucrare. Toate deseurile din industria lemnului sunt
reciclabile, putand fi folosite integral in ciclul tehnologic urmator de fabricare a
placilor stratificate din lemn, a panourilor masive din lemn, a unor materiale
compozite folosite in constructii si sub forma de combustibil pentru producerea
energiei termice.
Pe ansamblul industriei prelucratoare din Romania, industria lemnului si a
produselor din lemn reprezinta cca 4,9% in productia industriala si cca 4,3% din
numarul de angajati in industria prelucratoare. Industria de prelucrare a lemnului
si a produselor din lemn (exclusiv mobila) cuprinde peste 7500 agenti economici,
proveniti prin restructurarea si privatizarea vechilor intreprinderi de exploatare si
prelucrarea lemnului si de asemenea prin infiintarea de noi societati, sector
devenit deosebit de atractiv pentru micii intreprinzatori.
Industria de prelucrare a lemnului are o pondere redusa in PIB, in schimb are
o deosebita importanta deoarece deserveste ramuri importante cum sunt:
constructiile, transporturile, agricultura, furnizand deasemenea materia prima
necesara sectoarelor de produse finite din lemn (mobila, usi-ferestre, instrumente
muzicale etc).
Incepand cu anul 2000, s-a inregistrat un important aport de capital strain
care a contribuit la realizarea de investitii majore cu tehnologii performante (linii
de debitare a lemnului pe ferastraie panglica si multilame, linii de producere a
placilor din aschii si fibre de lemn brute si innobilate, precum si instalatii pentru
produse mulate din fibre de lemn sau furnire).
In subsectorul de exploatare si prelucrare primara a lemnului nu s-au realizat
dezvoltari si retehnologizari in pas cu nevoile necesare, deoarece investitiile
specifice sunt mari si sursele proprii de finantare insuficiente.
Produsele din lemn stratificate - placile din aschii si fibre de lemn, mulatele
din fibre de lemn sau furnire sunt produse pentru realizarea carora se preteaza
automatizarea fluxului tehnologic; astfel in ultimii ani fluxul investitional in acest
domeniu a crescut si au fost realizate capacitati de productie dotate cu utilaje si
tehnologii performante.
In prezent sunt in curs de realizare capacitati de productie a placilor din
aschii orientate, placi din aschii de lemn si placi din fibre de lemn de densitate
medie, in care se vor realiza produse cu caracteristici fizico-mecanice
performante destinate exportului, industriei mobilei si constructiilor.
Prin realizarea unei noi capacitati de productie a placilor din aschii de lemn
de catre firma EGGER se va elimina pozitia de monopol pentru Europa de sud-est
a producatorului KRONOSPAN.
In ultima perioada, productia si exportul de produse lemnoase a inregistrat
cresteri permanente, ca urmare a diversificarii sortimentatiei (placi brute si
innobilate, produse mulate stratificate, semifabricate si prefabricate din
cherestea etc), precum si orientarii spre noi segmente de piata externa. In anul
2006 volumul exportului acestui sector este de cca. 2,0 ori mai mare, decat cel
realizat in anul 1999 si consta in productia de placi din lemn, furnire, produse
mulate, parchet stratificat etc.
Evolutia numarului de personal si a productivitatii muncii evidentiaza
faptul ca sectorul industriei de prelucrare a lemnului este inca in stadiu de
retehnologizare si modernizare, fiind necesara continuarea actiunilor de investitii,
in tehnologii si utilaje moderne, care sa permita atingerea unor nivele de
productivitate comparabile cu cele realizate in tarile Uniunii Europene.
Productivitatea muncii a inregistrat un trend ascendent, ca urmare a majorarii
