Sunteți pe pagina 1din 108

3.

arhitectura vernaculara si arhitectura culta



- context relatia cu teritoriul
- Glenn Murcutt si casele pentru aborigeni:
studiu de caz Marika Alderton House
- Paolo Soleri Arcosanti, Arcology
- Renzo Piano, Centrul cultural Marie Tjibaou, Noua Caledonie
- Herzog and De Meuron casa de piatra la Tavole, Domino Winery
- Souto de Moura, Alvaro Siza
- Alvar Aalto, Sverre Fehn
- Norman Foster
- Shigeru Ban
- Hundertwasser
- Le Corbusier
- Going for Green Britains 2012 Dream
- Studio in the West, David Lea
- Brunsell Residence, Obie Bowman
- Bridge House, James Cutler
- Gernot Minke
- Martin Rauch
- Grimshaw Architects, Eden Project
- Bearth & Deplazes, scoala in Vella
Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda
Glenn Murcutt, MarikaAlderton House, 1991-94
Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda
Touch this earth lightly
Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda
Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda
Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda
Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda
Depozitele de lana:
- plan rectangular
- ridicate de la pamant si cu inaltimea interna fixa pentru a imbunatati ventilatia
- acoperis din tabla de otel
Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda
inaltimea locuibila in casele lui Murcutt
Casa Farnsworth, Mies van der Rohe planurile caselor lui Murcutt
Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda
Deschideri fatada sud Deschideri fatada nord
Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda
Deschiderile spatiilor private sunt protejate
de panouri laterale
Deschiderile spatiilor publice, comune
Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda
Circulatia aerului in timpul zilei
Ziua casa se deschide complet
iar ventilatia are loc:
- lateral prin deschiderile din
fatade
- de jos in sus printre stinghiile
pavimentatiei si tuburile de
aerisire
Circulatia aerului in timpul noptii
Noaptea casa se inchide.
Ventilatia are loc prin
interspatiile din fatada si
pavimentatie.
Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda
Aerul cald este eliminat prin tuburile Venturi ( 5 in
acoperis, unul coboara in baie si in dus) care, de
asemenea, egalizeaza presiunea interioara cu cea
exterioara.
Echilibrul presiunilor in timpul ciclonului
Sistemul de tuburi Venturi
Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda
Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda
Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda
Glenn Murcutt

http://www.youtube.com/watch?v=4vvljP0WOtM
http://www.youtube.com/watch?v=jKDGMy_n-8A
http://www.youtube.com/watch?v=PZu6QDOZWHY


Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda
The Centre, entirely devoted to the Kanak
culture, lies on a narrow strip of land
surrounded by water.
Renzo Piano, Centrul cultural Marie Tjibaou, Noua Caledonie
Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda
Ten pavilions modelled after the shape of traditional kanak huts, with heights varying from
20 to 28 metres, are at the core of the scheme.
Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda
Organized in groups of thematic villages, the pavilions are immersed in vegetation, thus
expressing the millenary kanak relationship with nature, Housing cultural facilities
(exhibition rooms, a library, an auditorium, an amphitheatre and studios for traditional
activities), the huts are made of iroko wook, combined with steel and glass, and built
respecting traditional construction methods according to the most sophisticated engineering
studies.
These contrasts are the expression of the essential challenge of the project: that of paying
homage to a culture with ist traditions without falling into a parody of it.
Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda
Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda
Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda
Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda
Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda
Paolo Soleri

Arcosanti is the primary project of the
Cosanti Foundation, a not-for-profit
organization started by Soleri and his wife.
This urban environment has been under
construction since 1970 and is based
in Cordes Junction in central Arizona.
Soleris vision behind this compact way of
living is inspired by nature and its general
rule that a lack of density represents
inefficiency. Called arcology (a
combination of architecture and ecology),
this method of building aims to avoid
urban sprawl, emphasize vertical vs.
horizontal growth and maximize
community interaction with the natural
environment without producing a negative
impact or requiring a major draw on
natural resources.

Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda
The goals of Arcosanti are only
the beginning for Soleri. In 1969
he published Arcology: The City
in the Image of Man, in which he
described compact cities that
would support anywhere from
15,000 to 6 million people. Cars
were not allowed, which allowed
Soleri to redesign the navigation
and orientation aspects of these
potential living environments.
Whether or not these plans will
be brought to fruition remains to
be seen, but Soleri has certainly
outlined an environmentally
responsible plan that is worth
living up to.
Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda
Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda
Hundertwasser
Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda
Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda
Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda
Waldspirale
Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda
Alvaro Siza, Piscinele de la Lea de Palmeira, 1966
Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda
Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda
Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda
Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda
Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda
Eduardo Souto de Moura,
Stadionul Braga, 2004
Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda
Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda
Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda
Sverre Fehn, Pavilionul Tarilor Nordice, Venetia, 1960
Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda
Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda
Chapel of Reconciliation, Berlin
Rudolf Reitermann, Peter Sassenrot
Martin Rauch,
Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda
Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda
Shigeru Ban, Paper House, Lake Yamanaka, Yamanashi, Japonia, 1995
Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda
An S-shape configuration comprised of 110 paper tubes (2.7m high, 275mm in diameter and 148mm
thick) defines the interior and exterior areas of the paper house. This was the first project in which
paper tubes were authorized for use as a structural basis in a permanent building. Ten paper tubes
support the vertical load and the eighty interior tubes bear the lateral forces. The cruciform wooden
joints in the bases of the columns are anchored to the foundation by lug screws and cantilevered from
the floor. The large circle formed by the interior tubes forms a big area. A freestanding paper tubes
column with a 1.2m diameter in the surrounding gallery contains a toilet. The exterior paper tubes
surrounding the courtyard stand apart from the structure and serve as a screen. The living area in the
large circle is without furnishing or detail other than an isolated kitchen counter, sliding doors, and
movable closets. When the perimeter sashes are opened, the roof, supported by the colonnade of
paper tubes, is visually emphasized and a spatial continuity is created between the surrounding gallery
space and the outdoor terrace.
Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda
Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda
Torsten Ottesjo, casa minimala, Suedia, fotografii David Relan
Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda
Torsten Ottesjo, casa minimala, Suedia, fotografii David Relan
Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda
Torsten Ottesjo, casa minimala, Suedia, fotografii David Relan
Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda
Torsten Ottesjo, casa minimala, Suedia, fotografii David Relan
http://vimeo.com/31952572#

Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda
Torsten Ottesjo, casa minimala, Suedia, fotografii David Relan
Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda
Imre Makovecz, Cabana ski Dobogoko, 1980
Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda






Capela S. Benedegt, Sontveg, Peter Zumthor
Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda






Capela S. Benedegt, Sontveg, Peter Zumthor
Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda






Capela S. Benedegt, Sontveg, Peter Zumthor, poza Hans Danuser
Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda






Capela S. Benedegt, Sontveg, Peter Zumthor, poza Patrick Tantra
Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda






Capela S. Benedegt, Sontveg, Peter Zumthor
Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda






Capela S. Benedegt, Sontveg, Peter Zumthor,
poze Patrick Tantra
Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda






Capela S. Benedegt, Sontveg, Peter Zumthor
Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda






Capela S. Benedegt, Sontveg, Peter Zumthor, poze roryrory@flickr, joe browning
Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda






Capela S. Benedegt, Sontveg, Peter Zumthor, poze himyameisnicole@flickr
Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda






Capela S. Benedegt, Sontveg, Peter Zumthor, poze Tammy LePham
Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda






Fujimoto, Final Wooden House
Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda






Fujimoto, Final Wooden House
Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda






Fujimoto, Final Wooden House
Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda






Fujimoto, Final Wooden House
Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda






Rintala Eggertsson Architects, Boxhome, 19mp
Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda






Rintala Eggertsson Architects, Boxhome, 19mp
Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda






Rintala Eggertsson Architects, Boxhome, 19mp
Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda
Rintala Eggertsson Architects, Boxhome, 19mp
Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda






Rintala Eggertsson Architects, Boxhome, 19mp
Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda






Rintala Eggertsson Architects, Boxhome, 19mp
Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda






Rintala Eggertsson Architects, Boxhome, 19mp
Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda






TYIN tegnestue Arkitekter So Ker Tie Houses, Tailanda
Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda






TYIN tegnestue Arkitekter So Ker Tie Houses, Tailanda
Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda






TYIN tegnestue Arkitekter orfelinatul Safe Haven, Tailanda
Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda






TYIN tegnestue Arkitekter orfelinatul Safe Haven, Tailanda
Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda






TYIN tegnestue Arkitekter orfelinatul Safe Haven, Tailanda http://www.tyintegnestue.no/prosjekter/

Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda






Mario Botta, capela Monte Tamaro
Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda






Mario Botta, capela Monte Tamaro
Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda






Mario Botta, capela Monte Tamaro
Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda






Mario Botta, capela Monte Tamaro
Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda






Mario Botta, capela Monte Tamaro
Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda






Mario Botta, capela Monte Tamaro, fotografii Jeroen Meijer
Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda






Mario Botta, capela Monte Tamaro, fotografii Luke Stern
Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda
Herzog & de Meuron, casa de piatra Tavole, Italia 1988
Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda
Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda
Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda






Conzett, Bronzini, Gartmann pod Surasuns, Viamala 1997-99, deschidere 40m
Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda






Conzett, Bronzini, Gartmann pod Surasuns, Viamala 1997-99, deschidere 40m
granit pretensionat
Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda






Conzett, Bronzini, Gartmann pod Surasuns, Viamala 1997-99, deschidere 40m
Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda






Herzog &De Meuron, Schaulager, Basel
Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda






Herzog &De Meuron, Schaulager, Basel
Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda






Herzog &De Meuron, Schaulager, Basel
Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda






Herzog &De Meuron, Schaulager, Basel
Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda






Herzog &De Meuron, Schaulager, Basel
Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda






Peter Zumthor, Bruder Claus Capelle
Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda






Peter Zumthor, Bruder Claus Capelle
Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda






Peter Zumthor, Bruder Claus Capelle
Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda






Peter Zumthor, Bruder Claus Capelle
Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda
The Maison Zalotay in Switzerland (1984) is a house built almost entirely out of recycled
materials. It was designed by Elemr Zalotay, a Hungarian architect living in Switzerland. He
was a political radical who defected to the west in the 1970s. The house was designed for
his own occupation. It was built on a concrete core, but the fabric of the building is made
up of recycled wood, glass and plastic: it looks like a collage. This has a strong symbolic
value it can be read as a metaphor for the decadence of a consumer society that
disposes of everything so readily. It suggests that we can live from the things other people
discard. Apparently, however, the house is unpopular with the locals, who have thrown
stones at it on several occasions.
Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda
Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda
Kochuu

Arhitectura traditionala arhitectura culta japoneza si nordica

http://www.youtube.com/watch?v=NzVQYnTUYvY

Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda
http://www.fco.gov.uk/en/global-issues/london-2012/going-for-green

Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda
http://www.ted.com/talks/lang/eng/norman_foster_s_green_agenda.html

Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda
http://prispa.org/index.html



Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda
Steven Holl, sliced porosity blocks
http://vimeo.com/60035867
http://vimeo.com/60034784#

Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda
http://www.observatorulurban.ro/cadastrul-verde-salvatorul-spatiilor-verzi-dintre-blocuri.html

Cerasella Craciun, arhitect peisagist:
"Nu putem vorbi de o calitate sau cantitate a spatiilor verzi in Bucuresti"
Exista la ora actuala statutul peisagistului in Romania?
Pana nu se realizeaza acreditarea sectiilor din sistemul de invatamant de specialitate si nu
este introdusa profesia de peisagist" in nomenclatorul muncii, acest statut nu poate fi
recunoscut oficial, desi importanta acestei profesii este determinanta la nivel european.
Registrul Urbanistilor din Romania militeaza si pentru dreptul de semnatura in peisagistica,
prin integrarea unor componente de specialitate in cadrul documentatiilor de urbanism. Este
necesara recunoasterea statului de peisagist indiferent de formatia de baza (arhitect,
urbanist, geograf, horticultor, designer, etc.), pentru medierea si protectia mediului natural si
antropic (construit) in sprijinul sanatatii organismului uman si urban.
Ce parere aveti despre calitatea spatiilor verzi din Bucuresti?
Cred ca, din pacate, astazi nu putem vorbi de o calitate" sau cantitate" a spatiilor verzi in
Bucuresti. Tipologiile existente sunt putine, suprafetele sunt minimale si incep sa se piarda in
ritm alert, primind insertii si mixare de functiuni (zone poluante, mineralizare excesiva, etc.). In
afara vechilor parcuri istorice, pe care le putem considera cu caracter peisagistic
individualizat, Herastrau, Cismigiu, Carol, putem considera ca celelalte zone verzi existente
nu sunt decat amenajari conjuncturale de spatii interstitiale.
Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda
http://www.observatorulurban.ro/cadastrul-verde-salvatorul-spatiilor-verzi-dintre-blocuri.html

