Definitie - Nevroza este o tulburare a functiilor psihice superioare care are o cauza psihogena (trauma

psihica) si se caracterizeaza prin reversibilitate si stabilitate pe ntreaga durata a maladiei. Nevroza nu este
nsotita de halucinatii sau delir ceea ce o diferentiaza de psihoza, n care individul pierde contactul cu
realitatea
Cauzele nevrozei
n etiologia nevrozei o importanta egala o au att factorii psihologici actuali (situatia grea de la serviciu,
probleme familiale sau sexuale) ct si traumele psihice din copilarie (lipsa unui parinte, educatia
incorecta, conflictele n familie sau tragediile familiale).
Un rol important n dezvoltarea nevrozelor l joaca si personalitate individului. O trauma psihica
devine o cauza a nevrozei doar atunci cnd situatia traumatica are o ncarcatura emotionala pentru
persoana si este dificil de a o suporta. Asa trasaturi ale caracterului ca iritabilitatea, emotivitatea,
labilitatea emotionala, rigiditatea n comportament, suspiciozitatea predispun persoana spre a dezvolta
nevroza ca raspuns la o situatie stresanta. Dat fiind ca majoritatea trasaturilor de caracter se formeaza n
copilarie, este de nteles importanta pe care o are aceasta perioada a vietii n dezvoltarea nevrozei.
Predispozitia ereditara este implicata n formarea nevrozei prin conditionarea trasaturilor de caracter ct si
prin influenta directa asupra tipului si severitatii tulburarii nevrotice. Componenta ereditara este mai
pronuntata n cadrul nevrozei obsesiv-compulsive si isterice.
Implicarea substratului anatomic n dezvoltarea nevrozei a fost demonstrata experimental prin
evidentierea rolului pe care l joaca sistemul limbic si girusul cingulat n patogenia tulburarilor obsesiv-
anxioase. Dereglarile n sistemele de neuromediatori cerebrali contribuie la facilitarea reactiei nevrotice la
anumite situatii stresante. Printre aceste dereglari se numara hiperreactivitatea sistemului adrenergic,
depletia receptorilor GABA sau a liganzilor lor naturali, diminuarea continutului de serotonina n sistemul
nervos central.
Clasificarea nevrozei
Conform lui Freud nevroza trebuie divizata n felul urmator:
Nevroza isterica sau isteria
Nevroza obsesiva sau obsesiv-compulsiva
Nevroza anxioasa
Nevroza actuala
Nevroza fobica
Neurastenia sau nevroza astenica
Psihonevroza (nevroza de transfer sau nevroza narcisica)
n clasificarile recente nevrozele au fost grupate n trei categorii mari:
Tulburarile anxioase care includ atacurile de panica si nevrozele fobice si obsesiv-compulsive
Tulburarile somatoforme - nevroza isterica sau conversiva si ipocondria
Tulburarile disociative
Semne si simptome
Manifestarile clinice ale nevrozei sunt foarte polimorfe si depind de tipul dereglarii nevrotice, caracterul
si personalitatea individului, severitatea maladiei. Principalele elemente ale tabloului clinic al nevrozei
sunt simptomele psihopatologice, emotional-motivationale, cognitive, vegetoviscerale, algice si
tulburarile de somn. Simptomele vegetative sunt cvasipermanente n tabloul nevrozelor, frecvent acestea
dominnd asupra altor simptome.
Dereglarile astenice se manifesta prin fatigabilitatea fizica si intelectuala crescuta. Este caracteristica
scaderea memoriei si atentiei, dificultatea de a se concentra, dispozitie instabila, apatie, iritabilitate
crescuta, cefaleea, tulburarile de somn. Nu rareori se observa dereglarile sexuale sub forma de scadere a
libidoului sau a potentei.
Atacul de panica este manifestarea cea mai dramatica a nevrozei anxioase. Criteriile care ne permit
sa stabilim diagnosticul de atac de panica sunt urmatoarele:
Accese n timpul carora 4 sau mai multe din simptomele enumerate mai jos apar subit si ating maximul n
timp de 10 minute:
o Senzatia de insuficienta de aer, dispnee
o Palpitatii cardiace, senzatia ca inima "vrea sa iasa din piept"
o Disconfort n jumatatea stnga a cutiei toracice
o Respiratie ngreunata, sufocare
o Slabiciune, stare presincopala
o Frison, tremor
o Transpiratii
o Senzatie de nod n gt
o Greata sau disconfort abdominal
o Derealizare (senzatia ca tot ce se ntmpla este nereal) sau depersonalizare (detasare de propria persoana)
o Teama de a pierde controlul sau de a nnebuni
o Frica de moarte sau senzatia de moarte iminenta
o Parestezii (amorteli, furnicaturi)
o Valuri de frig si caldura
Repetarea acceselor. n timp de 4 saptamni sunt necesare cel putin 4 accese.
Manifestarea acceselor are loc independent de careva factor organic (de exemplu intoxicatie cu cofeina
sau hipertireoza)
n perioada dintre accese este caracteristica agorafobia - teama de multime sau teama de a parasi propria
casa. Aceasta frica este legata cu nedorinta pacientului de a avea un acces n mijlocul multimii, departe de
sprijinul si ajutorul persoanelor apropiate. Ca rezultat acesti pacienti nceteaza de a se folosi de mijloacele
de transport comun, ies foarte rar din casa cu toate ca nu vor sa ramna singuri acasa.
Nevroza isterica este o alta latura a tulburarilor nevrotice n care simptomatologia este dominata de
simptome motorii si senzitive, care n foarte multe cazuri mimeaza alte maladii neurologice. Uneori
diagnosticul diferential cu aceste maladii este foarte dificil si necesita multa atentie din partea medicului.
Nevroza isterica n marea majoritate a cazurilor se dezvolta la persoanele de sex feminin, cu toate ca se
cunosc si cazuri de isterie la barbati, totusi cu un tablou clinic putin diferit. Simptomatologia isterica ca si
cea anxioasa are un caracter paroxismal. Este necesar de a ntelege ca simptomul isteric este o ncercare
de a scapa de nevroza si nu este un simptom n sensul larg al acestui cuvnt. Simptomele motorii ale
isteriei sunt foarte polimorfe:
Pseudopareza isterica este unul din cele mai frecvente observate la pacientii cu nevroza isterica. Daca
pareza este nsotita de pierderea constientei, se va impune diferentierea de starile comatoase
sau sincopale.
Hiperkinezele isterice sunt reprezentate de spasme tonice implicnd diferite portiuni ale corpului si care
duc la formarea unor poze patologice ciudate. Hiperkinezele n isterie de cele mai multe ori iau
urmatoarele forme:
o Tremor de amplitudine mare si pseudomioclonii n membre
o Miscari de rasucire a corpului
o Aruncarea capului pe spate
o Blefarospasm
o Pseudohemispasm facial
Vocalizari diferite sub forma de gemete, mai rar plns sau ras. Frecvent apare mutismul.
Dereglari ale mersului de tipul ataxiei, astazie-abazie, mers miopatic, hemiplegic care imiteaza alte cauze
organice ale tulburarii de mers.
Tulburarile de sensibilitate sunt cel mai greu de verificat la un pacient cu isterie si sunt cele mai frecvente
simptome prezente la prima adresare la medic. Ca regula tulburarile de sensibilitate sunt de tipul
hipoesteziei si frecvent au un caracter lateralizat cu limita strict pe linia medie.
Tulburarile de constienta sunt un element frecvent al crizei isterice. Dereglarile de lunga durata
(areactivitatea psihica sau pseudocoma) sunt rare. Diagnosticul cu starile comatoase de origine organica
se face utiliznd proba calorica de evocare anistagmusului, sau n baza rezistentei pe care o opune
pacientul ca raspuns la ncercarea de a deschide ochii.
Tratament
Tratamentul nevrozei depinde de tipul nevrozei. Pentru nevroza anxioasa tranchilizantele si
antidepresantele (inhibitorii selectivi ai recaptarii serotoninei) sunt efectivi n cuparea acceselor de panica
ct si n prevenirea acestora prin reducerea nivelului de angoasa. Dintre acestea Alprazolam (2-6 mg/zi)
este preparatul preferat la momentul actual, nsa lorazepam si clonazepam sunt la fel de efective si se
considera a avea un risc putin mai mic de a provoca dependenta. Propanolol, un beta-blocant, actioneaza
asupra mecanismului adrenergic al nevrozei. Utilizarea lui (10-20 mg 3x/zi) contribuie la diminuarea
simptomelor vegetative care nsotesc atacurile de panica. Psihoterapia este o alta optiune valoroasa n
nevroza anxioasa n special daca este prezenta agorafobia.
Tratamentul nevrozei isterice se bazeaza pe psihoterapie. Nu exista un tratament medicamentos
pentru isterie.