volumului productiei industriale, datorata in principal modernizarii capacitatilor
existente si punerii in functiune de capacitati noi. Este de mentionat ca asociatiile
profesionale din domeniu participa activ la rezolvarea problemelor din sector,
fiind membre ale asociatiilor corespondente din Uniunea Europeana.
Concurenta
Regulatorul pietei este concurenta, astfel ca fiecare isi urmareste propriul interes, satisfacerea cat mai avantajoasa a necesitatilor de productie sau de
consum si obtinerea de castig. Cunoasterea pietei presupune cunoasterea cererii, ofertei, pretului si concurentei.
Concurenta desemneaza relatiile de competitie, de rivalitate dintre agentii economici in calitate de producatori sau cumparatori, relatii specifice economiei
de piata. In conditiile concurentei creste eficienta economica a producatorului (maximizarea profitului) si a consumatorului (maximizarea satisfactiei).
Ca orice competitie, concurenta se soldeaza cu invingatori si invinsi. Invingatori sunt agentii economici care produc bunuri la costuri joase, sau bunuri de
calitate superioara. Capacitatea de a produce mai ieftin si de a vinde mai ieftin pentru a invinge concurenta stimuleaza inovatia, conduce la realizarea de
noi produse, la folosirea de noi tehnici de fabricatie, la ridicarea nivelului general de calificare a personalului, la mai buna organizare a productiei si
muncii. Aceste mijloace, utilizate la inceput de putini agenti, se extind treptat, datorita constrangerii materiale exercitate de pretul mai redus, sau de
calitatea superioara a produselor asupra unitatilor ramase in urma, care risca astfel sa iasa chiar din piata. Astfel concurenta transforma progresul intr-o
conditie de existenta.
Concurenta realizeaza deasemeni o selectie a producatorilor, avand in vedere inegalitatea dintre intreprinderi in ceea ce priveste eficacitatea. Astfel
agentii economici slabi sunt eliminati. Ca urmare, resursele se vor concentra la dispozitia unitatilor capabile sa le gospodareasca si sa le utilizeze rational.
Concurenta tinde sa aseze in echilibru ramurile de productie, cererea si oferta, sa transmita de la producatori la consumatori o parte din valoarea
suplimentara creata prin cresterea productivitatii muncii. Fara aceasta transmitere care implica reducerea preturilor nu s-ar putea vinde cantitatile tot mai
mari de bunuri, iar productia s-ar sufoca. Concurenta asigura consumatorilor libertatea de a alege bunurile si serviciile si de a-si satisface la un nivel
superior nevoile.
Concurenta are insa si unele consecinte negative, atragand dupa sine si efecte secundare nedorite, ca de exemplu incercarea unor intreprinderi de a
reduce costurile prin micsorarea salariilor, prin reducerea unor cheltuieli necesare protejarii mediului, sau prin crearea unor bunuri de slaba calitate.
Pentru ca efectele concurentei sa fie predominant benefice este necesara eliminarea atat a surplusului de concurenta, cat si a insuficientei acesteia.
Structurile pietelor se diferenteaza in functie de:
numarul si forta economica a producatorilor si consumatorilor si, deci, de posibilitatea influentarii pretului
gradul de diferentiere al produselor dintr-o anumita categorie, corespunzatoare unei anumite trebuinte si de substituire a unor produse cu altele
gradul de mobilitate a factorilor de productie (munca, natura, capital)
gradul de transparenta a pietelor (de certitudinea cunoasterii cererii si ofertei).
Dupa acesti parametri se pot deosebi piata cu concurenta perfecta si piata cu concurenta imperfecta.