Nicolae Radulescu Dobrogea, presedinte Ecocivica:
"In ultimii doi ani au disparut 20.000 de copaci din spatiile verzi dintre blocuri"
Care sunt cele mai ame-nintate spatii verzi din Bucuresti la aceasta ora?
Cred ca cele mai amenintate sunt acum spatiile verzi dintre blocuri si, in acelasi timp, continua
asaltul asupra unor zone care nu stiu daca se pot numi spatii verzi, e vorba de aliniamentele
stradale, fasiile verzi de-a lungul strazilor. Deja, dupa calculele noastre, au disparut in jur de
600.000 de arbori de pe aliniamentele stradale, la nivelul anului 2007.
Cum se pot salva spatiile verzi dintre blocuri care, dupa cum spuneati, sunt cele mai
amenintate?
Solutia este sensibilizarea si cresterea gradului de constiinta al cetatenilor.
Nu este totusi o problema care tine de autoritatea locala?
De autoritatea locala care isi bate joc de legislatie...
In ultimii doi ani, puteti estima cati copaci din jurul blocurilor au fost taiati?
Pot spune ca in ultimii doi ani au disparut 20.000 de copaci, din datele date de ALPAB. In
realitate, pesemne ca au disparut de cinci ori pe-atat.
Totusi, ce putem face?
In momentul in care este revendicat spatiul verde, Primaria sau Parlamentul sa aplice o lege
care inca nu s-a copt si sa rascumpere terenul.
Sau sa nu-l mai restituie.
Da, Primaria ar trebui sa-i plateasca proprietarului.
Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda
Monica Nazare, director Protectia Mediului, Primaria Capitalei:
"Avem 12,39 metri patrati de spatiu verde la o populatie de 1.924.959 locuitori"

OMS ne spune ca, pentru a avea o viata decenta, trebuie sa avem 26 mp pe cap de locuitor.
Pana in 2013, administratia locala este obligata sa atinga aceasta norma prin Ordonanta 114 /2007.
Cat are acum Bucurestiul?
In momentul de fata, in baza informatiilor venite de la colegii de la sectoare, avem 12,39 metri patrati de
spatiu verde la o populatie de 1.924.959 de locuitori (e drept, in Bucuresti sunt mai mult de 2 milioane
de locuitori, cu studenti, persoane aflate in tranzit, etc, dar eu trebuie sa iau in calcul statistica de la
recensamantul din 2003). Total avem 12,39, e drept la parcuri si gradini avem 3,46. La aliniamente
stradale avem 2,22 mp iar la ansamblurile de locuinte avem 6,71 mp/locuitor. Dar toata lumea vehiculeaza
doar cifrele de la categoria parcuri si gradini. In plus, mai sunt spatiile verzi care nu sunt administrate de
autoritatea publica locala, precum parcul de la Palatul Parlamentului si altele.
Caci Parlamentul are 40 de hectare, Politehnica are si ea 20 de hectare, Gradina Botanica are 17,5 ha.
Care este sectorul care are cel mai mult spatiu verde pe cap de locuitor si care are cel mai putin?
Pe locul 1 este sectorul 3, cu 597 ha, pe locul 2 sectorul 4, cu 405 ha, pe locul 3, sectorul 2, cu 354 ha si
abia pe locul 5, sectorul 1, cu 222 ha, pe locul 4 e sectorul 6. Ultimul loc este al sectorului 5, cu 178 ha.
Referitor la politica de plantari, ati identificat locuri unde sa se infiinteze parcuri?
Dorim acest lucru, am identificat impreuna cu colegii de la ALPAB, un teren de 6 ha in Ghencea, unde se
poate infiinta un parc, pe strada Drumul Cooperativei, unde avem o sera care produce material floricol, care
produce plantele pe care le vedeti de-a lungul aliniamentelor stradale.
Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda