Sunteți pe pagina 1din 325

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI

CUPRINS
Rezumat Program de Dezvoltare Locala (Fisier F1)
1-10
Introducere-Abordare LEADER (Fisier F2) 11-20
Dosar de candidatura, Lista localitatilor (Fisier F3) 21-34
Plan de Dezvoltare Locala
Partea I- Prezentarea teritoriului- analiza diagnostic (Fisier F4)

35-300

Partea a II-a Analiza SWOT(Fisier F5)
301-334

Partea a III-a Prioritati (Fisier F6)
335-346

Partea a IV-a Prezentarea masurilor- Planul de finantare (Fisier F7)
347-564

Partea a V-a Parteneriatul (Fisier F8)
565-610

Partea a VI-a Organizarea GAL-urilor (Fisier F9)
611-642

Partea a VII-a Mecanismul de implementare (Fisier F10)
643-652

Partea a VIII-a Actiuni de cooperare si functionare in cadrul Retelei Nationale de
Dezvoltare Rurala (Fisier F11)

653-668
Anexe- Acord Parteneriat
Declaratie angajament
Notificari institutii
Acte infiintare Asociatia Grupul de Actiune Locala Valea Ramnicului
Organigrama GAL + fise post
(Fisier F12)
669-678
679-680
681-710
711-738
739-754
Anexe- Documente legale ale partenerilor (Fisier F13) 755-1190
Anexe CV relevante parteneri + documente financiare parteneri
Minute, procese-verbale intalniri, tabele de prezenta, rapoarte
Animare teritoriu, aparitii in presa
Documente culegere date, chestionare- modele
(Fisier F14)
1191-1230
1231-1286
1287-1310
1311-1406






GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI





PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALA
GAL VALEA RAMNICULUI

REZUMAT
1. Numarul de locuitori cuprinsi in teritoriu: 35.304 locuitori
- Este indeplinit criteriul de eligibilitate privind teritoriul, respectiv populatia este cuprinsa
intre 10.000 -150.000 locuitori
- Datele statistice folosite sunt cele furnizate de Directia de Statistica Vrancea si
Directia de Statistica Buzau si se refera la Recensamantul din 2002.
2. Suprafata teritoriului: 877 km
- Teritoriul cuprinde in totalitate spatiu rural, acesta fiind format din 13 comune din
doua judete: 10 comune din judetul Vrancea si 3 comune din judetul Buzau.
- Teritoriul este omogen, respectiv zona montana si colinara, pe vaile raurilor Ramnic
si Milcov, fiind indeplinit criteriul de eligibilitate privind teritoriul
- Exista cai de comunicatie intre localitatile teritoriului.
3. Densitatea populatiei: 40 locuitori/km
4. Site : www.galvalearimnicului.ro; adresa de e-mail: galvalearamnicului@gmail.com
5. Existenta in teritoriu a ariilor protejate
Comuna Vintileasca, judetul Vrancea face parte din aria protejata - cod ROSCI0204 Poiana
Muntioru si cod ROSCI0127 Muntioru Ursoaia, conform adresei nr. 1879/08.03.2012 emisa
de de APM Vrancea.
Comuna Andreiasu de Jos, judetul Vrancea face parte din aria protejata - cod ROSCI0204
Poiana Muntioru si cod ROSCI0026 Cenaru si din aria protejata Focul Viu de la
Andreiasu, conform adresei nr. 2782/10.04.2012 emisa de de APM Vrancea.

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



Comuna Reghiu, judetul Vrancea face parte din aria protejata - cod ROSCI0216 Reghiu
Scruntar si cod ROSPA0075 Magura Odobesti, conform adresei nr. 2782/10.04.2012 emisa
de de APM Vrancea.
Comuna Mera, judetul Vrancea face parte din aria protejata - cod ROSPA0075 Magura
Odobesti si ROSPA0141 Subcarpatii Vrancei, conform adresei nr. 2782/10.04.2012 emisa
de de APM Vrancea.
Comuna Brosteni, judetul Vrancea face parte din aria protejata cod ROSPA0141 Subcarpatii
Vrancei, conform adresei nr. 2782/10.04.2012 emisa de de APM Vrancea.
Comuna Chiojdeni, judetul Vrancea face parte din aria protejata cod ROSPA0141
Subcarpatii Vrancei, conform adresei nr. 2782/10.04.2012 emisa de de APM Vrancea.
Comuna Dumitresti, judetul Vrancea face parte din aria protejata cod ROSPA0141
Subcarpatii Vrancei, conform adresei nr. 2782/10.04.2012 emisa de de APM Vrancea.
Comuna Gura Calitei, judetul Vrancea face parte din aria protejata cod ROSPA0141
Subcarpatii Vrancei, conform adresei nr. 2782/10.04.2012 emisa de de APM Vrancea.
Comuna Jitia, judetul Vrancea face parte din aria protejata cod ROSPA0141 Subcarpatii
Vrancei, conform adresei nr. 2782/10.04.2012 emisa de de APM Vrancea.
Comuna Poiana Cristei, judetul Vrancea face parte din aria protejata cod ROSPA0141
Subcarpatii Vrancei, conform adresei nr. 2782/10.04.2012 emisa de de APM Vrancea.
Comuna Bisoca, judetul Buzau face parte din aria protejata - cod ROSCI0009 Bisoca, cod
ROSCI0127 Muntioru Ursoaia, ROSPA0141 Subcarpatii Vrancei, Rezervatia naturala
Padurea Lacurile Bisoca cod 2.268 (ROSCI0009 include si Rezervatia naturala cod 2.268),
conform adresei nr. 3282/05.03.2012 emisa de de APM Buzau.
Comuna Valea Salciei, judetul Buzau face parte din aria protejata cod ROSPA0141
Subcarpatii Vrancei, conform adresei nr. 3282/05.03.2012 emisa de de APM Buzau.
Comuna Buda, judetul Buzau face parte din aria protejata - cod ROSPA0141 Subcarpatii
Vrancei, conform adresei nr. 3282/05.03.2012 emisa de de APM Buzau.
6. Existenta Zonelor montane defavorizate si a zonelor Zonelor defavorizata de conditii
naturale specifice;
Comunele Andreiasu de Jos - cod SIRUTA 175126, Chiojdeni - cod SIRUTA 175509, Jitia -
cod SIRUTA 176551, Mera- cod SIRUTA 176686, Poiana Cristei-cod SIRUTA 177263,
Reghiu cod SIRUTA 177469 si Vintileasca, cod SIRUTA 176475 din judetul Vrancea si

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



cumunele Bisoca cod SIRUTA 45245 si Valea Salciei cod SIRUTA 50068 din judetul
Buzau, fac parte din Lista UAT Zona Montana Defavoritata;
Comunele Dumitresti, cod SIRUTA 175983 si Gura Calitei, cod SIRUTA 176338 din judetul
Vrancea si comuna Buda cod SIRUTA 45673 din judetul Buzau, fac parte din Lista UAT
Zona Defavorizata de conditii naturale specifice;
Comunele Andreiasu de Jos, Chiojdeni, Dumitresti, Gura Calitei, Jitia, Mera, Poiana Cristei,
Reghiu si Vintileasca din judetul Vrancea si comunele Bisoca, Buda si Valea Salciei din
judetul Buzau, fac parte din Zona HNV (anexa nr.5 Zone HNV Desemnarea zonelor
eligibile in cadrul masurii 214 Plati de agro mediu la Ghidul solicitantului)
7. Valoarea publica solicitata pentru finantare este de 2.850.000 euro, din care cheltuielile de
functionare ale GAL-ului sunt de 300.000 euro. In planul de finantare sunt prevazute actiuni
din trei axe a PNDR.
- Este indeplinit criteriul de eligibilitate privind strategia in ceea ce priveste valoarea
maxima a sumei solicitatesi prezenta a cel putin o axa din PNDR in planul de finantare.
8. Este probata mobilizarea co-finantarii, atat a potentialilor beneficiari de proiecte, cat si a
Grupului de Actiune Locala Valea Ramnicului in ceea ce priveste cheltuielile de functionare.
- Este indeplinit criteriul privind mobilizarea cofinantarii necesare pentru implementarea
strategiei
9. Se depune angajamentul conform caruia, in cazul in care GAL Valea Ramnicului va fi
autorizat pentru functionare, nu se vor produce modificari de natura sa conduca la
nerespectarea criteriilor de eligibilitate care au stat la baza selectarii
- Este indeplinit criteriul de eligibilitate privitor la existenta angajamentului privind
nealterarea criteriilor de eligibilitate care au stat la baza selecarii pentru finantare a GAL-
ului, datorita eventualelor modificari survenite ultrerior
10. Ponderea tinerilor reprezentanti legali ai organizatiilor in cadrul parteneriatului: 55,17%
11. Ponderea femeilor ca reprezentanti legali ai organizatiilor: 27,58%
12. Organizatii agricole:
- Asociatia grup de fermieri crescatori de taurine, producatori de lapte si carne Dumitresti,
Asociatia Plaiul Dumitresti

13. Grupuri de producatori:
- Asociatia comunala a grupului de crescatori de taurine, ovine, caprine, cabaline si porcine,
producatori de lapte si carne Calita, Gura Calitei

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI





14. Reprezentanti ai sectorului forestier:
- S.C. RAMCO FOREST S.R.L. Chiojdeni
- S.C. HAGINICAT FOREST S.R.L.

15. Reprezentanti ai sectorului economic:
- S.C. A.G. BERTA COM S.R.L.
- S.C. ALMIS 2006 S.R.L.
- S.C. AMIVET PLUS S.R.L.
- INTREPRINDERI INDIVIDUALE, PERSOANE FIZICE AURORIZATE

16. Organizatii de mediu:
- Asociatia pentru protectia mediului Valea Ramnicului


17. Organizatii pentru protectia minoritatilor: Asociatia pentru integrarea sociala a romilor
18. Organizatii de dezvoltare rurala: Asociatia de dezvoltare rurala Calnaul

19. Ponderea grupurilor care includ parteneri privati si reprezentanti ai societatii civile in
cadrul parteneriatului este de 75,86%
- Este indeplinit criteriul de eligibilitate privind parteneriatul, ponderea reprezentantilor
sectorului economic si al societatii civile fiind mai mare de 50%.
- In parteneriat sunt doua organizatii ce provin din orase si au reprezentativitate la
nivel judetean, respectiv Camera Agricola Judeteana Vrancea si Consiliul Judetean
Vrancea. Ponderea acestora in parteneriat este de 6,89%, sub valoarea impusa ca si
criteriu de eligibilitate, de 25%.

20. Actiunile inovative:
a) dezvoltarea acvaculturii (pastravarii);
b) implementarea noilor tehnologii (Pol tehnologic virtual pentru promovarea energiilor
neconventionale);
21. Actiunile de cooperare:

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



a) elaborarea unei strategii de protejare a speciilor de carnivore mari- in cooperare cu GAL
Ecoul Campiei Buzaului;
b) mentorat antreprenorial cu Asociatia Comunelor din Romania
22. Obiectivele operationale adresate fermierilor de semi-subzistenta: cresterea capacitatii
actorilor economici de a se adapta la cerintele pietii, prioritara fiind dezvoltarea sectorului
agricol, sprijin pentru fermele de subzistenta: 20 proiecte adresate fermierilor de semi-
subzistenta, reprezentand 43% din totalul proiectelor
Proiecte care se adreseaza tinerilor: 31 proiecte, reprezentand 67% din totalul proiectelor
Proiecte care integreaza probleme de mediu: 12 proiecte, reprezentand 26% din totalul
proiectelor

23. Obiectivele operationale adresate tinerilor:
a) informarea tinerilor despre oportunitatile de dezvoltare;
b) implicarea /antrenarea tinerilor si femeilor in procesul decizional (consultare);
c) sprijin pentru initierea tinerilor fermieri in agricultura ecologica
d) obiectivele operationale legate de mediu: Sensibilizarea tinerilor privind problemele de
conservare a mediului inconjurator; actiuni de protectie a mediului prin impadurire de
terenurilor agricole
24. Obiectivele operationale adresate grupurilor de producatori, asociatii, parteneriate:
a) utilizarea in comun a unitatilor de stocare si procesare cereale de catre asociatii de
producatori, grupuri de producatori;
b) cresterea competentei actorilor din teritoriu prin infiintarea de grupuri de producatori
La intocmirea Planului de Dezvoltare Locala au fost folosite date furnizate de:
a) Institutul National de Statistica;
b) Directia Judeteana de Statistica Vrancea;
c) Directia Judeteana de Statistica Buzau;
d) Oficiul Registrului Comertului Vrancea;
e) Oficiul Registrului Comertului Buzau;
f) Agentia pentru protectia Mediului Vrancea
g) Agentia pentru Protectia Mediului Buzau
h) Site-ul oficial al Oficiului National al Registrului Comertului (www.onrc.ro);
i) Site-ul oficial al Ministerului de Finante (www.mfinante.ro)
j) Chestionare de consultare a populatiei din teritoriu;
k) Fise de prezentare a teritoriului intocmite de primariile din teritoriu;

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



l) Rezultatele intilnirilor grupului de lucru consultativ al grupului de actiune locala;
m) Strategia de dezvoltare a Regiunii de Dezvoltare Sud-Est;
n) Strategia de dezvoltare a judetului Vrancea;
o) Strategia de dezvoltare a judetului Buzau;



INTRODUCERE PROGRAMUL LEADER AXA IV DIN P.N.D.R.

La data de 25 aprilie 2005, la Abatia Neumunster din Luxemburg, Romania, impreuna cu
Bulgaria, au semnat tratatul de aderare la Uniunea Europeana, in cadrul celei de-a cincea largiri a
Uniunii Europene. Intrarea Romaniei in clubul comunitar a avut loc la 1 ianuarie 2007, ceea ce
reprezinta intrarea intr- o noua perioada istorica in dezvoltarea sa. Odata cu aderarea, Romania s-a
transformat intr-una din principalele tari receptoare de fonduri de coeziune din partea Uniunii
Europene si printre aceste fonduri de coeziune se numara si Fondul European Agricol pentru
Dezvoltare Rurala.

Termenul LEADER reprezinta in fapt acronimul expresiei Liaison Entre Action de
Development de lEconomie Rurale, in traducere Legaturi intre actiuni pentru dezvoltarea
economiei rurale.
La nivel european, necesitatea Programului LEADER a aparut in 1990, cind programele
publice pentru dezvoltare rurala din mai multe tari erau limitate in ceea ce priveste obiectivul
interventiilor lor, fiind administrate intr-un mod traditional, de sus in jos (de la nivel central spre cel
local).
Avind in vedere faptul ca este o politica agricola comuna, care depaseste comuna depaseste
frontierele nationale, trebuie sa luam in considerare faptul ca se aplica in tari cu structuri agricole
diferite, cu sisteme de productie diferite, care configureaza peisajele si spatiile rurale. Prin urmare,
structurile rurale europene nu sunt deloc omogene. Din acest motiv, in toate textele comunitare se
pune accentul pe diversitatea peisajelor rurale in cadrul Uniunii Europene, mai ales de la ultima

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



extindere catre tarile din Europa centrala si Europa de Est. Astfel, zonele rurale europene se
caracterizeaza prin gradul lor mare de heterogenitate si diversitate la nivelul tuturor sectoarelor: mediu
inconjurator, economie, societate, cultura, politica, etc.
Incepind din anul 1998, se pune in aplicare o politica de coeziune economica si sociala ce are
drept scop utilizarea in mod complementar a Fondurilor Structurale europene si de a diminua
divergentele regionale existente in sinul Comunitatii:
FEDR- Fondul European de Dezvoltare Regionala - centrat pe infrastructuri si dezvoltare
economica;
FSE Fondul Social European - centrat pe promovarea politicilor active de dezvoltare a
resurselor umane;
FEOGA Fondul European de Orientare si Garantie Agricola, orientat catre modernizarea
agriculturii si promovarea activitatilor rurala.
In momentul in care a aparut initiativa LEADER, in Europa exista o preocupare din ce in ce
mai mare pentru subzistenta zonelor rurale.
In anul 1991 se pune in practica initiativa comunitara LEADER I, un program experimental ce
se concretizeaza in diverse proiecte si idei puse in practica in anumite zone a unor regiuni europene
prevazute in reforma Fondurilor Structurale. Aceasta era o planificare descendenta iar ajutoarele
erau hotarite la nivel national sau regional. Nu exista o cultura de formare si nici de crestere la nivel
local, care sa faca astfel incit ca zonele vizate sa se poata dezvolta in mod independent pe viitor. Era
un simplu ajutor al beneficiarilor si nu se stimulau agentii locali, dezvoltatorii de proiecte sa
dobindeasca competente necesare pentru a actiona in calitate de autori si mediatori ai viitorului
teritoriului lor.
Evaluarile a posteriori in regiunile si statele membre, cit si cele intocmite de catre Comisia
Europeana, concluzioneaza ca LEADER poate fi un instrument util pentru crearea de oportunitati in
zonele rurale, pentru utilizarea eficienta si sustenabila a resurselor de proiecte inovatoare care sa
frineze riscul de desetificare si care sa creasca oportunitatile pentru tineri.
Incepind cu 2007, abordarea LEADER s-a integrat in politica generala de dezvoltare rurala a
UE si s-a extins in toate teritoriile rurale ale Europei. Acest lucru insemna ca LEADER a fost inclus
in programele generale de dezvoltare rurala nationala si regionala finantate de UE, impreuna cu alte
axe de dezvoltare rurala.

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



Din anul 2007, axa LEADER se finanteaza din alocatiile financiare globale pe care fiecare Stat
membru le primeste de la UE in baza Fondului European Agricol de Dezvoltare Rurala (FEADR) in
vederea sprijinirii dezvoltarii rurale.
Comisia Europeana a adoptat la 20 Septembrie 2005 Regulamentul privind Fondul European
Agricol de Dezvoltare Rurala (FEADR), care cuprinde, pe linga cele 3 Axe strategice de dezvoltare si
anume: Axa 1 Imbunatatirea sectoarelor agricol si forestier; Axa 2 Imbunatatirea mediului si a
spatiului rural; Axa 3 Calitatea vietii in mediul rural si diversificarea economiei rurale si o axa
metodologica: Axa LEADER.

Incepind cu 2007, LEADER nu mai reprezinta un program de initiativa comunitara, ci a fost
introdus ca axa in Programul National pentru Dezvoltare Rurala (PNDR).
Elementele definitorii ale abordarii LEADER sunt:
Abordarea ascendenta (tip bottom-up), adica participarea activa a populatiei locala la
planificarea, luarea deciziilor si implementarea strategiilor necesare dezvoltarii zonei;
Abordarea teritoriala, prin utilizarea eficienta a resurselor locale din cadrul unei zone
teritorile specifice, desfasurarea de activitati integrate si crearea unei viziuni comune;
Abordarea parteneriala, prin constituirea unui parteneriat public-privat interesat in
dezvoltarea zonei, denumit Grup de Actiune Locala;
Crearea unei retele intre parteneriatele locale, tip networking;
Abordarea integrata si multisectoriala a strategiilor- interactiunea partenerilor din toate
sectoarele economiei locale, pentru a planifica si pune in comun problemele din mediul rural;
Caracter inovator cautarea de raspunsuri noi la probleme existente in domeniul dezvolatrii
rurale;
Cooperarea intre parteneriate (intre GAL-uri);
Astfel, LEADER a devenit o parte integranta a politicii de dezvoltare rurala care incurajeaza
participarea locala pentru elaborarea si implementarea strategiilor de dezvoltare durabila a
comunitatilor rurale locale. Prin incurajarea teritoriilor rurale sa exploateze modalitati noi prin care sa
devina sau sa ramana competitive, sa isi valorifice bunurile si resursele la maxim, sa depaseasca
dificultatile pe care le intampina, cum ar fi: tendinta de imbatranire a populatiei, nivelul redus al
prestarilor de servicii, absenta posibilitatilor de angajare, discrepanta mare fata de gradul de dezvoltare

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



al zonelor urbane.
LEADER contribuie la imbunatatirea calitatii vietii in zonele rurale, atat pentru familiile de
agricultori cat si pentru populatia rurala in sens larg. Programul comunitar LEADER constituie prima
incercare de a pune in practica noua abordare teritoriala, integrata si ascendenta de dezvoltare rurala.
Bazindu-se pe identificarea problemelor si a potentialului zonelor rurale specifice, se formuleaza
planuri si se promoveaza investitii prioritare. Cele trei principii generale ale sale sunt: teritoriul,
parteneriatul si integrarea multisectoriala.
Abordarea LEADER, prin actiunile sale specifice, va conduce la imbunatatirea guvernantei
locale si la promovarea potentialului endogen al teritoriilor. De asemenea, abordarea LEADER
presupune consolidarea coerentei teritoriale si implementarea de actiuni integrate, ce pot conduce la
diversificarea si dezvoltarea economiei rurale, in folosul comunitatilor.
Un alt deziderat il constituie constructia institutionala in vederea elaborarii si implementarii de
strategii integrate ce vor da posibilitatea actorilor din spatiul rural, reprezentanti ai diferitelor domenii
de activitate sa conlucreze si sa interactioneze in folosul comunitatilor rurala. Datorita caracterului
orizontal al axei 4, ce presupune accesarea mai multor masuri din cadrul axelor FEADR, impactul
actiunilor implementate prin aceasta abordare este foarte ridicat si acopera o arie larga de actiuni si
beneficiari.
LEADER poate juca un rol important in stimularea unor abordari noi si inovative pentru
dezvolatarea zonelor rurale. Inovatia va fi incurajata prin flexibilitate si libertate in luarea deciziilor
privind actiunile ce se doresc a fi puse in practica. Inovatia in zonele rurale poate implica transferul si
adaptarea inovatiei generata in alta parte, modernizarea formelor traditionale de know-how sau
descoperirea de noi solutii la problemele rurale persistente pe care alte instrumente politice nu au
reusit sa le rezolve intr-un mod durabil si satisfacator. Acestea pot furniza raspunsuri noi la problemele
zonelor rurale. Cooperarea cu ale teritorii incluse in strategiile de dezvoltare rurala va facilita
transferul si adaptarea inovatiilor dezvoltate in alta parte.
Axa LEADER constituie o noutate pentru Romania si reprezinta o provocare pentru toti actorii
ce vor fi implicati in implementarea acesteia, prin prisma obiectivelor ambitioase.
Obiectivele specifice urmaresc:
participarea membrilor comunitatilor rurale la procesul de dezvoltare locala si incurajarea
actiunilor inovative (spre exemplu solutii noi la probleme vechi, introducerea si dezvoltarea unor

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



produse noi, noi sisteme de piata, modernizarea activitatilor traditionale prin aplicarea de noi
tehnologii etc) masura 41;
incurajarea actorilor de la nivel local de a lucra impreuna cu reprezentantii altor comunitati din
interiorul sau exteriorul tarii masura 421;
stimularea formarii parteneriale, pregatirea si asigurarea implementarii strategiilor de
dezvoltare rurala masura 431.
Beneficiile axei LEADER sunt:
raspunde nevoilor locale specifice;
valorifica resursele locale;
mobilizeaza populatia rurala de a se preocupa si de a prelua controlul dezvoltarii rurale prin
intocmirea de strategii axate pe problemele identificate in comunitatile lor;
ofera zonelor rurale posibilitatea de colaborare cu alte teritorii pentru schimb si transfer de
experienta prin crearea de retele;
prin caracterul sau descentralizat este esential in dezvoltarea teritoriala.














GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI






DOSARUL DE CANDIDATURA

I ntroducere generala despre situatia teritoriului si despre actiunile pe care GAL Valea
Ramnicului le are in vedere spre indeplinire pentru atingerea obiectivelor propuse.

Teritoriul Grupul de Actiune Locala Valea Ramnicului reprezinta un parteneriat public privat
format din 29 de membri, dintre care 7 institutii publice, 15 parteneri privati si 7 parteneri
reprezentind societatea civila. Parteneriat public privat, a fost infiintat de catre actorii locali din
teritoriu in conformitate cu cerintele si criteriile Programului LEADER, pentru a elabora si
implementa Dosarul de Candidatura al Planului de Dezvoltare Locala a Teritoriului si a participa la
procesul de selectie pentru a deveni un Grup de Actiune Locala .
Ponderea partenerilor :
Parteneri publici-7 parteneri- reprezentind 24,14 % (<35%)
Parteneri privati - 15 parteneri societati comerciale, intreprinderi individuale si persoane
fizice autorizate si 7 reprezentanti ONG - reprezentind 75,86 % (>65%), din care :
Femei reprezentante de organizatii : 8 femei reprezentind 27,58%
Tineri (sub 40 de ani): 16 parteneri reprezentind 55,17%

Teritoriul reprezentat de Grupul de Actiune Locala Valea Ramnicului este un spatiul rural
in totalitate, ce se confrunta cu problemele specifice ale satului romanesc, probleme ce fac diferenta
dintre un spatiu urban mai dezvoltat, si unul rural, prin prisma tuturor componentelor sale: economia
rurala, potentialul demografic, sanatate, scoala, cultura, etc.
Pentru reducerea acestor disparitati, una dintre solutii o reprezinta elaborarea si implementarea
unei strategii integrate de dezvoltare locala de catre comunitatile componente, organizate juridic in

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



cadrul unui parteneriat public-privat, avand ca punct de plecare nevoile identificate la nivel local si
potentialul endogen al teritoriului. Implicarea actorilor locali in dezvoltarea propriilor zone, va
contribui la realizarea unei dezvoltari dinamice, sprijinita de o strategie integrata de dezvoltare locala,
elaborata si implementata local, administrata de membrii ai GAL-ului, care vor reprezenta
comunitatile din teritoriu. Practic, dezvoltarea teritoriului rural GAL Valea Ramnicului acoperit de
programul LEADER, va fi programata si coordonata de actorii locali ce vor reprezenta factorul
decizional si care vor purta responsabilitatea evolutiei in timp a comunitatilor locale din teritoriu.
Obiectivele specifice urmaresc:
participarea membrilor comunitatilor rurale la procesul de dezvoltare locala si incurajarea
actiunilor inovative ;
incurajarea actorilor de la nivel local de a lucra impreuna cu reprezentantii altor comunitati din
interiorul sau exteriorul tarii;
stimularea formarii de parteneriate, pregatirea si asigurarea implementarii strategiilor de
dezvoltare locala;
Obiectivele operationale se regasesc in fisele tehnice ale masurilor 41, 421 si 431.











GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI






Lista localitatilor cuprinse in teritoriu
Lista localitatilor pentru teritoriul Grupului de Actiune Locala Valea Ramnicului.
Codul
comunelor
INSSE
Numele localitatii Nr. locuitori Suprafata
totala
Densitate
Comune Orase Sate Din
orase
Total
teritoriu
km Loc/km


175126


Andreiasu
de jos
Andreiasu de
Jos
Andreiasu de
Sus
Arsita, Titila
Hoparu
Fetig


0


2008


103


19
175466 Brosteni Arva
Pitulusa
Catunul
Capatanu

0

2132

27

79


175509


Chiojdeni
Chiojdeni

0


2439


71


34
Catauti
Maracini
Seciu
Lojnita
Luncile
Poduri
Tulburea




175983




Dumitresti
Dumitresti



0




5278




87




61
Blidari
Dumitrestii de
Sus
Motnau
Siminoc
Trestia
Tinoasa
Lastuni
Poienita
Valea Mica

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



Dumitrestii Fata
Roscari
Bicestii de Sus
Bicestii de Jos
Lupoaia



176338



Gura Calitei
Gura Calitei


0



3117



115



27
Lacul lui Baban
Groapa
Tusei
Poienile
Cocosari
Dealu Lung
Rasca
Plopu
Balanesti
Siotarcani

176551

Jitia
Jitia
0

1718

46

38
Cerbu
Magura
Dealu Sarii
Jitia de Jos


176686


Mera
Mera,
Rosioara,
Vulcaneasa,
Livada,
Milcovelu



0


3914


95


41


177263


Poiana
Cristei
Poiana Cristei,
Dealu Cucului,
Dumbrava,
Mahriu,
Odobasca,
Petreanu, Podu
Lacului, Taratu



0


2778


54


52




Reghiu,
Sindrilari,
Raiuti, Farcas,
Jgheaburi,
Valea









GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



177469 Reghiu Milcovului,
Ursoaia, Piscul
Reghiului

0 2657 66 40

178475

Vintileasca
Vintileasca
0

2150

63

34
Neculele
Tanasari
Bahnele
Poiana Stoichi
Dupa Magura

45245

Bisoca
Baltagari,
Bisoca,
Lacurile,
Lopatareasa,
Plesi, Recea,
Sarile, Sindrila

0

2962

73

41


45673


Buda
Buda, Spidele,
Valea Larga,
Alexandru
Odobescu,
Mucesti-
Danulesti,
Danulesti,
Toropalesti


0


3281


44


74
50068 Valea
Salciei
Modreni, Valea
salciei, Valea
Salciei-Catun
0 870 32 27
Total 0 35304 877 40
% locuitori
orase din
total
locuitori
(25%)
- - - - - - -






GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI








PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA
PARTEA I
PREZENTAREA TERITORIULUI - ANALIZA DIAGNOSTIC

Prezentarea sintetica a teritoriului prin sintetizarea acestuia in contextul in care se afla si intr-un
ansamblu mai larg, cu o descriere generala a caracteristicilor geografice, fizice si de relief,
elemente ce demonstreaza coerenta si omogenitatea teritoriala, economica si sociala.

Teritoriul Grupului de Actiune Locala Valea Ramnicului cuprinde portiuni din doua
judete: partea centrala si de sud-vest a judetului Vrancea si partea de nord-est a judetului Buzau.
Pentru a prezenta o imagine generala a zonei acoperite de GAL Valea Ramnicului, vom face o
scurta prezentare a celor doua judete componente: Vrancea si Buzau, ambele judete facand parte din
Regiune de Dezvoltare Sud-Est.

1. PREZENTAREA GEOGRAFICA SI FIZICA
1.1 Prezentarea principalelor caracteristici geografice (amplasament, relief, altutudine)
JUDETUL VRANCEA - PREZENTARE GENERALA
Prezentarea geografica si fizica
Vrancea este atestata intr-un document scris in limba latina, o scrisoare datata 2 iulie 1431, in
care numele este scris ca fiind VRANCEA. Istoricii si cercetatorii sunt de parere ca acest cuvant face
parte din patrimoniul lexical traco-dac, VRAN insemnand padure/munte. Poate acest lucru explica de
ce in scrierile timpului, Vrancea mai era numita si "Pamantul cu paduri bogate" sau "Pamantul Negru".

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



Vrancea este casa originara a poemului etnogenezei romanesti, balada "Miorita" - o poezie populara
auzita de scriitorul Alecu Russo in satul montan Soveja, in 1853, pe care a introdus-o mai tarziu intr-o
colectie scrisa de litaratura populara. "Miorita" originara din Vrancea este considerata un
arhetip/prototip cu peste 1.000 de variante ale baladei create de-a lungul timpului. Vrancea este un
pamant cu o istorie bogata. In epoca contemporana, a fost simbolul Unirii dintre Moldova si Tara
Romaneasca din 24 ianuarie 1859 care a pus bazele statului roman. Focsani a fost primul centru al
primelor institutii ale noului stat unificat roman - Comitetul Central si Curtea de Apel. De aceea
orasul este cunoscut ca fiind prima capitala a Principatelor Unite. Un alt reper istoric este casa
memoriala Ion Roata, un taran batran, ales membru al Divanului (un fel de parlament), care a fost
direct implicat in Unirea Principatelor. In timpul Primului Razboi Mondial, in iulie-august 1917,
Europa a reputat primele victorii asupra Germaniei imperialiste pe campurile de lupta de la Marasti si
Marasesti, aici, in acest judet. Aceste victorii au dus la desavarsirea Statului Unitar Roman la 1
Decembrie 1918. Vrancea este locul cu cele mai importante memoriale si mausoleuri in onoarea jertfei
eroilor Primului Razboi Mondial Marasti, Marasesti, Soveja si Focsani. In semn de rasplata pentru
pierderile de razboi suferite de catre orasul Marasesti, guvernul francez a acordat, in 1919, Crucea de
Razboi a Frantei. Dupa Unire, Vrancea a devenit un centru al vietii spirituale si sociale. In ultima
jumatate a secolului XX, progresul economic, urbanizarea si viata culturala a localitatilor judetului au
devenit o realitate evidenta.
Asezarea
Judetul Vrancea este situat in sud-estul Romaniei, la exteriorul Curburii Carpatilor, pozitia sa
fiind definite de intersectia paralelei de 45 latitudine Nordica cu meridianul de 26 longitudine estica,
pozitia exacta fiind: 4523' si 46 11' latitudine Nordica si 26 23' si 27 32' longitudine estica.
Judetul Vrancea are o suprafata totala de 4857 km (reprezentand 2,04 % din suprafata tarii),
fiind invecinat cu urmatoarele judete: la nord judetul Bacau, la nord-este judetul Vaslui, la est judetul
Galati, la sud-est judetul Braila, la sud si sud-vest judetul Buzau si la vest judetul Covasna.
Aflata la o rascruce geografica, Vrancea constituie o legatura intre marile zone centrale ale
Carpatilor oriental si meridionali, Campia Siretului si Campia Dunarii. Este , de asemenea, o rascruce
intre proviinciile istorice Moldova, Transilvania si Tara Romaneasca, toate locuite de-a lungul
veacurilor de romani.
Relieful

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



Dispus in trepte ce scad in altitudine de la vest spre est, relieful judetului cuprinde: Muntii
Vrancei, cu depresiunile Gresu si Lepsa, Dealurile subcarpatice si Cimpia Siretului Inferior, marginit
de Modisul Moldovei-Colinele Tutovei- la nord-est si Campia Ramnicului la sud-est. Muntii Vrancei
sunt munti de incretire, alcatuiti din culmi ce provin din fragmentarea platformei de eroziune de 1700
m. Cele mai inalte virfuri sunt: Goru-1785 m, Lacauti- 1777m, Giurgiu- 1720 m, Pietrosu- 1672 m,
Zboina Frumoasa-1657m.
Dealurile Subcarpatice, depresiunile colinare de podis, cuprind dealurile inalte vestice sau
interne (doua siruri: intre Valea Putnei si Valea Susitei), depresiunile intradeluroase (transversal sau
de-a lungul vailor Susitei, Putnei si Milcovului, precum si la cumpana apelor intre bazinul Milcovului
si Ramnei), dealurile estice sau externe (intre cursul superior al paraului Zabrauti si Valea Ramnicului,
dominate de Magura Odobestilor- 966 m) si glacisul piemontan periferic, care face legatura intre
Dealurile Subcarpatice.
Campia Siretului Inferior si Campia Ramnicului se inclina spre este, pina la altitudinea de 20
m, la confluent Ramnicului Sarat cu Siretul. Campia Siretului reprezinta treapta cea mai joasa de pe
teritoriul judetului si se intinde intre glacisul subcarpatic si raul Siret, avand suprafata inclinata de la
vest la est si altitudinea cuprinsa intre 125 m si 20 m.
Campia inalta situata intre glacis si o linie ce trece pe la Marasesti, Vinatori, Milcovul,
Tataranu si la est de Ciorasti, are o altitudine de 70 m la nord si 35 m la sud. Ea are aspectul unei
suprafete netede, usor valurita datorita prezentei unor conuri aluvionare intre care campia formeaza
micro depresiuni locale, cu exces de umiditate (balta Voetin, Lacul Negru, aria de la est de Caiata)
datorate adincimii reduse la care se afla stratul de apa. La nord de valea Susitei, aspectul campiei
prezinta forma unei prisme in trepte ce coboara catre lunca Siretului, iar in apropierea Adjudului, la
terasele Siretului se adauga cele ale Trotusului.
Campia joasa se intinde pe linia Marasesti, Vanatori, Tataranu si la est de Ciorasti pina la albia
Siretului, altitudinea ei fiind de 35-50m in partea de nord si 20-30 m in cea de sud. Este caracterizata
printr-o suprafata relativ neteda, inclinata in aceeasi directie cu cea de scurgere a Siretului si este
traversata de numeroase albii, meandre si depresiuni cu exces de umiditate, separate intre ele prin
grinduri tesite.
Clima

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



Dispunerea reliefului in trepte, ce coboara catre est, deschide larg spatiu, in primul rand,
influentelor est-continentale dar in acelasi timp si influentelor de climat nordic si sudic. Campia are o
temperature medie anuala mai mare de 9C, dealurile subcarpatice, inclusiv glacisului subcarpatic,
intre 6C si 9 C , iar muntii intre 2 si 6 C, in timp ce, pe cele mai inalte culmi ale Muntilor Vrancea -
1C si 2 C.
Luna cea mai calda , iulie, are temperaturi medii de 22C si precipitatii medii sub 35 mm, iar
luna cea mai rece, ianuarie, sub 0C si 144 mm. Prima zi de inghet apare in regiunea muntoasa si a
dealurilor inalte in jurul datei de 1 octombrie, iar in regiunea dealurilor joase in jurul datei de 11
noiembrie, iar la cimpie in jurul datei de 21 octombrie. Ultima zi de inghet in zona de cimpie este in
jurul datei de 11 aprilie, in zona dealurilor, in jurul datei de 21 aprilie, iar in zona muntilor se
inregistreaza in jurul datei de 1 mai .
Volumul precipitatiilor depaseste 400 mm anual. Relieful determina insa o repartitie inegala a
precipitatiilor. Astfel, in Cimpia Siretului, treapta de relief cea mai joasa, cantitatea medie de
precipitatii este mai mica de 600 mm/an, in regiunea dealurilor subcarpatice precipitatiile nu depasesc
decit local 800 mm/an, iar in regiunea muntoasa pina la 1200 mm/an. Intervalul cel mai ploios este
mai iunie, iar cel mai uscat decembrie februarie, uneori cu prelungiri pina in martie.
Cantitatea maxima de precipitatii cazuta in 24 de ore, a fost de 199,5 mm si a fost inregistrata
in depresiunea intradeluroasa Mera, cunoscuta prin agresivitatea mare a precipitatiilor (s-au mai
inregistrat 130 mm la Nereju, 88 mm la Lacauti si 86 mm la Naruja). Valorile medii ale precipitatiilor
inregistrate la Soveja, Tulnici, Nereju si virful Lacauti confirma faptul ca ele sunt mai abundente in
zona de sudvest a judetului: Soveja 700 mm/an, Tulnici 700 mm/an, Naruja 782 mm/an, Nereju -
852 mm/an si Virful Lacauti 1068 mm/an. Cantitatea de precipitatii inregistrata la Focsani in 2006 a
fost de 501,6 mm.
Numarul zilelor cu ninsoare este in regiunea muntoasa cuprins intre 40 80 zile, in regiunea
deluroasa 20 40 zile si sub 20 zile in regiunea de cimpie. Stratul de zapada se pastreaza intre 80
120 zile la munte, 60 80 zile in zona deluroasa si 40 60 zile in zona de cimpie. Grosimea stratului
de zapada variaza la statiile meteorologice, in medie fiind de 120 cm la Tulnici, 150 cm la Nereju, 235
cm la Lacauti si circa 50 cm la Soveja.
Vinturile dominante sunt cele de NV-SE, sunt canalizate pe culoarul Siretului si sunt vinturi
uscate generatoare de temperaturi ridicate. La inceputul verii, mase de aer cald se deplaseaza dinspre

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



Africa spre nord, determinind o vreme calda si cu precipitatii reduse. Dinspre nordvest si nord
vinturile aduc o vreme rece si umeda. Efectul de fohn este prezent in toate anotimpurile, dar cu
frecventa mai mare iarna. Vitezele medii anuale variaza intre 2,0 si 4,0 m/s la Focsani si intre 5,6 si
10,1 m/s pe culmile muntoase.
Seismicitate
Teritoriul judetului Vrancea corespunde celei mai active zone seismice din tara noastra.
Hazardul seismic din Romania, este datorat sursei seismice subcrustale Vrancea si mai multor surse
seismice de suprafata (Banat, Fagaras, Dobrogea, etc.).
La nivel European, seismicitatea Romaniei poate fi caracterizata drept medie, dar avind
particularitatea ca seismele cu focarul in sursa subcrustala Vrancea pot provoca distrugeri pe arii
intinse incluzind si tarile invecinate. Cutremurele Vrincene au fost sezisabile in Europa pe suprafete
care au atins 2 milioane km patrati.
Capitalul natural si ecosisteme
Suprafata totala a judetului Vrancea este de 485.703 ha, din care suprafata agricola este de
255.647 ha, iar cea neagricole este de 230.056 ha. Pe categorii de folosinta, dinamica suprafetelor se
prezinta astfel:
148.084 ha arabil; 43.741 ha pasuni; 32.777 ha fanete
27.209 ha vii; 3.836 ha livezi
193.291 ha padure
8.647 ha drumuri; 9.945 ha teren constructii
4.243 ha neproductiv
Ariile protejate si siturile Natura 2000
Partea de vest a judetului Vrancea prezinta, mai ales prin faptul ca este o zona montana bine
impadurita, un mare interes stiintific si educational. In scopul de a proteja caracteristicile deosebite ale
acestei zone si a le conserva pentru generatiile viitoare, au fost infiintate, pe baza unor studii de
fundamentare, o serie de rezervatii naturale de diferite tipuri.
In prezent, suprafata ariilor protejate din judet, incadrate in categoria rezervatii naturale,
exceptie facind Parcul Natural Putna-Vrancea, totalizeaza cca 40.000 ha. Pentru judetul Vrancea,
Compartimentul Protectia Naturii arii Protejate, din cadrul Agentiei pentru Protectia Mediului a propus
un total de 15 situri, din care au fost validate 12.

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



Judetul Vrancea se caracterizeaza prin existent tuturor formelor majore si medii de relief,
dispuse in ordinea descrescatoare a altitudinii si prin situarea la intersectia unor domenii climatic,
pedologice si implicit biologice, diferite. Consecinta directa a acestui fapt este existenta pe teritoriul
judetului a trei bioregiuni si a unei biodiversitati remarcabile.

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI






GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



Localitati
Reteaua de localitati cuprinde municipiile Focsani, Adjud si orasele Marasesti, Panciu,
Odobesti si 59 de comune (331 de sate). Planurile de dezvoltare pe termen mediu si lung prevad
ridicarea la rang de orase, intr-o prima etapa, a localitatilor Vidra si Gugesti, ca centre intercomunale,
dupa care vor urma Soveja, Naruja, Dumitresti si Maicanesti, judetul organizandu-se astfel in opt
sisteme zonale.
Municipiul Focsani face parte din categoria oraselor mari, cu functii economico-sociale
complexe si rol de coordonare si armonizare a dezvoltarii in teritoriu. Municipiul Adjud si orasul
Marasesti se incadreaza in randul oraselor mijlocii, cu functii dominant industriale si de servire a
localitatilor din nord-estul judetului, in timp ce Panciu si Odobesti sunt orase mici, cu functii industrial
agrare, centre viticole la nivel national, cu functii de importanta locala.
Hidrografia
Reteaua hidrografica a judetului Vrancea apartine in totalitate raului Siret (706 km, din care
596 km pe pamant romanesc) si afluentilor sai. El strabate teritoriul judetului pe o lungime de
aproximativ 110 km, desfasurandu-se pe sectorul-aval Trotus confluenta cu Ramnicul, de-a lungul
judetului Galati, la iesirea din judet totalizand o suprafata de bazin de 37.061 km. Cursul sau este
meandrat si insotit de o lunca larga.
Afluentii mai importanti pe care il primeste pe dreapta sunt Trotusul, Zabrauti, Susita, Putna,
Ramnicul Sarat, iar pe stanga Barladul, care apartine in totalitate altor judete. Dintre apele judetului,
cea mai importanta este Putna, care izvoraste din zona centrala a Muntilor Vrancei si curge in directia
nord-vest-sud-est pe 144 km, strabatand toate formele de relief. Bazinul ei hidrografic este de 2720
km.
Resursele si alimentarea cu apa
Resursele de apa teoretice si tehnic utilizabile sunt resursele de apa de suprafata potential - 840
mil. m , din care tehnic utilizabil- 210 mil m; resursele de apa subterane potentiale - 345 mil. m, din
care tehnic utilizabile - 156 mil m. Aceasta inseamna o resursa specifica teoretica utilizabila de 926
m/locuitor din jud Vrancea/an fata de 1760 m/locuitor din Romania/an si 4000 m/locuitor din
Europa/an.
Nivelul folosintei resursei de apa de suprafata este de doar 0,74 % si cel al folosintei de apa
subterana de 9,67 %, ceea ce se traduce ca o subutilizare a resurselor tehnic disponibile.

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



Ponderea sursei de apa subterane este de 99,5%. Nivelul piezometric al panzei freatice in
bazinul hidrografic este urmarit prin foraje de aliniament si interfluviu, fiind inregistrate urmatoarele
valori medii: Maicanesti: F6=444cm, Calieni F1=380 cm, F2=368 cm.
La nivelul localitatilor , alimentarea cu apa sau in instalatii locale-fantini si captari de izvoare.
In judetul Vrancea alimentarea cu apa a populatiei in sistem centralizat se face din subteran, utilizatorii
de apa de suprafata fiind CL Soveja si CL Dumitresti.
Calitatea biologica a cursurilor de apa
Reteaua hidrografica are o densitate medie cuprinsa intre 0,1 si 0,9 km/km si apartine in
totalitate riului Siret care curge pe marginea de E a judetului pe o distanta de 110 km, formind in mare
parte limita cu judetul Galati. In afara cursurilor inferioare ale riurilor Trotus si Ramnic care izvorasc
din afara limitelor judetului, dar se varsa in Siret, pe teritoriul vrincean, toate celelalte riuri afluente ale
Siretului in spatiul vrincean isi au obirsia in spatiul judetului.
Principalele cursuri de apa din judet sunt:
Riul Siret cu o lungime de 116 km, delimiteaza judetele Vrancea si Galati, fiind principalul
curs de apa in care se varsa riurile interioare ale judetului.
Riul Trotus afluent de dreapta al riului Siret, cu o lungime de 14 km si suprafata bazinului
de 130 km patrati pe judetul Vrancea.
Piriul Susita cu o lungime de 75 km, piriu care are un regim nepermanent si pe care, in
perioadele secetoase, intilnim fenomenul de sec pe anume sectoare.
Riul Putna izvoraste din muntii Vrancei si are o lungime de 153 km si o suprafata de 2480
km, fiind cel mai important curs de apa din judet.
Raul Milcov cu o lungime de 79 km, care in partea superioara a bazinului prezinta o
mineralizare naturala.
Piriul Ramna cu o lungime de 66 km, piriu care in perioadele secetoase nu are debit.
Riul Rm.Sarat traverseaza atit judetul Vrancea, pe o lungime de 86 km, cit si judetul
Buzau, pe o lungime de 51 km, acesta prezinta un grad de mineralizare naturala ridicat, fiind degradat
de la izvoare pina la varsare.




GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



Fondul funciar

53% din suprafata judetului reprezinta teren agricol, din care 58% teren arabil si 39% terenuri
cu vegetatie forestiera. Suprafata agricola cartata este de 255.647 ha, din care suprafata afectata de
eroziune : 22.700 ha, iar puternic degradata: 18.336 ha

Managementul hazardurilor naturale
Din punct de vedere al vulnerabilitatii numarul de localitati afectate de fenomenele de hazard
natural, identificate recent de catre Iptana, se prezinta astfel:
Pentru cutremure (au fost analizate numai orasele), se constata ca cele 5orase situate pe
teritoriul judetului Vrancea (Focsani, Adjud, Marasesti, Odobesti, Panciu) sunt afectate de cutremure
cu intensitati caracteristice de gradul VIII si IX pe scara MSK.
Pentru alunecari de teren se constata ca 8 comune situate pe teritoriul judetului Vrancea sunt
afectate de fenomenele de alunecari de teren cu un potential mediu de producere.
Pentru inundatii se constata ca 22 de comune de pe teritoriul judetului Vrancea sunt afectate de
fenomele de inundatii pe cursuri de apa si torenti.
In judetul Vrancea factorul principal care contribuie la formarea inundatiilor sunt ploile
torentiale abundente care au loc, de obicei, in perioada mai-august, modul defectuos de utilizare a
terenurilor, despaduririle masive din ultimii ani si schimbarile climatice. Precipitatiile torentiale ,
deosebit de abundente si puternice, in luna iulie (aproximativ 40%, in iunie 36,5% si in august 15,7%)
ce produc viituri puternice cu urmari destul de grave.

I nfrastructura de transport

Dupa cum se prevede in Planul National de Dezvoltare: O infrastructura de transport
eficienta, conectata la reteaua europeana de transport contribuie la cresterea competitivitatii
economice, faciliteaza integrarea in economia europeana si permite dezvoltarea de noi activitati pe
piata interna.
Situatia actuala a sistemului national de transport este caracterizata prin existenta unui numar
redus de autostrazi si conexiuni la nivel de autostrada sau drum rapid cu statele vecine si membre ale

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



Uniunii Europene, de variante ocolitoare, de linii feroviare electrificate, de existenta unei degradari
avansate a infrastructurii navale si a unei uzuri a materialului rulant.

In ceea ce priveste accesibilitatea la coridoarele de transport interne ale UE si anume reteaua
TEN-T, judetul Vrancea beneficiaza de acelasi tip de avantaj major dat de situarea pe un traseu
subsidiar traseului axei 22 care intra pe teritoriul national la Nadlac, trece prin Sibiu, Brasov si
Bucuresti si se termina la Constanta. Un traseu natuinal de conectare la axa 22 incepe la Ploiesti, trece
prin Buzau, Focsani, Bacau si se opreste la Siret-Suceava, acest traseu strabatind judetul Vrancea de la
sud la nord, pe traseul actualului DN2, acoperind practic axa de strabatere N-S. Astfel:

350.600 de locuitori ai judetului, anume 89,9% din total locuitori au acces la un drum pan-
european in cel mult 30 de minute; numai 42,400 de locuitori ai judetului, anume10,2% din total
locuitori au acces la un drum pan-european in peste 30 de minute.

In prezenta se reabiliteaza aproximativ 80% din drumurile judetene. Lucrarile realizate sau in
curs de realizare constau in balastare si turnarea de covoare asfaltice pe anumite portiuni din
urmatoarele drumuri judetene: DJ 119 C, DJ 252, DJ 204 N, DJ 119 J. DJ 203 H, DJ 205 H si DJ 205
(sectoarele Homocea-Ploscuteni, Anghelesti-Ruginesti, Adjud-Siscani, limita judet Buzau-Bicesti-
Dumitresti, Nanesti-limita judet Galati, Panciu-Movilita-Paunesti si Naruja-Nistoresti).


GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI





In ceea ce priveste accesibilitatea populatiei la drumurile nationale, situatia se prezinta astfel:
DN2 : deserveste direct localitati insumind o populatie de 165.300 locuitori;
DN2N+DN2R: Martinesti-Dumbraveni-Vintileasca deserveste direct comune insumind o
populatie de 17.900 locuitori;
DN2M: Focsani-Andreiasu-Nereju deserveste direct comune insumind o populatie de 22.100
locuitori;
DN2D: Focsani-Lepsa deserveste direct comune insumind o populatie de 20.000 locuitori;
DN2L: Focsani-Soveja deserveste direct comune insumind o populatie de 22.800 locuitori;
DN11A: Adjud-Corbita deserveste comune insumind o populatie de 9.000 locuitori;

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



DN23: Focsani-Maicanesti deserveste direct comune insumind o populatie de 13.600 locuitori;
DN23A: Focsani-Ciorasti deserveste direct comune insumind o populatie de 15.600 lucuitori.
In total reteaua de drumuri nationale din judet deserveste direct un numar de 286.300 locuitori,
insumind 72,7% din populatia judetului.
I nfrastructura de transport feroviar
Situatia generala actuala a retelei de cai ferate publice in exploatare din judetul Vrancea pe
tipuri de lucrari pentru traficul feroviar in functie de caracteristicile tehnice se prezinta astfel:
Total cai ferate publice (lungime retea) - 171.000, din care:
a) linii electrificate (lungime retea) - 102.000 km;
b) linii cu ecartament normal (lungime retea) - 171.000 km, din care:
linii cu o cale (lungime retea) - 73.000 km;
linii cu doua cai (lungime retea) - 98.000 km.
In judetul Vrancea densitatea liniilor de CF pe 100 km este de 35,2 km.
Judetul Vrancea va fi beneficiar direct in contextul modernizarii infrastructurii feroviare, care
va viza in principal sporirea atractivitatii pentru transportul feroviar prin crestrea vitezei maxime de
circulatie, pe sectiuni din cadrul retelei interoperabile (TEN-T, Coridoarele IV si IX), la 160 km/ora
pentru trenurile de pasageri si la 120 km/ora pentru trenurile de marfuri.
Infrastructura de transport intermodal
La nivel european se urmareste promovarea intermodalitatii si asigurarea acesteia prin punerea
in aplicare a actiunilor de imbunatatire a infrastructurii feroviare si rutiere si prin crearea centrelor
logistice pentru transportul intermodal feroviar-rutier, feroviar-fluvial, feroviar-maritim, rutier-fluvial,
rutier-maritim, rutier-aerian.
Fiind un judet inferior fara cai de apa navigabile, Vrancea nu beneficiaza in mod direct de
facilitati de transport naval, cerintele pentru acest tip de transport fiind acoperite de porturile si
terminalele cele mai apropiate si anume, pentru transportul fluvial:
Braila aflat la o distanta de 90 km insemnind un parcurs cu camionul de 2h03min;
Galati aflat la o distanta rutiera de 93 km si insemnind un parcurs cu camionul de 4h15min.
Pentru transportul aerian de pasageri cel mai apropiat aeroport 101 km = 1h23min este cel
de la Bacau, de unde opereaza trei companii aeriene catre 44 de destinatii din Europa si alte
continente.

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



Pentru transportul aerian de pasageri si marfa se pot folosi si terminalele aeroporturilor Otopeni
si Baneasa, care, desi aflate la o distanta mai mare (189km = 2h35min) decit Bacaul, deservesc mai
multe destinatii si rute.
Este de remarcat avantajul competitiv al judetului Vrancea de a se afla fata de toate aceste
terminale la o distanta dus-intors mai mica de 8 ore de condus cu camionul mediu, ceea ce inseamna
ca aceste distante pot fi parcurse de catre un singur sofer pe cursa, in contextul noilor reglementari
care impun intervale de odihna obligatorie pentru soferi.

JUDETUL BUZAU - PREZENTARE GENERALA

Localizare geografic:

Judeul Buzu este situat n sud-estul Romniei, ntre 44 44' i 45 49'
latitudine nordic i ntre 26 04' i 27 26' longitudine estic.
Se nvecineaz cu judeele Braov i Covasna la nord-vest, Vrancea la
nord-est, Brila la est, Ialomia la sud i Prahova la vest.
Judeul Buzu face parte din Regiunea de Dezvoltare 2 Sud-Est, cu sediul
la Brila.
Legturile judeului cu celelalte zone din ar:

i;



linia 500 de importan european (Bucureti-Ploieti-Buzu-
Focani-Bacu-Suceava).

Straveche vatra de istorie si civilizatie, Buzaul, ca nume dacic de legenda, mentionat pentru
prima oara intr-un document scris in secolul al IV-lea e.n., era caracterizat de Nicolae Iorga in cartea
Drumuri si orase din Romania, aparuta cu mai bine de nouazeci de ani in urma, ca un tinut de
mosneni, unii dintre ei urmasi ai razboinicilor din vremile de necurmate luptecare au pe linga

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



aristocratia vechimii pamintului si pe aceea a indelungatei minuiri a sabiei .
Prima mentiune documentara a judetului Buzau ca unitate administrativa, dateaza din anul
1481, cand, prin proclamatia catre locuitorii tinuturilor Buzaului, Ramnicului si Brailei, Stefan cel
Mare ii indemna sa-l recunoasca domn al Tarii Romanesti pe fiul sau adoptiv Mircea .
Targul Buzau este mentionat documentar pentru prima data in anul 1431, iar Ramnicu-Sarat in 1439.
Localitatile din Bania Munteniei, cum numea tot Nicolae Iorga batrina vatra a Buzaului, pe care le
infatisam cititorului dornic de drumetie si de a le cunoaste in paginile urmatorului referat, sint
racordate astazi cu toata fiinta lor la suflul politic, economic si spiritual al tarii .
Situat la interfata celor trei mari provincii romanesti, a caror punte de legatura a fost, tinutul
Buzaului, cu mindrele lui plaiuri, a luat parte la evenimentele de seama din istoria poporului roman,
populatia locala participind efectiv si activ la implinirea aspiratiilor de unitate si independeta
nationala, de eliberare sociala .
Aruncind un arc peste timp, constatam cu satisfactie ca aici s-au adunat de-a lungul secolelor
numeroase fapte de istorie, o bogata zestre de date si evenimente care poarta pecetea muncii si luptei
oamenilor de la poalele Subcarpatilor, ai caror urmasi pastreaza inca numeroase datini si obiceiuri,
traditii si comori folclorice, legende tesute cu har si sensibilitate de decanii de virsta ai satelor.
Calatorind pe plaiurile Buzaului, drumetul intilneste locuri, unele prea putin cunoscute, de-o
rara frumusete: munti de-o salbaticiune aparte, defilee si cascade, vai cheiuri si lacuri pline de farmec
si poezie,dealuri cu pomi fructiferi si intinse podgorii, peisajul selenar al Piclelor si nesfirsita cimpie a
Baraganului, cu holde aurii unduitoare, dar si cu paduri de frasin, salcim si stejari seculari.
In acest relief variat, privitorului contemporan i se infatiseaza monumente istorice (o vasta
campanie arheologica si de restaurare indeparteaza tot mai mult enigmele din jurul unor importante
obiective) si ale naturii, asezari umane in care s-au nascut, au trait sau prin care au trecut o seama de
personalitati de frunte ale poporului nostru .
Pe firul baladelor, al legendelor sau al unor fapte de istorie, pe firul bogatelor traditii de lupta
ale inaintasilor sint brodate spectacole, serbari folclorice si cimpenesti care maresc interesul tuturor
categoriilor de oameni pentru cunoasterea acestei zone stravechi de pamint romanesc.

Asezare geografica
Judetul Buzau este situat in partea de sud-est a tarii, invecinindu-se cu judetele Brasov si
Covasna, catre nord-vest; cu judetele Vrancea si Braila catre est ; cu judetele Ialomita si Ilfov catre sud
si judetul Prahova catre vest .
Ocupind o suprafata de 6072 km2, judetul Buzau se situeaza intre longitudinile de 44?50-

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



4545si latitudinile de 2610-2720. Buzaul ocupa cea mai mare parte a bazinului hidrografic al
riului cu acelasi nume, cuprinzind in mod armonios toate formele de relief.



Relieful

Judetul Buzau concentreaza intre limitele sale toate cele trei principale forme de relief, care se
dispun structural sub forma generala a unui amfiteatru ce coboara in trepte de la zona muntoasa din
nord catre zona de cimpie din sud prin intermediul unei zone mediane subcarpatice.
ZONA DE MUNTE cuprinde in limitele sale muntii propriu-zisi ai Buzaului (exceptind
masivul Ciucas) si o portiune din versantul apusean al muntilor Vrancei. Ambele subdiviziuni sint
identice ca structura si aspect geografic .
Muntii Buzaului cuprind de la est catre vest masivele : Ivanet, Penteleu, Podul Calului, Siriu si
Monteoru, primii patru fiind si cei mai interesanti sub aspect peisagistic si deci si turistic.
Muntii Vrancei, situati la limita de nord-est a judetului, sint alcatuiti din versantul apusean al
masivelor : Lacaut, Goru, Giurgiu, si Furu .
Ca structura geologica, muntii judetului Buzau sint alcatuiti din roci putin dure, de virsta
paleogena, adica din alternante de : gresii, marne, sisturi, ceea ce explica intr-o buna masura

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



altitudinea lor redusa : Lacaut-1777 m, Goru-1784 m, Giurgiu-1720 m, Furu-1414 m, Penteleu-1772
m, Crucea Fetii-1578 m, Podu Calului-1440 m, Bocirnea-1659 m, Maliia-1663 m, Monteoru-1345 m,
si Ivanet 1191 m .
Zona montana cuprinde citeva bazine depresionare intramontane ca : Nehoiu-Nehoiasi-Bisca,
Gura Teghii, unde in ciuda eroziunilor si a instabilitatii solului, s-au format centre rurale cu o
populatie numeroasa.

ZONA SUBCARPATICA, cu altitudini intre 400-800 m, ocupa partea centrala a judetului,
alcatuind o succesiune spectaculoasa de culmi si depresiuni cu valori inedite de peisaj, si este
constituita din formatiuni geologice neogene, cutate, unde predomina argile, marne, nisipuri, gresii iar
in unele parti calcare sarmatice si conglomerate. Unele culmi au o alungire sud-vest catre nord-est,
cum sint cele sudice si cele estice; altele, in special cele din centru, datorita riurilor si eroziunii, au fost
strapunse de ape si fragmentate. Subcarpatii din zona Buzaului sint grupati in patru unitati deluroase,
delimitate de apele curgatoare si individualizate prin structura geologica si pozitie geografica.
Grupa centrala este cuprinsa intre vaile Buzaului si Slanic, cu altitudinile maxime in Dealul
Blidisel-821 m si Virful Botanul-799 m .
Eroziunea produsa de apele Saratel, Balaneasa, Sibiciu si Rusavatul a dus la divizarea intr-o
serie de subunitati, ca dealurile Muscelului, Dilma, Bocului si Piclelor unde se afla vulcanii noroiosi.
Din aceasta grupa face parte si culoarul depresionar Ratesti-Scortoasa-Vintila Voda, care
incepe din Valea Buzaului de la satul Ratesti si se intinde pina la comuna Vintila Voda.
Grupa sudica de dealuri ia contact brusc cu cimpia si se impune prin masivitate, inaltime,
structura geologica fiind reprezentata prin Dealul Istrita (750 m), din calcare si gesii sarmatice , si
Dealul Ciolanul, tot asa de masiv care se intinde paralel cu cel dintii.Intre aceste dealuri drenate se afla
depresiunea Niscovului, strabatuta de riul Niscov, ale carui ape, inverile secetoase, se pierd in conul de
dejectie format la varsarea in riul Buzau .
Grupa estica de dealuri este delimitata de vaile Slanic si Ramnic. Aici se remarca dealurile
Bisocii (970 m), Blajanilor, Budei si Capatinei .
In fine, grupa vestica este constituita dintr-o serie de dealuri relativ inalte si cu structura
geologica diferita ; Cornetel (827 m), Priporul (823 m), si culmea Salcia (717 m) care se continua in
judetul Prahova .

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



La Subcarpatii Buzaului se aduga depresiunile Patirlagele, Cislau, Pirscov si in extremitatea
nordica depresiunea Sibiciu-Lopatari, care separa Subcarpatii de zona montana si cuprinde asezari
rurale infloritoare .

CIMPIA acopera sudul si estul judetului printr-o serie de subdiviziuni desprinse din Cimpia
Romina, si anume : Cimpia Gherghitei, Cimpia Baraganului de Mijloc, Cimpia Buzaului, Cimpia
Calmatuiului si Cimpia Ramnicului (numite in ordine de la vest catre est).
Trecerea la zona colinara se face lent la est de Buzau si mai brusc la vest prin pantele abrupte
ale Dealului Istrita.

Suprafata
Suprafaa judeului este de 6.102,6 km
2
(2,6 % din suprafaa rii). Judeul Buzu se ntinde
pe aproape tot bazinul hidrografic al rului Buzu care izvorte din curbura Carpailor. Dispunerea
armonioas a celor trei forme de relief caracterizeaz judeul Buzu: la nord se gsesc Munii Buzu,
parte din Carpailor de Curbur; la sud se gsete cmpia, aparinnd Cmpiei Romne, iar la mijloc, o
regiune de dealuri acoperite cu livezi. Unele dealuri coboar spre sud, ceea ce le confer un climat
sud-mediteranean favorabil viticulturii, regiunea Pietroasele fiind renumit pentru vinurile sale.
Dup modul de folosin, suprafaa judeului Buzu se mparte n: suprafata agricola: 4.023
km si neagricole 2.079,9 km.

Populatia

Potrivit rezultatelor preliminare oficiale ale recensmntului din 18 martie 2002, populaia stabil din
judeul Buzu se cifreaz la 496.214 de locuitori (242.311 persoane de sex masculin, respectiv
253.903 persoane de sex feminin), dintre care 38,65% au domiciliul n municipii i orae i 61,35% n
mediul rural.
Populaia activ a judeului era de 177.783 persoane, populaia ocupat de 140.014 persoane,
iar populaia inactiv fiind de 318.431 persoane. Pe domenii de activitate existau 39.548 meteugari
(22,24% din totalul populaiei active), 32.327 lucrtori n agricultur, silvicultur i pescuit, (18,18%

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



din totalul populaiei active), 18.968 operatori la maini, utilaje i asamblri de maini, echipamente i
altele, 16.342 lucrtori operativi n servicii, comer i asimilai, 15.707 tehnicieni, maitri i asimilai,
14.413 muncitori necalificai, 11.125 specialiti cu ocupaii intelectuale i tiinifice, 6.998 funcionari
administrativi, 3.236 persoane care lucrau n domeniul legislativ sau de conducere, 1.283 angajai n
forele armate i 17.868 omeri.
La aceeai dat, structura etnic a populaiei judeului n funcie de libera declaraie a
persoanelor recenzate consemna 481.272 romni (98,98% din total), 14.446 romi (2,9%), 153
maghiari, 43 germani, 37 turci, 27 italieni, 22 rui-lipoveni, 21 polonezi, 20 evrei, 18 ucraineni, 7
srbi, 4 bulgari, 3 ttari, 3 sloveni, 3 chinezi i 135 de alte etnii.
Structura religioas a populaiei judeului Buzu consemna la 18 martie 2002: 490.830
ortodoci, 2.948 adventiti de ziua a aptea, 540 romano-catolici, 516 penticostali, 453 cretini dup
evanghelie, 243 de religie evanghelic, 139 baptiti, 86 greco-catolici, 72 musulmani, 54 reformai, 22
de religie mozaic, 135 de alte religii, 70 fr religie, 41 atei i 65 de religie nedeclarat.
Populaia nscris ntr-o form de nvmnt a fost consemnat la aceeai dat ca fiind de
77.797 persoane, din care n nvmntul superior 5.070 persoane, 1.812 n nvmntul postliceal i
de maitri, 48.869 n nvmntul secundar (15.503 liceal, 4.532 de ucenici i 28.834 gimnazial) i
22.016 n nvmntul primar.
n judeul Buzu exist:
grdinie,




n domeniul sntii, serviciile publice se prezint astfel:

le (sector public),



Atractia turistica si relieful buzoian

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI




Iubitorilor de drumetii le sunt recomandate urmatoarele itinerare turistice in judetul Buzau:
Itinerar in imprejurimile Cislaului
In vecinatatea satului Buda, drumetul poate vizita locul cu evocari haiducesti de la Fantana
Hotilor. De Buda, se leaga fiinta Doamnei Neaga, ctitora unei bisericute ridicata aici pe la 1580, in
forma de corabie cu ferestre mici si lipsita de turle (abia in anul 1883 s-a instalat o turla). Declarata
monument istoric in anul 1937, ea adaposteste osemintele reinhumate ale Doamnei Neaga si ale tatalui
sau Vlaicu. Tot in imprejurimile Cislaului, peste dealurile Baidea si Muscel ajundem in
aproximativ 3 ore- trecand prin satul Tega la schitul Carnu, constructie din piatra, asezata in mijlocul
unei paduri de tei, ctitorie din anul 1546, a domnitorului Mircea Ciobanu si a sotiei sale, Doamna
Chiajna.In imediata apropiere a schitului se afla un lac cu apa sarata sulfuroasa. De aici se intinde o
priveliste atragatoare spre culmile muntilor si in jos, de-a lungul vaii, pana spre Berca.

Itinerar pe Valea Bascii Chiojdului

Pe Valea Bascii Chiojdului, drumul se ramifica din drumul DN 10 Buzau Brasov in satul
Poeni.
Vizitatorilor li se recomanda 2 locuri interesante din imprejurimi, si anume:La Fundul Catinii
si pe dealul Carafte, unde mai exista cateva chilii rupestre, ramase din vremurile tulburi ale invaziei
straine.
De satul Catina se leaga numele haiducului Gheorghelas, erou popular local, stapan al
drumurilor si padurilor din jur prin anii 1825 1827. Pandur in oastea lui Tudor Vladimirescu, el a
ramas si dupa inabusirea miscarii, un razvratit impotriva boierilor si a stapanirii cutreierand dealurile
Istritei si Ciolanului, pana la Fantana Hotilor, fiind in cele din urma omorat de potera.Ispravile sale au
imbogatit folclorul local cu o frumoasa balada, care constituie una din cele mai reusite piese ale
creatiei populare din aceasta zona .
La numai cativa km de aceasta asezare, sosim in Depresiunea Chiojdului, unde se afla
localitatea cu acelasi nume: Chiojd.Nu departe de localitate, se afla ruinele Castrului din Drajna de
Sus, care atesta prezenta unei garnizoane romane .
Depresiunea Chiojdului constituie un colt de tara in care natura si-a risipit cu daruire comorile.
Padurile de brad si foioase, poieni si fanete inflorite, o liniste adanca tulburata doar de talangile
turmelor si de zbuciumul vantului confera Chiojdului virtuti turistice de singulara frumusete.
In capatul nordic al vaii sta de veghe satul Basca Chiojdului, unde drumul se desparte odata cu

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



raul pe cei doi afluenti : Basca cu Cale si Basca fara Cale, prelungindu-se catre nord, pana sub culmile
ce formeaza cumpana apelor catre Siriu si Teleajan.Urmand poteci de picior, drumetul isi va putea
prelungi itinerarul patrunzand in zona traseelor ce brazdeaza Masivul Siriu sau catre tinutul trecatorii
uitate de la Tabla Butii .
De indata ce parasim Valea Buzaului, peisajul se schimba brusc. Natura devine mai salbateca,
peretii stancilor abrupti si colturosi, se inalta ametitor, lasand impresia de echilibru instabil.
Localitatea Colti, numita dupa cei 7 colti de piatra ce domina inaltimile, este salsul unei
pretioase avutii nationale: chihlimbarul. Fosila organica, rezultata din secretiile rasinoase ale padurilor
de conifere care au acoperit in indepartate ere geologice aceasta regiune, chihlimbarul de Colti se
prezinta intr-o gama de culori de o rara frumusete, de la galben la rosu, la verde sau la brun
inchis.Recordul de greutate este obtinut de o piatra de 4 Kg.
Strabatind ulitele catunului Tega si apoi lunga poiana a Seciului, vom ajunge pe culmea
plesuva a Tegii.Catre stinga ni se ofera privirii deschiderea adinca a Vaii Paltinisului, dincolo de care
se ridica inaltimile Casocii si Podul Calului, in timp ce in fata vom cea mai frumoasa si cuprinzatoare
priveliste a masivului Penteleu.In dreapta ne asteapta stina din Tega, strajuita in spate de Virful Podul
Grecilor (1200m).
Din punct de vedere turistic, prin masivul Penteleu intelegem ansamblul de munti cuprins intre
cursul riului Bisca Mare si cu afluentii sai, piraiele Patacu, Bisculita, Cernatu si Viforita si cursul
riului Bisca Mica cu afluentii sai-piraiele Zanoaga, Balescu si Ciulianos.


GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI





Resurse naturale ale reliefului

Din resursele naturale mai importante sunt: petrolul, gazele naturale, carbunii, potentialul
hidroenergetic si eolian, chihlimbarul, calcarul, nisipurile cuartoase si diatomita, sarea, gresia, pietrisul
si izvoarele minerale, soluri fertile, padurile, pajistile si fondul cinegetic.
Rezervele de calcare de la Magura a permis de mult timp exploatarea lor pentru obtinerea varului si
pentru constructii rurale ( Ciuta, Viperesti, Magura ) dar si pentru executarea de opere de arta. Din

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



zona Patarlagele se extrag nisipuri cuartoase si diatomita. Nisipurile cuartoase sunt utilizate la
fabricarea sticlei. De langa Buzau si Ramnicul Sarat se extrage argila de calcar superioara folosita in
constuctii. Prospectiile geologice au evidentiat prezenta unor importante rezerve de sare la Manzalesti,
Bisoca, Bratilesti, Goidesti. Chihlimbarul se gaseste in imprejurul localitatilor Mlajet, Sibiciu, Colti,
Bozioru, Plostina, Terca. Pentru constructii rurale se utilizeaza foarte mult gresia de Taracau.
Izvoare minerale sulfuroase, feruginoase, clorosodice uneori bogate in iod : Siriu, Nehoiu, Monteoru,
Pisici, Balta Alba, Strejeni, Lopatari se valorifica in mica masura.

Clima

Teritoriul judetului Buzau se inscrie in regimul de clima temperat continentala, care prezinta o
serie de particularitati si nuante in raport cu zonele de relief .
Regimul termic se carcterizeaza prin valori maxime inregistrate in zona de cimpie, care
descresc pe masura ce ne deplasam spre zona montana .
Sub raport termic, particularitati interesante prezinta si fenomenul de inghet. Acesta apare cel
mai devreme in vaile si depresiunile subcarpatice, datorita strtificarii aerului rece si a aparitiei
inversiunilor de temperatura, si persista aici pina in a doua decada a lunii aprilie. Cel mai tirziu,
datorita fenomenului de fohn, inghetul apare in cea de a doua decada a lunii noiembrie pe pantele
dealurilor cu expunere sudica, durind catre finele lunii martie .
Regimul precipitatiilor conduce catre valori medii anuale ce depasesc 800 mm.Ploile cele mai
frecvente cad in intervalul aprilie-septembrie (Siriu-160 mm), cu un virf in luna iunie (72-100 mm).In
cealalta jumatate a anului precipitatiile sint mult mai reduse (ianuarie, sub 28 mm la cimpie ; 28,7 mm
la deal si 35,3 mm la munte ) .
Treptele de relief ca si pozitia judetului la Curbura Carpatilor determina o serie de nuantari
climatice locale pe fondul climatului temperat continental ce conduce la individualizarea a 3 tipuri
principale declimat de munti, deal si camp .
Climatul: montan - caracterizat prin temperaturi medii anuale de 4-6 grade cu precipitatii
bogate : de deal - caracterizat prin temperaturi medii anuale de 8 - 10 grade cu precipitatii de 600-700
mm/an : de camp - caracterizat printrun continentalism montan accentuat cu veri fierbinti si ierni
geroase cu viscole cauzate de Crivat .
Modificarile antropice vizibile cu deosebire in jurul constructiilor hidrotehnice unde au aparut
fenomenede relif antropic cariere, tuneluri, canale .
Lantul carpatic un obstacol national in calea maselor de aer si a fronturilor atmosferice. Acest

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



baraj natural modifica directiile de inaintare a maselor de aer ca si a celor termodinamici.
Regimul eolian in general este influentat de masele de aer din Vest.
Iarna in zona de camp si la poalele subcarpatilor apare Crivatul. O caracteristica locala prezenta
fenomenului pe versantii Buzaului dar si-n zona dealurilor Istrita, Ciolanu evidentiati prin cultura
vitei-de-vie.

Hidrografia

Coloana vertebrala a retelei hidrografice a judetului o constituie riul Buzau, care, din totalul de
325 km cit masoara de la izvoare la varsarea in Siret, curge pe circa 140 km in limitele administrative
ale judetului.Izvorind din versantul rasaritean al Muntilor Ciucas, dupa ce trece prin depresiunea
Intorsura Buzaului unde face un cot de aproape 180, se indreapta spre sud, traversind judetul de la
nord-vest la sud-est, adunind numerosi afluenti, dintre care cei mai importanti sint : in zona montana :
Crasna, Valea Neagra, Siriul Mare si Nehoiu (pe dreapta); Zabratau, Hartagu, Casca si Bisca Rosilei
(pe stinga); in zona subcarpatica, pe partea dreapta Bisca Chiojdului si Niscovul, iar pe stinga Sibiciul,
Balaneasa, Saratelul, Slanicul si Cilnaul. Urmeza zona de ses, unde afluentii sint lipsiti de importanta
si cu un debit extrem de scazut .
Al doilea riu important ca marime este Ramnicul, al carui curs pornit din coastele Furului Mare
strabate, fara afluenti importanti, cale de circa 28 km o mica regiune din estul judetului.
Reteaua hidrografica a judetului Buzau este armonios completata de un important numar de
lacuri diferite ca marime, geneza si stadiu de evolutie. Dintre cele situate in zona montana, cel mai
important si totodata cel mai cercetat din punct de vedere turistic este Lacul Vulturilor sau Lacul Fara
Fund de pe Siriu. Format ca actiune a avalanselor repetate, intr-una din politele structurale ale culmii
Maliiei, la altitudinea de 1420 m, Lacul Vulturilor considerat cel mai de jos lac de munte din tara.
In apropierea sa urmele unui al doilea lac mult mai mare, astazi complet drenat si invadat de
vegetatie, alcatuieste ceea ce localnicii numesc Mlastina Vulturilor.
Urmeaza Lacul Negru, din masivul Penteleu si Lacul Mociarul de pe versantul estic al
Ivanetului.
O alta categorie de lacuri o formeaza acelea a caror geneza este legata de fenomenele de
dizolvare-tasare in zonele cu sare (lacurile Menedic) .
In zona de cimpie inregistram prezenta limanelor fluviatile Glodeanu Sarat, Boldu, Amara si
Balta Alba, cel din urma cu deosebita importanta balneo-curativa.


GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



Flora
Vegetatia judetului prezinta de asemenea variatii si elemente specifice pentru fiecare din cele
trei zonele de relief existente .
La cimpie se dezvolta o vegetatie caracteristica stepei si silvostepei.
Daca in stepa vegetatia lemnoasa este rara, aproape inexistenta, in silvostepa, pe linga terenurile
ocupate de culturi, apar paduri limitate la arii mai restrinse, ramasite ale codrilor de altadata, cum sint
cele de la Rusetu, Bradeanu, Valeanca, Cringul Buzaului, Frasinului, Spataru si cele de la nord-est de
orasul Ramnicului Sarat .
In aceste paduri, in functie de conditiile ecologice, predomina stejarul pedunculat (Quercus
robur), stejarul brumariu (Quercus Pedunculiflora) si stejarul pufos (Qercus pubescens) la un loc cu
ulmul, parul, marul salbatic si asociatii de arbusti .
Tot in zona stepei si silvostepei buzoiene apar pe suprafete mai mici sau mai mari petice de
vegetatie legate de existenta saraturilor, a terenurilor cu nisipuri si a luncilor largi care sint in
discordanta fata de vegetatia zonala, constituind asa numita vagetatie azonala-intrazonala din cimpia
judetului.In acest sens, mentionam vegetatia lacurilor Amara, Balta Alba si din jur.In lacul Balta Alba,
ale carui ape sint mai concetrate in saruri, domina alga Chara crinita care contribuie la formarea
namolului ce a adus renumele bailor .


Pe vaile Calmatuiului, Cotofistei si Galbenu, pe terenurile uscate intilnim ca predominante o serie de
specii rare ca ; Petrosimonia Trianda (scirtiitoarea sau hericica) si hrean salbatic, iar pe terenurile
umede saricica sau ciurlan, iarba sarata si catina alba, singura planta lemnoasa adaptata zonelor
saraturate.
Tot in cuprinsul saraturilor amintite in zonele cu mai mica concentratie, de la obirsia
Calmatuiului se dezvolta padurile Frasinu si Spataru, ambele constituind un complex de o deosebita
importanta ecologica-genetica-evolutiva.
Aici se dezvolta frasinul pufos, mojdreanul, iar in cadrul unei vegetatii bogate, specii endemice
ca : galbinarea, iarba mare, stinjenelul si laptuca .
Padurea Spataru constituie singurul punct forestier din tara in care se observa tranzitia de la
frasinul pufos la stejar .
Un alt element caracteristic in cadrul vegetatiei cimpiei il constituie Cringul Buzau. Aici sub

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



umbra stejarilor multiseculari, este prezenta o interesanta vegetatie in care se remarca sica si laleaua de
cring, o raritate pe cale de disparitie .
Zona dealurilor subcarpatice si zona de munte sint ocupate de paduri etajate astfel : etajul
stejarului, etajul fagului, etajul coniferelor si etajul tufarisurilor sau subalpin.
Un caz interesant in flora zonei subcarpatice il prezinta regiunea vulcanilor noroiosi de la
Piclele-Beciu, unde se dezvolta asociatii halofile de ghirin si arbustul endemic gardurarita.
Fauna
Fauna nu prezinta specii caracteristice, dar favorizata si de faptul ca judetul concentreaza in
limitele sale toate formele de relief, este foarte variata, este foarte variata alcatuind un interesant tablou
ecologic si cinegetic .


Ajutate de existenta zonei intermediare subcarpatice, majoritatea speciilor de animale si mai
ales pasarile desfasoara un proces de migratie continua de la munte la ses si invers, dupa cum
conditiile de viata si adapost se prezinta temporar mai favorabile intr-o zona decit in cealalta
In stepa si silvostepa, dintre pasari intilnim mai cu seama speciile cintatoare : ciocirlia,
privighetoarea, mierla, graurul, pitigoiul, vrabia, rindunica, cucul etc ; rapitoarele : eretele, uliul,
bufnita, cucuveaua etc

Mamiferele sint reprezentate prin speciile comune de rozatoare : orbetele, popindaul, hirciogul
si cirtita. Alaturi de rozatoare mai intilnim dihorul, vulpea, nevastuica si iepurele.


GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



Monumente si rezervatii naturale

Pe teritoriul judetului Buzau sint ocrotite, conditionat de prezenta lor toate speciile de plante si
animale pentru care, pe ansamblul tarii, aceasta masura este prevazuta si legiferata.
Dintre acestea mentionam : papucul doamnei, tisa, gardurarita, la care se mai adauga citeva
exemplare de arbori seculari din teritoriul localitatilor Buzau, Ramnicu Sarat si Monteoru.
Dintre pasari mari, amintim : corbul, vulturii si acvilele, gainile de fazani si de cocosi de
munte.
In ceea ce priveste animalele acrotite, acestea se inscriu intru totul in pevederile legii
economiei vinatului si vinatorii : ciutele de cerb comun, cerbul lopatar, caprioarele, femelele de capra
neagra, muflonii]
O parte din obiectivele naturale de care dispune judetul, prezentind interes stiintific si
peisagistic deosebit, au fost declarate si protejate ca rezervatii naturale ale Academiei Romine-Comisia
monumentelor naturii. Acestea sint :
-ZONA VULCANILOR NOROIOSI din jurul localitatilor Scortoasa-Beciu-Piclele,
constituind o rezervatie geologica si botanica in suprafata de circa 30 ha, in cuprinsul careia se
ocroteste peisajul si speciile de flora caracteristica ;
-ZONA BLOCURILOR DE CALCAR MEZOZOIC si Sarea lui Buzau situata intre localitatile
Badila si Rusavat, constituind o rezervatie geologica in suprafata de circa 1,5 ha, in cuprinsul careia se
ocrotesc blocurile de calcar cu fosile de virsta jurasica si aria cu eflorescente de sare.
Deosebit de acestea, pe teritoriul judetului mai exista un important numar de rezervatii din
fondul forestier, dintre care mai insemnate sint :
-PADURILE FRASINU SI SPATARU, din raza ocolului silvic Buzau.
-PADURILE HARTAGU din raza ocolului silvic Nehoiasi si Milea-Viforita (Penteleu) din
raza ocolului silvic Gura Teghii .
-PADUREA DE PINI SILVESTRU SELARI (Bisoca) din raza ocolului silvic Vintila Voda-ca
rezervatie peisagistica.

Economia
Economia - ponderea cea mai mare o are indrustia urmata de agricultura si prestari servicii. La
nivel judetean isi desfasoara activitatea 5035 agenti economici. 156 de stat, 49 cu capital mixt, 86
proprietate de grup si 4744 privat care se afla in crestere. Desi ponderea agentilor economici cu capital
de stat este de 3% acestia realizeaza 97% din productia industriala a judetului.

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI




I ndustria
In judet isi desfasoara activitatea un numar de 51 de agenti economici cu capital majoritar de
stat, iar aportul agentilor economici privati la activitatea industriala este de 316 societati comerciale.
La o serie de produse industriale de baza Buzaul ocupa locul principal in productia tarii. Aici
se produc in exclusivitate aparatele de cale ferata, cea mai mare parte din productia de garnituri de
frana si etansare pentru toate tipurile de autovehicule, plase sudate pentru constructii, electrozi pentru
sudura, sarma zincata. Reprezentative pentru industria judetului sunt : productia de geam tras, utilaje
tehnologice pentru industria chimica si metalurgica, produse prelucrate de polietilena, sticlarie pentru
menajertie, exploatarea si prelucrarea lemnului, productia de ulei si zahar de consum.
In economia judetului predominanta este industria, urmata de agricultura si de prestari de
servicii.
In judet exista 17.318 agenti economici, din care 35 cu capital de stat, 139 cu capital mixt,
7443 proprietate de grup si 10.701 cu capital privat.
Agricultura

Agricultura a reprezentat mult timp ramura de baza a economiei judetului.
Statisticile aratau ca, in 1938, suprafata arabila a judetului era de 210.299 ha. Marea proprietate
detinea 24.817 ha, iar micii proprietari 185.428 ha. Fanetele ocupau 46.336 ha, padurile 116.700 ha,
livezile 10.302 ha, vita de vie 11.761 ha .
In prezent, Buzaul detine o pondere de 2,7 % in suprafata totala si agricola a tarii, 2,3% in
populatia totala si in populatia ocupata si de aproximativ 2,0 % in productia industriala si agricola a
tarii.
Comert

Reteaua comerciala cuprinde: 2865 unitati, din care 12 de stat, 87 cooperatiste si 2766 cu
capital privat .
Ca manifestare comerciala specifica, veche de secole, se remarca Targul traditional
Dragaica. In fiecare an, in luna Iunie acesta devine locul de intalnire al producatorilor de bunuri de
larg consum din Buzau si din zonele limitrofe.
Turism

Cadrul natural, varietatea si complexitatea peisajului, indeosebi in munti si zona colinara, la
care se adauga bogate elemente de ordin istoric, etnografic si folcloric, ofera turistilor satisfactii

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



deosebite.
Masivul Siriu, inalt de 1659 m, atrage prin frumusetea peisajului, marcat de culmile domoale si
pajistile alpine. Pe acest masiv se afla Lacul Vulturilor,, denumit si Lacul fara Fund.
In Subcarpatii Buzaului, Vulcanii Noroiosi, de pe Dealul Piclelor, constituie un element
natural unic in tara noastra. Pe Valea Slanicului, in apropiere de Lopatari si la Rusavatu-Viperesti, un
alt fenomen impresionant este Focul viu, flacari albastrii ce ies din crapaturi adanci ale solului.
Lacurile reprezinta alte obiective de interes turistic.
Retin atentia grupurile de lacuri de la Joseni, Policiori, de pe Valea Grabicina, Meledic, Odaile,
precum si cele de la Balta Alba, recunoscute pentru valoarea terapeutica a namolurilor.
Pentru refacerea sanatatii, turistii pot beneficia de tratament in statiunea Sarata-Monteoru,
faimoasa pentru apele tamaduitoare .
O atractie aparte o reprezinta obiectivele cultural istorice si arhitectonice, cum sunt : Castrul
si Thermele romane de la Pietroasele, asezarile rupestre de la Alunis Colti, si Fisici Bozioru,
Complexul brancovenesc Adormirea Maicii Domnului din Ramnicu-Sarat, Biblioteca vasile
Voiculescu din Buzau, Colectia de Chihlimbar de la Colti, Tabara de sculptura in aer liber de la
Magura, Manastirile de la Ciolanu, Ratesti etc .
Acestora li se adauga Palatul Comunal Buzau, astazi Primaria municipiului, Palatul episcopal,
Catedrala Episcopiei buzaului, Seminarul teologic, Tribunalul, Muzeul judetean, Complexul funerar
din cimitirul Dumbrava Buzau unde sunt amplasate doua lucrari de Brancusi: Rugaciune si
Bustul lui Petre Stanescu .
Un interes deosebit starneste tezaurul Closca cu pui de aur , descoperit pe dealul Istrita in
anul 1837, a carui copie se afla in Muzeul judetean

Infrastructura judeului Buzu se prezint astfel:


322 km; DJ 930 km; DC 1.395 km






GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI





Cultura

In judetul Buzau, functioneaza 7 (sapte ) case de cultura, 364 biblioteci, 2 muzee, tabara de
sculptura Magura, 81 camine culturale cu 118 filiale, o casa memoriala (Vasile Voiculescu din
Pirscov).
Biblioteca judetului Buzau, Vasile Voiculescu, infiintata in 1893, detine un patrimoniu de
importanta nationala, constituit din peste 250.000 de volume si manuscrise.
Muzeul judetului, infiintat in 1895, are un patrimoniu de peste 46.000 piese muzeu, colectiile
muzeale Colti, Cotorca, Smeeni, Colectia de etnografie si arta populara Casa V.Manaila.
Judetul Buzau a dat scenei romanesti numeroase talente lirico-dramatice: Aristide Demetriad,
G.Ciprian, Vladimir Maximilian, Nicolae Leonard, Florica Cristoforeanu, Dinu Stelian.
In literatura judetul Buzau este reprezentat de Vasile Carlova, Vasile Voiculescu, G.Ciprian, Ion
Baiesu.
Renumit centru cultural, Buzaul s-a remarcat si prin activitate publicistica, reprezentata de cele
peste 500 ziare si reviste, incepind cu Vestitorul bisericesc aparut in 1839 la Buzau, Aurora la
Ramnicu-Sarat 1875 si continuand cu celebra Gazeta Sateanului a lui C. Datculescu.
In prezent se editeaza si se tiparesc ziarele: Opinia Muntenia, Amprenta, emit posturile de radio
Campus, Media, Radio Buzau, isi desfasoara activitatea trei societati comerciale de transmitere
a emisiunilor TV prin cablu: STORM TV, MEGA CONSTRUCT si ROMTELECOM , precum si
cateva tipografii, cele mai importante fiind: Eurografic designe, Mod Linotype si Buzau.
Etnografie

In spatiul Buzoian satele ocupa stravechi vetre de locuire.Integrate cu mare grija in cadrul
natural, gospodariile sunt asezate ergologic, dupa teren, dupa soare, dupa vale, dupa directia vantului
si ploii .
Punctul central al satului il reprezinta batraneasca biserica din lemn sau zid, cu arhitectura ce
aminteste de casele traditionale. Prin marime, arhitectura si tematica picturala, biserica ofera date
socio-economice despre viata si trairile satenilor .
Pictura exterioara din pridvorul bisericii, cu Raiul in stanga si Iadul in dreapta, incanta prin
dcor, prin duiosii, simplitate si modul direct, oarecum satirizant, de prezentare a personajelor din
sate.
Casele si gospodariile de munte si de deal inaltate pe temelii, beciuri sau pivnite, avand un

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



aspect simplu si elegant, deschis si primitor, ofera conditii prielnice pentru agroturism.
Un element etnografic distinct este portul popular specific zonei, admirat astazi in colectiile
muzeale dintre care se detaseaza colectiile de etnografie si arta populara Casa Vergu-Manaila., si
cea a muzeului din Ramnicu-Sarat .
Locuitori ai unei zone bogate in calcar, buzoienii sunt mesteri priceputi si in prelucrarea
pietrei.Crucerii de la Badeni, Breaza, Naeni, Pietroasele si Ciuta au realizat adevarate dantelarii in
piatra, crucile facute de ei ajungand in inima Baraganului. Se remarca Cimitirul de la Cotorca, declarat
rezervatie de patrimoniu.
Sport

Activitatea de educatie fizica si sport este organizata in 4 cluburi si 247 asociatii, iar baza
materiala a acestora e reprezentata de 3 stadioane, peste 20 sali de sport, un bazin olimpic, o sala a
sporturilor, un patinoar si altele.
Urmare a prezentarii acestei succinte prezentari a celor doua judete, din care provin comunele
componente ale Grupului de Actiune Locala Valea Ramnicului, se constata ca ambele forme
administrative au caracteristici de relief, clima, populatie, economie, mediu, etc asemanatoare, ca se
confrunta cu aceleasi probleme in sectoarele social, sanatate, educatie.

TERITORIUL LEADER GAL VALEA RAMNICULUI

Teritoriul acoperit de Grupul de Actiune Locala Valea Ramnicului este o zona rurala in
totalitate, continua, uniforma din punct de vedere al datelor geografice si economice, curprinzind 13
comune, 10 din partea centrala si de sud-vest a judetului Vrancea si 3 din partea de nord est a judetului
Buzau.
Ceea ce da nota de unitate a teritoriului este amplasarea localitatilor in zona montana si
colinara, in bazinul raului Ramnicul Sarat, de unde si numele grupului de actiune locala. Cele 13
comune ce alcatuiesc teritoriul Grupului de Actiune Locala Valea Ramnicului au in compunere 93 de
sate.
Limitele geografice ale teritoriului sunt: 45 30' si 45 47' latitudine nordica si 262' si 2655'
longitudine estica.
Este delimitat la est de Teritoriul G.A.L. Tinutul Viei si Vinului, la nord si la vest de
Teritoriul G.A.L. Tara Vrancei, la sud de judetul Buzau.

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



Zona este deservita de E85, DN2+DN2R Dumbraveni-Vintileasca, DN 2M Focsani-Odobesti-
Andreiasu de Jos si de drumurile judetene: DJ203H Bicestii de Jos-Buda, DJ 204 P Dumitresti-
Tinoasa, precum si de o retea de drumuri comunale: DC178- Nereju , DC177-Jitia, DC171- Gura
Calitei, DC 172 Dumitresti-Motnau, DC 168 Dumitresti- Dumitresti Fata, DC 170 Poienita- Valea
Mica, DC 171 Bicestii de Sus Poianita, ce asigura coerenta teritoriului din punct de vedere al cailor
de comunicatie, acesta facand legatura cu celelalte drumuri nationale si judetene.
Suprafata totala a teritoriului este de 87.701 ha (877 km) , cu o populatie in numar de
35.304 locuitori, conform recensamantului din 2002, densitatea medie fiind de 40 locuitori/km (mai
precis 39,982 locuitori/km).
Conform datelor statistice ale Institutului National de Statististica, prezentate in anexa 6 la
Ghidul Solicitantului, comunele ce intra in alcatuirea grupului de actiune locala Valea Ramnicului
prezinta o rata foarte ridicata de saracie, conform datelor din tabelul de mai jos:


Comuna

Judetul

Rata saraciei
Profunzimea
saraciei
Severitatea
saraciei
Andreiasu de Jos Vrancea 62,3% 20,1% 9,2%
Brosteni Vrancea 49,3% 15,1% 6,8%
Chiojdeni Vrancea 64,6% 22,1% 10,4%
Dumitresti Vrancea 60,0% 19,9% 9,3%
Gura Calitei Vrancea 57,6% 18,4% 8,5%
Jitia Vrancea 59,6% 19,5% 9,0%
Mera Vrancea 54,7% 17,3% 7,9%
Poiana Cristei Vrancea 73,6% 26,2% 12,6%
Reghiu Vrancea 56,9% 18,4% 8,5%
Vintileasca Vrancea 64,2% 20,6% 9,4%
Bisoca Buzau 64,4% 22,1% 10,6%
Buda Buzau 58,3% 21,0% 10,4%
Valea Salciei Buzau 51,8% 15,8% 7,1%
Valori medii 59,79% 19,73% 9,2%

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



Valoarea medie a ratei saraciei este de 59,79 %, cu extremele:
Poiana Cristei cu rata saraciei in valoare de 73,6 %, profunzimea saraciei 26,2% si indicele de
severitate a saraciei de 12,6%
Comuna Brosteni cu rata saraciei in valoare de 49,3%, profunzimea saraciei 15,1% si indicele
de severitate a saraciei de 6,8%
Profunzimea medie a saraciei, in teritoriul analizat, este de 19,73 %, iar indicele mediu
de severitate a saraciei este de 9,2 %.
In concluzie, teritoriul GAL Valea Ramnicului cuprinde zone foarte sarace, cifrele statistice
indicind o situatie foarte dificila din acest punct de vedere.
Relieful teritoriului alcatuit in proportie de 80 % din zone de munte , ce fac parte din Carpatii
de Curbura (Muntii Vrancei) si 20 % zona deluroasa pericarpatica (Depresiunea Vrancei).
Teritoriul GAL Valea Ramnicului cuprinde zone defavorizate si cu pajisti de inalta valoare,
dupa cum urmeaza:
Comunele Andreiasu de Jos - cod SIRUTA 175126, Chiojdeni - cod SIRUTA 175509,
Jitia - cod SIRUTA 176551, Mera- cod SIRUTA 176686, Poiana Cristei-cod SIRUTA
177263, Reghiu cod SIRUTA 177469 si Vintileasca, cod SIRUTA 176475 din judetul
Vrancea si cumunele Bisoca cod SIRUTA 45245 si Valea Salciei cod SIRUTA
50068 din judetul Buzau, fac parte din Lista UAT Zona Montana Defavoritata;
Comunele Dumitresti, cod SIRUTA 175983 si Gura Calitei, cod SIRUTA 176338 din
judetul Vrancea si comuna Buda cod SIRUTA 45673 din judetul Buzau, fac parte din
Lista UAT Zona Defavorizata de conditii natural specifice;
Comunele Andreiasu de Jos, Chiojdeni, Dumitresti, Gura Calitei, Jitia, Mera, Poiana
Cristei, Reghiu si Vintileasca din judetul Vrancea si comunele Bisoca, Buda si Valea
Salciei din judetul Buzau, fac parte din Zona HNV (anexa nr.5 Zone HNV
Desemnarea zonelor eligibile in cadrul masurii 214 Plati de agro mediu la Ghidul
solicitantului)
Apele ce traverseaza teritoriul LEADER GAL Valea Ramnicului fac parte din bazinul
hidrografic al raului Ramnicul Sarat, Ramna, Milcov, Putna . Alte cursuri de apa sunt: Paraul Motnau,
Valea Rea, Cataut, Valea Larga, Budei, Reghiu.
Lacurile sunt reprezentate de Lacul Vintileasca sau Lacul Mare si lacurile de la Bisoca.

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



Printre numeroasele lacuri care au luat nastere prin acumularea apelor in depresiuni, in urma
procesului de dizolvare a sarii, se numara si Lacul Vintileasca (Lacul Mare). Lacul, bine conturat ca
forma (malul vestic si cel nordic patrund usor sub apa, iar cel estic si cel sudic sunt abrupte) are o
fauna bogata in pesti si crustacee.
Clima este temperat continentala, cu ierni moderate si veri calduroase, temperatura medie
anuala fiind de 9C. Dintre vanturile specifice teritoriului nostru se remarca Crivatul in timpul iernii si
Austrul, vant ce vesteste primavara, topind zapezile.
Fauna si flora sunt destul de bogate tinand cont de relief si clima specifice. Fondul cinegetic
este reprezentat de: lupi, ursi, rasi, iepuri, caprioare, vulpi, porci mistreti. Iar dintre rozatoare: viezure,
harciog, popandau, veverite.
Pasarile sunt reprezentate de: mierla gulerata, forfecuta, alunarul, pitigoiul de munte,
pantarusul, ciocanitoarea cu trei degete, ierunca, pitigoiul motat, pitigoi de bradet, huhurezul mare.
Pasarile rapitoare sunt reprezentate de urmatoarele specii protejate prin legislatie nationala si
internationala: acvila tipatoare mica, sorecarul comun, vinderelul rosu si cel de seara, uliul pasarar,
toate aceste specii folosind acest spatiu deschis ca teritoriu de hranire .
Pe teritoriul GAL Valea Ramnicului se afla mai multe arii protejate a siturilor de importanta
comunitara ca parte integranta a retelei ecologice Natura 2000 in Romania:

- ROSCI009 Bisoca, ce cuprinde comuna Bisoca (14%) din judetul Buzau
- ROSCI0026 Cenaru, ce cuprinde comuna Andreiasu de Jos (4%) din judetul Vrancea
- ROSCI0204 Poiana Muntioru, ce cuprinde comuna Andreiasu de Jos (1%), Vintileasca
(1%) din judetul Vrancea
- ROSCI0216 Reghiu Scrutar, ce cuprinde comuna Reghiu (2%) din judetul Vrancea
De asemenea, pe teritoriul GAL Valea Ramnicului se afla mai multe arii protejate de protectie
speciala avifaunistica ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania:
- ROSPA0075 Magura Odobesti, ce cuprinde comunele Mera (41%), Reghiu (4%) di
judetul Vrancea
- ROSPA0141 Subcarpatii Vrancei, ce cuprinde comunele Bisoca (7%), Buda (41%), valea
Salciei (38%) din judetul Buzau si comunele Brosteni(27%), Chiojdeni (30%),

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



Dumitresti (25%), Gura Calitei 934%), Jitia 927%), Mera (22%) si Poiana Cristei (72%)
din judetul Vrancea
- Rezervatia naturala Focul Viu de la Andreiasu


Aria protejata Poiana Muntiorul a fost infiintata la initiativa Agentiei pentru Protectia
Mediului Vrancea, care, in urma studiilor efectuate pe teren a inaintat Academiei Romane si

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



Ministerului Mediului Studiul de Fundamentare Stiintifica necesar obtinerii unui statut protectiv
pentru suprafata de 22 ha de faneata pe raza administrativa a comunelor Vintileasca si Andreiasu si
prezinta un interes stiintific dar si turistic major.
In urma acestor demersuri prin Hotararea de Guvern nr. 2151/2005 s-a aprobat infiintarea
acestei arii protejate cu incadrarea in categoria Rezervatie Naturala.
In anul 2006, Asociatia Pentru Conservarea Diversitatii Biologice a inaintat catre Agentia
Pentru Protectia Mediului Vrancea o cerere de incredintare a custodiei. In urma analizarii
documentatiei depuse, Comisia pentru Incredintarea Custodiei Ariilor Protejate, a aprobat dreptul de
administrare al acestei rezervatii naturale, fiind emisa Conventia de Custodie nr. 8215 din 29.12.2006.
In luna mai 2007, prin Ordinul Ministrului Mediului si Dezvoltarii Durabile nr. 776, si a
aprobat incadrarea acestei suprafete ca Sit de Interes Comunitar in cadrul Retelei Europene Natura
2000.
Situata in sectorul sudic al Muntilor Vrancei, aria protejata Poiana Muntiorul ocupa o suprafata
de 22 ha in extravilanul comunei Vintileasca, intr-un areal folosit de localnici ca faneata si pasune.
Dintre speciile ocrotite prezente in aria protejata se remarca abundenta speciei Bulbuc de munte
(Trollius europaeus), Aceasta specie care a constituit fundamentul declararii ca rezervatie naturala, a
devenit simbolul ariei protejate, localnicii recunoscand-o ca motiv principal al existentei ariei
protejate.

Cadrul natural
Aria protejata Poiana Muntiorul este situata pe Plaiul Muntiorului, ocupand sectorul superior
al versantului si Culmea Muntiorul (1325 m) expuse predominant catre sud, ce apartine domeniului de
miazazi al Muntilor Vrancei. In raport cu unitatile majore de relief, Poiana Muntiorul se situeaza in
extremitatea nord estica a ramurii sudice a Muntilor Vrancei, individualizata la sud de raul Zabala,
Plaiul Muntiorului constituind prelungirea cea mai inaintata catre rasarit a culmii Furu si Prelunca.
Pozitia la limita rasariteana a unitatii montane si deschiderea larga catre sud-est, dublate de altitudinea
cuprinsa intre 950 si 1300 m imprima trasaturi specifice ce se regasesc in special in caracterele
topoclimatice si in asociatiile floristice.
Aria protejata se invecineaza : la nord cu suprafete aflate in administrarea Ocolului Silvic Nereju si a
Ocolului Silvic Focsani; la est se invecineaza cu U.P. II Ramnicelu; la sud si vest cu fondul forestier

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



din U.P. II Vintileasca. Arealul situat la est de aria protejata Poiana Muntiorul, apartinand U.P. II
Ramnicelu si cunoscut cu denumirea de Stejicele , a fost propus ca arie naturala protejata de interes
local din anul 1990.


Solurile prezente in aria protejata Poiana Muntiorul sunt, ca dealtfel in tot arealul montan al
Vrancei, cele din clasa brun-acide si brune bazice. Predominante sunt solurile brun acide, cu continut
moderat de hummus, cu textura luto-argiloasa si volum edafic mic.



GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



Peisajul
Caracterele majore ale peisajului sunt date de liniile prelungi si domoale ale Plaiului
Muntiorului, si de poiana larga, deschisa catre rasarit, inconjurata de o bordura de brazi falnici. Aceste
caractere majore pot fii accentuate in functie de anotimp si implicit de starea de dezvoltare a
vegetatiei. Monotonia pajistii este rupta de arbusti din specii diverse, izolati sau grupati in palcuri.
Poiana larga, deschisa in padurea batrana de amestec, se remarca atat in sine, cat si prin perspectiva ce
o ofera catre est si sud si se impune in peisaj ca element dominant.

Limita superioara a fagetelor pure se ridica pana la 1200-1300 m, in functie de expunerea
versantilor. Astfel de formatiuni vegetale sunt intalnite in tot arealul din vecinatatea sudica si estica a
ariei protejate Poiana Muntiorul. In aceste areale, fagetele ocupa toate formele de relief cu exceptia
firului vailor in acest subetaj pot cobori si molidisurile sau padurile de amestec, aceste situatii
intalnindu-se in zonele cu frecvente incursiuni termice (depresiunea Gresu-Lepsa, vai adanci).
Vegetatia lemnoasa este formata din fag (Fagus sylvatica), ca specie dominanta, precum si din
alte specii de foioase (Quercus petraea), carpenul (Carpinus betulus), paltinul de munte (Acer
plantanoides), jugastrul (Acer campestre), frasinul (Fraxinus excelsior), ulmul (Ulmus montana),
mesteacan (Betula pendula) etc. In stratul arbustiv intalnim: lemnul raios (Euvomimus europaea),
alunul (Corylus avellana), cornul (Cornus mas), sangerul (Cornus sangvinea), murul (Rubus hirtus).
Stratul ierbaceu este alcatuit din cateva specii destul de diferite ecologic. Prima grupa de plante este
alcatuita din plante vernale: vioreaua (Scilla bifolia), brebenei (Corydalis cava), ceapa ciorii, ghiocelul
(Galanthus nivalis). A doua grupa de plante este formata din specii de rogozuri (Carex pilosa, Carex

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



silvatica, Carex digitata) si ciperacee (Luzula nemoralis). Gramineele se constituie intr-o alta grupa
formata din firuta de padure (Poa nemoralis), paiusul (Festuca silvatica), golomatul (Dactylus
polygama), etc.

Cel mai reprezentativ grup de plante este reprezentat de asa-numita flora de mull (numita
uneori si flora nemorala). "Mull-ul", fiind o forma de humus rezultat prin descompunerea completa a
litierei din padurile nemorale, permite dezvoltarea unor grupari de plante specifice solurilor neutre:
vinarifa (Asperula ordorata), oitele, pastita (Anemone nemorosa, Anemone ranuculoides), coltisorul
(Dentaria glandulosa), cucuta de padure (Galium schultensii), etc. Plantele cataratoare sunt
reprezentate prin iedera (Hedera helix) si carpin (Clemantis vitalba).
Padurile de amestec situate in vecinatatea ariei protejate Poiana Muntiorul sunt amplasate la
limita nordica si vestica pana pe Varful Muntiorul si Culmea Prelunca. Dintre arbori, cele trei specii
principale: fagul (Fagus sylvatica), bradul (Abies alba), molidul (Picea abies), intra in alcatuirea
tuturor padurilor. Alaturi de ele, in rare exemplare se pot gasi paltinul si ulmul de munte, scorusul,
frasinul si chiar teiul pucios (Tilia cordata). Pinul silvestru (Pinus silvestris) se intalneste in
vecinatatea ariei protejate, areale compacte de dimensiuni variate, originea acestor arborete fiind
antropica.
Din categoria arborilor care sunt intalniti frecvent in subetajul padurilor de amestec, face parte
si aninul alb (Alnus incana), arbore ce este frecvent intalnit in lungul cursurilor de apa si pe alunecari
recente de teren.

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



Fauna acestei arii protejate este una tipica arealului montan cu paduri nemorale, paduri boreale,
pajisti montane, tufarisuri subalpine si zone ruderalizate. Bogatia faunistica este dublata de interesul
conservativ al acesteia, speciile prezente aici fiind protejate prin, Directiva Habitate, Directiva Pasari,
Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 57/2007, Conventia de la Berna (Conservarea vietii salbatice si
habitatelor europene) si Conventia de la Bonn (Conventia pentru protejarea speciilor migratoare).
Astfel, majoritatea speciilor de vertebrate identificate sau mentionate in literatura sunt protejate de
unul sau mai multe acte legislative. Nu mai putin de 10 specii de vertebrate, altele decat pasarile, sunt
sub protectie stricta.
Cele mai importante specii faunistice, atat prin faptul ca sunt prioritare pentru desemnarea de
arii de protectie conform Directivei Habitate, cat si prin faptul ca sunt specii importante la nivel
european sunt carnivorele mari (ursul, lupul si rasul). Importanta populatiilor de carnivore mari este
recunoscuta si prin desemnarea acestei arii protejate ca Sit de Importanta Comunitara in cadrul retelei
ecologice Natura 2000, printre speciile de fauna salbatica, in formularele standard aprobate regasindu-
se si acestea.
Conservarea acestor trei specii de carnivore mari se realizeza conform planului de
management local realizat in cadrul proiectului LIFE02NAT/RO/8576 si pe existenta unei retele
ecologice locale pentru protectia carnivorelor mari din judetul Vrancea. in cadrul acestei retele locale,
Poiana Muntiorul are un rolul de zona steping sttones zona de sprijin cu functia de coridor
ecologic. in prezent, in cadrul Proiectului LIFE02NAT/RO/000170, populatiile de carnivore mari de
pe raza parcului sunt subiectul unei ample monitorizari, rezultatele obtinute stand la baza aplicarii unor
masuri speciale de conservare.
In afara de aceste specii de talie relativ mare si bine cunoscute, deosebit de importante sunt o
serie de mamifere de talie mica si mijlocie, multe dintre ele greu de observat si studiat din cauza
vietii ascunse, in general nocturne. Mamiferele mici rozatoare sunt bine reprezentate, unele dintre ele
fiind de o deosebita importanta, fiind listate in Directiva Habitate 92/43/EEC: soarecele scurmator
(Clethrionomys glareolus), soarecele de camp (Microtus arvalis), soarecele de pamant (M. agrestis),
soarecele de casa (Mus musculus), soarecele gulerat (Apodemus flavicollis), soarecele dungat (A.
agrarius), soarecele de padure (A. sylvaticus), parsul de alun (Muscardinus avellanarius) (DH),
veverita (Sciurus vulgaris). Situate pe niveluri superioare ale lanturilor trofice, pasarile, prin

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



structura comunitatilor si densitatea populatiilor, reflecta destul de fidel starea generala a
ecosistemelor din care fac parte.




In zona traiesc toate speciile comune de pasari montane. In padurile invecinate sau la zona
de ecoton cu poiana sunt frecvente: mierla gulerata (Turdus torquatus), forfecuta (Loxia curvirostra),
alunarul (Nucifraga caryocatactes), pitigoiul de munte (Parus montanus), pantarusul (Regulus
regulus), ciocanitoarea cu trei degete (Picoides trydactilus), ierunca (Tetrastes bonasia), pitigoiul
motat (Parus cristatus), pitigoi de bradet (Parus ater), huhurezul mare (Strix uralensis).
Pasarile rapitoare sunt reprezentate de urmatoarele specii protejate prin legislatie nationala si
internationala: acvila tipatoare mica (Aquila pomarina), sorecarul comun (Buteo buteo), vinderelul

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



rosu si cel de seara (Falco tinnunculus si F. vespertinus), uliul pasarar (Accipiter nisus), toate aceste
specii folosind acest spatiu deschis ca teritoriu de hranire.



In ce priveste amfibienii si reptilele, cerintele lor de habitat sunt foarte stricte, fiind deosebit
de importante in acest caz conditiile de microhabitat prezente la fata locului. Reptilele, mai rezistente
la uscaciune decat amfibienii, nu necesita prezenta zonelor umede in imediata apropiere, decat in
masura in care isi gasesc hrana in aceste ecosisteme. Crearea pe suprafata ariei protejate a unor bazine
de apa cu rolul de crestere a pestilor are pe langa efectul de distrugere a habitatului de faneata si un rol
pozitiv in asigurarea unor ecosisteme acvatice benefice dezvoltarii unor populatii de amfibieni.

Din punct de vedere etnic si confesional, in proportie de 98% populatia este de origine romana
si de religie crestin-ortodoxa, restul de 2% il constituie populatia de etnie rroma si alte nationalitati.
Speranta medie de viata, calculata de Institutul National de Statistica, pentru anii 2007-2209
este de 78,36 ani pentru femei si 69,77 ani pentru barbati, in crestere fata de anii 1998-2000 cind la
femei speranta de viata era de 75,44 ani, iar la barbati de 67,88 ani.
Toate localitatile dispun de retele de electricitate, o parte de retea apa potabila, dar nu au
dezvoltata retea proprie de canalizare, cu mici exceptii.

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



Industria este reprezentata in teritoriu de prelucrarea lemnului. Activitatile agricole fiind
regasite ca ocupatii obisnuite ale locuitorilor, respectiv cresterea animalelor si pomicultura.
Teritoriul este coerent din punct de vedere economic, activitatea principala a locuitorilor
comunelor apartinatoare Grupului de Actiune Locala Valea Ramnicului fiind agricultura, respectiv
cresterea animalelor, pomicultura si prelucrarea lemnului.
Potentialul turistic al teritoriului este extraordinar.
Plasarea comunei Vintileasca intr-o zona muntoasa cu privelisti de o frumusete rara, in
Depresiunea Neculele, cu deschidere spre dealuri si cimpie prin Valea Ramnicului Sarat, constituie o
resursa inepuizabila pentru localnicii care practica agroturismul. Locurile atrag prin mirificul naturii,
muntii Stejicu, Monteoru si Furu Mare fiind un punct de atractie pentru montanieri. Vintileasca este o
oaza de frumusete, cunoscuta pentru padurile de brad, a schitului care strajuie pe virfurile muntelui
Monteoru, a lacului care se afla la intrarea in comuna. Toate acestea fac ca an de an, localitatea sa fie o
atractie turistica importanta. Pozitia geografica, cadrul natural si cel cultural istoric favorizeaza
diferitele forme de turism: de circulatie, de sejur, cultural, rural, de vinatoare si pescuit, agromontan
sau de week-end. Dezvoltarea acestuia este garantata de promovarea unor proiecte privind reabilitarea
si echiparea edilitara a zonelor turistice, stimularea initiativelor private in turism, imbunatatirea
structurii informationale privind oportunitatile turistice, constientizarea populatiei asupra avantajelor si
implicatiilor agroturismului, protectia mediului, turismului de vinatoare si pescuit.
Tot in aceeasi zona se afla si Baile sulfuroase, in satul Tanasari, fiind cunoscute pentru namolul
care este benefic impotriva bolilor reumatice.
In comuna Vintileasca, oamenilor la plac legendele si de aceea, daca intrebi la intrarea in sat,
pe oricine, vei afla legenda Pietrelor Fetei si a Lacului fara fund de aici.
In comuna Chiojdeni, pe linga cadrul natural se remarca Biserica Sfintii Arhangheli Mihail si
Gavril construita intre anii 1836-1839.
Comuna Jitia este cunoscuta prin bogatia izvoarelor minerale, unele folosite cu succes in
trecut, in tratarea unor boli reumatice. Datorita frumusetii zonei au fost construite cabane turistice
pentru cei care vor sa petreaca in mijlocul naturii timpul liber.
Pot fi strabatute trasee catre muntii din apropiere, pot fi vizitate obiective de mare interes
pentru credinciosi cum sr fi vestita Manastire poiana Marului, monument istoric infiintata pe la 1730

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



de catre cuviosul staret Vasile, canonizat in 2003. Exista si noul lacas de cult, Manastirea Monteoru.
Ca si in comuna Vintileasca , in Jitia, localnicilor le plac legendele.
Padurile satului Podul Trestiei, ascund doua pietre gigantice, despre care localnicii spun ca ar fi
fost azvirlite de doi copii uriasi. Itot aici, legenda spune ca este ascunsa din negura timpului comoara
dacilor liberi.
In comuna Dumitresti putem vedea Muchea Mutului (muche=creasta, margine, pisc-conform
DEX), isi trage numele ca multe alte locuri din Dumitresti de la o anumita persoana. Cu alte cuvinte,
toponimele reflecta raporturile sociale intercomunitare, ca si pe cele dintre societatea omeneasca si
mediul geografic. Despre Muchea Mutului a scris in cartea sa Ramnicul Sarat, Octavian Mosescu in
anul 1931. Pe drumul spre Plainesti, undeva in stinga se vede o muche ce se termina brusc cu o ripa,
muche care vegheaza de sute de ani asupra Vaii Ramnicului in acest loc.
Muntii Buzaului sunt un loc ideal pentru a petrece o vacanta in mijloculul naturii, un loc
perfect pentru relaxare si vanatoare de fotografii, dar si pentru a scapa de stresul cotidian prin
practicarea sporturilor extreme, in special.
Se pot practica motociclismul (endura), mountain-bikingul, boulderingul, calatorii offroad cu
auto 4x7 (de exemplu Bisoca), zborul cu parapanta sau motodeltaplanul.
Ansamblul artitectural al fostei manastiri Mera, ctitorie a familiei Cantemir,
construita in secolul XVII, este considerat din punct de vedere istoric si arhitectural cel mai valoros
monument din judetul Vrancea.

Un loc cu totul aparte este Rezervatia Focul Viu de la Andreiasu, spectacolul focurilor vii
fiind magnific, mai ales n timpul nopii. Flcrile ce ies n mod misterios din pmnt pot fi
interpretate i ca un semn de avertizare n caz de seism, spun localnicii. Ei sunt primii care afl cnd se
va cutremura pmntul. Focul sta este aici poate de mii de ani. Noi de cnd ne-am nscut ne tim cu
el aici. n afar de faptul c este interesant i c este vizitat de lume, el ne anun cnd va fi cutremur.

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



Acum, de exemplu, flcrile ating aproape jumtate de metru, ceea ce nseamn mult. Noi ne ateptm
la un cutremur. Nu mare, dar va fi. Dup un cutremur, flcrile sunt i mai mari. Ajung peste un metru.

1.2. Harti planul localizarii teritoriului
Pentru o mai buna evidentiere a teritoriului GAL Valea Ramnicului, anexam doua harti si anume:
1) harta a teritoriului care cuprinde delimitarea comunelor, reteaua principalelor cai de
comunicare, rauri, localitatile principale, punctele de concentrare economica ;
2) harta a localizarii teritoriului si in raport cu marile orase din apropiere si cu alti vecini
importanti din punct de vedere geografic, economic, social etc;
Hartile sunt insotite de comentarii care sa explice relatiile dintre teritoriu cu exteriorul, intre
comunele/satele care compun teritoriul, sa furnizeze informatii cu privire la starea infrastructurii
(reteaua rutiera, ferata, aeriana, navala) etc.



Harta fizica si geografica a teritoriului G.A.L. Valea Ramnicului













GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI


































GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



Harta fizica si geografica a teritoriului comentariu asupra hartii:
Teritoriul GAL Valea Ramnicului este situat in zona centrala si sud-vestica a judetului Vrancea
si nord estica a judetului Buzau, avand ca vecini judetul Buzau, GAL Tinutul Viei si Vinului si GAL
Tara Vrancei. Este strabatut de DN 23 si DN2N+DN2R, ca artere de comunicatie importante, ce fac
legatura cu drumurile judetene ce strabat teritoriul.
Relieful teritoriului alcatuit in proportie de 80% din zone de munte , ce fac parte din Carpatii
de Curbura (Muntii Vrancei) si 20 % zona colinara ce apartine de Depresiunea Vrancei. Teritoriul este
structurat pe Valea Raului Ramnicul Sarat. Localitatile componente se afla si ele situate si structurate
dupa reteaua hidrografica a teritoriului. Distanta dintre cea mai indepartata comuna a GAL-ului
(Vintileasca) si o resedinta de judet , Focsani, este de 80 km. Distanta fata de cel mai apropiat oras,
Rm. Sarat este de 20 Km din comuna Buda.






Harta administrativa a teritoriului:













GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI




I nsert harta





























GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



Harta administrativa a teritoriului comentariu asupra hartii :
Teritoriul GAL Valea Ramnicului este situat in regiunea de dezvoltare 2 Sud-Est Muntenia.
Este un parteneriat public privat, ce reprezinta o zona rurala in totalitate, fiind alcatuit din 13 comune
ce au in compunere 93 de sate. Este delimitat la sud de limita administrativa a judetului Buzau, la vest
si nord GAL Tara Vrancea, la est de GAL-ul Tinutul Viei si Vinului.
Zona este deservita de DN2 + DN2R Dumbraveni Vintileasca, DN 2M Focsani-Odobesti-
Andreiasu de Jos si esta de drumurile judetene: DJ203H Bicestii de Jos - Buda, DJ 204 P Dumitresti -
Tinoasa, precum si de o retea de drumuri comunale: DC178 - Nereju , DC177 - Jitia, DC171 - Gura
Calitei, DC 172 Dumitresti -Motnau, DC 168 Dumitresti - Dumitresti Fata, DC 170 Poienita - Valea
Mica, DC 171 Bicestii de Sus Poianita, ce asigura coerenta teritoriului din punct de vedere al cailor
de comunicatie, acesta facand legatura cu celelalte drumuri nationale si judetene.

In componenta GAL Valea Ramnicului, se regasesc urmatoarele unitati administrativ-
teritoriale:

Comuna Andreiasu de J os

Pozitionare geografica: Comuna Jos este situata in partea centrala a judetului Vrancea, de-a lungul
Vii Milcov, in Carpaii de Curbur, la 35 de kilometri de Focsani. Localizare pe harta la 45 45'
latitudine nordica, 26 50' longitudine estica.

Componenta: Andreiau de Jos- centru administrativ si satele Andreiau de Sus, Aria, Titila, Hoparu,
Fetig, Rchitau

Cai de acces: DN 2M Focsani-Odobesti-Andreiasu de Jos;
Suprafata: 10308 ha

Ocupatia de baza a locuitorilor este agricultura, cresterea animalelor, exploatarea si prelucrarea
lemnului, agroturismul.
O oportunitate deosebita in dezvoltarea zonei o reprezinta turismul, datorita asezarii geografice
si prezentei a doua rezervatii naturale: Rezervatia Focul Viu si Rezervatia naturala Cenaru, precum si a
tezaurului de traditii si mestesuguri.

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



Pentru dezvoltarea sectorului turistic al comunei sunt necesare investitii in dezvoltarea
infrastructurii specifice acestei activitati, a spatiilor de cazare si agrement. In acest sens, se vor sprijini
investitiile in amenajarea unor pensiuni agoturistice, case de vacanta, restaurante cu specific local,
baze sportive de iarna, centre de vanatoare, de pescuit, baze de echitatie, tabere si cantonamente
sportive, campinguri, trasee forestiere, baze sportive de vara etc.

Aria Protejata "Focul Viu de la Andreiasu de Jos"
Emanatii de gaze naturale, cu sau fara aprindere spontana, reprezinta fenomene intalnite in mai
multe zone ale Romaniei precum si in Italia (Sicilia) sau Azerbaijan (Yanar Dag, Dashgil).
Pentru Romania deosebim doua areale importante: exteriorul arcului carpatic si Bazinul
Transilvaniei. In mod cu totul deosebit astfel de emanatii au fost semnalate si in spatiul carpatic,
Muntii Vrancei, in apropiere de Lepsa, pe paraul Stramba.
Conditiile geologice si hidrogeologice locale influenteaza tipul de manifestare la suprafata a
acestor procese de eliberare naturala a hidrocarburilor din scoarta terestra: emanatii uscate care prin
aprindere genereaza "focuri vii": Andreiasu de Jos, Lopatari sau vulcani noroiosi la Berca Arbanasi.
La Andreiasu de Jos exista o sursa naturala de hidrocarburi gazoase cu aprindere spontana.
Apreciem ca este cel mai extins camp de "focuri vii" din Romania atat ca suprafata (400 m
2
) cat si ca
debit de metan (50 tone/an).

Localizare
"Focurile Vii" de la Andreiasu de Jos sunt situate, in Subcarpatii Vrancei, pe versantul drept
al vaii Milcovului la altitudinea de 430m.
Coordonatele GPS ale campului de "focuri vii" sunt: N45 45.042 E26 49.986. Altitudinea
relativa (distanta masurata pe verticala pana in albia Milcovului) este de 65m.
In anul 1973, prin Decizia nr. 165 a Consiliului Popular al judetului Vrancea, a fost infiintata
rezervatia geologica in suprafata de 12 ha.
Calea de acces o reprezinta drumul national DN 2M Focsani - Odobesti - Andreiasu de Jos.

Aspecte geologice si tectonice
Structura geologica, alcatuita din roci sedimentare (gresii, argile, cinerite) de varsta miocena,
este deosebit de faliata si favorizeaza iesirea la zi a gazului metan precum si a altor gaze. Lipsa sau
neantrenarea unor ape subterane de adancime determina emanatii de gaze uscate.

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



In zona Andreiasu de Jos exista un sistem de falii longitudinale (orientate N-S, ex.: Casin-
Bisoca, Jghiaburi-Butucoasa) si transversale (orientate E-V, ex.: Andreiasu, Titila). Falia Casin-Bisoca
delimiteaza doua unitati geostructurale importante: Panza Subcarpatica (vest) si Avanfosa Carpatica
(est). Cel mai probabil hidrocarburile ajung la suprafata in lungul faliei Casin-Bisoca. Pe aceeasi falie,
la 8,5 km nord de Andreiasu, pe dealul Raiuti (alt. 714m), exista de asemenea o emanatie de gaze
naturale.
In cazul "Focului Viu de la Andreiasu de Jos" credem ca nu intamplator emanatiile se
pozitioneaza la intersectia faliei longitudinale Casin-Bisoca cu falia transversala Andreiasu. Mai
trebuie amintit ca in zona apare si o strapungere diapira a zonei salifere. Pe interfluviul dintre paraul
Sarii si paraul Papaluga exista cel putin 5 areale cu emanatii de gaze naturale care genereaza curgeri
noroioase. Ca o coincidenta aceste din urma emanatii se afla pe acelasi meridian, E 26 50, cu cele de la
Raiuti.
Perimetrul cu emanatii de gaze are o suprafata de aproximativ 400 m
2
. Hidrocarburile ajunse la
suprafata ard singure sau pot fi aprinse. Flacarile sunt colorate, prezentand diverse nuante de galben,
rosu si chiar albastru.
Inaltimile variaza foarte mult, de la cativa cm la aproape 50. Numarul, intensitatea, durata si
inaltimea focurilor sunt foarte variate temporal (diurn, saptamanal, sezonier, anotimpual), conform
observatiilor indelungate ale localnicilor. In timpul cutremurelor de pamant focurile au inaltimi de
peste 2m.
Nu exista un numar fix de locuri de iesire a hidrocarburilor. Cele mai mari focuri ard in cadrul
unor microforme cu aspect alveolar.
In perimetrul "Focurilor Vii" se intalnesc uneori si mici baltoace, care bolborosesc si din care
iese de asemenea gaz metan dar care nu arde spontan.
Debitul emanatiilor de gaze este influentat de precipitatii si variatia nivelului panzei freatice.
Monitorizarea recenta (Etiope G. et al., 2004) a 6 orificii indica faptul ca acestea emana aproximativ
24t metan/an. Pentru intreg perimentrul se pareciaza un debit anual de 50t metan. Alaturi de metan
ajung la suprafata in cantitati foarte mici si alte gaze precum diodid de carbon, azot si heliu.

Aprecieri geomorfologice
Cea mai mare parte a arealului Andreiasu de Jos-Titila se incadreaza in clasa de
susceptibilitate medie si mare la alunecari de teren. Morfologia alunecarilor de teren este conditionata
tectonic si structural (Sacrieru Razvan, 2008).

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



Versantii vaii Milcovului sunt afectati de alunecari de teren vechi si profunde. Reactivari ale
acestor alunecari de teren pot fi observate pe cei doi versanti ai Milcovului intre localitatile Rachitasu
si Andreiasu de Jos. Asociat apar forme de ravenare si torentialitate. Instabilitatea de la nivelul
versantilor este si consecinta defrisarilor efectuate la sfarsitul sec. XIX si inceputul sec. XX. Dupa
anul 1960 versantii au fost protejati prin culturi forestiere (pin negru, pin silvestru) ajunse in prezent la
maturitate.
In paralel au fost realizate si lucrari hidrotehnice tranversale (baraje, paraguri) pe majoritatea
cursurilor afluente Milcovului.
Perimetrul focurilor nestinse este situat in partea superioara a unui versant cu o panta medie de
15 - 25
0
. Baza acestuia este afectata de alunecari de teren care tind sa evolueze regresiv. Extinderea
degradarii terenurilor poate afecta in scurt timp si perimetrul "focurilor vii". Se impun masuri de
amenajare a versantului prin plantatii forestiere.

Spectacolul focurilor vii este magnific, mai ales n timpul nopii. Flcrile ce ies n mod
misterios din pmnt pot fi interpretate i ca un semn de avertizare n caz de seism, spun localnicii. Ei
sunt primii care afl cnd se va cutremura pmntul. Focul sta este aici poate de mii de ani. Noi de
cnd ne-am nscut ne tim cu el aici. n afar de faptul c este interesant i c este vizitat de lume, el
ne anun cnd va fi cutremur. Acum, de exemplu, flcrile ating aproape jumtate de metru, ceea ce
nseamn mult. Noi ne ateptm la un cutremur. Nu mare, dar va fi. Dup un cutremur, flcrile sunt i
mai mari. Ajung peste un metru. Am vzut asta", ne spune Vasile Budeanu, n vrst de 82 ani, care
locuiete la civa pai de cmpul cu focuri vii".
Vulcanii noroioi de la Andreiau de Sus se afl la un kilometru de rezervaia geologic Focul
viu". Descoperite de localnici, curgerile noroioase de la Andreiau n-au fost menionate de specialiti
n ariile protejate nregistrate. Noi le-am descoperit. Cunosc aceste curgeri noroioase de cnd eram
copil. Ne ddeam cu sania pe ele. tim pe unde s mergem s nu ne scufundm. Trebuie s ne ferim,
fiindc este periculos. Sunt locuri unde aceti mici vulcani noroioi au i doi metri adncime. Vom
ncerca s-i marcm cumva i pentru turiti, tot cu copiii de la coal", explic directorul colii din sat,
Costic Mocanu
Acolo trebuie prelungit rezervaia i n zona vulcanilor. Este acelai fenomen ca la Buzu, dar
n form mai mic. n timp, probabil c va crete", este de prere i geologul Rzvan Scrieru. Elevii
din comun au constituit, sub auspiciul ONG-ului Asociaia Focul Viu Focani", un grup de voluntari

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



juniori care adun frecvent gunoaiele lsate de turiti sau chiar de localnici n rezervaie. Pe vremuri,
copiii susineau i spectacole nocturne la Focul viu", tradiie care se va relua n vara urmtoare.
Festivaluri : festivalul folcloric Focul Viu de la Andreiasu

Comuna Chiojdeni
Pozitionare geografica:
Comuna Chiojdeni este situata in partea de sud-vest a judetului Vrancea, pe ambele maluri ale raului
Ramnicul Sarat, in regiunea dealurilor subcarpatice, la 50 km distanta de municipiul Focsani si 35 km
distanta de Ramnicu Sarat, localizare pe harta la 45 33' latitudine nordica, 26 52' longitudine estica.
Relieful este reprezentat de culmi alungite, domoale, numite in limbaj local ceaire: Tanjala,
Staneica, Gubernu, acoperite de faneata si livezi.
Relieful este puternic afectat de alunecari de teren. Dintre factorii provocatori se remarca rocile
friabile de tipul argilei si marne.
Componenta: Chiojdeni centru administrativ, Tulburea, Lojdita, Luncile, Poduri, Maracini, Catauti
si Seciu;
Cai de acces: E 85, DN 2N, la 30 km distanta de viitoarea autostrada;
Suprafata: 7.200 ha;
Ocupatia de baza a locuitorilor este cultivarea pomilor fructiferi, cresterea animalelor,
exploatarea si prelucrarea lemnului.
O oportunitate deosebita in dezvoltarea zonei o reprezinta turismul, datorita asezarii geografice
si tezaurului de traditii si mestesuguri.
Pentru dezvoltarea sectorului turistic al comunei sunt necesare investitii in dezvoltarea
infrastructurii specifice acestei activitati, a spatiilor de cazare si agrement. In acest sens, se vor sprijini
investitiile in amenajarea unor pensiuni, case de vacanta, moteluri, hoteluri, restaurante cu specific
local, baze sportive de iarna, centre de vanatoare, de pescuit, baze de echitatie, tabere si cantonamente
sportive, campinguri, trasee forestiere, baze sportive de vara etc. Pentru investitii in dezvoltarea
turismului exista peste 80 ha de teren disponibil, cu acces la utilitati. In ziua de 6 august
Schimbarea la fata - are loc in Chiojdeni un balci denumit din 1996 Festivalul Pobreajenului, la
care participa reprezentanti ai cantecului popular national si local.

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



Dintre monumentele istorice ale comunei amintim Biserica Sfintii Arhangheli Mihail si
Gavril, cod LMI (Lista Monumentelor Istorice): VN-II-m-B-06502, care a fost construita intre anii
1836-1839 cu cheltuiala lui Constantin Niculescu si a sotiei sale, Marghioala. Biserica are forma de
cruce cu o singura turla, construita in intregime din lemn in stilul local romanesc si acoperita cu tabla
zincata. Pictura in ulei facuta direct pe peretii de scandura de brad, dateaza deodata cu biserica dar nu i
se cunoaste numele pictorului care a executat-o. Ulterior, dupa 1900 s-au mai adaugat pe pereti si alte
icoane pictate direct pe pereti purtand semnatura pictorului zugrav Nae Orasteanu. Catapeteasma din
lemn de tei si artistic lucrata si sculptata se impune prin executie si in special prin concept.Usile
diaconesti au fost inlocuite in anul 1900 fiind pictate tot de pictorul Nae Oraseanu. La intrarea in
biserica exista o inscriptie cu litere slavone foarte stearsa. In fata are o clopotnita din anul 1898.
Pictura este in ulei pe pereti de scandura. Catapeteasma este sculptata in lemn de tei si este mult mai
veche decat biserica, provenind de la o mai veche biserica distrusa in urma unui cutremur, pe cateva
icoane fiind mentionat anul 1786. Biserica se gaseste in perimetrul unui mai vechi locas bisericesc cu
hramul Constantin si Elena construita din nuiele si pamant de Serdar Iordache Niculescu. Locasul de
cult adaposteste mai multe obiecte vechi, cu valoare istorica si de arta. Printre acestea enumeram: carti
de litere vechi dupa 1750, un manuscris cu note muzicale bisericesti din sec. al XIX-lea cu 170 de
file, avand litere chilirice si latine, un manuscris de 145 de file cu litere chirilice.



GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



Troita jumatate crestina, jumatate pagana la Chiojdeni.
O alta atractie turistica a comunei o reprezinta un monument sacru, cu influente precrestine,
despre care istoricii spun ca este descendent din vechile "coloane ale cerului", perpetuate de pe vremea
dacilor, cu bogate semnificatii mitologice. Troita se afla la o raspintie in comuna Chiojdeni, langa o
fantana, si nimeni nu ii stia trecutul pana cand, in anul 2003, prof. dr. Ionel Oprisan, cercetator
stiintific la Institutul de Istorie si Teorie Literara G. Calinescu al Academiei Romane, a scris o carte
bilingva dedicata vechilor troite romanesti, monumentul din muntii Vrancei aparand chiar pe prima
pagina a interesantei lucrari. Sculptata dintr-o singura bucata de lemn de stejar, troita din Chiojdeni
este mai veche de 100 de ani si a fost ridicata, cel mai probabil, in locul unei alteia mult mai vechi.
Cercetatorul spune ca monumentul provine dintr-un vechi stalp al cerului sau Axis mundi, transmis
din perioada precrestina, dar care in timp a fost slefuit de crestinism. Stalpul ritual de la Chiojdeni
are sculptate mai multe figuri geometrice, dominant fiind un triunghi care ar putea simboliza ochiul
lui Dumnezeu. Deasupra triunghiului cu varful in jos sunt daltuite doua cruci, care pot fi interpretate,
simbolistic vorbind, ca fiind triumful binelui asupra raului. In ciuda faptului ca a fost vizibil atinsa de
intemperiile naturii, cineva i-a pus o proptea de fier si un acoperis, astfel incat batrina troita mai poate
fi vazuta si astazi.

Comuna Dumitresti
Comuna Dumitresti este asezat pe cursul mediu al raului Ramnicul Srat, intr-o depresiune
subcarpatic, ce variaza intre 350 650 m altitudine, care poart acelasi nume, situat in zona de sud a
judetului Vrancea, localizata pe harta la 45 33' latitudine nordica, 26 55' longitudine estica. In vest,
comuna Dumitresti este marginita de Dealul Bisoca, in nord-vest de Dealul Rosu si Dealurile
Garbovei. In nord se invecineaza cu depresiunea Ramna si Mera, ceva mai la est cu Dealul Deleanu iar
spre sud, la limita judetului Vrancea cu judetul Buzau se inalta Dealul Capatanii.
Comuna Dumitresti este una dintre cele mai mari comune ale judetului Vrancea, dupa cum era
si in cadrul fostului judet Ramnicu Sarat de care a apartinut pana in 1968. Este compusa dintr-un
numar de 16 sate, centrul aflandu-se in lungul Vaii Ramnicului la confluenta acestuia cu raul Motnau.
Comuna se afla la o distanta de 40 km de Focsani si 30 km de Ramnicul Sarat. Localitatea are o forma

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



alungita spre nord-vest avand o suprafata de circa 87 km. Din suprafata comunei 12,8 km este teren
intravilan, in timp ce terenul extravilan ocupa o suprafata de 72,2 km.
Numele satelor aflate in administratie: Dumitresti, Blidari, Dumitrestii de Sus, Motnau, Siminoc,
Trestia, Tinoasa, Lastuni, Poienita, Valea-Mica, Dumitrestii Fata, Roscari, Bicestii de Sus, Galoiesti,
Bicestii de Jos, Lupoaia.
Activitati specifice zonei: cresterea animalelor, pomicultura, prelucrarea lemnului.
Activitati economice principale: comert, prestari servicii, tamplarie lemn.
Obiective turistice: Biserica Sf. Nicolae - Bicestii de Sus; Biserica Sf. Dumitru Dumitresti; Biserica
Sf. Vasile - sat Lastuni; Biserica Sf. Maria - sat Motnau; Troita Eroilor (1916-1919)- sat Poienita;
Monumentul Eroilor (1877-1878) - sat Dumitresti.
Mestesuguri: incondeiat oua - sat Dumitresti Fata; tesut covoare - sat Poienita; Confectionare butoaie
din lemn - sat Bicestii de Sus.
Obiceiuri si traditii: nunta taraneasca cu traditiile referitoare la: impodobirea bradului, barbieritul
mirelui, imbracatul miresei, hora miresei, ruperea cozonacului, cununia religioasa. In cadrul acestor
evenimente este purtat costumul national Dumitrestean, care se distinge prin armonizarea culorilor si
frumusetea cusaturilor, atit la costumul femeiesc, cit si la cel barbatesc.
Nu trebuie sa uitam de Tuica de Dumitresti, care face parte din traditia locului.
Evenimente locale: Zilele Dumitrestiului, 20 iulie, de Sf Ilie.
Comuna Gura Calitei
Comuna este localizata in zona montana, beneficiind de o frumusete naturala deosebita. Pentru a putea
pune in valoare aceste locuri trebuie amenajate si reabilitate drumurile comunale, riul Ramna, care
trece prin comuna trebuie regularizat, iar reteaua de alimentare cu apa trebuie extinsa. Se afla la o
distanta de 30 km de orasul Rm. Sarat, jud. Buzau si 40 km fata de resedinta judetului Vrancea,
Focsani. Cea mai mare parte a comunei Gura Calitei este ocupata de paduri, 7384 ha, reprezentind
64% din suprafata totala a comunei.

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



Numele satelor aflate in administratie: Gura Calitei, Lacu lui Baban, Groapa Tusei, Poienile,
Cocosari, Dealu Lung, Rasca, Plopu, Balanesti, Siotarcani.
Activitati specifice zonei: agricultura, zootehnie, prelucrarea lemnului.
Activitati economice principale: comert, prestari servicii, tamplarie lemn.
Obiective turistice: Cinci Biserici ortodoxe.
Comuna este localizata in zona montana, beneficiind de o frumusete naturala deosebita. Pentru a putea
pune in valoare aceste locuri trebuie amenajate si reabilitate drumurile comunale, riul Ramna, care
trece prin comuna trebuie regularizat, iar reteaua de alimentare cu apa trebuie extinsa.Aflata intr-o
zona de o frumusete mirifica a naturii, poate si trebuie dezvoltat turismul montan, agroturismul, tinind
cont de aerul curat, de hrana sanatoasa ce se poate oferi turistilor, produsa in gospoadariile proprii,
precum si de ospitalitatea localnicilor.
Comuna J itia
Asezarea geografica: Comuna Jitia este situata in partea de sud-vest a Judetului Vrancea, in zona de
curbura a Carpatilor, in depresiunea Bisoca-Jitia-Neculele. Din punct de vedere etnografic, comuna
Jitia apartine zonei Ramnicului, prin port, grai, obiceiuri, arhitectura locuintei, cu unele influente
moldovenesti si transilvane datorita legaturilor de veacuri dintre populatiile celor trei provincii
romanesti.
Numele satelor aflate in administratie: Jitia, Cerbu, Magura, Dealu Sarii, Jitia de Jos.
Activitati specifice zonei: Exploatarea si prelucrarea lemnului, cresterea animalelor, lucrari cu specific
silvic (impaduriri, curatirea si igienizarea padurilor, curatirea pasunilor), prelucrarea pietrei din raul
Ramnicu-Sarat, lucrari de artizanat (tesutul, diferite cusaturi)
Activitati economice principale: agricultura (cresterea animalelor si pomicultura), exploatarea
lemnului (fag, brad, stejar).
Obiective turistice: Comuna Jitia este cunoscuta ca fiind o zona foarte frumoasa si prin bogatia
izvoarelor minerale, unele folosite cu succes in trecut, in tratarea bolilor reumatice.

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



Ca monumente istorice si de arhitectura religioasa, amintim Manastirea Poiana Marului, care a
fost intemeiata in anul 1730. Prima biserica a fost construita din lemn, probabil in anul 1464, a ars,
fiind refacuta in 1784. Este inzestrata cu obiecte de cult, broderii, vesminte, carti bisericesti din sec.
XVII.


Jitia este o zona de interes cu frumoase perspective pentru anii ce vin. Natura a inzestrat
comuna cu locuri minunate si cu oameni gospodari ce pot asigura un agroturism de calitate. Pot fi
stabilite trasee catre muntii din apropiere, pot fi vizitate unele obiective de mare interes pentru
credinciosi cum ar fi: Biserica Sf. Dumitru din satul Jitia, Biserica Sf. Nicolae din satul Jitia de Jos,
Biserica Sf. Petru si Pavel din satul Dealu Sarii.
Ca trasee turistice amintim: Varful Ulmusoru, Varful Magurii, Padurea Schitului, Poiana
Negari, Piatra Matei si Lacul Giurgiului.
Evenimente locale: Festivalului Folclorului Vrancean, organizat in Poiana Negarilor din satul
Dealu Sarii, comuna Jitia, judetul Vrancea.
Mestesuguri: dogaria timplaria: Jitia de Jos, Dealu Sarii, Magura, Cerbu si Jitia.
Obiceiuri: Plugusorul de Anul Nou, nunta, botezul si cumetria de la Jitia.

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



Comuna Mera
Date geografice
Mera este o comun din judeul Vrancea, regiunea Sud-Est, Romnia. Centrul comunei se afl la
45.763118 - latitudine nordic i 26.939043 - longitudine estic. n componena comunei se afl
urmtoarele sate: Mera - reedina comunei, Livada, Milcovel, Roioara, Vulcneasa.
Date demografice
Conform estimrilor, la 1 ianuarie 2009 populaia stabil a comunei Mera constituia 4009 persoane,
23.85% dintre acestea fiind sub 18 ani. Densitatea populaiei n limitele comunei este de 37.1
locuitori/km2.
La recensmntul din anul 2002, populaia comunei alctuia 3914 locuitori, 50.72% brbai i 49.28%
femei. Persoanele sub 15 ani alctuiau 24.12% pe cnd persoanele peste 59 de ani alctuiau 18.34%
din populaia total. n 2002 densitatea populaiei la nivelul comunei era de 36.2 locuitori/km2.
Obiective culturale

Manastirea Mera este o manastire ortodoxa aflata pe malul stang al vaii Milcovului, in
apropiere de satul Podul Manastirii, in comuna Mera, pe drumul judetean Odobesti-Andreiasu, in
judetul Vrancea.




GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



Manastirea Mera, aflata la numai 12 kilometri de orasul Odobesti si la aproape 25 de kilometri
de municipiul Focsani, este clasata ca monument istoric, din punct de vedere istoric si arhitectural, ea
fiind considerata drept cel mai valoros monument din judetul Vrancea.

Complexul arhitectural din Mera dateaza inca din secolul al XVII-lea, el apartinand initial
familiei boierului Motoc. Abia intre anii 1706-1707, fiul cel mai mare al lui Constantin Cantemir,
anume Antioh, va ctitori un nou locas monahal, pe locul celui vechi. Aceasta manastire este singura
ctitorie bisericeasca a familiei Cantemir.

Manastirea lui Motoc se afla pe locul cimitirului monahal. Manastirea cea veche de la Mera
fusese zidita ceva mai la est de cea actuala, de catre boierul Motoc din Odobesti si de episcopul Ioan al
Romanului, sotia lui Motoc inchinand-o, mai apoi, domnitorului Constantin Cantemir.



Putin mai inainte de anul 1686, familia boierului Motoc renunta la resedinta de la Mera, unde,
cu mijloace modeste fata de cele anterioare, ctitorise o biserica din lemn. Deoarece efortul de
intretinere a manastirii era prea mare, in anul 1686, o inchina domnitorului Constantin Cantemir. Din
vechiul ansamblu monahal s-a mai pastrat doar un singur turn.
Constantin Cantemir, tatal lui Antioh (ctitorul de la Mera), fusese inmormantat in Biserica Trei
Ierarhi, din Iasi. Datorita acestui lucru, fiul a dorit mutarea osemintelor acestuia in singura ctitorie a
familiei Cantemir, anume in Manastirea Mera. Astfel, edificiul monastic de la Mera se dorea a fi o
necropola domneasca, pentru familia Cantemir, dupa modelul voievozilor moldoveni.
La inceputul anului 1717, ansamblul monahal de la Mera a fost transformat in punct de
rezistenta pentru armata habsburgica, de aici pornind atacuri sistematice in tot sudul Moldovei. In luna

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



mai, avangarda armatei lui Mihai Racovita a zdrobit rezistenta organizata in jurul manastirii si a
aruncat in aer turnul de poarta al cetatii. Biserica de lemn, inchinata Sfantului Ierarh Nicolae, a fost
incendiata, precum si corpul de chilii.
In perioada anilor 1717-1739 este zidita pivnita domneasca, pastrata pana astazi sub ruinele
staretiei. In perioada 1737-1739, parintele Mitrofan Callerghi, staretul manastirii, reface sistemul de
fortificare al acesteia. Zidurile sunt fortificate, iar turnurile sunt reparate, altele noi ridicandu-se. Intr-
un anumit loc din zid este amenajata si o tainita.
Undeva intre anii 1739-1813, staretia piere intr-un incendiu. In anul 1800, parintele Arsenie,
staretul manastirii, capteaza apa unui izvor, pe care o aduce in incinta manastirii, pe sub un turn
fortificat. Afara, deasupra izvorului, el va zidi o cladire etajata. Cu putin inainte de anul 1813, tot
parintele Arsenie construieste staretia, avand doua etaje.
In anul 1882, biserica era avariata de cutremure, casele egumenesti cu etaj erau paraginite,
chiliile daramate, iar clopornita din lemn, de deasupra portii, era cazuta.
Lucrarile de restaurare a bisericii din incinta au fost facute intre anii 1974-1978, de catre
D.M.A.S.I., din Bucuresti, cu ajutorul arhitectului N. Diaconu. Zidul de incinta al manstirii a fost
restaurat partial, intre anii 1975-1977. Actualul proiect isi propune continuarea restaurarii zidurilor de
incinta, a turnurilor de colt si drumului de straja, urmand o noua etapa de consolidare a casei
egumenseti si anexele ei.

Datorita asezarii acestei manastiri la hotarele dintre doua tari surori, biserica centrala din
Manastirea Mera prezinta o arhitectura traditionala moldoveneasca ce interfereaza cu elemente de
constructie muntenesti.
Zidul de incinta, puternic fortificat, pastreaza si astazi ferestrele inguste, special zidite pentru
aparare, si drumul strajii, care se intinde de-a lungul zidurilor. In doua dintre colturile sale, zidul
prezinta doua turnuri puternice, zidite in forma hexagonala, cu doua etaje.

Pe fatada lor vestica, cele doua turnuri prezinta cate doua serii de ferestre de tragere, zidite
pentru aparare. In celelalte doua colturi ale zidului inconjurator se afla alte doua turnuri, unul patrat
(nord-vest) si altul rotund (sud-vest).

Turnul in care se afla zidita clopotnita este asezat pe latura vestica a zidului fortificat. Sub acest
turn, aflat chiar in fata bisericii, se afla poarta de acces in incinta, sub forma unei usi masive de lemn
intarit cu metal.

Inaltimea portii este mai mica decat la toate celelalte structuri fortificate asemanatoare, pe
aceata intrandu-se numai aplecat, si niciodata in grup. Aceasta masura a fost una de siguranta, spre a
intampina o intrare fortata in incinta. La clopote se ajunge pe o scara de lemn, construita in spirala.


GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



In partea de rasarit a bisericii, adica intr-o pozitie diametral opusa celei in care se afla
clopotnita, se afla un alt turn, mai mic decat cel vestic. Sub acest turn se afla cea de-a doua intrare in
incinta, aceasta deschizand si drumul spre cimitirul manatirii.

Intrand pe poarta vestica, in partea dreapta se afla inaltata staretia si casa domneasca. Din
corpul de chilii nu s-au mai pastrat decat fundatiile.

Biserica centrala a manastirii este inchinata Sfintilor Imparati Constantin si Elena. Pridvorul
bisericii prezinta arcade sprijinite pe stalpi de piatra de forma octogonala. Usa, din lemn masiv, este
incadrata de praguri masive din piatra.



Pisania, asezata deasupra usii, s-a pastrat pana astazi. Astfel, scrisa cu litere chirilice si cu litere
grecesti (in doua limbi), pisania este o valoare deosebita. Deasupra acesteia se afla asezata scena Buna
Vestire. Aceasta scena nu s-a descoperit pana in anul 1977, cand cutremurul cel mare a zdruncinat
zidurile si a scos la iveala icoana. Prin urmare, ctitoria lui Cantemir a fost initial inchinata Bunei
Vestiri.

Intre pridvor si pronaos se afla trei arce, sprijinite pe trei stalpi octogonali. Pe o firida centrala
se afla asezata icoana Sfintilor Imparati Constantin si Elena. Pronaosul prezinta doua bolti ample.
Sfantul Altar, terminat in absida, prezinta si el o bolta deosebita.


GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



Dintre frescele bisericii s-au pastrat, aparte, tablourile votive ale ctitorilor, cat si o multime de
scene biblice. Cat priveste mobilierul, acesta este semnificativ prin pragurile de piatra ale ferestrelor,
dar mai ales prin catapeteasma si scaunul episcopal.
Comuna Poiana Cristei
Date geografice
Comuna Poiana Cristei este situata in zona de deal, in partea de sud-vest a judetului Vrancea, la
o distanta de 24 km de resedinta de judet municipiul Focsani.
Coordonatele geografice ale comunei sunt: 45 39' latitudine nordica si 26 59' longitudine
estica.
Climatul este unul de interferenta, vanturile dominante fiind Crivatul si Baltaretul.
Cai de acces: DJ 205 R, ce face legatura cu DN2 (E85)
Istoric: A stabili cu exactitate data primelor asezari pe aceste locuri este foarte greu, din cauza
lipsei de surse de informatii sigure. In privinta componentei acestei comune, trebuie mentionat ca pana
la 1 ianuarie 1926, cand s-au descentralizat de la comunele Odobasca satele Mahriu si Petreanu,
conform legii pentru unificarea administrativa din 18 iunie 1925, comuna a fost compusa din 4 sate si
anume: Odobasca Veche, Podu lacului, Mahriu si Petreanu.
De-a lungul timpului, satele componente ale comunei au facut parte din comuna Cotesti si
comuna Andreiasu. Comuna Poiana Cristei se regaseste in actuala componenta din anul 1968, ca
urmare a ultimei organizari administrativ-teritoriale, fiind compusa din fostele sate Odobasca si
Petreanu.
Populatia
Populatia comunei Poiana Cristei, conform datelor obtinute in urma recensamantului populatiei
si locuintelor din anul 2002 este de 2778 locuitori. In comun locuitorilora exista un numar de 1129
gospodarii si un numar de 1129 locuinte.
Populatia ocupata in agricultura reprezinta 80,51% din numarul total al locuitorilor.
Fond funciar: teren arabil 402 ha
Comuna Reghiu
Date geografice
Reghiu este o comun din judeul Vrancea, regiunea Sud-Est, Romnia. Centrul comunei se
afl la 45.793333 - latitudine nordic i 26.861235 - longitudine estic. n componena comunei se afl

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



urmtoarele sate: Reghiu - reedina comunei, Farca, Jgheaburi, Piscu Reghiului, Riui, indrilari,
Ursoaia, Valea Milcovului.
Date demografice
Conform estimrilor, la 1 ianuarie 2009 populaia stabil a comunei Reghiu constituia 2473
persoane, 20.34% dintre acestea fiind sub 18 ani. Densitatea populaiei n limitele comunei este de
33.1 locuitori/km2.
La recensmntul din anul 2002, populaia comunei alctuia 2657 locuitori, 52.20% brbai i
47.80% femei. Persoanele sub 15 ani alctuiau 19.08% pe cnd persoanele peste 59 de ani alctuiau
24.16% din populaia total. n 2002 densitatea populaiei la nivelul comunei era de 35.6
locuitori/km2.
REZERVATIA REGHIU-SCRUNTARU - Zidurile uriasilor
Avand o suprafata de 95,7 ha, aria protejata are statut de rezervatie mixta (geologica,
paleontologica, botanica, peisagistica), fiind situata in judetul Vrancea, pe ambele maluri ale
Milcovului, in amonte de unghiul drept pe care raul il face intre localitatile Andreiasu de Jos si
Reghiu. In acest sector, raul traverseaza o alternanta de strate de gresie, marne, argile si gresii
calcaroase, in urma eroziunii diferentiale fiind generat un relief spectaculos, ruiniform, cu o valoare
peisagistica deosebita.
Calea spre rezervatie este simpla: de la Focsani se merge spre Odobesti, vestitul centru viticol
de la Curbura, trecand prin marea comuna Mera, cu manastirea sa de pe vremea Cantemirestilor. Mai
sus de Mera, de pe la Sindrilari, aspectul potolit al vaii incepe sa fie interupt de aparitia stancilor si
abrupturilor, iar de la Reghiu isi fac aparitia peretii inalti, de roca grezoasa, cu o dispunere aproape
verticala. Sunt asa-numitele ziduri ale uriasilor; forme de relief intalnite nu numai in Romania, ci si in
alte spatii, cum ar fi cel al Bulgariei (Valea Iskerului). Dupa ce se depaseste confluenta Milcovului cu
paraul Reghiu ne aflam in aria Rezervatiei Reghiu-Scruntaru, dispusa de o parte si alta a Milcovului.
In acest sector al vaii, sculptat in trupul culmilor dominate de varfurile Curmaturii (710 m) si Chicerei
(551 m), aspectul salbatic al reliefului se accentueaza, versantul drept al Milcovului fiind sectionat de
paraiele Valcelei (Cretului) si Predei. Si, pe nesimtite, se produce apropierea de Andreiasu de Jos,
satul unde se afla bine cunoscutul Foc Nestins
In anul 1963, in arealul comunei Reghiu a fost descoperit si cu ajutorul eroziunii un deposit
fosilifer continand resturi ale unor mamifere, printre care se numarau stramosi ai elefantilor de astazi,
ai cailor salbatici, ai porcilor mistreti, camilelor, rinocerilor, antilopelor si chiar resturi ale unei balene
preistorice, precum si urme ale unor uriase scoici de mare. Un bun cunoscator al locurilor vrancene,
Constantin Ciurescu, mentioneza faptul ca, in 1995, specialisti de la Institutul de Speologie din
Bucuresti au recoltat din depozitele din preajma Milcovului mai multe piese paleontologice, printre

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



care si o coasta de balena incastrata intr-un bloc de gresie, probabil parte dintr-un schelet de balena
preistorica.
Comuna Vintileasca
Comuna Vintileasca este situata in partea de sud-vest a judetului Vrancea, la granita cu judetul Buzau,
unde se invecineaza cu comuna Chiojdeni , comunele Andreiasu de Jos, Nereju si Jitia. Localitatea are
in componenta sase sate (Vintileasca, Neculele, Tanasari, Bahnele, Poiana Stoichi, Dupa Magura) si
face parte din regiunea de sud-est a tarii, cel mai apropiat oras fiind Ramnicu Sarat, care se afla la 67
km distant, fiind localizata pe harta la 45 36' latitudine Nordica si 26 44' longitudine estica. Un
adevarat taram de poveste poate descoperi oricine in comuna Vintileasca. Peisajul este salbatic, de
parca omul nu si-ar fi pus amprenta asupra naturii.

Peisajele vii de la Vintileasca sunt un remediu bun pentru oricine doreste sa scape de
aglomeratia oraselor si sa se relaxeze in mijlocul naturii. Vintileasca, o comuna aflata la 70 km de
Focsani, este un taram aparte. Peisajele te imbie la visare. Te relaxezi in mijlocul celor mai inalti brazi,
a numeroaselor paraie care coboara din munti.
Activitati economice principale: exploatarea lemnului, cresterea animalelor

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



Istorie: Rasfoind filele de istorie, aflam despre denumirea comunei Vintileasca, ca se trage cu sute de
ani in urma, cand pe acest platou au avut loc lupte intre hoardele tatare si bastinasii acestor locuri,
condusi de Voievodul Vintila Voda. In urma acestor acte de eroism, teritoriul a fost donat Manastirii
Poiana Marului , astfel ca, pana in anul 1864, aceasta mosie, cu denumirea de Vintileasca, a fost
exploatata de catre calugarii si staretul schitului, folosindu-se la lucratul pamantului de argati si chiar
de robi. In anul 1864, cand Domnitorul Alexandru Ioan Cuza a trecut la secularizarea mosiilor
manastiresti, a improprietarit taranii, argatii si pe cei fara pamant care si-au construit case pe vechea
mosie, intemeind astfel satul Vintileasca.
Padurea: reprezinta principala sursa de trai pentru locuitorii acestei asezari, activitatile acestora din
urma fiind legate intr-o proportie covarsitoare de exploatarea forestiera.
Obiective turistice: Baile sulfuroase, Lacul Manastirea Monteoru (situata intr-o rezervatie naturala) la
peste 1300 m. Apele sulfuroase se afla in satul Tanasari, candva aceste bai fiind un punct de atractie
pentru turisti; avand in vedere potentialul turistic, administratia locala urmareste readucerea la viata a
acestor locuri, prin dezvoltarea de proiecte viabile in zona.
Monumente ale naturii de o frumusete aparte: Pietrele Fetii, Lacul Mare, Muntele Stejicu, Varful
Furu. Totodata, manastirile Poiana Marului din localitatea vecina Jitia, Schitul Monteoru - cu poiana
Monteoru - rezervatie naturala, atractie turistica aparte, vorbesc de istoria acestui tinut.







Schitu Montioru

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



La o altitudine de 1.300 metri, trecand printr-o superba padure de brad, pe un platou mirific,
gasim Schitul Muntioru Schimbarea la fata, care se afla in Poiana Muntioru. Aceasta se suprapune
peste o faneata impadurita, bogata in specii de orhidee. Vegetatia ierboasa abundenta si caracteristicile
arboretului din vecinatate fac din acest sit un areal intens frecventat de specii de ungulate si implicit de
carnivore mari, aceasta arie protejata facand parte din Reteaua Ecologica Locala pentru Protectia
Carnivorelor Mari din Vrancea.
Agroturismul: Plasarea localitatii intr-o zona muntoasa cu privelisti de o frumusete rara constituie o
resursa inepuizabila pentru localnicii care practica agroturismul. Locurile atrag prin mirificul naturii,
muntii Stejicu, Monteoru si Furu Mare fiind un punct de atractie pentru montanieri.
Traditii: Traditiile pastrate in Vintileasca sunt legate de evenimentele cele mai importante din viata
omului, precum nasterea, botezul, casatoria, moartea, precum si de sarbatorile de peste an. Unele
obiceiuri, precum Plugusorul, sunt pastrate cu sfintenie, altele si-au pierdut trasaturile arhaice,
capatand nuante ale prezentului socio-economic si cultural. De exemplu, obiceiurile legate de
casatorie, precum momentele petitului, rolul surorilor de mireasa, vornicul pastreaza doar o parte din
farmecul de altadata. Casatoria, botezul, obiceiurile de inmormantare, claca (organizata pentru muncile
mai grele precum scarmanatul lanii, culesul porumbului, cositul fanului, lipitul casei), obiceiurile
legate de construirea unei case, toate aceste traditii inca fac parte din viata locuitorilor comunei
Vintileasca. Alte traditii ale zoei sunt: confectionarea mastilor folosite la sarbatorile de iarna, cusutul
si tesutul obiectelor de imbracaminte, incondeiatul oualor de Pasti. Ouale pentru incondeiat se strang
incepand cu prima zi a Postului Mare, la jumatatea postului se numara si se aleg, albe pentru
incondeiat, roscate pentru irosit. Incondeiatul se face de regula in ziua de Joi Mare. Ouale se fierb, se
incondeiaza cu izvodul (model). Apoi oul se scufunda intr-o baie calduta cu vopsea sau, ca in vechime,
cu zeama unor plante colorante. Se scot pe o carpa moale si, dupa ce se usuca, se incalzesc in vatra
sobei si se sterg de ceara cu o stofa aspra de lana (cioareci).
Zilele comunei Vintileasca: Flori de Rusalii - sarbatoare folclorica ce consta in intilnirea fiilor
satului.
Turism: Pozitia geografica, cadrul natural si cel cultural istoric favorizeaza diferitele forme de turism:
de circulatie, de sejur, cultural, rural, de vanatoare si pescuit, agromontan sau de week-end.

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



Dezvoltarea acestuia este garantata de promovarea unor proiecte privind reabilitarea si echiparea
edilitara a zonelor turistice, stimularea initiativelor private in turism, imbunatatirea structurii
informationale privind oportunitatile turistice, constientizarea populatiei asupra avantajelor si
implicatiilor agroturismului, protectia mediului, turismului de vinatoare si pescuit.
In satul Vintileasca se afla un lacul cu acelasi nume, denumit si Lacul Marea, sau Lacul fara
fund. Acesta a luat nastere prin acumularea apelor in depresiuni, in urma procesului de dizolvare a
sarii, urmare a unei prabusiri tectonice, bine conturat ca forma (malul vestic si cel nordic patrund usor
sub apa, iar cel estic si cel sudic sunt abrupte) are o fauna bogata in pesti si crustacee.
Comuna Bisoca - judetul Buzau
Bisoca este o comun din nordul judeulu Buzu, Muntenia , format din satele Bltgari,
Bisoca (reedina), Lacurile, Loptreasa, Plei, Recea, Srile i indrila. Comuna se afl n nordul
extrem al judeului, n zona cursului superior al rului Rmnicul Srat, la poalele muntelui Bisoca.
La sfritul secolului al XIX-lea, comuna Bisoca fcea parte din plasa Rmnicul a judeului
Rmnicu Srat, fiind format din satele Bisoca, Bltgari, Srile, indila, Recea, Loptreasca,
Bisocua i Poiana, totaliznd 1471 de locuitori. n comun funcionau o biseric de lemn fondat n
1835, o alta de zid fondat n 1883 i o coal de biei, cu 102 elevi, fondat n 1890.
n 1925, comuna este consemnat cu satele Bisoca, Loptreasa, Recea, Srile i indrila n
plasa Dumitreti a aceluiai jude, avnd 1797 de locuitori.
n 1950, a fost inclus n raionul Rmnicu Srat al regiunii Buzu i apoi (dup 1952) al
regiunii Ploieti. n 1968, n structura actual, a devenit parte din judeul Buzu
Asezarea geografica:
Nordul judetului Buzau, la limita cu judetul Vrancea
Asezata intre muntii Vrancei si Buzaului, cu urmatoarele coordonate geografice, la Statia
Meteorologica Bisoca latitudine nordica 43 33' si longitudine estica 26 42'
Altitudine medie intravilan 850 m

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



Suprafata: 7267.52 ha , din care:
Istoric
Prima atestare documentara a zonei o avem din perioada anilor 1522-1523 , cand domnitorul
Radu de la Afumati da in stapanire o suprafata importanta lui Neagu cu Fratii sai si cu fiii sai
(Documente privind Istoria Romaniei, Veacul XVI,B. Tara Romaneasca, volumul I - ed. Academiei
R.P.R ), localitatea fiind mentionata sub numele de Bisovca
A doua atestare apare in anul 1552 cand domnitorul Mircea al V-lea Ciobanul ii da stapanire in
zona lui Tatul comis si cu fii lui (Documente privind Istoria Romaniei, Veacul XVI,B. Tara
Romaneasca, volumul III - ed. Academiei R.P.R), in document aparand denumirea de
Biseoca.
In secolele XVI-XVII pe hotarul actual al Bisocii, existau proprietati boieresti. manastiresti,
precum si oameni liberi .
Din lipsa de documente, in primele doua secole ale existentei sale, nu se cunoaste precis care a
fost intinderea Bisocii, dar la sfarsitul sec. al XVIII-lea, in lucrarea generala a lui F.C. Bouer, Bisseika
(Bisoca) apartinea judetului Buzau, aparand ca un catun cu mentiunea ca era asezare parasita. De
asemenea, in harta de la 1700 a strabunicului lui Constantin Cantacuzino, pe actualul hotar nu apare
nici o asezare. Localitatea apare abia in harta austiaca a lui Spicht Olwist din anii 1790-1791, cu
denumirea de Biszonca, iar in harta ruseasca din 1835, Bisoca apare sub denumirea de Biseveca
impreuna cu doua sate alaturate. Abia in 1864, intr-o harta, cat si in Dictionarul geografic al
Romaniei de George Lahovari din 1898, apar 7 din cele 9 sate ale comunei.

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



Tot in dictionarul lui Lahovari, apare mentionata scoala ca fiind fondata in 1890, scoala de
baieti, cu un singur invatator .
Bisoca munte insemnat, pe hotarul intre Buzau si Rm. Sarat are 973 metri inaltime. Dintr-o
coasta a sa : Piatra-Catelei, este paraiasul Peceneaga al carui nume ne aminteste de vechii Pecenegi sau
Pacinati popor migrator din familia popoarelor turcice, cari a trecut in migratiune prin estul si sud-
estul Europei, probabil ca tribul Pecenegilor-Bisini sa fi lasat numele muntelui Bisoca, cand au trecut
pe aici in tara Oltului G.I. Lahovari
Traditii
Ceea ce i-a impresionat pe vizitatorii de seama ai comunei a fost nu doar frumusetea portului
popular, a chipurilor sau a indeletnicirilor locuitorilor, ci si graiul curat romanesc, doinele, baladele,
basmele, legendele, strigaturile, obiceiuri ce s-au pastrat, transmise oral din generatie in generatie, pe
care oamenii mai in varsta le spun si astazi, pe unele cu placere, pe altele cu un fior de teama pentru
vremurile grele, de asuprire pe care le-au trait sau le-au aflat de la inaintasii lor.


Viata grea a bisocenilor din trecut este prezentata de Panait Istrati in istorisirea Muribundului
din Bisoca. Venind spre sat, scriitorul aude din gura unui cioban cantecul lui Gheorghilas care, in
varianta bisoceana, a plecat de aici cu ceata sa, plin de dor de razbunare, lasandu-se peste vai, pe firul
apelor spre a pedepsi multi raufacatori.

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



Referindu-se la traditii si folclor, tot Gh. Andrei concluzioneaza in cartea sa : Zona
folcloristica Bisoca este conservatoare; cu greu patrund innoirile aici. Se ajunge si acum cu greu in
mijlocul bisocenilor, chiar daca soseaua incinge crestele subcarpatine. Se ajunge greu si mai greu se
pleaca.
Nu-i usoara despartirea de paduri cu poieni de fragi, smaltuite cu toate florile, de casele
intunecoase . Potecile lungi prin paduri sunt fara sfarsit si doar cand ajungi pe culme mai zaresti o
poiana. Si atunci prin viata, in preajma unei stanci, fie zanele si ciobanul Bucur, fie calugarii izgoniti
de pe pamanturile lor. .
Autorul se refara aici la legenda lui Bucur ce circula in zona, si despre stanca imensa, de forma
unei mese ce se gaseste pe un platou muntos, la o altitudine de 1142 metri, si care se numeste "Masa
lui Bucur", si despre care se spune ca a slujit drept masa ciobanului Bucur, dupa unii, sau haiducului
Bucur, dupa altii, si ajutoarelor sale. In poiana Seninurilor, din apropiere, erau niste zane care i-au
harazit lui Bucur putere, dar si moarte din cauza unui fir de matase.
Folclorul bisocean a fost sustinut de rapsozi populari, dar astazi acestia au disparut, speram totusi
ca prin aceasta actiune o farama de folclor si traditie se va pastra si peste mult timp de acum inainte.
Asupra frumusetii locuitorilor din Bisoca s-a exprimat si inegalabilul pictor Nicolae Grigorescu
prin picturile sale : In pajiste, In varful muntilor Bisoca, Tarani calari si Taranca din Bisoca.
Despre aceasta ultima pictura acesta spunea catre un mare colectionar, Menelas Chircu, caruia i-a dat
tabloul : Ti-am retinut Bisoceanca. Este o inspiratie a dumitale. Este tot asa de frumoasa, naturala
cum am cunoscut-o eu si, mai mult dumneata. Am imortalizat prin asta costumul judetului dumitale si
un tip de munteanca.
Obiective turistice:
Manastirea Poiana Marului

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI




Manastirea Gavanu, secolul al XVII-lea
Rezervatia de pin negru Lacurile
Malurile cu sare din satele Plesi i Sarile
13 TRASEE PENTRU PRACTICAREA ESCALADEI, toate pe spituri, cu lungimi cuprinse
ntre 12 si 20 metri. Roca este gresie;
2 ZONE PENTRU PRACTICAREA BOULDERING-ULUI, grupari de bolovani: una in zona
lacului pe muchia care se ridica pe partea dreapta a acestuia, la aproximativ 10 minute de mers
(aproximativ 15 bolovani, spectaculosi, mai ales cel numit Creierul), cealalta grupare este in
zona falezelor, unde sunt si traseele de escalada;
Campusul Sf. Sava de la Buzau
Activitati specifice zonei
Cresterea animalelor, prelucrarea lemnului, valorificarea fructelor, turism montan
Activitati economice principale: agricultura, silvicultura, oierit, taiat, rindelui si prelucrare lemn
Evenimente locale:
Festivalul "Pe plaiuri Bisocene" - se desfasoara in prima duminica inainte de 15 august
Festivalul "Cant si joc pe plai strabun" - are loc in fiecare an in preajma zilei de 1 Iunie, sau in prima
duminica dupa aceasta data.


GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



Comuna Buda-jud. Buzau
Asezarea gografica
Comuna Buda se numr printre cele peste 2.700 de comune ale spaiului geografic romnesc
i 81 ale judeului Buzu.
Comuna Buda este situat n zona de curbur a Subcarpailor, pe cursul mijlociu al rului
Rmnicu Srat, la contactul dintre Subcarpaii Buzului i cei ai Vrancei, pe artera rutier Rmnicu
Srat Vintileasa, la distan de circa 20 de km de oraul Rmnicu Srat i 51 de km de oraul Buzu.
Comuna are o suprafa de 44,06 km
2
, nvecinndu-se cu judeul Vrancea prin cele doua
comune Chiojdeni i Dumitreti n partea de nord, cu comuna Podgoria n partea de est, comunele
Topliceni i Pardoi n partea de sud i cu comuna Valea Salciei n partea de vest.
n acest spaiu geografic se intersecteaz paralela de 45
0
30

latitudine nordic, cu meridianul


26
0
54

longitudine estic.
ntre aceste limite, teritoriul la care ne referim are forma unui triunghi echilateral, a crui baz
se afl pe hotarul cu judeul Vrancea, iar vrful pe limita de contact dintre comunele Buda, Topliceni
i Pardoi.
Teritoriul comunei este ncadrat la nord-est de Piemontul Cpnei (591 m), iar spre sud-vest
dealurile Budei (626 m), fiind drenat de la nord ctre sud de rul Rmnicu Srat, a crui albie se
deschide larg n spaiul cercetat.
n aceast arie geografic s-au creat i dezvoltat vetrele celor nou sate ale comunei Buda:
Muceti Dnuleti, Alexandru Odobescu, Toropoleti, Dnuleti, Pietroiu, Valea Larg, Spidele,
Fundu Budei, iar n partea central, satul Buda, devenit reedin administrativ a comunei.
Poziia i localizarea geografic a satelor care formeaz aceast regiune sunt influenate n
mare msur de prezena vii Rmnicului Srat, de artera principal de circulaie dintre comunele
Dumitreti i municipiul Rmnicu Srat.

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



De-a lungul acestei vi se desfoar satele componente , aliniate de o parte i de alta a
drumului judeean Rmnicu Srat Vintileasa sau aezate pe versanii dealurilor ori pe malurile rului.
Astfel, ncepnd din nord ctre sud, n lungul drumului judeean se aliniaz localitile Muceti
Dnuleti, Alexandru Odobescu, Buda, Toropoleti, Pietroiu, iar pe versantul estic al dealului
Dnuleti se afl satul cu aceli nume, pe versantul estic al dealului urcanul se afl satul Spidele i pe
valea prului Spidele se desfoar satul Valea Larg. Satul Fundu-Budei se afl pe versantul nordic
al dealului Costomiru. Cile principale de acces ctre localitate sunt E 85 i DJ 203 H.
Relief
Teritoriul comunei Buda are n fundament platformele valahe, peste care se desfoar o stiv
groasp sedimentar, mezozoic. La suprafa apar formaiunile romanianului i cele cuaternare.
Romanianul apare sub forma unor straturi groase de argil nisipoase i nisipuri. Pleistocenul inferior
are o alctuire variat: nisipuri, pietriuri, bolovniuri n alternan cu argile i argile nisipoase.
Pleistocenului mediu i aparin depozitele fluviale ale teraselor medii alctuite din argile
nisipoase i nisipuri grosiere, iar n pleistocenul superior au fost incadrate depozitele teraselor
inferioare, aparinnd rului Rmnicu Srat. Acestui interval i aparine i acumularea unei mari
cantiti de materii fine care alctuiete depozite leossoide cu grosimi de 5 10 m.Dealurile Budei i
Cpnei sunt constituire din pietri de Cndeti.
Din punct de vedere structural, regiunea constituie un monoclin, pe flancul vestic mai nclinat
i cu ridicri de pn la 30 40
0
spre est. Cutremurele de pmnt se fac simite aici, dat fiind
apropierea de zona Vrancei.
Ca o prim caracteristic a dealurilor Budei trebuie menionat puternica nclinare a straturilor
pe direcia NE SV i frecvena alunecrilor de teren, care au o amploare deosebit n special n zona
dintre prul Lupoaia, de pe teritoriul satului Alexandru Odobescu i prul Valea Rea.
Povrniul culmilor sunt intens disecate de toreni i ravene (Spidele, Buda etc). Astfe,
povrniul sud vestic este scobit de numeroase pornituri de teren ce ajung pn n albia rului
Rmnicu Srat. n general, altitudinile dealurilor Budei sunt n partea de nord de circa 500 m, iar spre
sud cresc n nlime pn la 637 m, n vrful Piatra Alb.

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



n zonele centrale se disting urmtoarele trepte de relief:
a) lunca rului Rmnicu Srat, bine individualizat, cu o lime de aproximativ 300 m, alctuit
din depozite aluvionare, din pietriuri i nisipuri, folosite pe plan local n construcii i pietruirea
drumurilor. Toat lunca este afectat de mariile viituri din timpul verii sau de apele crescute primvara
i toamna. n cursul luncii apar grinduri de nisip, conuri de dejecie formate de toreni, aflueni ai
rului, mici depresiuni ocupate de bli i mlatini, trepte joase care constituie terasele aluvionare de
lunc cu altitudini de 0,50 1 m. Ultima teras reprezint treapta care nu este inundat dect la viituri
foarte mari. Geneza luncii este strns legat de aciunea de eroziune lateral a rului, care prin
meandrare i lrgete valea. Din punct de vedere hidrologic, lunca are un loc deosebit de important n
regularizarea apelor n timpulrevrsrilor i viiturilor. n aceast faz de scurgere, albia minor este
depit, iar apele ocup ntreaga suprafa a luncii.
b) terasele rului Rmnicu Srat au fost deschise de H. Grumzescu n 1973. Bine pstrate n
zona Buda, ele au lungimi ce ating 1,2 km i limi maxime de 800 m. Cu toate c n cea mai mare
parte elementele de relief ale teraselor sunt mai puin conservate, totui la toate obsevm depozitul
aluvionr grosier. De exemplu, pe terasa de 15 m de la Buda pietriurile sunt n strat gros de 2 m i
acoperite de nisipuri prfoase dispuse n benzi de culori diferite, ce arat ritmul depunerii materialului
adus de pe versani sau terasele superioare. Terasa de la Toropoleti are roca de 15 m i este alctuit
de un depozit alctuit din 2,5 m de pietriuri medii i fin rulate, peste care urmeaz depozite de pant,
material nisipo-argilo-prfos, glbui cu pete rocate i albicioase.
c) frunile teraselor sunt abrupte, pe ele desfurndu-se rpe de desprindere de mari
dimensiuni, la baza crora se afl materialele deplasate. Aa se prezint frunile podurilor teraselor
mijlocii i inferioare de la Muceti-Dnuleti, Alexandru Odobescu i Buda.
d) versanii dealurilor Budei i Cpnei sunt alctuii din versani cu pante de la mijlociu la
mare, de form convex, dintre care amintim: dealul Dnuleti, Fierului, Buda, Piscul Nicovenilor
etc. Toate acestea au fost fragmentate transversal de o reea hidrografic tnr.

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



e) piemonturile Dnuleti i Buda reprezint culmi periferice ale piemontuirlor nalte de peste
500 de m, constituite din pietriuri de Cndeti i care fac parte din culmile piemonturilor Cndeti i
Funduri.
Din cauza compoziiei petrografice a pantelor, a lipsei unei vegetaii forestiere i a ndelungatei
folosine a terenului, n zona cercetat se dezvolt intens procesele de versant, alunecri de teren,
iroiri, torenialitate, care au un rol deosebit n instabilitatea terenului.
Din analiza cauzelor care produc alunecrile de teren reiese c prezena rocilor plastice (argila),
a pantelor cu un grad ridicat de nclinare i lipsa unei vegetaii forestiere bogate sunt cele mai
importante. Majoritatea alunecrilor sunt adnci i au lrgimi apreciabile. Umezirea argilei este
principalul motiv al alunecrilor, de aceea n anii ploioi se declaneaz numeroase pornituri.
Prbuirile de teren fac parte din categoria deplasrilor brute a maselor de teren pe pante foarte
nclinate. Apariia unor fisuri verticale sunt cauzate de fenomenul de ngh dezghe sau din cauza
secetelor. Aceste fenomene sunt frecvente n punctele cu terase, mai ales pe teritoriul satelor Buda,
Valea Larg, Alexandru Odobescu, Muceti Dnuleti. Majoritatea prbuirilor se declaneaz din
cauza separrii bazei versanilor de ctre reeaua hidrografic sau a cutremurelor de pmnt, care
slbesc rezistena terenului.
n zona comunei, microformele de relief rezultate prin aciunea direct a plantelor i a
animalelor nu se impun n peisaj dect la suprafee limitate. Atrag atenia n primul rnd muuroaiele
de crtie i terasele zoogene, care se ntlnesc pe fnee i puni. n drum spre sursele de ap sau
pune, animalele care se deplaseaz n turm preseaz pmntul cu copitele lor, formndu-se
adevrate poteci, care cu timpul iau forma unor anuri sau ogae. Crtiele i sap galeriile sub
pmnt i fac muuroaie care permit altor ageni s acioneze i s modeleze scoara terestr.
Omul, al crui habitat s-a extins continuu, a acionat i continu s acioneze asupra mediului
geografic din orizontul local, direct sau indirect, geernd dou sensuri: unul negativ, distructiv i altul
constructiv.
Astfel, s-au redus suprafeele acopate cu pduri, aprnd pajitile, care au fost punate intens,
instalndu-se imediat eroziunea solului. Unele puni sau fnee au fost transformate prin deselenire

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



n suprafee agricole, care n condiii de pant sunt afectate de iroaie. Abia n ultimile decenii au fost
amenajate unele terenuri devenite neproductive.
S-au executat plantaii forestiere care au reuit s reduc din intensitate proceselor de
degradare. Dar, cu toate eforturile fcute dup revoluie, se remarc i aspecte negative, cum ar fi
tierea multor copaci din zona de protecie.
Clima
Pentru caracterizarea climei s-au folosit date de la Staiunea Meteorologic Buzu. Comuna
are un pronunat climat temperat continental. Temperatura medie anual este de 8 10
0
C. Verile
sunt clduroase, cu temperaturi ce depesc 30
0
C, iar iernile cnd mai blnde, cnd mai aspre,
nregistrnsu-se temperaturi i de - 20
0
C.
n ultima perioad s-au constat fenomene de secet i de trecere direct de la iarn la var i de
la var la iarn, aproape disprnd cele dou anotimpuri, primvara i toamna.
Reteaua hihrografica
Teritoriul comunei Buda se ncadreaz n bazinul hidrografic al rului Rmnicu Srat,
cuprinznd sectorul mijlociu al acestuia. Rul are o mineralizare de 700 - 800 mg NaCl / l care se
datoreaz aportului de sare de la izvoarele acestuia i de pe parcurs. Mai exist praie ca Valea Rea,
Ctu, Valea Larg, Budei, precum i alte priae fr nume ce se alimenteaz din izvoarele de la
poalele nlimilor din jur.
Izvoarele sunt cunoscute sub numele de ciuciure. Mai bogate n ap sunt dou: Ciuciurul
Pietroienilor i Ciuciurul Titilarilor. Apa captat n evi este dus n nite jgheaburi pentru adparea
animalelor. Sunt i fntni unele cptuite cu bolovani de piatr, altele cu ghizduri de stejar, iar altele,
iar altele cu tuburi de ciment. Apa este bun de but, n general, dar sunt i fntni cu ap dur,
predominnd calcarul.
n jurul satelor se gsesc i lacuri, care i au originea n apa ploilor i a zpezilor, unele dintre
ele secnd n timpul verii, altele fiind acoperite de vegetaia specific.

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



Cu vreo 300 de ani n urm, n partea de nord-vest a satului era un lac vestit numit Lacul
Pocarilor, foarte adnc. Legenda spune c un turc stabilit pe aici voind sa plece n ara lui, i-a
ncrcat tot calabalcul ntr-un car la care a njugat doi bivoli i ajungnd n dreptul locului i cum era
cldur mare, bivolii au luat-o la fug cu tot cu car spre lac. Lacul fiind adnc turcul s-a necat cu
familia i averea sa. De atunci, acest loc s-a numit Lacul turcului. Astzi acest lac nu mai exist, a
rmas doar locul unde satenii spun c dac s-ar spa , s-ar gsi comoara turcului. Cu 150 200 de ani
n urm era pomenit n documente Lacul Mucetilor, unde oamenii pescuiau caracud sau Lacul cu
Raci, astzi transformat mai mult ntr-o mlatin.
Solul
Forajele efectuate n teren au identificat o coloan litologic pentru centrul localitii Buda.
Tipul de sol ntlnit este cel vegetal, argil profoas cu intercalaii de praf sau nisipuri n baz,
pietriuri sau marne. Pe platourile mai nalte predomin prafurile sensibile la umezire. Nivelul apei
este foarte variabil. Eroziunea torenilor i a rului Rm. Srat declaneaz n zon fenomene de
alunecare ce afecteaz DJ 203 H Rm. Srat Buda, precum i terenurile agricole situate n pant.
Flora si fauna
Teritoriul comunei Buda aparine sectorului forestier de alternativ cu pdure de fag, stejar i
amestec la care se adaug i alte foioase, ca ulmul, frasinul, precum i arbuti: corn, mce, pducel,
alun, porumbar, ctin.
Suprafaa total a pdurilor este de 2.300 ha. Se constat o reducere a suprafeei ocupate cu
pdure din cauza tierilor din ultimii ani. O suprafa nsemnat o ocup pajitile i fneele cu o serie
de plante specifice lor.
Regnul animal aparine zonei de vegetaie ntlnite. Se observ coborrea faunei de la munte i
ntreptrunderea cu fauna de step i silvostep, mamiferele fiind reprezentate de: mistre, lupi, vulpi,
bursuci, uri, cprioare, dihori, iepuri, cerbi etc.

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



n acest biotop duc via numeroase psri, insecte, reptile, mai ales arpele de cas, vipera
comun, dar se ntlnesc i broate estoase, chiar i scorpioni. Apele rurilor sunt populate cu mrean,
clean, zgri etc.
n vederea conservrii vegetaiei naturale i a speciilor de animale se impune un punat
raional, reducerea suprafeelor defriate i un vnat i pescuit raionale.
Toponimicul zonei este relativ interesant. Pdurile au denumiri vechi, care se menin i astzi.
Pdurea boiereasc, Bluca, Poiana Munteanului, Lacul Popii, Dealul Viei Rele, Rpele
Budei, Piscul Mei, Scrioara, sunt denumiri care scot n eviden caracteristicile zonei.
Resurse
Putem considera Buda un loc druit cu de toate: bogia cmpului, mierea viilor i poamele
livezilor.
Suprafaa arabil este de 2.316 ha. Livezile, punile, fneele, viile i pdurile sunt locuri
binecuvntate. Printre toate cele multe bgii ale Budei troneaz pruna cea brumrie, ca s nu mai
vorbim de uica cu care se ncepe orice mas cu adevrat romneasc.
Repere istorice
Printre dealurile cnd molcome, cnd abrupte, drumul erpuiete capricios urcnd i cobornd,
o vegetaie bogat, pduri i livezi mbrac aceste locuri. Despre data cnd la poalele acestor dealuri,
unde este n prezent comuna, dar mai ales satul de reedin, unde i-au nfiripat primele bordeie
oamenii venii i statornicii aici, nu se poate ti cu siguran.
S-au perpetuat zvonuri, legende care limpezesc n lips de hrisoave originea i vrsta
aproximativ a aezrilor. n urma informaiilor primite n anul 1996 de la Cristea Florin, arheolog al
Muzeului Municipal Rmnicu Srat, care a descoperit ntmpltor nite fragmente de ceramic i dup
cercetarea lor prin metodele comparative i topologice, fr posibilitatea de datare absolut, se poate
constata c aici, pe platoul Budei, ar fi existat o aezaredin epoca bronzului.

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



Studiind harta descoperirilor arheologice a zonelor nvecinate, putem deduce c teritoriul
comunei a fost locuit nc din preistorie. n sprijinul acestei afirmaii venim cu mai multe argumente.
Urmele unei aezri preistorice, aparinnd paleoliticului superior au fost dovedite n zonele
apropiate comunei Buda, n inutul Vrancea. n comunele nvecinate, n punctele Pleeti i Coatcu, s-
au descoperit o serie de materiale (vrfuri de sgei, vase, rnie, idoli zoomorfi) aparinnd
neoliticului, respectiv culturii arheologice Gumelnia i epocii bronzului, cultura Monteoru.
n satul Topliceni, aflat n sudul comunei, s-a descoperit o aezare datnd din a doua vrst a
fierului, zona fiind locuit de triburi de geto-daci. Am artat aceste descoperiri arheologice pentru a se
vedea c nu ar fi existat nici un motiv ca aceast zon, aparinnd comunei Buda, s nu fi fost locuit,
urmnd ca pe viitor eventualele cercetri arheologice s concretizeze aceste afirmaii.
Configuraia geografic, bogia solului, prezena cursurilor de ap, a izvoarelor, adpostul
dealurilor acoperite din belug cu pduri, terasele nalte ale rului au fost suficiente condiii pentru ca
zona comunei s fi fost locuit din timpuri preistorice, ca i cele din jur, unde s-au fcut cercetri.
Toponimicul zonei ar fi deasemeni un argument plauzibil. Dealul Fierului, n prezent acoperit cu
pduri i puni, ar fi plin de semnificaii strvechi.
Prin anul 1938 un cunoscut geolog al acelor vremuri, T.P. Ghiulescu, organiznd o expediie
pe Valea Rmnicului, gsete eantioane de fier, gropi i surpturi n malurile dealurilor, dovedind
amenajarea arhaic a unor cuptoare de redus minereul. Dealul Fierului ar perpetua astfel nu numai
numele latin al metalului, dar poate oferi i dovada, c aici, acum dou mii de ani, era prelucrat fierul,
iar dealul era mpnzit cu vetre de redus minereul.
Din informaiile culese de la locuitori, aezarea ar fi jucat un rol important n viaa economic a
rii Romneti, n legturile permanente dintre polupaia de la Dunre la Carpai.
Fiind aezat ntr-o zon de contact, dintre ara Romneasc i Moldova i relativ aproape de
Transilvania, teritoriul comunei a fost strbtut de un drum al srii, legnd Dealul Srii, Munii
Vrancei cu pescriile de la Dunre, de un drum al oilor folosit de pstorii transhumani n coborrea
turmelor de la munte n Cmpia Dunrii i de un drum al builor, folosit de cei ce confecionau
butoaie i alte vase de lemn necesare podgorenilor.