Piata - ia idei din paragraful de mai sus
Auditul intern
Clienti
Avand o experienta bogata in productia de mobilier, atat standardizat cat si de comanda, FAR-EST se remarca prin produse durabile, de
calitate si cu un stil autentic si rafinat. Pentru achizionarea unei piese de mobilier conform standardelor fiecaruia, clientii urmaresc
intotdeauna mai multe criterii. Iar FAR-EST Mobilier are in vedere toate dorintele consumatorilor finali.
Astfel, produsele marca FAR-EST sunt proiectate la standarde de cea mai buna calitate, se subsumeaza criteriului indispensabil al
functionalitatii dar in acelasi timp epuizeaza si o mare varietate de modele si stiluri. De aceea, oricine ajunge sa cunoasca brandul FAR-EST
Mobilier, cunoaste in primul rand ce inseamna grija fata de nevoile si dorintele clientilor. Urmarind aceeasi filozofie a respectului fata de
dorintele celor cu care lucreaza, FAR-EST Mobilier a mentinut in permanenta o legatura stransa si cu producatorii din industria mobilei si a
venit mereu in intampinarea nevoilor acestora cu oferte foarte atragatoare ca pret si calitate.
inlocuieste numele din paragraf cu cel al firmei noastre

Furnizori
Grupul INCOLL detine, de asemenea, filiale in tari precum China, Cehia, Polonia si Ungaria. Totodata, grupul are parteneriate in Spania, Portugalia, Croatia,
Serbia, Slovenia, Estonia, Lituania, Bielorus, Rusia si Ukraina. Industrie Collegate Lombarde SRL a fost infiintata in anul 1974 in Cantu, Italia.
Obiectul principal de activitate al Incoll Rom SRL il constitue vanzarea si distributia de accesorii de mobilier.
Produsele comercializate provin din Italia precum si importuri din Turcia sau China. Incoll Rom SRL este distribuitor pe teritoriul Romaniei pentru produsele:
TEKNOLINE (glisiere, balamale aruncatoare, picioare birou, accesorii mobila)
DANCO (balamale aruncatoare, sine de glisare)
CEBI (manere, butoni si cuiere pentru mobila)
AGT (profile MDF si fronturi usi)
RIVAL (picioare metalice pentru birou)
HTS (rotile pentru mobila)
SYSTEM SUKASI (sisteme glisare de tip SKM 80 AY)

Misiune: Sa dezvoltam o echipa competitiva care sa inteleaga nevoile partenerilor nostri, oferind solutii si servicii de calitate.
Initiativa
Noutate
Colaborare
Organizare
Loialitate
Logistica

Strategie: In indeplinirea misiunii noastre vom avea in vedere
extinderea retelei de distribuitori pe teritoriul Romaniei
dezvoltarea gamei de produse conform tendintelor pietei
promovarea unor relaii comerciale de tip win-win cu toi partenerii notrii pentru a crea premisele relaiilor de durat
investitia in capitalul uman
participarea la targuri de profil
oferirea de suport tehnic clientilor atat pre-vanzare cit si post-vanzare


alti furnizori . detalii p enet - arabesque, wurth, salice, feromob,kronospan,blum, ferrari etc

Concurenti - firme de mobila - casa rusu, feromob, salice, etc. gasesti pe net o gramada de firme


4. Concurenta
Gradul de concurenta - vezi paragraful de mai sus unde scrie despre concurenta

Evolutia pietei
Desi incepand cu anul 2008 volumul productiei de mobila in Romania a scazut constant, specialistii din industrie preconizeaza o
crestere pe piata de mobilier in 2013, vorbind despre o evolutie pozitiva in termeni de scadere a importurilor si crestere a pietei
interne.

Conform datelor Asocietiei Producatorilor de Mobila din Romania, in 2008 volumul productiei de mobila si partile acesteia a ajuns la 1,940
miliarde euro, in 2009 a fost de 1,847 miliarde euro (-5%), in 2010 de 1,820 miliarde euro (-1,5%), in 2011 de 1,780 miliarde euro (-2,2%), iar
in 2012 mentinandu-se aproape de nivelul anului precedent.

Specialistii Licitatia.ro estimeaza cresterea cererii de mobiler in sectorul public

In 2013, producatorii din industria mobilei iau totusi in calcul cresterea afacerilor, punandu-si sperantele si in revenirea consumului pe piata
interna. Motivul acestor preconizari optimiste este faptul ca in 2012 s-au desfasurat peste 600 de licitatii publice in domeniul mobiler, cu o
valoare estimata la 160 milioane lei conform datelor de pewww.licitatia.ro.
Surse de concurenta viitoare - noi firme care se vor infiinta sau segmentarea celor existente
Bariere de intrare pe piata - produs, calitate, pret, durabilitate - dezvolta din paragrafele de mai
sus



5. Analiza SWOT - exemplu pentru o firma. selecteaza ce crezi ca e relevant in cateva fraze. sa
nu fie prea lung.!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!
Analiza SWOTT a intreprinderii LEROY SOMER

ANALIZA SWOT - prezentare teoretica
Analiza SWOT constituie cea mai importanta tehnica manageriala utilizata pentru intelegerea
pozitiei strategice a unei intreprinderi/organizatii. Analiza SWOT incepe cu scrierea unei liste cu puncte
curente: puncte de forta dar si puncte de slabiciune, privind starea unei intreprinderi/organizatii.
SWOT reprezinta acronimul pentru cuvintele englezesti "Strengthts" (Forte, Puncte forte),
"Weaknesses" (Slabiciuni, Puncte slabe), "Opportunities" (Oportunitati, Sanse) si "Threats"
(Amenintari). Primele doua privesc firma si reflecta situatia acesteia, iar urmatoarele doua privesc
mediul si oglindesc impactul acestuia asupra activitatii firmei.
Sa observam ca acronimul S.W.O.T. s-ar mai putea echivala pe romaneste cu denumirea:
Analiza punctelor forte, a punctelor slabe, oportunitatilor si riscurilor. Intr-o analiza
SWOT, trebuie sa fie captati factorii relevanti in cele patru arii. Un management al comunicarii adecvat
situatiilor poate sa influenteze direct punctele forte si punctele slabe, dar prin nici un fel de
management al organizatiei nu pot sa fie influentate oportunitatile si amenintarile.
Trebuie sa fie recunoscuta utilitatea generala pe care o furnizeaza analiza SWOT pentru o
intreprindere/organizatie/institutie, caracterul ei comprehensiv si rolul sau pivotal in
procesul de planificare strategica. Analiza SWOT poate sa influenteze intr-un mod pozitiv calitatea
strategiilor generate si selectate.
Punctele forte ale firmei sunt caracteristici sau competente distinctive pe care aceasta le
poseda la un nivel superior in comparatie cu alte firme, indeosebi concurente, ceea ce ii asigura un
anumit avantaj in fata lor. Altfel prezentat, punctele forte, reprezinta activitati pe care firma le
realizeaza mai bine dect firmele concurente, sau resurse pe care le poseda si care depasesc pe cele ale
altor firme.
Punctele slabe ale firmei sunt caracteristici ale acesteia, ariile sale de vulnerabilitate, zonele de
resurse sarace, si alte "valori negative" sau ,conditionari negative' care ii determina un nivel de
performante inferior celor ale firmelor concurente. Punctele slabe reprezinta activitati pe care firma nu
le realizeaza la nivelul propriu celorlalte firme concurente sau resurse de care are nevoie dar nu le
poseda.
"Oportunitatile" reprezinta factori de mediu externi pozitivi pentru firma, altfel spus sanse
oferite de mediu, firmei, pentru a-si stabili o noua strategie sau a-si reconsidera strategia existenta in
scopul exploatarii profitabile a oportunitatilor aparute. "Oportunitati" exista pentru fiecare firma si
trebuie identificate pentru a se stabili la timp strategia necesara fructificarii lor sau pot fi create,
indeosebi pe baza unor rezultate spectaculoase ale activitatilor de cercetare-dezvoltare, adica a unor
inovari de anvergura care pot genera chiar noi industrii sau domenii aditionale pentru productia si
comercializarea de bunuri si servicii.
"Amenintarile" sunt factori de mediu externi negativi pentru firma, cu alte cuvinte situatii sau
evenimente care pot afecta nefavorabil, in masura semnificativa, capacitatea firmei de a-si realiza
integral obiectivele stabilite, determinand reducerea performantelor ei economico-financiare. Ca si in
cazul oportunitatilor, "amenintari" de diverse naturi si cauze pandesc permanent firma, anticiparea sau
sesizarea lor la timp permitand firmei sa-si reconsidere planurile strategice astfel incat sa le evite sau sa
le minimalizeze impactul. Mai mult, atunci cand o amenintare iminenta este sesizata la timp, prin masuri
adecvate ea poate fi transformata in oportunitate.
Aplicarea analizei SWOT este facilitata daca se foloseste o lista de probleme care trebuie
urmarite in cadrul analizei si ale caror raspunsuri sunt relevante pentru evaluarea situatiei de fapt a
mediului si a firmei. Este recomandabil ca problemele urmarite in ceea ce priveste punctele forte,
punctele slabe, oportunitatile si amenintarile sa aiba o anvergura necesara pentru a fi cu adevarat
probleme strategice, sa aiba legatura cu planurile strategice si sa ofere indicii semnificative pentru
evaluarea judiciozitatii acestora si, la nevoie, pentru reconsiderarea lor.
ANALIZA SWOT A COMPANIEI
PUNCTE FORTE
1.Leroy-Somer reprezint aproximativ 50% din activitile industriale de automatizare si este
reprezentata de ctre 38 de fabrici situate n mai multe ri europene(n principal n Frana),
Statele Unite ale Americii, Mexic, China i India.

2.Dup achiziiile companiilor Knrr AG din Germania, ARTESYN Tehnologii din Florida i
partea de comunicare i informatica din Motorolla, principalul actionar al Leroy- Somer, grupul
Emerson, se poate lauda cu o cretere a dividendelor sale timp de 50 de ani consecutivi i cu un
nou record de vnzri, cu 22 miliarde dolari mai mult, din care 52% din vnzrile internaionale,
depind vnzrile de pe piaa american..Comentatorii au disputat ca motivul este mixul de
produse pe care compania il serveste pentru piata pe care activeaza. Acesta este un exemplu a
unei segmentari foarte concentrate, pozitionand si tintind in diferite tari.

3.Leroy Somer, nc de la nceputurile sale, se concentreaz pe inovaie, beneficind de
experimenta pe parcursul existenei sale. Acesta are 600 sute de ingineri i tehnicieni care isi
folosesc energia i creativitatea pentru a crea produsele de mine. Acestia creeaz i opereaz
linii de produse, cauta noi materiale si noi proceduri pentru a obine o rennoire a mai mult de
50% din produse la fiecare 5 ani.

4.Un alt punct forte al LEROY SOMER este puterea industrial pe care o detine. De la
nceputurile sale, compania a urmrit o politic de integrare pe vertical, bazat pe stpnirea de
tehnologii de baz care constituie nucleul activitii sale. De la design la ntreinere, produsele
LEROY SOMER beneficiaza de o expertiz incomparabil n tehnicile de baz: turnare aluminiu
i turnare sub presiune, de calcul i a uneltelor de taiere, injectarea de materiale compozite,
proiectare scule, punerea n aplicare a componente electronice de pe carduri, de lichidare,
automate de prelucrare, tehnici de asamblare i de competene.

5.Calitatea, reprezinta o sursa de progres pentru Leroy-Somer.Obinerea certificrii ISO 9001 timp de
muli ani, arat importana pe care compania o acorda calitatii. Prin integrarea i controlul ntregului
lan industrial i comercial LEROY SOMER-este capabil de a oferi clienilor si o combinaie de produse i
servicii de calitate.
Politica in domeniul calitatii se refera nu numai la calitatea produselor si serviciilor, ci si la
calitatea activitatilor si proceselor companiei in ansamblu, obiectivele calitative strategice fiind:
imbunatatirea performantelor in sfera calitatii servirii; antrenarea intregului personal in procesul
de imbunatatire continua, prin activitati preventive desfasurate sistematic in scopul optimizarii
tuturor proceselor.


6. Receptivitate i flexibilitate. Puterea industrial a Leroy Somer-se exprim n capacitatea sa de a se
adapta la ateptrile clienilor. Productia de zi cu zi a 12.000 de maini n 60 de linii diferite de produse,
rezistenta la schimbri brute de sarcini, asigurarea, n toate circumstanele, a serviciului ateptat de
clienti, necesit o indemanare industrial, solida i eficienta.

7.De aproape un secol, Leroy- Somer este prezent peste tot unde este necesara productia de energie si
nu numai. Datorita celor 10 000 de colaboratori din intraga lume, Leroy-Somer a devenit pentru
industrie, numarul unu in alternatoare si unul din liderii mondiali in sistemul de instruire
electromecanica si electronica.
Dotata cu o mare cultura interna, intreprinderea si-a construit evolutia pe cateva reguli simple:
satisfactia clientului, respectul fata de oameni si fata de mediu, performanta, solidaritatea, munca in
echipa si integritatea.

PUNCTE SLABE
Unul din punctele slabe ale firmei Leroy-Somer este cel al distribuiei si relaiei cu
furnizorii. n unele situaii, furnizorii nu reuesc s respecte condiiile i termenele de livrare ale
produselor, iar firma se confrunt cu o incapacitate de a satisface cererea venit din partea
clienilor. Pe termen lung, acest aspect poate s conduc la pierderea unei pri a clienilor i
ineficien pe ansamblu a activitii.
2) Comunicare i colaborare mai putin buna a partenerilor cu publicul tinta.
3) Punctele slabe ale companiei sunt, in general, punctele slabe ale sistemului industrial
francez, care alaturi de cel al altor state din Europa, este expuse la riscurile

3.Oportunitati
1.relaii bune cu organizaii strine, o cerere mare pentru activitile organizaiei noastre.
2 . Existena, la nivelul european a unor programe de colaborare i parteneriat;
3. Interesul Guvernului Francez si nu numai, pentru dezvoltarea industriei in care activeaza.
4. Posibilitatea de informare i comunicare rapid si eficienta cu partenerii si cu clientii, prin
portal si forum.
Compania dispune de sucursale specializate in consultana,
birouri de proiectare si inginerie, proiectare, studiul caietului de sarcini, de selecie i punere n
aplicare a soluiilor tehnice, dar i de parteneri, ale cror domenii de activitate sunt
disponibilitatea produselor, consiliere i instalarea de sisteme de acionare,
asisten la pornire, rezolvari de probleme, pe site, reparaii in atelier, ntreinere i
mentenanta. Aceste reele sunt urmate de muli parteneri - distribuitori,
centre de servicii, birouri de proiectare i inginerie.

Amenintari
1 Insuficienta contientizare a personalului si a partenerilor privind rolul lor in dezvoltarea intreprinderii;
2 Diminuarea efectivului de ingineri, profesionisti in domeniu ca urmare a indicelui sczut de interes
fata de aceasta industrie.
3 Numar mare de concurenti grafic


Propuneri

1 Diplome si calificari acordate personalului
Motivarea si simtul de apartenenta nestimulate
O crestere a gradului de motivare si de apartenenta
2 Rotatia posturilor si cresterea responsabilitatilor prin succesiunea unor ndatoriri temporare
Necesitatea de extindere a cunostintelor si capacitatilor personale
Extinderea cunostintelor, a capacitatilor personale
Dezvoltare multilaterala a personalului
3 Monitorizare accentuata
Slaba conturare a dezvoltarii si a activitatii depuse la locul de munca
O mai buna evaluare a personalului
4 Reducerea rezistenei la schimbare sau minimizarea acestuia, prin apropierea capabilitilor
manageriale/administrative dorite de cele existente, i nu creterea duratei de schimbare, minimizeaz
ameninrile mediului datorate comportamentului atipic mecanismelor de pia

5 Sa-si dezvolte propria strategie prin diagnoza si feed-back, prin planificarea
actiunilor, prin implementarea si prin evaluare cu sens constructiv;
6 Trecerea de la management la leadership ca viziune centrat pe performana
angajatilor.
8 Consolidarea capacitilor instituionale la nivel intern pentru promovarea de micro-
politici i programe de dezvoltare, pentru un management performant.
Formarea managerilor de uniti de nvmnt:
- management educaional
- finanare
Auto-evaluare/ evaluare obiectiv
- surse si instrumente pentru culegerea datelor

- criterii si indicatori de evaluare
Formarea i dezvoltarea resurselor umane:
- analiza de nevoi de formare
- valorizarea inspectiei scolare
- programme de formare acreditate
motivare
9 Reconstrucia sistemului de nvmnt n mediul rural
Reabilitarea colilor din mediul rural
ncadrarea cu personal didactic calificat
Dotarea colilor cu materiale didactice i echipamente informatice destinate
procesului didactic
Asigurarea unei comunicri eficiente ntre colile din mediul rural i ISJ,
comunitatea local i alte instituii
Sprijinirea colilor de arte i meserii din mediul rural n vederea ncheierii de
acorduri de colaborare pentru organizarea instruirii practice la ageni economici
10 Adecvarea serviciilor educationale la nevoile copiilor si elevilor
supradotati si a celor capabili de performanta inalta;
Banca va incuraja in continuare schimbarea conceptului de munca si competenta profesionala prin
cresterea mobilitatii si flexibilitatii fortei de munca, stimularea spiritului de echipa, facilitarea integrarii
profesionale a absolventilor.
10 8. Gama
11 Analiza rezultatelor si elaborarea planurilor de imbunatatire
12 In aceasta industrie devine din ce in ce mai accentuata si importanta
cunoasterea si chiar anticiparea nevoilor clientilor, depasindu-se etapa ofertei
propriu-zise de produse si servicii. Cheia succesului dezvoltarii viitoare a
activitatilor bancare o constituie anticiparea cerintelor potentiale ale clientilor.
13 Compania ar trebui sa adopte o strategie de crestere prin concentrare, bazata
pe dezvoltarea produselor si a pietei, in acord cu obiectivele majore ale
dezvoltarii in aceasta perioada, subordonate reprezentarii si protejarii
corespunzatoare a intereselor partenerilor, clientilor si angajatilor, accentul fiind
pus pe:
14 Consolidarea pozitiei de lider in Franta si a celei ocupate in Europa, prin
dezvoltarea afacerilor in fiecare segment de piata pe care opereaza si
valorificarea avantajelor competitive oferite de marca bine-cunoscuta si
distributia integrata de servicii si produse de nalta calitate;
15 Cresterea satisfactiei clientilor pentru solutiile si produsele oferite prin
dezvoltarea capacitatii sale de inovatie si flexibilitate si prin imbunatatirea
accesului la produse si servicii ca efect al promovarii conceptelor de unitate de
proximitate, multidistributie si de parteneriat modern in relatii traditionale;
16 Consolidarea bazei de capital avand drept principii fundamentale utilizarea
intensiva si alocarea eficienta a capitalului ajustat la risc, astfel incat
intreprinderea sa se dezvolte intr-o maniera sustenabila si profitabila;
17 10. Banca Comerciala Romana (BCR) a inaugurat pe 4 octombrie 2005, prima
universitate corporativa din Romania UBCR Universitatea BCR. Universitatea
BCR ofera angajatilor bancii conditii speciale de pregatire si de autodezvoltare,
prin integrarea trainingului cu managementul cunoasterii si managementul
schimbarii, in stransa legatura cu managementul si dezvoltarea carierei. Aceasta
noua abordare pune accent pe instruirea continua a angajatilor aliniind procesul
de invatare cu viziunea si strategia companiei, cu un impact pozitiv direct asupra
performantelor de afaceri ale bancii si ale clientilor sai, prin cresterea calitatii
solutiilor oferite la problemele clientelei.
18 servicii bancare oferite on-line (e-commerce, e-banking) care sa permita
clientilor realizarea unor activitati in timp real, informarea permanenta, cat si
protejarea identitatii acestora si a tranzactiilor efectuate pe Internet (evitarea
atacurilor hackerilor)