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



Astzi mai sunt ceteni din zonele bogate n sare care mai vin prin comun cu cruele sa
comercializeze acest produs, dar sunt din ce n ce mai puini, deoarece a fost interzis comercializarea
srii neiodate.
Data nfiinrii comunei nu se poate ti cu exactitate, ea fiind plasat undeva nainte de anul
1864. Schimbri din punct de vedere administrativ s-au fcut relativ des, avndu-se n vedere starea
economic, deprtarea dintre sate, nlesnirile de comunicaie, terenul accidentat.
Pn n 1903, Buda a fost o reedin de plas (subprefectur), subprefeci fiind Constantin
Dumitroiu i Bnic Zisu. De la aceast dat reedina de plas s-a mutat ntr-o comun mai mare,
Dumitreti. Iniia comuna era format din satele: Buda, Valea Larg, Muceti, Gura Fgetului. Ultimul
s-a desprins n nul 1921 i a fost alipit altei comune.
La civa ani n urma unei noi organizri administrativ-teritoriale, satul Muceti se va alipi
comunei Pleeti, dar pentru scurt timp, pentru c la data de 16 noiembrie 1931 satul se realipete
comunei Buda. La acea dat Buda avea 16 sate. Dintre satele comunei Buda, primul menionat
documentar este satul Muceti Dnuleti la data de 9 iulie 1519 cnd n scaunul domnesc se afla
Neagoe Basarab (1512 - 1521).
Un alt document menioneaz zona comunei Buda, cu deosebire un sat component, Dnuleti,
numit i Poiana Muntinului, hrisov datat la 11 iulie 1568 de pe vremea lui Ioan Alexandru Voievod,
document n care se arat semnele hotarelor unei moii vechi de pe vremea lui Vlad Vod (Vlad
epe, probabil 1456 - 1462). Satele Dnuleti i Muceti i datoreaz numele de la stpnii lor Stan
Mucea i Dan (Dnileti), familii de boiernai.
O parte a satului Muceti, locuit mai trziu de ranii clcai, i va schimba numele n anul
1934 n Alexandru Odobescu, dat cnd apare i comuna cu acelai nume. Aceast schimbare de
denumire se datoreaz scriitorului Alexandru Odobescu, ce deseori trecea pe aceste locuri spre
Dumitreti, mergnd n vizit la prietenul su Alexandru Zamfirescu. n ceea ce privete satul de
reedin Buda aezat pe platou, apare mai trziu, dup mproprietrirea din vremea lui Alexandru
Ioan Cuza (august 1864).

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



Fosta vatr a satului Buda, Buda Veche (astzi Fundul Budei) s-a format ca un refugiu izolat de
lume al celor urmrii de autoriti pentru neplata drilor, care erau foarte mari la acea vreme sau a
celor fugii din cauza lurii de oaste cu arcanul. Astfel, pe aceste locuri s-au stabilit oameni venii i de
pe alte meleaguri.
Analiznd toate variantele s-a putut stabili ca satul de reedin Buda, a crui denumire nu s-a
gsit n documentele medievale s-a format mai trziu, pe la mijlocul secolului al XIX-lea, pe baza
locuitorilor din Fundul Budei i din ctunele nvecinate.
n documentele mai recente, emise de primrie n anii 1930 1940, se ncearc a se explica
numele satului cu ajutorul expresiei a se budi adic a se ascunde. Btrnii spuneau c oamenii care
s-au pripit pe aceste meleaguri au venit de peste muni i li se spuneau daci. Prin manifestrile sale
spirituale budacul este urmaul demn al vechilor ciobani care coborau din munte cu turmele la vale.
ndrgostit de via i integrat sufletete n nsi fiina naturii nconjurtoare , dezvluie un suflet
sensibil i ales. ncrustrile de pe bta ciobneasc, sculpturile de pe uile caselor, custurile iilor
demonstreaz cu prisosin afirmaia de mai sus.
Comuna Valea Salciei-jud Buzau
Date geografice
Valea Salciei este situat n partea de nord vest a judeului Buzu la limita cu Judeul Vrancea.
Suprafata comunei este de 32,3 kmp respectiv 3230 ha teren, reprezinta 0,0052% din suprafata
Judetului Buzau, iar ca populatie 939 locuitori reprezentand 0,0018 % din populaia Judeului
Buzau. Valea Salciei reprezinta 99,00% spaiu rural din teritoriu i 95% din populaia care lucreaz
n agricultur.
Comuna Valea Salciei este o zon predominat agricol, situat n zona montan cu un relief
predominat de dealuri subcarpatice i depresiuni, face parte din comunele montane ale judeului
Buzu, fiind aezata n partea de nord-est a judeului avand ca vecini comunele: Chiojdeni i Jitia,
judeul Vrancea, Bisoca, Sruleti, Margriteti, Pardoi i Buda, judeul Buzu. Comuna are n
componen trei sate: Modreni - reedinta comunei, Valea Salciei i Valea Salciei-Ctun.



GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI





Mediul natural
Teritoriul comunei Valea Salciei prezinta peste 90 % dealuri submontane,iar 9% reprezint
depresiune i 1% lunca raului Cilnu. Dealurile au crestele paralele fiind desprite de depresiuni
adanci brzdate de albia raurilor ce le traverseaza .
Clima
Clima este temperat continental de tranzictie cu tendinte de secet,precipitaii medii anuale sunt de
500 l/mp/an.
n comuna Valea Salciei situatia solurilor afectate de diferite forme de degradare se prezinta
19,41 % din suprafata teritoriului este afectata de eroziune puternica si foarte puternica;
- cca. 52,00. ha terenuri sunt afectate de eroziune si procese de degradare asociate;
- 15 % din totalul terenurilor arabile, livezi si vii ;
- 85 % din totalul pajistilor.
Schimbri climatice
In ceea ce priveste relatia dintre modificarile climatice si inundatii, s-a observat ca inundatiile
variaza ca frecventa, localizare si intensitate ca urmare a variatiilor sezoniere si regionale, a altor
fenomene meteorologice si a mai multor modificari climatice pe termen lung. De asemenea,
activitatea umana joaca un rol important. Despaduririle din zon accelereaza deversarea, prin
urmare cresterea posibilitatilor de inundare.
Modificarea conditiilor climatice regionale si locale va influenta ecosistemele, asezarile umane
si infrastructura. Modificarile preconizate de temperatura si precipitatii pot duce la modificarea
perioadelor de vegetatie si la deplasarea liniilor de demarcatie dintre paduri si pajisti.
Flora si fauna
Pajistile semi-naturale si speciile salbatice caracteristice acestora sunt interdependente cu


GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



practicile agricole traditionale, caracterul extensiv al acestora influentnd mentinerea unei stari
favorabile de conservare. Aceasta presupune continuarea practicilor traditionale de pasunat si cosit,
precum si evitarea folosirii produselor agro-chimice (ngrasaminte fertilizatori, pesticide etc.). Daca
pajistile semi-naturale nu sunt administrate ntr-un mod adecvat (de exemplu abandonarea
terenurilor si supra-pasunat), diversitatea biologica specifica acestor habitate va cunoaste o
deteriorare rapida n favoarea speciilor invadatoare de arbusti si a altor specii adaptate la aceste
conditii induse antropic. Trebuie notat totusi ca multe rase locale (Turcana, Tigaia,.) au un sistem
de reproductie n comunitatea locala (izolare reproductiva pe o anumita arie, fara registru
genealogic si controlul oficial al productiei selectia fiind facuta dupa preferinta proprietarilor si sub
actiunea mediului natural). Ca rezultat aceste rase au o structura insulara, cu multe varietati- rase
emergente nenregistrate, putin studiate si insuficient protejate.
Zona include toate speciile de plante care apar si cresc spontan, inclusiv speciile care se
multiplica artificial, caracteristice diferitelor regiuni bio-geografice. Fauna local include majoritate
speciilor de animale salbatice, de cerbi, capriori, ursi bruni, lupi, rsi mistreti,pisici salbatice,aceste
specii fiind un simbol al vietii salbatice si al habitatelor naturale, care pot fi folosite pentru a
repopula alte zone din Europa care au cunoscut un regres al acestor specii.

Cai de acces

Principalele legturi rutiere cu comunele nvecinate i reedina de jude sunt: DJ 220 ce face
legtura ntre localitatea noastra i localitile Buda n partea de nord-este i Sruleti n partea de sud-
vest.
Date Demografice
In perioada 1990 2000 numrul locuitorilor a suferit o scadere abrupt datorit imbrnirii
populaiei i a migraiei din perioada anterioar a familiilor tinere ctre orae.Dup anul 2000 migraia
s-a stopat, s-au ntemeiat familii noi care au rmas n localitate construidu-se locuinte noi, ceea ce a
dus la o cretere uoar a natalitaii, echilibrndu-se diferenta dintre numrul cazurilor de deces i
numrul de nateri. Crearea de condiii (ap, acces la internet, televiziune locala i prin satelit,
telefonie, locuri de munc) duc la stabilitatea populaiei n zon.

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



Educatie
Cu privire la sistemul educational, n perioada 1999-2006, se nregistreaza o tendinta de crestere a
numarului persoanelor cu studii superioare, si de diminuare a celor cu nivel scazut de instruire,. n
aceeasi perioada, ponderea persoanelor cu studii medii s-a meninut la un nivel constant,neexistand
copii care nu frecventeaz cel puin 10 clase.
Forta de munca.
Ponderea persoanelor ocupate n agricultura, desi n scadere, continua sa ramna foarte ridicata
ducnd la practicarea pe scara larga a agriculturii de subzistenta. Se remarca nsa si o tendinta de
mbunatatire a structurii ocupationale: ponderea numarului de persoane ocupate n sectorul industrial,
administrativ, nvtmnt, activiti economice este n cretere prin apariia unor noi activiti la
nivelul comunei.
Rata de ocupare a populatiei n vrsta de peste 15 ani si peste nregistreaza o crestere semnificativa
n 2006 fata de anii precedenti avnd ca principala cauza ceearea de noi locuri de munc atit la agenti
economici ct i prin programul de reducerea a ratei omajului.
Rata de ocupare a populatiei se situeaza pe o panta ascendenta avnd la baza doua cauze:
- cresterea numarului locurilor de munca n alte domenii decat agricultura;
- creterea veniturilor populaiei datorit plecrii la munca in strinatate;
Cultura
O componenta importanta a vietii satului este cea culturala, domeniu care poate contribui n
mod specific la cresterea gradului de atractivitate a satului pentru populatia tnara. Mijloacele prin
care se induce cultura n mediul rural sunt: caminele culturale,bibliotecile, radioul, televiziunea.
Caminul cultural situat in satul Modreni se prezinta bine ca infrastructura dar atesta un declin
n ultimii ani al activitilor culturale desfurate n cadrul acestuia desfasurnd doar activitati
nespecifice.

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



Situatia bibliotecilor se ncadreaza n tendintele generale de deteriorare a vietii culturale la
sate,lipsa fondurilor pentru renoirea fondului de carte cat si pentru achizitionarea de aparatura audio-
video a dus la aceast situatie mpreun cu lipsa unui cadru calificat in domeniu.Datorit folosirii
televiziunii cinematograful nu a mai prezentaT un interes din partea membrilor comunitatii fiind
inlocuit cu televizorul.
Infrastructura de nvatamnt
Numarul institutiilor de nvatamnt din localitate a nregistrat o evolutie descendenta n
perioada 1999-2004, astfel inct datorit micorrii numrului de copii au fost desfiintate dou scoli
din satele componente,concentrandu-se toi elevii la scoala de centru unde s-au creat condiii cu
fonduri atat de la bugetul local cat si din programe cu finantare extern.
Numrul total de elevi este de 96 din care 22 precolari,30 invtmnt primar i 44 invmnt
gimnazial.
Comparativ cu anii scolari anteriori s-a constat o alternan al numrului de elevi fiind ani colari care
au prezentat o cretere a numrului cit i ani care au prezentat o scdere. Din totalul elevilor la clasele
terminale s-a observat o scdere a celor care frecventeaza un nivel superior,cei care absolvesc un liceu
de obicei urmeaza si cursuri universitare. Aceasta este determinat nu atat de lispa de pregatire cat de
lipsa posibilitatilor financiare.
Economie
Zona este preponderent agricol astfel incat peste 90% din teren are destinatie agricol si
forestier, produsele fiind prelucrate in centre specializate(prelucrarea laptelui) sau n gospodrii fiind
specifice cresterea animalelor, pomicultura, prelucrarea lemnului, fructe de padure.
Comuna Valea Salciei a fost i este o comun preponderant agricol cu o bun pia de defacere
pn n anul 1998 existnd la nivelul comunei posibiliti de achiziionare i prelucrare a fructelor cu
un deficit n desfacerea produselor autohtone pana in 2000 continuadu-se pana n prezent cu
posibiliti de prelucrare local a produselor lactate.

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



Din anul 1992 prin reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor forestiere a cunoscut
un nivel ascedent prelucrarea lemnului ceea ce a dus la o cretere a veniturilor populatiei.
Cu toate ca zona prezint un mare potenial de vanatoare acesta nu este valorificat de ctre
proprietarii de drept, fiind expluatat de catre asociaiile judetene de vanatoare. Doar asocierea
proprietarilor de pduri ar putea duce pe viitor la valorificarea cestui potenial.
Fondul funciar
Suprafata totala a fondului funciar al comunei este de 3299 mii ha.
Situatia exploatatiilor agricole n localitate
Situatia actuala a agriculturii locale se caracterizeaza prin multiple probleme de ordin economico-
social, printr-o farmitare excesiva a terenului (n peste 1400 de parcele), precum si prin existenta a
numeroase gospodarii neviabile din punct de vedere economic.
Modificarile structurale care au avut loc n agricultura local n ultimii 15 ani, au avut ca efect trecerea
n proprietatea privata a peste 2% din terenurile agricole si formarea de exploatatii mici si mijlocii;
lipsa de viabilitate economica a multora dintre acestea evidentiaza faptul ca procesul de reforma este
departe de a se fi ncheiat .
Suprafata agricola, ca si suprafata arabila utilizata reprezinta n medie circa 100% din cea
existenta la nivel local.
Principalele domenii ale agriculturii
Sectorul zootehnic reprezint ponderea activitii desfurate la nivel local. mbtranirea populaiei
i preul sczut al produselor a dus la o scdere a efectivelor i a unui surplus de nutre nevalorificat.
Lipsa forei de munc a dus la achiziionarea de utilaje agricole prin programele de susinere
ale agriculturii ceea ce va duce la o valorificare mai buna a resurselor locale. Principalele categorii de
animale existente la nivel local fac parte din categoria bovinelor urmate de porcine, ovie, caprine i
psri.
Stupritul reprezint o activitate redus, numrul de famiilii de albine fiind nesemnificativ.
Pentru productia de lapte, redresarea a nceput nca din anul 2000 prin nfiintarea unui centru

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



de colectare i prelucare a laptelui la nivel local .
Productia de lna a scazut continuu ca urmare a dezinteresului pe care l-a manifestat industria
de prelucrare n utilizare a materiei prime autohtone .
Datorit lipsei pieii de desfacere pentru carne de bovin i porcin aceasta reprezint o lips de
interes din partea locuitorilor culiminand cu inchiderea pietelor de animale ce a dus la o scadere a
pretului acestora .
Datorit folosirii ngmntului natural i a distantei mari de orice zona industrustrial care sa
duc la poluarea culturilor, zona poate fi considerat o zon ecologic cu un potential ridicat n
desfacerea produselor de acest tip n viitor.
1.3. Populatie demografie
In tabelul de mai jos se vor completa datele absolute si relative (%) ale principalilor indicatori
pentru a scoate in evidenta unele aspecte privind evolutia populatiei din teritoriul GAL Valea
Ramnicului.
Populatie
An de
referinta
2002
2009
Soldul
migrarii
Soldul
natural
Sub 20
ani
2009
Peste
60 ani
2009
Popu-
latia
activa
Somaj
Total 35304 34187 -775 -342 8695 9048 15817 850
%
100 100
2,19 0,968
25,43 26,46 44,8 2,41

Lista indicatorilor demografici pe localitatile GAL Valea Ramnicului:
Popu
latie

Localitate
An de
referinta
2002
2009
Soldul
migrarii
Soldul
natural
Sub 20
ani
2009
Peste 60
ani
2009
Populatia
activa
Somaj

Andreiasu
de Jos
2008 1959 -28 -21 352 587 1138 60
Brosteni 2132 2267 +110 +25 782 680 898 89
Chiojdeni 2439 2493 +19 +35 843 731 826 68

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



Dumitresti 5278 4962 -232 -84 1113 1442 2063 39
Gura Calitei 3117 2921 -106 -90 621 819 1533 33
Jitia 1718 1636 -34 -48 351 463 689 94
Mera 3914 4004 0 +90 1321 926 1536 61

Poiana
Cristei
2778 2693 -15 -70 673 769 1820 12
Reghiu 2657 2467 -195 +5 493 690 1473 39
Vintileasca 2150 2076 -67 -7 526 623 1328 22
Bisoca 2962 2807 -95 -60 799 731 1076 265
Buda 3281 3090 -106 -85 674 940 1207 61

Valea
Salciei
870 812 -26 -32 147 332 230 7
Total 35304 34187 -775 -342 8695 9733 15817 850
% 100 100 2,19 0,968 25,43 26,46 44,80 2,41
Sursa: INSSE- Directia Judeteana de Statistica Vrancea, Directia Judeteana de Statistica Buzau
Comentariu privind capitolul populatie-demografie:
In cadrul Teritoriului Leader G.A.L. Valea Ramnicului o caracteristica specifica privind
populatia este faptul ca numarul locuitorilor pe total GAL a scazut in anul 2009 fata de anul de
referinta 2002 cu 1117 persoane, scaderea fiind de 3,163 %, datorita sporului natural negativ, cat si
migratiei locuitorilor din zonele rurale in strainatate.
De remarcat ca 3 comune: Brosteni, Chiojdeni si Mera au cunoscut o crestere a populatiei,
celelalte au avut o evolutie negativa a sporului natural. Acest lucru se datoreaza componentei etnice
rrome importante (mai ales in satul Luncile).
Evolutia acestor comunitati este influentata puternic de traditiile localitatilor, dreptul de
proprietate asupra terenurilor inca din timpuri indepartate (mosneni), acest teritoriu fiind tinut de
granita intre Muntenia si Moldova si nu in ultimul rand de credinta crestin-ortodoxa a locuitorilor.

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



Cat priveste repartizarea populatiei pe grupe de varsta, populatia de peste 20 de ani, reprezinta
74,57 % din totalul populatiei, iar cea de sub 20 de ani 25,43 %. Rata medie a somajului in teritoriu in
era de 2,41 % din totalul fortei de munca active( 44,8% ). Se observa pe global o tendinta de
imbatrinire a populatiei din mediul rural aferent GAL Valea Ramnicului, precum si un fenomen de
migratie catre tari din spatiul Uniunii Europene.
In ceea ce priveste comunitatile prezente in teritoriu, prezentam mai jos situatia sintetica.
Populatia stabila, dupa etnie, la recensamantul populatiei si locuintelor din anul 2002:
Localitate Total Romani Rromi Alta etnie
Andreiasu de Jos 2008 2007 1
Brosteni 2132 2131 1
Chiojdeni 2439 2439
Dumitresti 5278 5262 10 6
Gura Calitei 3117 3117
Jitia 1718 1718
Mera 3914 3913 1
Poiana Cristei 2778 2778
Reghiu 2657 2656 1
Vintileasca 2150 2147 3
Bisoca 2962 2962
Buda 3281 3169 111 1
Valea Salciei 870 864 6
Total 35304 35163 121 20

Populatia stabila, dupa religie, la recensamantul populatiei si locuintelor din anul 2002:



GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



Localitate Total Ortodoxa Romano
catolica
Reformata Penticostala Baptista Adventista Alte
religii
Andreiasu
de Jos
2008 2005 3
Brosteni 2132 2132
Chiojdeni 2439 2435 2 3
Dumitresti 5278 5223 2 1 48 4
Gura Calitei 3117 3108 1 8
Jitia 1718 1718
Mera 3914 3895 3 4 10 2
Poiana
Cristei
2778 2775 1 2
Reghiu 2657 2657
Vintileasca 2150 2147 2 1
Bisoca 2962 2962
Buda 3281 3256 1 24
Valea
Salciei
870 855 15
Total 35304 35167 4 10 9 10 98 6

1.4. Patrimoniul de mediu
Prezentarea aspectelor privind patrimoniul natural (relief, geologie, biodiversitate, rauri sau
lacuri, arii naturale protejate etc.)
Detalii sintetice privind principalele elemente prezentate in cadrul patrimoniului de mediu
(suprafata, altitudine, relatii stabilite intre acestea, potentialul acestora pentru economia comunitatii
locale, avand in vedere specificul siturilor Natura 2000 si rezervatii, aspectele ce pot conduce la o
identitate locala, potentialul turistic, produsele care provin din aceste situri (neafectate de fertilizanti

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



chimici sau pesticide), potentialul de promovare a agroturismului, posibilitatile de sustinere a
mediului, prin diferite forme de compensatii atribuite fermierilor sau administratorilor, asupra
habitatelor naturale etc.).
Suprafata Teritoriul Grupul de Actiune Locala Valea Ramnicului are o suprafata de 877 km.
Relieful - Teritoriul Grupul de Actiune Locala Valea Ramnicului este reprezentat de munte,
respectiv Carpatii de Curbura , zona colinara Subcarpatii Vrancei si depresiunea Vrancei.
Geologie- Din punct de vedere geologic, teritoriul apartine platformei Moesice, alcatuita din doua
etaje structurale: unul inferior ce corespunde fundamentului cristalin si unul superior ce corespunde
cuverturii sedimentare. Sisturile cristaline, impreuna cu o parte din invelisul lor sedimentar sunt
strapunse de roci eruptive in cea mai mare parte acide (porfire) si de roci bazice. Fundamentul de
sisturi cristaline este de varsta mai veche decat Ordovicianul, probabil Precambrian. Cuvertura
sedimentara din Platforma Moesica incepe cu Silurianul si se termina cu Cuaternarul. Prin lacune cu
caracter regional, sedimentele s-au separat in mai multe cicluri de sedimente dupa erele geologice in
care s-au depus de la Ordovician - Carbonifer pana la Cuaternar. Partea bazala a Cuaternarului este
reprezentata de pietrisuri, nisipuri si lentile argiloase, rezultat al depunerii materialului transportat de
vastele conuri de dejectie din zona carpatica de curbura. Peste acestea este suprapus relieful
caracteristic depozitelor fostelor albii respectiv pietrisuri si nisipuri cu grosimi cuprinse intre 3 si 7 m
in zona de campie. Dupa migrarea albiilor, aceste sedimente au fost acoperite de depozite loessoide de
natura deluviala-proluviala cu grosimi cuprinse intre 2 si 8 m.
Retea hidrografica - Reteaua hidrografica a teritoriului este formata din:
1) Subbazinul Ramnicu Sarat
2) Subbazinul Raului Ramna
3) Subbazinul Raului Milcov

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



Flora - Vegetatia lemnoasa este formata din fag, ca specie dominanta, precum si din alte specii de
foioase, carpenul, paltinul de munte, jugastrul, frasinul, ulmul, mesteacan etc. In stratul arbustiv
intalnim: lemnul raios, alunul, cornul, sangerul, murul.
Fauna - Fondul cinegetic este reprezentat de: lupi, ursi, rasi, iepuri, caprioare, vulpi, porci mistreti. Iar
dintre rozatoare: viezure, harciog, popandau, veverite.
Pasarile sunt reprezentate de : mierla gulerata, forfecuta, alunarul, pitigoiul de munte, pantarusul,
ciocanitoarea cu trei degete, ierunca, pitigoiul motat, pitigoi de bradet, huhurezul mare.
Pasarile rapitoare sunt reprezentate de urmatoarele specii protejate prin legislatie nationala si
internationala: acvila tipatoare mica, sorecarul comun, vinderelul rosu si cel de seara, uliul pasarar,
toate aceste specii folosind acest spatiu deschis ca teritoriu de hranire.

Relatiile din cadrul teritoriului
Structurarea teritoriului si a comunitatilor pe vaile apelor: Valea Ramnicului si Valea Ramnei
de la est la vest, precum si Valea Milcovului are o influenta deosebita asupra dezvoltarii socio-
economice a localitatilor din toate punctele de vedere. O dezvoltare mai puternica au avut localitatile
din depresiunea Vrancea. Influenta in dezvoltarea economica a comunitatilor mai are si pozitionarea
acestora fata de centrele urbane, unele dintre acestea avand o dezvoltare socio-economica rapida
Dumitresti.
Prezentarea zonelor existente sau propuse pentru reteaua Natura 2000 si rezervatii:
Lista SCI-urilor din cadrul Retelei Natura 2000, aflate pe Teritoriul GAL Valea Ramnicului, in
conformitate cu Ordinul nr.1964/13.12.2007, HG 1284/2007, HG 715/2011 privind instituirea
regimului de arie protejata si a ariilor de protectie special avifaunistica a siturilor de importanta
comunitara, ca parte integranta a Retelei Ecologice Europene Natura 2000 in Romania :
ROSCI 0009 Bisoca , J udetul Buzau, Comuna Bisoca (14%)
ROSCI 0026 Cenaru , J udetul Vrancea, Comuna Andreiasu de J os(4%)
ROSCI 0127 Muntioru Ursoaia , J udetul Buzau, Comuna Bisoca (2%)
ROSCI 0204 Poiana Muntioru , J udetul Vrancea, Comuna Vintileasca(1 %), Andreiasu de J os(1%)
ROSCI 0216 Reghiu Scrutar , J udetul Vrancea, Comuna Reghiu (2%)


GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



ROSPA0075 Magura Odobesti , J udetul Vrancea, Comuna Mera (41%), comuna Reghiu(4%)
ROSPA0141 Subcarpatii Vrancei , J udetul Vrancea, Comuna Brosteni (27%), comuna Chiojdeni
(30%), comuna Dumitresti(25%), comuna Gura Calitei (34%), J itia (27%), comuna Mera (22%),
comuna Poiana Cristei (72%) ; judetul Buzau : comuna Bisoca (7%),comuna Buda (71%), comuna
Valea Salciei (38%).
Rezervatia naturala Focul Viu de la Andreiasu, judetul Vrancea, comuna Andreiasu de J os
Prezentarea zonelor existente in reteaua Natura 2000:
Nr.
crt
Numele
zonei
Suprafata
(ha)
Caracteristici principale (clasificarea directivelor privind
Habitatele, Pasari, Habitate si Pasari)
1


Bisoca 1.160 ha Codul sitului: ROSCI0009, coordonatele sitului fiind 4532'
lat N 2640' long E, altitudine minima 566 m, altitudine
maxima 992 m, regiune biogeografica alpina, continentala.
Tipuri de habitate:fanete montane
Specii de mamifere mentionate in anexa II a Directivei
Consiliului 92/43/CEE: canis lupus
Specii de amfibieni si reptile mentionate in m anexa II a
Directivei Consiliului 92/43/CEE: bombina variegata
Specii de nevertebrate mentionate in anexa II a Directivei
Consiliului 92/43/CEE: euphydryas aurinia
Specii de plante mentionate in anexa II a Directivei
Consiliului 92/43/CEE: echium russicum, adenophora
lilifolia, campanula serrata
Alte specii importante de flora si fauna: rana ridibunda,
anthus irivalis, cuculus conorus, salamandra salamandra,
caprimulus europaeus, jynx torquilla, etc
Padurea este proprietatea Primariei Bisoca si se afla in
administrarea Ocolului Silvic Vintila Voda, fanetele sunt in
proprietatea localnicilor din comunele Bisoca si Manzalesti.

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



2. Cenaru 418 ha Codul sitului: ROSCI0026, coordonatele sitului fiind 4541'
lat N 2646' long E, altitudine minima 507 m, altitudine
maxima 967 m, regiune biogeografica continentala.
Tipuri de habitate: paduri de fag de tip Luzulo-Fagetum si
Asperulo-Fagetum
Specii de mamifere conform anexei II a Directivei Consiliului
92/43/CEE: canis lupus, ursus arctos, lynx lynx
Specii de amfibieni si reptile conform anexei II a Directivei
Consiliului 92/43/CEE: bombina variegata
Specii de nevertebrate conform anexei II a Directivei
Consiliului 92/43/CEE: lucanus cervus, rosalia alpina
Specii de plante conform anexei II a Directivei Consiliului
92/43/CEE: cypripedium calceolus
Alte specii importante de flora si fauna: rana dalmatina , rana
temporaria, aquila pomarina,rana ridibunda, salamandra
salamandra, dendrocopos ayriacus, jynx torquilla, etc
Aria protejata este atribuita in custodie Directiei Silvice
Focsani, care realizeaza managementul, conform
Amenajamentului silvic.
3. Muntioru
Ursoaia
156 ha Codul sitului: ROSCI0127, coordonatele sitului fiind 4535'
lat N 2640' long E, altitudine minima 653 m, altitudine
maxima 1211 m, regiune biogeografica alpina.
Tipuri de habitate: paduri de fag de tip Luzulo-Fagetum si
paduri acidofile de Picea abies din regiunea montana
(Vaccinio-Piceetea)
Specii de mamifere conform anexei II a Directivei Consiliului
92/43/CEE: canis lupus, ursus arctos, lynx lynx
Specii de amfibieni si reptile conform anexei II a Directivei
Consiliului 92/43/CEE: bombina variegata

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



Specii de nevertebrate conform anexei II a Directivei
Consiliului 92/43/CEE: rosalia alpina, cerambyx cerdo
Specii de plante conform anexei II a Directivei Consiliului
92/43/CEE: cypripedium calceolus
Alte specii importante de flora si fauna: accipiter gentilis ,
aegithalos caudatus, antus trivialis, accipiter nisusapus apus,
etc
Aria protejata Muntioru Ursoaia este o rezervatie de tip
complex, inclusiv avifaunistic, din categoria IV IUCN.
Intrega suprafata a sitului se afla in proprietatea Regiei
Nationale a Padurilor-Romsilva.
4. Poiana
Muntioru
24 ha Codul sitului: ROSCI0204, coordonatele sitului fiind 4539'
lat N 2641' long E, altitudine minima 1210 m, altitudine
maxima 1314 m, regiune biogeografica alpina.
Tipuri de habitate: fanete montane
Specii de mamifere conform anexei II a Directivei Consiliului
92/43/CEE: canis lupus, ursus arctos, lynx lynx
Alte specii importante de flora si fauna: accipiter gentilis ,
aegithalos caudatus, athene noctua, buteo buteo, etc
Aria protejata de interes conservativ deosebit, situl se
suprapune peste o faneata impadurita bogata in specii de
orhidee. Numeroasele specii de orhidee, precum si densitatea
ridicata a ungulatelor si carnivorelor mari, care tranziteaza
acest areal sau il folosesc drept spatiu principal de hranire,
constituie elemente cheie ale echilibrului ecosistemelor pe
care le cuprinde. Aria protejata este administrata de Consiliul
Local al Comunei Vintileasca

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



5. Reghiu
Scrutar
115 ha Codul sitului: ROSCI0216, coordonatele sitului fiind 4547'
lat N 2651' long E, altitudine minima 299 m, altitudine
maxima 528 m, regiune biogeografica continentala
Tipuri de habitate: paduri dacice de stejar si carpen, versanti
stancosi cu vegetatie chasmoftica pe roci silicoase, paduri de
fag de tip Asperulo-Fagetum
Specii de mamifere conform anexei II a Directivei Consiliului
92/43/CEE: canis lupus, ursus arctos
Alte specii importante de flora si fauna: salamandra
salamandra, dendrocopos syriacus, dryocopus matius, lanus
minor, dendrocopos syriacus, lanius colurio, etc
Integral, suprafata sitului este in proprietatea RNP-Directia
Silvica Focsani.
6. Magura
Odobesti
12.753 ha Codul sitului: ROSPA0075, coordonatele sitului fiind 4549'
lat N 2656' long E, altitudine minima 161 m, altitudine
maxima 478 m, regiune biogeografica continentala;
Specii de pasari conform anexei I a Directivei Consiliului
79/409/CEE: pernis apivorus, hieraaetus pennatus, bonasa
bonasia, etc
Caracteristici generale ale sitului: pasuni, paduri de foioase,
alte terenuri artificiale (localitati, mine...)
Calitate si importanta: Zona se afla intre vaile raurilor Putna
si Milcov si este caracterizata de paduri intinse de foioase , cu
putine pajisti si impact antropic redus. In paduri se gasesc
efective importante de ciocanitoare de stejar, ghionoaie sura,
huhurez mare, etc. Efectivele pasarilor rapitoare sunt mai
reduse din cauza suprafetelor reduse de terenuri de vanatoare.

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



7. Subcarpatii
Vrancei
35.823 ha Codul sitului: ROSPA0141, coordonatele sitului fiind 4536'
lat N 2656' long E, altitudine minima 116 m, altitudine
maxima 930 m, regiune biogeografica continentala;
Specii de pasari mentionate in anexa I a Directivei
Consiliului 2009/147/EC: hieraaetus pennatus, circaetus
galinicus, pernis apivorus, alcedo atthis, etc
Specii de pasari cu migratie regulata nementionate in anexei
I a Directivei Consiliului 2009/147/EC: buteo buteo, buteo
lagopus, accipiter nisus, accipiter gentilus, etc
Caracteristici generale ale sitului: pajisti naturale, stepe,
pasuni, alte terenuri arabile, paduri de foioase, vii si livezi,
alte terenuri artificiale (localitati, mine...)
Calitate si importanta: regiuni de deal cu culturi agricole si
pajisti unde deranjul antropic este putin semnificativ. Situl
adaposteste populatii importante de Hieraaetus pennatus,
pernis apivorus, dendrocopos medius, etc.
Situl cuprinde bazinul mijlociu al raului Ramnicu Sarat si
reprezinta o zona de contact a ultimilor prelungiri
subcarpatice cu zona dealurilor joase. Exista versanti cu
platouri in partea inferioara a culmilor si lunci in apropierea
cursurilor de apa. Formele de proprietate sunt diverse, de la
proprietate publica de stat pentru albiile raurilor, paduri
administrate de ocoale silvice, proprietate publica a unitatilor
administrative (islazuri, cranguri), proprietate privata
apartinand unitatilor administrative, proprietate privata
aprtinand persoanelor juridice, proprietate privata apartinand
persoanelor fizice (paduri si terenuri agricole in majoritate
suprafete cu vita de vie)

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



8. Focul Viu
de la
Andreiasu
12 ha Rezervatie naturala
Coordonate:45 45' lat N si 2649' long. E
Cmpul de focuri vii de la Andreiau de Jos a dobndit statut
de rezervaie geologic n 1973. Rezervaia se ntinde pe 12
hectare, iar cmpul de focuri vii are 400 de metri ptrai, cu
un debit al emanaiilor de metan de 50 de tone pe an. La
intersecia dintre falia Cain - Bisoca i falia transversal
Andreiau, flcrile ating, de regul, ntre 10 i 50 de
centimetri nlime, iar n preajma unui cutremur de pmnt,
acestea ajung i la doi metri.
Este situata pe versantul drept al Milcovului, in dreptul
localitatii Andreiasu de Jos, ocupand un sector al versantului
nordic al Culmii Titila, afectat pe o arie extinsa de alunecari
de teren active.

Teritoriul GAL Valea Ramnicului cuprinde zone defavorizate si cu pajisti de inalta valoare, dupa cum
urmeaza:
Comunele Andreiasu de Jos - cod SIRUTA 175126, Chiojdeni - cod SIRUTA 175509, Jitia -
cod SIRUTA 176551, Mera- cod SIRUTA 176686, Poiana Cristei-cod SIRUTA 177263,
Reghiu cod SIRUTA 177469 si Vintileasca, cod SIRUTA 176475 din judetul Vrancea si
cumunele Bisoca cod SIRUTA 45245 si Valea Salciei cod SIRUTA 50068 din judetul
Buzau, fac parte din Lista UAT Zona Montana Defavoritata;
Comunele Dumitresti, cod SIRUTA 175983 si Gura Calitei, cod SIRUTA 176338 din judetul
Vrancea si comuna Buda cod SIRUTA 45673 din judetul Buzau, fac parte din Lista UAT
Zona Defavorizata de conditii naturale specifice;
Comunele Andreiasu de Jos, Chiojdeni, Dumitresti, Gura Calitei, Jitia, Mera, Poiana Cristei,
Reghiu si Vintileasca din judetul Vrancea si comunele Bisoca, Buda si Valea Salciei din
judetul Buzau, fac parte din Zona HNV (anexa nr.5 Zone HNV Desemnarea zonelor
eligibile in cadrul masurii 214 Plati de agro mediu la Ghidul solicitantului)

Comentarii privind patrimoniul de mediu :

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



Planificarea actiunilor privind patrimoniul de mediu la nivel local trebuie sa fie complementara
planurilor de dezvoltare regionala, judeteana si nationala. Relatia stabilita pe baza unei asfel de
abordari poate fi exprimata prin urmatoarele elemente:
Planurile de Dezvoltare stabilesc prioritatile de dezvoltare ale teritoriului;
Aceste masuri de dezvoltare impun luarea in considerare a problemelor de mediu si, mai ales
reducerea impactului de mediu a proiectelor de dezvoltare locala;
Masurile continute in Planurile de Dezvoltare Locala vor genera presiuni asupra mediului.
Planul local de actiune privind patrimoniul de mediu cuprinde masurile necesare pentru
minimizarea impactului planurilor de dezvoltare asupra mediului. Planul local de actiune pentru mediu
este armonizat cu planurile si programele din alte sectoare orizontale si stabileste o relatie verticala
intre planificarea regionala, pe de o parte si cea nationala si locala, pe de alta parte. Prioritatile si
obiectivele planului trebuie sa fie armonizate cu prioritatile si obiectivele nationale si cu planurile si
programele la nivel national si local, fiind introduse in Strategia de Dezvoltare a Teritoriului
LEADER.
Asa cum se poate observa din descrierea patrimoniului de mediu, teritoriul GAL Valea
Ramnicului include arii naturale protejate, monumente ale naturii, monumente istorice, unele dintre ele
unice in Europa sau in lume, biserici foarte vechi, care au jucat un rol important in istoria Romaniei,
toate acestea contribuind la cresterea potentialului endogen al comunitatilor locale. Daca continuam cu
peisajul natural, flora si fauna, lacurile de origine diversa si fondul cinegetic bogat, putem spune ca
acest teritoriu poate avea o dezvoltare socio-economica de mare viitor.
In teritoriul GAL Valea Ramnicului, datorit poziiei n teritoriu i bogiei de resurse
turistice, exist variate oportuniti pentru dezvoltare turistic i implicit economic, prin
investiii n infrastructura general i specific. Direciile prioritare ale strategiei la nivelul GAL
se vor axa n principal pe dezvoltarea i relansarea urmtoarelor forme de turism:
turism montan i sporturi de iarn
turism balnear
turism tiinific n ariile protejate
turism cultural,

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



turism ecumenic

Concentrate n cteva areale turistice de mare valoare :
zona montan Bisoca
zona montan Jitia Vintileasca
staiunea balneoclimatic Vizantea Mnstireasc
Fiecare dintre aceste zone pot constitui obiectul unui proiect de amenajare i dezvoltare
turistic sustinuta de urmatoarele atuuri:
implicaii sociale mult mai ample, prin:
- crearea un numr apreciabil de locuri de munc pentru populaia activ,
comparativ cu celelalte proiecte
-dezvoltarea unor activiti conexe care valorific multiplele resurse locale,
amplificnd posibilitile de stimulare a meteugurilor si micii industrii
-beneficii socio-economice pentru toi locuitorii zone, corelate cu creterea nivelului de
trai,
-stoparea migraiei ctre mediile urbane a tinerilor si oferirea unei alternative
atractive pentru a rmne n zon.
-deschiderea zonei prin amenajarea i modernizarea drumurilor de acces, n
prezent aceasta fiind destul de izolat, ceea ce are impact negativ mai ales pentru tnra
generaie;
efecte pozitive asupra mediului prin dezvoltarea unei activiti turistice controlate
i prin sporirea msurilor de protecie asupra ntregii zone, dar i a ariilor protejate
existente (colectarea mecanizat a deeurilor, crearea de structuri administrative cu rol
de supraveghere i protecie);
disponibilitatea autoritilor locale i a populaiei pentru dezvoltarea activitilor
economice i n primul rnd a celor turistice;

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



efecte economice pe termen lung -dezvoltarea turistic a zonei poate atrage dup sine
stimularea altor domenii conexe care contribuie n ansamblu la dezvoltare regional;
viabilitate financiar i economico-social : nivelul indicatorilor din analiza efectuat
reflect impactul benefic al proiectului propus asupra zonei, beneficiile sociale fiind mai mari
dect costurile implicate. Chiar i rezultatele scenariului cu ipoteze pesimiste, indic o
rentabilitate a proiectului pozitiv;
complexitate relativ redus n stadiul de proiectare, construcie i exploatare
obiectivele de investiii propuse fiind frecvent ntlnite n activitatea economic;
competitivitate crescut din punct de vedere al costurilor.
alte avantaje:
- existena unui patrimoniu turistic natural de o valoare excepional, nepus
n valoare prin amenajri i structuri turistice specifice
- pstrarea nealterat a unui patrimoniu etnografic arhaic, cu valoare de unicat, ce
poate atrage un numr mare de turiti,
- existena unor structuri de cazare i utiliti n zon, care necesit doar
modernizri, racordri la reelele de utiliti
- condiii de clim favorabile practicrii turismului hibernal - grosimea
stratului de zpad i durata meninerii lui,
- existena unui mediu curat, sntos, nepoluat cu noxe industriale, propice
refacerii dup stres a organismului i repunerii n form
- poziia arealului turistic, cu acces la artere rutiere i feroviare europene.
Fiecare dintre obiectivele de investiii propuse sunt susinute de o serie de argumente precum:
modernizarea drumului de acces - este obligatorie pentru a permite accesul spre
obiectivele i punctele turistice i pentru a spori fluxurile turistice n zona;
amenajarea unor puncte de informare turistic de la Andreiasu,
Vintileasca, n vederea atragerii de turiti n aceast zon.
Promovarea i ncurajarea obinerii de produselor tradiionale i omologarea lor ca i
marc.

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI




Elaborarea si implementarea unei strategii integrate locale, coordonata de actorii locali din
teritoriu si stabilirea unui plan de actiune in conformitate cu normele de mediu, va duce la
promovarea,conservarea si valorificarea patrimoniului de mediu din teritoriu.
1.5 Patrimoniul arhitectural si cultural

I storic Straveche vatra de cultura si civilizatie, teritoriul a pastrat peste vreme numeroase marturii
care atesta existenta si continuitatea de locuire a populatiei pe aceste meleaguri inca din cele mai vechi
timpuri. Configuratia geografica, bogatia subsolului si abundenta cursurilor de apa au determinat omul
primitiv, inca din neolitic, sa-si intemeieze asezari pe terasele inalte ale raurilor sau in pesteri.
Cercetarile arheologice au dat la iveala urme ale prezentei umane inca din neolitic, neoliticul fiind
ilustrat printr-o diversitate de obiecte ce probeaza existenta unei intense si bogate vieti materiale si
spirituale.
Izvoare istorice arata participarea localnicilor la rascoala din 1907, cand in Jitia a fost impuscat
Gheorghe Precup, locuitor din satul Magura. Alti doi tarani au fost impuscati la Dumitresti. Desi au
trait atat de izolati, producandu-si cele necesare traiului in gospodarie, au participat la toate marile
evenimente ale tarii, dandu-si tributul lor de jertfa in 1877 1916 1944.
Cu sute de ani in urma, pe platoul din Vintileasca au avut loc lupte intre hoardele tatare si
bastinasii acestor locuri, condusi de Voievodul Vintila Voda. In urma acestor acte de eroism, teritoriul
a fost donat Manastirii Poiana Marului , astfel ca, pana in anul 1864, aceasta mosie, cu denumirea de
Vintileasca, a fost exploatata de catre calugarii si staretul schitului, folosindu-se la lucratul pamantului
de argati si chiar de robi.
In anul 1864, cand Domnitorul Alexandru Ioan Cuza a trecut la secularizarea mosiilor
manastiresti, a improprietarit taranii argati si pe cei fara pamant care si-au construit case pe vechea
mosie, intemeind astfel satul Vintileasca.
Este de remrcat, de asemenea, participarea locuitorilor zonei la Primul Razboi Mondial.
Cunoscuta in istorie ca Batalia de Craciun, aceasta a insemnat un preambul la marile batalii de la
Marasesti, Marasti si Oituz. Dupa cucerirea acestei linii de catre nemti, armatele romane si ruse s-au
retras prin Dumitresti spre Focsani, in urma lor, inaintand rapid nemtii. Retragerea trupelor ruse a fost

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



insotita de numerose faradelegi si jafuri la Dumitresti. Printre acestea s-a numarat si bombardarea
fabricii de cherestea de undeva din dealul Galoiestilor, astfel punandu-se capat unei perioade de
dezvoltare economica a Vaii Ramnicului.
In toamna anului 1916 Dumitrestiul a fost intesat cu trupe romane si rusesti. Retragerea din
fata nemtilor si stabilirea unei linii de aparare pe directia Racoviteni Furu a facut ca in luna
decembrie 1916 in aceasta zona sa se dea cea mai mare batalie din timpul retragerii.
Mentionarea edificiilor, a monumentelor remarcabile, a cunostintelor si competentelor
specifice teritoriului, a elementelor de identitate locala:
Monumentul Eroilor (1916-1918), cod LMI VN-II-m-B-06502- sat Jitia de Sus, comuna
Jitia, jud. Vrancea
In primul razboi mondial, la sfarsitul anului 1916 Valea Ramnicului a devenit arealul
miscarilor trupelor germane. In batalia de la Ramnicul-Sarat acestea inving deteminand retragerea
trupelor ruse si romane spre Focsani si lunca Siretului Inferior. Valea Ramnicului de Sus a trecut sub
ocupatie germana, iar localitatile si locuitorii din satele Jitia, Cerbu, Dealul Sarii au fost nevoiti sa
suporte consecintele acestei ocupatii.
Perioada ocupatiei germane a fost foarte grea pentru locuitorii Jitiei, mai ales ca trupele ruse
inainte de a se retrage, procedasera la executia unor prizonieri de razboi germani. Inainte de a se
retrage, o formatie militara rusa condusa de o femeie ofiter, ar fi executat un numar de soldati germani.
In Dealul Sarii este locul in care a functionat pe toata durata razboiului un punct de observatie militara.
Din insemnarile unui vechi localnic s-a aflat ca biserica din centrul satului (construita intre 1907-1912)
a avut de suferit, trupele germane transformand-o in adapost pentru cai.
In anul 1933, din initiativa Cultului Eroilor si a localnicilor, Primaria Jitia a hotarat strangerea
de fonduri si ridicarea unui monument in amintirea celor cazuti in primul razboi mondial. Proiectul si
executia monumentului s-a facut de catre arhitectul Colios; monumentul a fost amplasat in centrul
satului Jitia si a fost inaugurat la data de 1 iulie 1934, in prezenta veteranilor comunei si a
oficialitatilor din Plasa Ramnic.
Sunt inscriptionate pe monument numele a 36 de localnici; nu se stie cand si de catre cine, in
spatiul protejat al monumentului au fost aduse si depozitate cahle de ceramica, pietre de capatai la
mormintele unor soldati germani, descoperite de localnici pe dealurile ce inconjoara comuna. Astazi

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



monumentul este inconjurat de ele, transformand locul intr-un mic ansamblu memorial dedicat eroilor
de nationalitati diferite, morti in primul razboi mondial.

Schitul Muntioru
La o altitudine de 1.300 metri, pe un platou mirific, gasim Schitul Muntioru Schimbarea la
fata, care se afla in Poiana Muntioru. Aceasta se suprapune peste o faneata impadurita, bogata in
specii de orhidee. Vegetatia ierboasa abundenta si caracteristicile arboretului din vecinatate fac din
acest sit un areal intens frecventat de specii de ungulate si implicit de carnivore mari, aceasta arie
protejata facand parte din Reteaua Ecologica Locala pentru Protectia Carnivorelor Mari din Vrancea.
Pietrele fetei Vintileasca
Pe dealul cu acelasi nume zac ca dovada doua pietre uriase. Oamenii spun ca legenda ar fi
adevarata, altfel nu ar fi explicabila prezenta celor doua pietre. Batranii povestesc ca au auzit de la
stramosi legenda celo doua stanci. Batranii spun ca cei mai mici dintre uriasi, copiii, se intreceau
aruncand pietre de pe munte. Asa se face ca doi dintre copiii de uriasi au urcat pe muntele Piatra de
unde s-au luat la intrecere care arunca cel mai departe piatra. Mai intai a aruncat baiatul, apoi si fata.
Ea si-a strans toate fortele si a aruncat mai departe decat baiatul. Atunci, el, de suparare, a luat o sabie
si si-a taiat piatra in doua. Cica fata, ca sa nu ii taie si ei piatra, s-a ajezat in genunchi si a cuprins-o in
brate. Chiar si acum se mai vad urmele de la genunchii fetei pe piatra.
Comoara din saua dacilor de la Podul Trestiei
In padurile satului Podul Trestiei din comuna Jitia, este ascunsa din negura timpului comoara
dacilor. Locul este unul aparte, un sir intreg de stanci cu semne si scrisuri care mai de care mai stranii
si mai haotice, precum un cod stau marturie. vechime. O parte din pietre au fost daramate din cauza ca
au fost efectuate exploatari de lemn in zona. Gabriela Macovei cercetator stiintific doctor asociat la
Academia Romana, Filiala Iasi, trage un semnal de alarma: opriti masacrul de la comoara dacilor.
Biserica Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril,cod LMI (Lista Monumentelor Istorice):
VN-II-m-B-06502, - Chiojdeni, jud. Vrancea
A fost construita intre anii 1836-1839 cu cheltuiala lui Constantin Niculescu si a sotiei sale,
Marghioala. Biserica are forma de cruce cu o singura turla, construita in intregime din lemn in stilul
local romanesc si acoperita cu tabla zincata.

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



Pictura in ulei facuta direct pe peretii de scandura de brad, dateaza deodata cu biserica dar nu i
se cunoaste numele pictorului care a executat-o. Ulterior, dupa 1900 s-au mai adaugat pe pereti si alte
icoane pictate direct pe pereti purtand semnatura pictorului zugrav Nae Orasteanu. Catapeteasma din
lemn de tei si artistic lucrata si sculptata se impune prin executie si in special prin concept. Usile
diaconesti au fost inlocuite in anul 1900 fiind pictate tot de pictorul Nae Oraseanu. La intrarea in
biserica exista o inscriptie cu litere slavone foarte stearsa.
Troita jumatate crestina, jumatate pagana - la Chiojdeni
Un monument sacru, cu influente precrestine, despre care istoricii spun ca este descendent din
vechile "coloane ale cerului", perpetuate de pe vremea dacilor, cu bogate semnificatii mitologice.
Troita se afla la o raspintie in comuna Chiojdeni, langa o fantana, si nimeni nu ii stia trecutul pana
cand, in anul 2003, prof. dr. Ionel Oprisan, cercetator stiintific la Institutul de Istorie si Teorie Literara
"G. Calinescu" al Academiei Romane, a scris o carte bilingva dedicata vechilor troite romanesti,
monumentul din muntii Vrancei aparand chiar pe prima pagina a interesantei lucrari. Sculptata dintr-o
singura bucata de lemn de stejar, troita din Chiojdeni este mai veche de 100 de ani si a fost ridicata, cel
mai probabil, in locul unei alteia mult mai vechi. Cercetatorul spune ca monumentul provine dintr-un
vechi "stalp al cerului" sau Axis mundi, transmis din perioada precrestina, dar care in timp a fost
slefuit de crestinism".
Stalpul ritual de la Chiojdeni are sculptate mai multe figuri geometrice, dominant fiind un
triunghi care ar putea simboliza "ochiul lui Dumnezeu". Deasupra trunghiului cu varful in jos sunt
daltuite doua cruci, care pot fi interpretate, simbolistic vorbind, ca fiind triumful binelui asupra raului.
In ciuda faptului ca a fost vizibil atinsa de intemperiile naturii, cineva i-a pus o proptea de fier si un
acoperis, astfel incat batrina troita mai poate fi vazuta si astazi.
Troita Eroilor (1916-1919) cod LMI VNIV-m-B-06644- sat Poienita , com Dumitresti,
jud. Vrancea
Monumentul Eroilor 1877-1878- cod LMI VN-IV-mB-06621 - sat Dumitresti, com
Dumitresti, jud. Vracea
Manastirea Poiana Marului sec XVII cod LMI BZ-II-a-A-20156 sat Baltagari, com
Bisoca, jud. Buzau

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



A fost intemeiata in anul 1730. Prima biserica a fost construita din lemn, probabil in anul
1464, a ars, fiind refacuta in 1784. Este inzestrata cu obiecte de cult, broderii, vesminte, carti
bisericesti din sec. XVII.
Ansamblul fostei Mnstiri Mera - Cod LMI VN-II-a-A-06519- sat Mera, com. Mera,
jud. Vrancea












Ansamblul fostei Manastiri Mera, monument istoric Cod LMI VN-II-
a-A-06519 este considerat din punct de vedere istoric si arhitectural cel mai
valoros monument, ctitorie a familiei Cantemir in judetul Vrancea
Ansamblul fostei Manastiri Mera este format din:
-Zidul de incinta fortificata,cu guri de tragere si urme ale caii
(drumului ) de straja la ziduri. Incinta este strajuita la doua colturi de turnuri
in forma hexagonala, cu doua nivele si avind pe fatada vestica doua rinduri
de guri de tragere. In coltul de nord vest al zidului de incinta se afla un
turn cu sectiune patrata iar altul-cu sectiune rotunda este in coltul de sud-
vest al zidului.
-Turnul clopotnitei este amplasat pe latura vestica a zidului de
imprejmuire a incintei. Acesta este pe axa bisericii din incinta si intrarea se
face pe sub bolta clopotnitei, printr-o poarta masiva din lemn, initial cu
ghinturi din metal. Inaltimea portii este sub media staturii unui adult, aceasta
obligind pe cel care intra sa se aplece iar accesul in grup devenind aproape
imposibil (masura strategica, de aparare a intrarii). Accesul in turn se face
pe o scara din lemn in forma de ax de spirala.
Ansamblul mai cuprinde un al doilea turn, mai scund, amplasat pe zidul de
incinta in opozitie cu intrarea principala si pe axa bisericii. Este cea de a
doua cale de acces in manastire si care corespunde cu intrarea in cimitirul
vechi.
-Odaile staretiei sau Casa Domneasca se afla amplasate in partea
dreapta a intrarii in incinta. Sapaturile efectuate pentru investigatiile

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI








preliminare restaurarii, au relevat si fundatiile corpului de chilii.
- Biserica Sf. Imparatieste pozitionata in centrul incintei
.Constructia este impresionanta prin arhitectura si volumetrie. Accesul in
biserica se face pe trepte joase din piatra ce dau in pridvorul initial deschis
cu arcade sprijinite pe stilpi in forma octogonala.
Intrarea in biserica este marcata de un gol cu o masiva din ferecaturi
metalice, prinsa intr-un ancadrament de piatra cioplita.Acesta este format
dintr-o rama din piatra, in forma dreptunghiulara profilata cu o bagheta
rotunjita. Portalul de piatra din interiorul acestei rame este in arc de cerc la
partea superioara, cu baghete profilate terminate in partea inferioara de mici
portiuni evazate si o baza patrata cu motive florale.
Deasupra usii este amplasata pisania in doua limbi cu caractere cirilice
si grecesti.Deasupra Pisaniei se afla o firida dreptunghiulara care reprezinta
Buna Vestirepe un fundal cu caracter arhitectural. Infundata pina la
cutremurul din 1977, pictura descoperita in firida demonstreaza ca acesta a
fost hramul initial al bisericii Cantemirestilor.



Pronaosul este despartit de pridvor prin trei arce in acolada, sprijinite pe stilpi de zidarie octogonala
asezate pe cite un soclu in forma de prisma. Pronaosul este acoperit de doua calote sferice despartite
central de un arc de cerc.
Pe fatada vestica a pronaosului se afla pictata firida cu Sfintii Imparati. Doua ferestre inalte,
amplasate in lateralele pronaosului, lumineaza biserica.
Absida altarului, ridicata cu o treapta peste nivelul de calcare din biserica este acoperita cu o
semicalota sferica.Un pilastru cu rol de contrafort , include si fereastra din altar.
Alaturi de fragmentele picturilor votive ale ctitorilor amplasate pe peretele pronaosului,
ancadramentele sculptate in piatra de la si ferestre, catapeteasma si scaunul episcopal constituie cele
mai valoroase componentele artistice si piese din inventarul bisericii Sf. Imparati.

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



Biserica de lemn Nasterea Maicii Domnului, an 1777 - cod LMI BZ II-m-A-20156.01,
sat Baltagari, com. Bisoca, jud. Buzau
Biserica de lemn Duminica tuturor sfintilor, an 1812- cod LMI BZ II-m-A-20156.02,
sat Baltagari, com. Bisoca, jud. Buzau
Biserica de lemn Adormirea Maicii Domnului, an 1762- cod LMI BZ II-m-B-02392,
sat Danulesti, com. Buda, jud. Buzau

Creatii si mestesuguri populare :
Confectionare masti populare - Vintileasca
Incondeiere oua - Vintileasca, Dumitresti
Costume populare - Vintileasca, Dumitresti
Confectionare butoaie din lemn - Bicestii de Sus-Dumitresti, Jitia de Jos
Tesut covoare - sat Poienita, Dumitresti si Bisoca
Sculptura in lemn- Mera

Lista Monumentelor Istorice
Teritoriul Grupul de Actiune Locala Valea Ramnicului

Nr.
crt.
Cod LMI 2004 Denumire Localitate
1 VN-II-m-B-06502 Biserica
Sf. Arhangheli Mihail si Gavril
Sat Chiojdeni, com. Chiojdeni, jud
Vrancea

2 VN-IV-m-B-06621 Monumental Eroilor (1877-1878) Sat Dumitresti, com. Dumitresti, jud
Vrancea

3 VN-IV-m-B-06626 Monumentul Eroilor (1916-1918) Sat Jitia de Sus, com. Jitia, jud
Vrancea

4 VN-IV-m-B-06644 Troita Eroilor (1916-1919) Sat Poienita, com. Dumitresti, jud
Vrancea

5 VN- II-a-A-06519 Ansamblul fostei Manastiri Mera
sec. XVII
Sat Mera, com Mera, jud Vrancea

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



6 BZ-II-a-A-20156 Manastirea Poiana Marului sec
XVIII
Sat Baltagari, com Bisoca, jud. Buzau
7 BZ-II-a-A-20156.01 Biserica de lemnNasterea Maicii
Domnului an 1777
Sat Baltagari, com Bisoca, jud. Buzau
8 BZ-II-a-A-20156.02 Biserica de lemnDuminica
tuturor sfintilor an 1812
Sat Baltagari, com Bisoca, jud. Buzau
9 BZ-II-m-B-02392 Biserica de lemnAdormirea
Maicii Domnului an 1762
Sat Danulesti, com. Buda, jud. Buzau
Sursa: Directia Judeteana de Cultura Vrancea, Directia Judeteana de Cultura Buzau si Monitorul
Oficial al Romaniei

Comentarii privind patrimonial cultural si arhitectural :
In cadrul Teritoriului LEADER Grupul de Actiune Locala Valea Ramnicului, unitatile
administrativ teritoriale in colaborare cu Centrul Judetean pentru Conservarea si Promovarea
Culturii Traditionale Vrancea si Centrul Judetean pentru Conservarea si Promovarea Culturii
Traditionale Buzau desfasoara anual o serie de manifestari culturale si religioase in comunitatile
locale:
Zilele comunei Vintileasca Flori de Rusalii- sarbatoare folclrica-intilnire cu fii satului;
Sarbatoare folclorica Poiana Negari- Jitia - sarbatoare folclrica cu participarea
ansamblurilor si interpretilor din judet;
Ziua Dumitrestiului 20 iulie- sarbatoare folclrica;
Pobreajenul- festival folcloric in 6 august- Schimbarea la Fata.
Pe plaiuri bisocene festival folcloric la Bisoca in zona Lacuri
Rolul acestor activitati etno-culturale este de a pastra vii traditiile si obiceiurile locale, dar si
de a promova si valorifica potentialul endogen al zonei.
Potentialul de dezvoltare a turismului in zona GAL Valea Ramnicului este foarte mare, datorat,
in primul rand frumusetii naturii si salbaticiei acesteia. Lipsa cailor de acces are si aspecte pozitive,
cand vorbim de pastrarea nealterata a patrimoniului natural.

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



Imbinarea judicioasa a actiunii constiente a omului de dezvoltarea a eco-turismului,
agroturismului cu actiunea de pastrare nealterata a cadrului natural, poate conduce la dezvoltare
durabila a zonei montane a GAL-ului.

2. ECONOMIA LOCALA

2.1 Repartizarea populatiei active
Repartizarea populatiei active (personalului salariat) in principalele domenii de activitate,
conform tabelului de mai jos, precum si structura pe sectoare economice (industrie, comert, servicii,
agricultura):

Populatia
activa
Sector
agricol
Sector
industrial si
de artizanat
Sector de
comert
Sector privind
serviciile
Total 15759 14341 157 79 1182
% 100 91 1,0 0,5 7,5
Sursa : Directia Judeteana de Statistica Vrancea ; Directia Judeteana de Statistica Buzau

Comentarii privind repartizarea populatiei active in cadrul teritoriului :
Populatia activa din cadrul Teritoriului GAL Valea Ramnicului, in anul 2009 era reprezentata
de 15.759 persoane. Influenta asupra fortei de munca la nivel de teritoriu mai au si caile de
comunicatie sau dezvoltarea socio-economica a comunitatilor. Principala activitate este agricultura,
respectiv cresterea animalelor pomicultura, exploatarea si prelucrarea lemnului, alaturi de comert si
servicii.
In ceea ce priveste compozitia etnica a populatiei teritoriului GAL Valea Ramnicului, aceasta
este: 99,6 % romani si 0,4% rromi si alte etnii. Spre deosebire de alte zone, in care populatia rroma
este chiar mai numeroasa, in zona exista o foarte acuta constientizare a situatiei acestei minoritati. Ca
urmare, se deruleaza proiecte cu finantare europeana destinate imbunatatirii situatiei membrilor acestei
comunitati. Cu toate acestea, gradul de saracie al populatiei de etnie rroma este de cca 75 %, iar a
saraciei grave de 52,2%, cu mult mai mare decit media generala. Capacitatea etniei rrome de a iesi din
aceasta situatie este ingreunata de accesul dificil pe piata muncii. Pentru a contribui la solutionarea

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



problemelor acestei minoritati, la nivelul grupului de actiune locala Valea Ramnicului se vor infiinta o
serie de asociatii care, prin proiectele proprii pe care le vor desfasurate vor ofera posibilitatea
reprezentantilor etniei sa actioneze in directia dezvoltarii comunitatii lor. De asemenea, administratia
publica locala, atit la nivelul judetului (Consiliu Judetean) cat si la nivel de comune (Primarii) si al
serviciilor publice deconcentrate (ex. Agentia de Sanatate Publica, Inspectoratul Scolar, sub
conducerea Prefecturii) colaboreaza cu aceste organizatii si dezvolta o serie de proiecte in parteneriat
menite sa ajute la rezolvarea problemei actelor de identitate a rromilor, a acccesului la servicii
medicale, etc.
Situatia intreprinderilor care isi desfasoara activitatea in momentul de fata in teritoriul GAL
Valea Ramnicului, conform datelor furnizate de Oficiul Registrului Comertului, este:

Total
intreprinderi
Micro-
intreprinderi cu
1-9 salariati
Intreprinderi
cu 10 - 49
salariati
Intreprinderi
cu 50 - 249
salariati
Intreprinderi cu
peste 250 salariati
Nr. 813 780 33 0 0
% 96 4 0 0

Reparizarea acestora pe localitati este urmatoarea:
Localitate Numar societati comerciale cu
raspundere limitata/pe actiuni
Numar PF Cooperative
agricole
Societati
cooperative
Andreiasu
de Jos
5 3
Brosteni 44 32
Chiojdeni 12 33
Dumitresti 72 192 1 1
Gura Calitei 20 11
Jitia 15 20
Mera 48 47
Poiana
Cristei
4 24
Reghiu 47 22

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



Vintileasca 8 22
Bisoca 21 22
Buda 34 27 1
Valea
Salciei
3 13
Sursa: Oficiul Registrului Comertului Vrancea, Oficiul Registrului Comertului Buzau
PF-semnifica persoane fizice autorizate-PFA, intreprinderi individuale II sau Intreprinderi familiale IF
Conform datelor oficiale comunicate de Oficiul Registrului Comertului, din totalul de 813 de
IMM-uri (societati comerciale si persoane fizice), 348 dintre acestea au ca domeniu principal de
activitate agricultura, reprezentind un procent de 42,88%. Exista un numar mare de fermieri care
actioneaza in nume propriu, fara a avea statut de societate comerciala sau persoana fizica autorizata,
intreprindere individuala sau familiala. Se constata totusi o crestere a numarului de persoane fizice
autorizate si intreprinderi individuale fata de anii trecuti deoarece datorita accesarii fondurilor
comunitare fermierii au fost obligati sa se autorizeze si sa-si fiscalizeze activitatea. Numarul de firme
cu obiect de activitate industria este de 94, reprezentind un procent de 11,56 %, in constructii activeaza
un numar de 44 firme- 5,41 %, in comert 216 firme, reprezentind 26,56% din totalul firmelor, in
transport 51 firme cu un procent de 6,27%, in turism 24, cu un procent de 2,95%, iar in servicii 37
firme cu un procent de 4,37%.

Principalii agenti economici din teritoriul GAL Valea Ramnicului

Localitatea Denumire
agent economic
Tip
(AF,PF,S
RL,II,SA)
Domenii de activitate Nr.
angajati
Dumitresti SC RAMCO FOREST SRL Prelucrarea lemnului 6
Dumitresti SC INTERLEV COM SRL Comert cu amanuntul 2
Dumitresti SC LEVINTER SRL Comert cu amanuntul 6
Dumitresti SC PANIGOLD SRL Panificatie 8
Dumitresti SC MINICOSTI SRL Comert cu amanuntul 2
Dumitresti SC DOGYY DOG SRL Comert cu amanuntul 2
Dumitresti SC AUR IMPEX SRL Comert cu amanuntul 1
Dumitresti SC DUMICRIS SRL Comert cu amanuntul 5
Dumitresti SC ALIPAT SRL Patiserie 3

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



Dumitresti SC FENDISTAR SRL Comert cu amanuntul 1
Dumitresti SC BAIATU SRL Comert cu produse petroliere 3
Dumitresti SC ADITA SRL Comert 1
Dumitresti CONSUM COOP SRL Comert cu amanuntul 4
Vintileasca PF BANU STANCIU PF Taierea lemnului si
comercializarea lui
Comercializare produse
2
Vintileasca PF BORCAIAS IONEL PF Taierea lemnului si
comercializarea lui
Comercializare produse
3
Vintileasca AF TUTUI TANASE AF Taierea lemnului 2
Vintileasca PF COMAN SAVA PF Taierea lemnului si
comercializarea lui
3
Vintileasca PF STARUIALA GH. PF Taierea lemnului si
comercializarea lui
Comercializare produse
4
Vintileasca PF TRESTIANU PANAETE PF Comercializare produse 2
Vintileasca PF PISAROSCHI TICUTA PF Taierea lemnului si
comercializarea lui
3
Vintileasca SC SET PAON SRL Comercializare produse 2
Vintileasca SC DANDAFIR SRL Taierea lemnului si
comercializarea lui
3
Vintileasca SC ZIUA COM SRL Comercializare produse 2
Vintileasca SC MOLDPIN SRL Taierea lemnului si
comercializarea lui
4
Vintileasca SC HOPE MG SRL Comercializare produse 2
Vintileasca PF TANASE MILITON PF Taierea lemnului si
comercializarea lui
3
Vintileasca SC PAHONIX SRL Comercializare produse 2
Vintileasca I.I. STARUIALA NICOLAE I.I. Cresterea albinelor si
prelucrarea mierii de albine
1
Gura Calitei SC CON MED SRL 2
Gura Calitei SC DORIANIS IMPEX SRL 2
Gura Calitei SC MORENA SERV SRL 3


2.2 Agricultura

Intrucat majoritatea actorilor rurali au legatura (in diferite proportii) cu sectorul agricol, pentru
a scoate in evidenta particularitatile teritoriului GAL Valea Ramnicului, prezentam de mai jos
structura fondului funciar, conform datelor Recensamantului Agricol 2002:

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



Categoria suprafetei agricole Ha %
Total fond funciar 87.701 100%
Suprafata agricola totala 26.409 30,1%
d.c. Arabil 3.546 4,04%
Fanete 12.353 14,08%
Pasuni 9.401 10,72%
Vii si pepiniere viticole 468 0,53%
Livezi si pepiniere pomicole 641 0,73%
Paduri si alte terenuri cu vegetatie forestiera 61.292 69,9%
d.c. Paduri 58.063 66.2%
Constructii 750 0,85
Drumuri si cai ferate 883 1%
Ape si balti 851 0,97%
Alte suprafete 745 0,88
Sursa : Directia Judeteana de Statistica Vrancea ; Directia Judeteana de Statistica Buzau
Comentariu privind repartizarea suprafetelor de teren dupa modul de utilizare in teritori:
Se poate observa din tabelul prezentat mai sus ca suprafata totala a terenurilor agricole este de
26.409 ha din totalul de 87.701 ha, cat reprezinta teritoriul GAL Valea Ramnicului, respectiv 31,1%.
Din suprafata de teren agricol, cea mai mare parte, adica 12.353 ha o reprezinta suprafata de fanete,
finete, reprezentind 14,08% din suprafata totala. Suprafata acoperita de paduri, ce reprezinta 66,2 %
din suprafata totala a teritoriului. Suprafata ocupata de fanete reprezinta 14,08%, iar cea pasuni
reprezinta 10,72 % din total teritoriu, in timp ce culturile viticole si pomicole reprezinta 1,26 %, iar
terenurile neproductive 0,88 % din suprafata totala a teritoriului.
Comentarii privind economia locala
Forma de relief predominanta in teritoriul Grupului de Actiune Locala Valea Ramnicului este
muntele, asa cum se observa din ponderea suprafetelor ocupate cu paduri si pasuni in total teritoriu:
80,62%, ceea ce determina ramurile economiei ce se pot dezvolta: exploatarea si prelucrarea lemnului,
pomicultura, cresterea animalelor, cultivarea plantelor. Aceasta varietate de dezvoltare agricola a

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



acestui spatiu rural poate duce la o oportunitate foarte importanta de crestere a calitatii vietii in cadrul
comunitatilor locale.
Fondurile comunitare pentru dezvoltarea exploatatiilor agricole au inceput a fi accesate mai
ales de catre tinerii fermieri, care au inteles ca nu exista eficienta a unei activitati in afara investitiilor
in utilaje performante, in forta de munca cu inalt grad de calificare. Prin achizitionarea de catre
antreprenori a unor utilaje forestiere si agricole de mare randament, se creeaza premiza cresterii
randamentului activitatilor. Se rezolva astfel o alta mare problema : farimitarea suprafetelor agricole-
imposibil de lucrat eficient- si, ca urmare, ineficiente economic, la limita subzistentei.
Cresterea animalelor - in principal a ovinelor si taurinelor - reprezinta o oportunitate pentru
teritoriul GAL Valea Ramnicului, datorita faptului ca in zona suprafetele de finete si pasuni sunt
generoase, iar clima este propice si exista forta de munca cu grad acceptabil de calificare. Prezentam
situatia pe localitati a efectivelor de taurine, ovine, caprine si cabaline, la data de 31.08.2002, ce
demonstreaza ponderea mare a activitatii de crestere a animalelor din teritoriul GAL Valea Ramnicului
.

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



Situatia efectivelor de animale la data de 31 august 2002


Nr.
crt. Localitatea
taurine total d.c matca ovine total d.c matca caprine total d.c. matca
total d.c total d.c total d.c total d.c total d.c total d.c
pers.
fizice
pers.
jurid.
pers.
fizice
pers.
jurid.
pers.
fizice
pers.
jurid.
pers.
fizice
pers.
jurid.
pers.
fizice
pers.
jurid.
pers.
fizice
pers.
jurid.
1
Andreiasu
de Jos 910 910 - 465 465 - 750 750 - 470 470 - 298 298 - 198 198 -
2 Brosteni 642 642 - 425 425 - 500 500 - 240 240 - 523 523 - 250 250 -
3 Chiojdeni 761 761 - 590 590 - 1595 1595 - 900 900 - 230 230 - 120 120 -
4 Dumitresti 1800 1800 - 1210 1210 - 4430 4430 - 2700 2700 - 460 460 - 350 350 -
5
Gura
Calitei 1160 1160 - 660 660 - 6970 6970 - 3300 3300 - 790 790 - 500 500 -
6 Jitia 774 774 - 390 390 - 1030 1030 - 720 720 - 400 400 - 220 220 -
7 Mera 1132 946 186 907 700 107 200 200 - 120 120 - 145 145 - 70 70 -
8
Poiana
Cristei 885 885 - 675 675 - 1375 1375 - 1000 1000 - 950 950 - 600 600 -
9 Reghiu 902 902 - 470 470 - 1149 1149 - 680 680 - 309 309 - 170 170 -
10 Vintileasca 949 949 - 580 580 - 3000 3000 - 1900 1900 - 300 300 - 150 150 -
11 Bisoca 1762 1762 - 950 950 - 2766 2766 - 1450 1450 - 155 155 - 90 90 -
12 Buda 850 850 - 420 420 - 2032 2032 - 1100 1100 - 590 590 - 415 415 -
13
Valea
Salciei 635 635 - 330 330 - 3535 3535 - 1890 1890 - 178 178 - 95 95 -
Total GAL 13162 13162 - 8072 8072 - 29332 29332 - 16470 16470 - 5328 5328 - 3228 3228 -







GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



Nr.
crt. Localitatea
porcine total d.c matca cabaline total d.c matca pasari total d.c. matca
total d.c total d.c total d.c total d.c total d.c total d.c
pers.
fizice
pers.
jurid.
pers.
fizice
pers.
jurid.
pers.
fizice
pers.
jurid.
pers.
fizice
pers.
jurid.
pers.
fizice
pers.
jurid.
pers.
fizice
pers.
jurid.
1
Andreiasu
de Jos 560 560 - 10 10 - 95 95 - 40 40 - 7300 7300 - 3600 3600 -
2 Brosteni 850 850 - 50 50 - 205 205 - 59 59 - 9500 9500 - 4600 4600 -
3 Chiojdeni 975 975 - 70 70 - 253 253 - 183 183 - 20430 20430 - 13000 13000 -
4 Dumitresti 1810 1810 - 72 72 - 515 515 - 183 183 - 24600 24600 - 14200 14200 -
5
Gura
Calitei 1046 1046 - 40 40 - 405 405 - 130 130 - 11400 11400 - 5500 5500 -
6 Jitia 790 790 - 30 30 - 65 65 - 30 30 - 12300 12300 - 5200 5200 -
7 Mera 306 306 - 10 10 - 370 370 - 39 39 - 11894 11894 - 5500 5500 -
8
Poiana
Cristei 940 940 - 60 60 - 522 522 - 177 177 - 12600 12600 - 7600 7600 -
9 Reghiu 1090 1090 - 120 120 - 227 227 - 50 50 - 9800 9800 - 5700 5700 -
10 Vintileasca 810 810 - 40 40 - 67 67 - 28 28 - 10300 10300 - 5000 5000 -
11 Bisoca 1426 1426 - 750 750 - 120 120 - 75 75 - 11152 11152 - 7800 7800 -
12 Buda 1083 1083 - 625 625 - 157 157 - 35 35 - 15653 15653 - 8500 8500 -
13
Valea
Salciei 497 497 - 257 257 - 36 36 - 11 11 - 5039 5039 - 2750 2750 -
Total GAL 12183 12183 - 2134 2134 - 3037 3037 - 1040 1040 - 161968 161968 - 89650 89650 -


GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



Se impune consolidarea gospodariile individuale agricole pentru crescatorii de animale,
mentinerea subventiilor pentru zone defavorizate in vederea aplicarii: masurilor de combatere a
eroziunii solurilor prin reinsamantarea si refacerea pajistilor, pasunatul rational in parcele pe specii de
animale, impadurirea terenurilor si subventia pe cap de animal pentru refacerea septelului din zona de
munte.
Masuri speciale trebuie aplicate pentru zona montana defavorizata prin utilizarea continua a
terenurilor agricole, mentinandu-se astfel viabilitatea spatiului rural si, de asemenea, mentinandu-se si
sustinandu-se activitatile agricole durabile.
Zona montana este diferita ca si potential agricol fata de zona de campie, zona defavorizata
datorita gradului ridicat de eroziune a solului provenita din taierile masive a padurilor, alunecari de
teren, inundatii frecvente datorate ploilor abundente, dezgheturilor si cresterea debiturilor cursurilor
de apa precum si exploatarea nerationala a pasunilor.
Mai mult, zona de munte este greu accesibila, depopulata dar cu resurse importante de
exploatat.
Desi exista acest potential agricol (plantatii pomicole, arbusti fructiferi), capacitate de
procesare a produselor agricole (fructe de padure, plante medicinale, etc) este limitata (scazuta) din
cauza tehnologiilor depasite.
Prin dezvoltarea formelor asociative - si care se vor dezvolta inclusiv prin implicarea grupului
de actiune locala producatorii pot accesa fonduri comunitare pentru construirea unitatilor de
procesare a produselor agricole si pot folosi in comun aceste investitii, toate acestea conducand la o
valorificare mai buna a produselor (marfurilor) si, in final, la un randament mai mare al activitatii .
Programul LEADER, poate veni in sprijinul dezvoltarii rurale a comunitatilor locale, prin
masurile pe care le poate implementa si monitoriza la nivel de teritoriu.
In cadrul actiunilor propuse prin Programul de Dezvoltare Locala se afla si stimularea asocierii
micilor fermieri din domeniul cresterii animalelor si pomiculturii, prin cuprinderea in criteriile de
selectie a proiectelor depuse pe masurile 141,112 si 121 a apartenentei la o forma asociativa activa
(asociatie de producatori, cooperativa agrcola, grup de producatori).




GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



Zonele defavorizate
Teritoriul GAL Valea Ramnicului cuprinde zone defavorizate si cu pajisti de inalta valoare,
dupa cum urmeaza:

o Comunele Andreiasu de Jos - cod SIRUTA 175126, Chiojdeni - cod SIRUTA 175509,
Jitia - cod SIRUTA 176551, Mera- cod SIRUTA 176686, Poiana Cristei-cod SIRUTA
177263, Reghiu cod SIRUTA 177469 si Vintileasca, cod SIRUTA 176475 din
judetul Vrancea si cumunele Bisoca cod SIRUTA 45245 si Valea Salciei cod
SIRUTA 50068 din judetul Buzau, fac parte din Lista UAT Zona Montana
Defavoritata;
o Comunele Dumitresti, cod SIRUTA 175983 si Gura Calitei, cod SIRUTA 176338 din
judetul Vrancea si comuna Buda cod SIRUTA 45673 din judetul Buzau, fac parte din
Lista UAT Zona Defavorizata de conditii naturale specifice;
o Comunele Andreiasu de Jos, Chiojdeni, Dumitresti, Gura Calitei, Jitia, Mera, Poiana
Cristei, Reghiu si Vintileasca din judetul Vrancea si comunele Bisoca, Buda si Valea
Salciei din judetul Buzau, fac parte din Zona HNV (anexa nr.5 Zone HNV
Desemnarea zonelor eligibile in cadrul masurii 214 Plati de agro mediu la Ghidul
solicitantului)

2.3 Industrie IMM Micro-intreprinderi

Structura industriei din teritoriu este prezentata in tabelul de mai jos:

Total
intreprinderi
Micro-
intreprinderi cu 1-
9 salariati
Intreprinderi
cu 10 49
salariati
Intreprinderi
cu 50 - 249
salariati
Intreprinderi
cu peste 250
salariati
Nr. 94 76 18 0 0
% 80,85 19,15 0 0

Comentarii privind industria locala
Industria este destul de slab reprezentata in teritoriu, din totalul de 813 de agenti economici
din teritoriu, numai 94 au ca obiect principal de activitate industri, ceea ce reprezinta numai 11,56%
din total. Activitatea industriala preponderenta este exploatarea si prelucrarea lemnului.


GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



2.4 Comert si sector de servicii

Prezentarea principalelor tipuri de comert practicate pe teritoriul GAL Valea Ramnicului sunt:
comert cu produse alimentare, cu bunuri de uz casnic, materiale de constructii.
Sectorul tertiar este reprezentat destul de firav in teritoriu, cel mai bine reprezentat fiind
sectorul constructiilor, cu un numar de 44 firme din totalul general de 813, adica reprezentind 5,41%.
Tipuri de comert Numar % din
numarul
total
Intreprinderi din
sectorul tertiar
(servicii)
Numar
% din
numarul
total
Produse alimentare 162 20% Turism 24 2,95
Produse industriale-
mat de constructii

53

6,56%

Transport

51

6,27
- Constructii 44 5,41
n - Servicii- diverse 37 4,37


Comentarii privind comertul si serviciile
Activitatea de comert este reprezentata in zona prin magazine satesti, prin care se desfac
produse alimentare de baza, produse industriale de stricta necesitate, bunuri de uz casnic, materiale de
constructii. O crestere spectaculoasa au cunoscut-o magazinele (depozitele) de materiale de
constructii, datorat faptului ca un mare numar de tineri au ales sa-si construiasca locuinte in mediul
rural, in cadrul gospodariei parintesti. Mare parte dintre acestia lucreaza sau au lucrat in strainatate si
au ales sa se stabileasca la tara, sa-si desfasoare activitatea pe cont propriu, in cadrul fermelor
familiale sau sa initieze activitati in constructii (reabilitare termica a locuintelor vechi- mai ales), in
servicii sau in comert. De asemenea, activitatile de transport persoane si marfa- sunt prezente in
teritoriu, initiative ale tinerilor din zona.

3. SERVICII PENTRU POPULATIE SI INFRASTRUCTURI MEDICO-
SOCIALE

3.1 Echipamente prezente sau accesibilitatea populatiei la aceste servicii


GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



Principalele servicii de sanatate, educatie, recreere etc., care functioneaza pentru populatie si
infrastructura medico sociala existente, sunt prezentate in tabelul de mai jos:

GAL Valea
Ramnicului
Medical Invatamant Dotari sportive
Spital Medic Dentist Primar Secundar
Univer
sitate
Teren de
fotbal
Sala de
sport
Existenta
DA/NU
NU DA DA DA DA NU DA DA
Comuna Medical Invatamant Dotari sportive
Andreiasu
de Jos
Spital Medic Dentist Primar Secundar
Univer
sitate
Teren de
fotbal
Sala de
sport
Existenta
DA/NU
NU 1 NU 1 NU NU NU NU
Daca NU,
indicati
distanta in
km de la
centrul
teritoriului
38km-
Focsani

38 km-
Focsani

38 km-
Focsani
38 km-
Focsani
38 km-
Focsani
38 km-
Focsani
Comuna Medical Invatamant Dotari sportive
Brosteni Spital Medic Dentist Primar Secundar
Univer
sitate
Teren de
fotbal
Sala de
sport
Existenta
DA/NU
NU 1 1 1 NU NU 1 1
Daca NU,
indicati
distanta in
km de la
centrul
teritoriului
18km-
Focsani

18km-
Focsani
18km-
Focsani

Comuna Medical Invatamant Dotari sportive
Chiojdeni Spital Medic Dentist Primar Secundar
Univer
sitate
Teren de
fotbal
Sala de
sport
Existenta
DA/NU
NU 1 NU 2 NU NU 1 NU
Daca NU,
indicati
distanta in
km de la
centrul
teritoriului
35-
Ramnic
47-
Focsani

35-
Ramnic
47-
Focsani

35-Ramnic
47-Focsani
35-
Ramnic
47-
Focsani

35-Ramnic
47-Focsani
Comuna Medical Invatamant Dotari sportive

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



Dumitresti Spital Medic Dentist Primar Secundar
Univer
sitate
Teren de
fotbal
Sala de
sport
Existenta
DA/NU
NU 4 3 11 1 NU 1 1
Daca NU,
indicati
distanta in
km de la
centrul
teritoriului
57-
Focsani

57-
Focsani

Comuna Medical Invatamant Dotari sportive
Gura
Galitei
Spital Medic Dentist Primar Secundar
Univer
sitate
Teren de
fotbal
Sala de
sport
Existenta
DA/NU
NU 2 NU 4 NU NU 1 NU
Daca NU,
indicati
distanta in
km de la
centrul
teritoriului
30-
Ramnic
40-
Focsani

30-
Ramnic
40-
Focsani

30-Ramnic
40-Focsani
30-
Ramnic
40-
Focsani

30-Ramnic
40-Focsani
Comuna Medical Invatamant Dotari sportive
Jitia Spital Medic Dentist Primar Secun-dar
Univer
sitate
Teren de
fotbal
Sala de
sport
Existenta
DA/NU
NU 3 NU 6 NU NU 1 1
Daca NU,
indicati
distanta in
km de la
centrul
teritoriului
52-
Ramnic
57-
Focsani

52-
Ramnic
57-
Focsani

52-Ramnic
57-Focsani
52-
Ramnic
57-
Focsani

Comuna Medical Invatamant Dotari sportive
Mera Spital Medic Dentist Primar Secundar
Univer
sitate
Teren de
fotbal
Sala de
sport
Existenta
DA/NU
NU 1 NU 1 NU NU 1
In
constructie
Daca NU,
indicati
distanta in
km de la
centrul
teritoriului
25km-
Focsani

25km-
Focsani

25km-
Focsani
25km-
Focsani

Comuna Medical Invatamant Dotari sportive

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



Poiana
Cristei
Spital Medic Dentist Primar Secundar
Univer
sitate
Teren de
fotbal
Sala de
sport
Existenta
DA/NU
NU 1 NU 1 NU NU NU NU
Daca NU,
indicati
distanta in
km de la
centrul
teritoriului
23km-
Focsani

23km-
Focsani

23km-
Focsani
23km-
Focsani
23km-
Focsani
23km-
Focsani
Comuna Medical Invatamant Dotari sportive
Reghiu Spital Medic Dentist Primar Secundar
Univer
sitate
Teren de
fotbal
Sala de
sport
Existenta
DA/NU
NU NU NU 1 NU NU 1 NU
Daca NU,
indicati
distanta in
km de la
centrul
teritoriului
32km-
Focsani
32km-
Focsani
32km-
Focsani

32km-
Focsani
32km-
Focsani

32km-
Focsani
Comuna Medical Invatamant Dotari sportive
Vintileasca Spital Medic Dentist Primar Secundar
Univer
sitate
Teren de
fotbal
Sala de
sport
Existenta
DA/NU
NU 6 2 2 1 NU 1 1
Daca NU,
indicati
distanta in
km de la
centrul
teritoriului
67-
Ramnic
80-
Focsani

67-
Ramnic
80-
Focsani

Comuna Medical Invatamant Dotari sportive
Bisoca Spital Medic Dentist Primar Secundar
Univer
sitate
Teren de
fotbal
Sala de
sport
Existenta
DA/NU
NU 1 NU 9 NU NU 1 1
Daca NU,
indicati
distanta in
km de la
centrul
teritoriului
54 km-
Rm
Sarat


54 km-
Rm
Sarat

54 km-Rm
Sarat
65km-
Buzau

Comuna Medical Invatamant Dotari sportive

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



Buda Spital Medic Dentist Primar Secundar
Univer
sitate
Teren de
fotbal
Sala de
sport
Existenta
DA/NU
NU 1 NU 7 NU NU 2 NU
Daca NU,
indicati
distanta in
km de la
centrul
teritoriului
22km-
Rm
Sarat

22km-
Rm
Sarat

22km-Rm
Sarat
52km-
Buzau

22km-Rm
Sarat
Comuna Medical Invatamant Dotari sportive
Valea
Salciei
Spital Medic Dentist Primar Secundar
Univer
sitate
Teren de
fotbal
Sala de
sport
Existenta
DA/NU
NU NU NU 3 NU NU 1 1
Daca NU,
indicati
distanta in
km de la
centrul
teritoriului
29km-
Rm
Sarat
29km-
Rm
Sarat
29km-
Rm
Sarat

29km-Rm
Sarat
54km-
Buzau


Comentarii privind serviciile si infrastructurile medico-sociale
Accesul populatiei catre serviciile de baza si infrastructurile medico sociale (spitale,
transporturile colective, invatamant secundar, universitate, serviciile sportive si de relaxare ), se face
cu ajutorul cailor de comunicatie rutiere ce traverseaza teritoriul, dar si cu sprijinul nemijlocit al
serviciilor private de transport calatori, toate localitatile componente beneficiind de acestea.
Teritoriul reprezentat de parteneriatul public-privat Grupul de Actiune Locala Valea
Ramnicului beneficiaza de servicii si echipamente pentru populatia localitatilor componente, precum
si de infrastructuri medico-sanitare, sportive si de recreere, dupa cum urmeaza:
Servicii si echipamente medico-sanitare:
22 medici in sistem public si cabinete medicale individuale;
6 cabinete stomatologice;
Servicii si echipamente educationale :
Invatamant primar existent in toate localitatile componente din teritoriu;
Invatamant secundar existent in localitatea Dumitresti, Vintileasca;

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



Invatamant superior nu exista in teritoriul reprezentat de GAL Valea Ramnicului;
Servicii si echipamente sportive si recreative :
Terenuri de fotbal exista in aproape toate localitatile, atit in incinta scolilor, cat si in afara
acestora;
Sali de sport unele in incinta scolilor;
Piscine pentru recreere existente in teritoriu: nu

4. ACTIVITATI SOCIALE SI INSTITUTII LOCALE

1. Prezentarea institutiilor locale (primarii, consilii locale), precum si principalele activitati
sociale in care acestea sunt implicate si de care beneficiaza comunitatile locale.
In cadrul Teritoriului Grupul de Actiune Locala Valea Ramnicului, cele 13 de unitati
administrativ-teritoriale sunt reprezentate ca organ legislativ, conform Legii 215/2001 cu modificarile
ulterioare, de Consiliile Locale, fiecare comuna avand in functie de populatie, un numar de consilieri
locali alesi prin vot uninominal. De asemenea, fiecare localitate componenta are un primar ales prin
vot liber exprimat pentru un mandat de 4 ani, ce are printre alte atributii, calitatea de reprezentant legal
pentru comunitatea respectiva.
Conform art.38 din Legea 215/2001, atributiile Consiliului Local sunt:
1) Consiliul local are initiativa si hotaraste, in conditiile legii, in toate problemele de interes local,
cu exceptia celor care sunt date prin lege in competenta altor autoritati publice, locale sau centrale.
2) Consiliul local are urmatoarele atributii principale:
a) alege din randul consilierilor viceprimarul, respectiv viceprimarii, dupa caz; stabileste, in
limitele normelor legale, numarul de personal din aparatul propriu pe care il gestioneaza;
b) aproba statutul comunei sau al orasului, precum si regulamentul de organizare si functionare a
consiliului;
c) avizeaza sau aproba, dupa caz, studii, prognoze si programe de dezvoltare economico-sociala,
de organizare si amenajare a teritoriului, documentatii de amenajare a teritoriului si urbanism, inclusiv
participarea la programe de dezvoltare judeteana, regionala, zonala si de cooperare transfrontaliera;

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



d) aproba bugetul local, imprumuturile, virarile de credite si modul de utilizare a rezervei
bugetare; aproba contul de incheiere a exercitiului bugetar; stabileste impozite si taxe locale, si taxe
speciale;
e) aproba, la propunerea primarului, in conditiile legii, organigrama, statul de functii, numarul de
personal si regulamentul de organizare si functionare a aparatului propriu de specialitate, ale
institutiilor si serviciilor publice, precum si ale regiilor autonome de interes local;
f) administreaza domeniul public si domeniul privat al comunei sau orasului;
g) hotaraste darea in administrare, concesionarea sau inchirierea bunurilor proprietate publica a
comunei sau orasului, dupa caz, precum si a serviciilor publice de interes local, in conditiile legii;
h) hotaraste vanzarea, concesionarea sau inchirierea bunurilor proprietate privata a comunei sau
orasului;
i) infiinteaza institutii publice, societati comerciale si servicii publice de interes local; urmareste,
controleaza si analizeaza activitatea acestora; instituie, cu respectarea criteriilor generale stabilite prin
lege, norme de organizare si functionare pentru institutiile si serviciile publice de interes local;
numeste si elibereaza din functie, in conditiile legii, conducatorii serviciilor publice de interes local,
precum si pe cei ai institutiilor publice din subordinea sa; aplica sanctiuni disciplinare;
j) hotaraste asupra infiintarii si reorganizarii regiilor autonome de interes local; exercita, in
numele unitatii administrativ-teritoriale, toate drepturile actionarului la societatile comerciale pe care
le-a infiintat; hotaraste asupra privatizarii acestor societati comerciale; numeste si elibereaza din
functie, in conditiile legii, membrii consiliilor de administratie ale regiilor autonome de sub autoritatea
sa;
k) analizeaza si aproba, in conditiile legii, documentatiile de amenajare a teritoriului si urbanism
ale localitatilor, stabilind mijloacele materiale si financiare necesare in vederea realizarii acestora;
aproba alocarea de fonduri din bugetul local pentru actiuni de aparare impotriva inundatiilor,
incendiilor, dezastrelor si fenomenelor meteorologice periculoase neprevazute de pe raza, localitatii;
l) stabileste masurile necesare pentru construirea, intretinerea si modernizarea drumurilor,
podurilor, precum si a intregii infrastructuri apartinand cailor de comunicatii de interes local;
m) aproba, in limitele competentelor sale, documentatiile tehnico-economice pentru lucrarile de
investitii de interes local si asigura conditiile necesare in vederea realizarii acestora;

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



n) asigura, potrivit competentelor sale, conditiile materiale si financiare necesare pentru buna
functionare a institutiilor si serviciilor publice de educatie, sanatate, cultura, tineret si sport, apararea
ordinii publice, apararea impotriva incendiilor si protectia civila, de sub autoritatea sa;
o) hotaraste, in localitatile cu medici sau cu personal sanitar in numar insuficient, acordarea de
stimulente in natura si in bani, precum si de alte facilitati, potrivit legii, in scopul asigurarii serviciilor
medicale pentru populatie; asemenea facilitati pot fi acordate si personalului didactic;
p) contribuie la organizarea de activitati stiintifice, culturale, artistice, sportive si de agrement;
q) hotaraste cu privire la asigurarea ordinii publice; analizeaza activitatea gardienilor publici,
politiei, jandarmeriei, pompierilor si a formatiunilor de protectie civila, in conditiile legii, si propune
masuri de imbunatatire a activitatii acestora spre folosul comunitatilor locale;
r) actioneaza pentru protectia si refacerea mediului inconjurator, in scopul cresterii calitatii vietii;
contribuie la protectia, conservarea, restaurarea si punerea in valoare a monumentelor istorice si de
arhitectura, a parcurilor si rezervatiilor naturale, in conditiile legii;
s) contribuie la realizarea masurilor de protectie si asistenta sociala; asigura protectia drepturilor
copilului, potrivit legislatiei in vigoare; aproba criteriile pentru repartizarea locuintelor sociale;
infiinteaza si asigura functionarea unor institutii de binefacere de interes local;
t) infiinteaza si organizeaza targuri, piete, oboare, locuri si parcuri de distractie, baze sportive si
asigura buna functionare a acestora in beneficiul comunitatii din raza de activitate;
u) atribuie sau schimba, in conditiile legii, denumiri de strazi, de piete si de obiective de interes
public, local;
v) confera persoanelor fizice romane sau straine, cu merite deosebite, titlul de cetatean de onoare
al,comunei;
w) hotaraste, in conditiile legii, cooperarea sau asocierea cu persoane juridice romane sau straine,
cu organizatii neguvernamentale si cu alti parteneri sociali, in vederea finantarii si realizarii in comun
a unor actiuni, lucrari, servicii sau proiecte de interes public local; hotaraste infratirea comunei sau
orasului cu unitati administrativ-teritoriale similare din alte tari sau judete ale tarii;
x) hotaraste, in conditiile legii, cooperarea sau asocierea cu alte autoritati ale administratiei
publice locale din tara sau din strainatate, precum si aderarea la asociatii nationale si internationale ale
autoritatilor administratiei publice locale, in vederea promovarii unor interese comune;

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



y) sprijina, in conditiile legii, activitatea cultelor religioase de pe raza unitatii administrativ-
teritoriale;
z) asigura libertatea comertului si incurajeaza libera initiativa, in conditiile legii.
3) Consiliul local exercita si alte atributii stabilite prin lege.

Componenta si prezentarea institutiilor publice din cadrul Teritoriului Grupul de Actiune Locala
Valea Ramnicului:

Nr.
Crt.
Componenta U.A.T.
din teritoriul
GALValea Ramnicului
Nr.
Consilieri
Locali
Nr.
Salariati

Servicii de salubritate
Servicii sociale
1. COMUNA ANDREIASU DE JOS 11 17 -
2. COMUNA BROSTENI 11 19 -
3. COMUNA CHIOJDENI 11 22 -
4. COMUNA DUMITRESTI 15 146 Serviciu apa- salubrizare
5. COMUNA GURA CALITEI 11 15 -
6. COMUNA JITIA 11 19 Serviciu apa- salubrizare
7. COMUNA MERA 13 12 -
8. COMUNA POIANA CRISTEI 11 15 -
9. COMUNA REGHIU 11 14 Serviciu apa
10. COMUNA VINTILEASCA 15 33 Serviciu apa- salubrizare
11. COMUNA BISOCA 11 17 Serviciu apa- salubrizare
12. COMUNA BUDA 13 18 Serviciu apa- salubrizare
13. COMUNA VALEA SALCIEI 11 12 -
TOTAL 13COMUNE


2. Prezentarea celor mai relevante ONG-uri, asociatii locale (agricole, comerciale), precum
si domeniul de interventie a acestora si influentele asupra dezvoltarii teritoriului:

Nr.
Crt.
Denumire Forma
juridica
Localitatea Scop
1. Asociatia grup de fermieri
crescatori de taurine,
producatori de lapte si carne
Dumitresti
OG 26/2000 Sat
Dumitresti
Grup de producatori pentru
vinzare in comun a productiei
si accesarea de fonduri
europene

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



2. Asociatia proprietarilor de
paduri Motnau
OG 26/2000 Motnau,
com
Dumitresti
Gestionarea in comun a
infrastructurii forestiere
3. Asociatia crescatorilor de
ovine, caprine si taurine
OG 26/2000 Dumitresti Asocierea in vederea
imbunatatirii raselor, a
obtinerii de productii mai mari
4. Asociatia de vanatoare
Valea Ramnicului
OG 26/2000 Chiojdeni Gestionare fond cinegetic
5. Asociatia crescatorilor de
taurine
OG 26/2000 Gura Calitei Asocierea in vederea
valorificarii in comun a
productiei
6. Asociatia crescatorilor de
taurine
OG 26/2000 Jitia Asocierea in vederea
imbunatatirii raselor
7. Asociatia comunala a
grupului de crescatori de
taurine, ovine, caprine,
cabaline si porcine,
producatori de lapte si carne
Calita
OG 26/2000 Gura Calitei Grup de producatori pentru
vinzare in comun a productiei
si accesarea de fonduri
europene
8. Asociatia Plaiul OG 26/2000 Dumitresti Asocierea in vederea apararii
intereselor in sectorul de
crestere si ameliorare rase,
ridicarea nivelului de trai al
membrilor
9. Asociatia de dezvoltare
rurala Calnaul
OG 26/2000 Valea
Salciei
Implemnetare si extensia
tehnologiilor agricole,
ecologice, exploatarea in
comun a terenurilor agricole si
a animalelor, atestarea
produselor si valorificarea
acestora in comun
10. Asociatia pentru integrarea
sociala a romilor
OG 26/2000 Dumitresti Sustinere, mediere, intregrare
sociala a romilor din mediul
rural
11. Asociatia pentru protectia
mediului Valea Ramnicului
OG 26/2000 Gura Calitei Initierea si sustinerea de
masuri active pentru protectia
mediului in zona montana si
colinara din Valea Ramnicului





GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



5. BILANTUL POLITICILOR INTREPRINSE IN TERITORIU

In cadrul Teritoriului GAL Valea Ramnicului, comunitatile locale au accesat diferite fonduri
europene privind dezvoltarea locala. Acest lucru a fost posibil datorita existentei la nivel de dezvoltare
locala a unei Strategii de Dezvoltare Locala pentru fiecare comunitate in parte. Au fost accesate in
special fonduri ISPA, SAPARD, FEADR, Guvernamentale si prin Banca Mondiala.
In strategia de dezvoltare locala a fiecarei comune se afla pe primele locuri alimentarea cu apa
a comunitatilor, ex: com Dumitresti Alimentare cu Apa - 2003-2004 finatare SAPARD.
O alta componenta importanta a strategiei locale de dezvoltare o constituie problemele de
reabilitare scoli (com Dumitresti- scolile Tinoasa, Galoesti, Poienita- fonduri guvernamentale si buget
local).
Problemele de protectie a mediului reprezenta o alta componenta importanta a strategiei locale
de dezvoltare rurala; in acest sens amintim proiectul Statie epurare, retele colectoare, canalizare in
com Dumitresti - fonduri guvernamentale. De asemenea, construirea de baze sportive a stat si sta in
permanenta in centrul atentiei consiliilor locale si primarilor din comunele teritoriului, cea mai mare
parte a acestora rezolvind deja problema.
Prezentam in tabelul de mai jos lista proiectelor realizate prin programul SAPARD (masura
2.1) de catre consiliile locale din zona GAL Valea Ramnaicului:


Nr.
crt.

BENEFICIARUL


TEMA PROIECTULUI
VALOAREA
PUBLIC
EURO
1 Consiliul Local JITIA
(VN)
Alimentare ap com. Jitia 222.350,52
2 CL.VINTILEASCA (VN) Modernizarea i extinderea alimentrii cu
ap com. Vintileasca
227.046,23
3 CL. DUMITRETI (VN) Alimentare ap com Dumitreti 961.163,12
4 CL. REGHIU (VN) Extindere alimentare ap com. Reghiu 347.371,68

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



5 CL. ANDREIAU DE JOS
(VN)
Extinderea i modernizare alimentare cu
ap com. Andreiau de Jos
409.653,64
6 CL: POIANA CRISTEI
(VN)
Modernizare drumuri comunaleDC 153 i
vicinale comuna Poiana cristei,satele
Dumbrava,Podul laculuii Dealul Cucului
720.194,57
7 CL. REGHIU (VN) Extindere alimentare cu ap potabil
com.Reghiu,satele Reghiu,indrilari i
Valea Milcovului ,etapa a II-a
135.918,90
8 CL. DUMITRETI (VN) Alimentarea cu ap potabil a comunei
Dumitreti satele :Trestia,
Siminoc,Motnu,Dumitretii de
sus,Dumitreti Esedina ,Blindari, Bicetii
de sus i Galoieti
751.097,11
9 CL.VALEA SALCIEI
(BZ)
Alimentare ap Motnu i Valea Salciei 468.371,89
10 CL.BISOCA ( BZ ) Reabilitarea drumurilor de interes
comunal i local comuna Bisoca
682.939,87
In talelul de mai jos prezentan situatia proiectelor finantate din FEADR in cadrul masurii 322,
proiecte aflate in diverse stadii :


Nr.
crt.

BENEFICIARUL


TEMA PROIECTULUI
VALOAREA
eligibil
euro
1 Consiliul Local JITIA
(VN)
Modernizare drum comunal DC179 km 0
+000 -3 + 045
3154344
Pentru finanare
2 CL. REGHIU
(VN)

Refacere drum comunal afectat de
inundaii n anul 2010 com Reghiu
515149
Eligibil n lista de
ateptare
3 CL. ANDREIAU DE JOS Refacerea i modernizarea drumurilor
comunale afectate de inundaii n anul
1353994

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



(VN) 2010 comuna Andreiau de Jos Pentru finanare

In momentul de fata comuna Dumitresti are in derulare un proiect cu finantare pentru
modernizare baza sportive.
De cativa ani au fost atrase de catre operatori privati (societati comerciale si intreprinderi
individuale) din comunitatile locale fonduri din cadrul P.N.D.R. aferente masurilor din axele 1, 2 si 3.

6. ELEMENTE COMPLEMENTARE PRIVIND PREZENTAREA
TERITORIULUI

Alte aspecte care prezinta importanta si care pot avea influente asupra dezvoltarii rurale
a teritoriului.
Incepand cu anul 1990, o mare parte din tinerii ce locuiau cu parintii in mediul rural, au plecat
la munca in strainatate, cu scopul de a produce banii necesari construirii unei case moderne in incinta
gospodariilor parintesti. Asa se face ca in satele din teritoriul GAL Valea Ramnicului exista
numeroase locuinte noi ale tinerilor care au lucrat sau inca mai lucreaza in Spania, Italia, Grecia. Multi
dintre acestia s-au intors la tara si avind experienta unor activitati pe care le-au desfasurat in strainate
si, mai ales, avind si resurse financiare, au inceput sa aplice ceea ce au invatat. Sunt tinerii care au
curaj sa acceseze fonduri europene, care au curaj sa inceapa activitati altadata necunoscute in zona.
Odata cu intoarcerea in tara a acestor plecati tineri si intorsi maturi se va produce saltul
calitativ in cea ce priveste dezvoltarea rurala.
Un alt segment al populatiei ce reprezinta un factor de progres il reprezinta femeile. Acestea au
un potential de dezvoltare foarte mare, sunt cele care vor dezvolta activitatile de servicii, finantabile
prin masura 312 din PNDR.
De aceea, in parteneriatul GAL Valea Ramnicului tinerii si femeile au o pondere foarte mare,
deoarece ei reprezinta vectorul dezvoltarii.
Un alt aspect esential pentru dezvoltarea rurala este incurajarea infiintarii de grupuri de
producatori in domeniul pomiculturii si al cresterii animalelor, care sa comercializeze impreuna

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



produsele lor, utilizind in comun infrastructura. De altfel, fermierii sunt constienti ca finantarile din
fondurile comunitare se fac cu prioritate catre solicitantii membri ai formelor asociative.
De aceea, in Planul de Dezvoltare Locala a Grupului de Actiune Locala Valea Ramnicului, au
fost prevazute cu predilectie actiuni care sa vizeze formele asociative, sa incurajeze initiativa tinerilor
si a femeilor, acestia fiind principalii vectori de dezvoltare a teritoriului.

Situatia proiectelor finantate de FEADR in perioada 2008-2011:

Nr.
crt
Comuna/judet Numar proiecte
masura 112
Numar proiecte
masura 141
1 Andreiasu de Jos 0 5
2 Brosteni 0 6
3 Chiojdeni 1 38
4 Dumitresti 5 162
5 Gura Calitei 0 17
6 Jitia 0 9
7 Mera 0 15
8 Poiana Cristei 2 70
9 Reghiu 1 17
10 Vintileasca 2 14
11 Bisoca 0 6
12 Buda 3 10
13 Valea Salciei 1 8

Total 15 377

Valoarea totala a proiectelor 141 este de 2.827.500 euro.
Valoarea totala a proiectelor 112 este de 375.000 euro.


GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



PARTEA A II-A: ANALIZA SWOT
INTRODUCERE :
Analiza SWOT este o metoda eficienta, utilizata in cazul planificarii strategice pentru
identificarea prioritatilor si pentru crearea unei viziuni comune de realizare a strategiei de dezvoltare
locala a teritoriului. De fapt analiza SWOT trebuie sa dea raspunsul la intrebarea Unde suntem?,
aceasta implicand analiza mediului intern al teritoriului si mediul extern general si specific.
Analiza SWOT ia in considerare organizarea teritoriului si a parteneriatului public - privat,
performantele acestua, produsele cheie si pietele strategice la nivel de teritoriu.
Unele oportunitati si amenintari vor aparea din punctele tari si punctele slabe ale
teritoriului. Amenintarile pot fi concrete sau potentiale. Punctele forte si cele slabe sunt legate de
teritoriu si de strategiile acestuia, si de modul cum se compara cu concurenta. Oportunitatile si
amenintarile vin dinspre mediul de piata si din directia concurentei, de regula sunt factori asupra
carora zona in general nu are nici un control.
Orice strategie de dezvoltare locala are o etapa introductiva care consta in diagnoza si analiza
principalilor indicatori din comunitatea pentru care se realizeaza strategia de dezvoltare locala.
Realizarea strategiei de dezvoltare locala are la baza raspunsurile a 4 intrebari fundamentale:
1. Unde ne situam in acest moment?
2. Unde ne-ar placea sa ajungem?
3. Ce probleme trebuie sa ridicam si cum ajungem la acel nivel?
4. Cum trebuie sa actionam pentru a atinge acel nivel?
Depistare raspunsurilor necesare necesita parcurgerea etapelor prezentate mai jos :
ETAPA I. Colectarea si analiza datelor.
Colectarea datelor trebuie sa vizeze informatii privind:
1. scurta prezentare a zonei;
2. date fizico-geografice;
3. caracteristici generale ale economiei;
4. domeniu social;
5. starea mediului.
Analiza acestora vizeaza:

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



1. evaluarea nevoilor;
2. examinarea oportunitatilor si a constrangerilor;
3. examinare/evaluarea capacitatii administratiei publice locale.
Etapa culegerii datelor este una extrem de importanta pentru intreg procesul elaborarii
strategiei de dezvoltare locala. In aceasta etapa este important ca beneficiarul (parteneriatul public-
privat GAL Valea Ramnicului) sa foloseasca date cat mai recente, privind evaluarea localitatilor din
teritoriu. Principalul tip de activitate consta in culegerea de date care sa permita diagnoza spatiului
pentru care se elaboreaza strategia de dezvoltare.
Documentarea se face folosind date statistice, baze de date a Consiliilor Judetene Vrancea si
Buzau, Directiile Judetene de Statistica Vrancea si Buzau, Strategia de Dezvoltare a regiunii de Sud-
Est, Strategiile de Dezvoltare a judetelor Vrancea si Buzau, strategiile comunitatilor componente din
teritoriu, alte surse si statistici oficiale. Acest tip de date ne permite o incadrare mai buna a zonei intr-
un context mai larg. In final, colectarea datelor pe cele doua niveluri va conduce la constituirea unei
baze de date cuprinzatoare despre teritoriul GAL Valea Ramnicului.
Etapa de culegere a datelor a inclus si aspecte ce vizeaza comunitatile in ansamblu: capacitatea
institutiilor locale de a administra sau de a initia proiecte de dezvoltare locala, sprijinul activ din partea
comunitatilor si a firmelor private, prin consultare si implicare in toate etapele de elaborare a Planului
de Dezvoltare Locala.
Pentru fiecare dintre domeniile mentionate s-au cerut beneficiarilor, pe langa datele statistice,
si initiativele sau incercarile acestora de a obtine finantari nerambursabile. Beneficiarii au mentionat
daca exista studii de fezabilitate, alt gen de studii sau baze de date care au fost utilizate in procesul de
documentare si de elaborare a strategiei de dezvoltare.
Plecand de la aceasta baza de date, urmatorul pas pentru elaborarea strategiei de dezvoltare este
analiza SWOT.
Dupa elaborarea analizei diagnostic a teritoriului GAL Valea Ramnicului, pornind de la
informatiile obtinute din cadrul teritoriului, s-au identificat in continuare, principalele elemente sub
forma de puncte tari/slabe (interne teritoriului) si de oportunitati/riscuri (externe teritoriului) pentru
fiecare categorie in parte. Astfel, pentru fiecare element analizat din prezentarea teritoriului:
prezentarea teritoriului, populatie demografie, patrimoniu de mediu, patrimoniu arhitectural si
cultural, economia locala, agricultura, industrie, comert si sectorul de servicii, servicii pentru

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



populatie si infrastructuri medico-sociale, activitati sociale si institutii locale, politicile de dezvoltare
locala intreprinse in teritoriu, precum si pentru alte elemente identificate de catre candidat in teritoriul
respectiv, a fosti efectuata analiza SWOT, prezentata in continuare.

GAL VALEA RAMNICULUI
ANALIZA SWOT PE DOMENII STRATEGICE

TERITORIU

(caracteristici geografice izolare deservire infrastructuri)
(centre de interes patrimoniu cultura mediu inconjurator)

1. CARACTERISTICI GEOGRAFICE, IZOLARE, DESERVIRE, INFRASTRUCTURI
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
Zona rurala in totalitate, asezata in zona
centrala si sud- vestica a Judetului Vrancea
si nord estica a judetului Buzau;
Infrastructuri rurale de baza slab dezvoltate, in
multe zone ale teritoriului ;
Se invecineaza strategic cu doua din
celelalte potentiale teritorii Leader si cu
judetul Buzau;
Accentuarea degradarii asezarilor / satelor cu
valoare culturala;
Teritoriul este structurat pe valea raului
Ramnicu Sarat si Milcov
Existenta pericolului de alunecari de teren;
Solul fertil, pasuni si fanete, propice
cresterii intensive a animalelor;
Acces dificil, in lipsa unei infrastructuri rutiere
adecvate in punctele pitoresti din teritoriu;
Fond cinegetic specific zonei montane;
Starea tehnica necorespunzatoare si improprie a
infrastructurii rutiere capacitatea gabaritica redusa a
unor poduri si podete;
Existenta Raului Ramnicul Sarat si a
raului Milcov;
Dificultate in integrarea prioritatilor identificate
in teritoriu in functie de relief;

Lipsa unei viziuni asupra dezvoltarii locale si a
unei strategii de dezvoltare, pe baza consultarii
cetatenilor;

Lipsa actiunilor de promovare activa a imaginii
teritoriului;
OPORTUNITATI RISCURI
Punctele de sinergie intre programele de Imposibilitatea de a asigura cofinantarea

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



dezvoltare rurala (PNDR, POR, POS Mediu
si alte programe nationale si locale) ;
proiectelor de catre beneficiari;
Nivel inalt de biodiversitate asociata cu
terenuri agricole ;
Dezastrele natural-alunecari de teren; cutremure;
Sumele primite din strainatate sunt
investite in mare parte pentru a ridica
calitatea vietii;
Cresterea contributiei agriculturii la schimbarile
climatice ca urmare a inlocuirii practicilor agricole
traditionale;
Abordarea integrata pentru acoperirea
simultana a mai multe zone ale teritoriului,
care sunt legate prin proiecte comune;
Fenomenul de eroziune a solului;
Potentialul de a imbunatati calitatea apei
prin investitii in infrastructura ;
Lipsa fondurilor necesare pentru investitii in
sisteme de apa si apa uzata;
Impadurirea terenurilor agricole si non-
agricole;
Terenuri agricole cu o productivitate scazuta din
cauza conditiilor nefavorabile naturale;
Amenajarea albiilor paraurilor si
ecologizarea acestora;
Marirea suprafetelor de teren amenintate de
riscuri naturale (eroziunea solului);
2. INFRASTRUCTURI
2.1.Caile de comunicatie
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
Accesibilitatea populatiei din teritoriu la
drumurile nationale: Drumul National
DN2N+DN2R Dumbraveni - Vintileasca si
DN 2M Focsani-Odobesti-Andreiasu de Jos;
Slaba calitate a infrastructurii rutiere;
Existenta drumurilor judetene ce strabat
tot teritoriul;
Capacitatea gabaritica redusa a drumurilor
nationale in comparatie cu gradul de utilizare;

Lipsa rigolelor de scurgere a apelor pluviale;
Lipsa accesului la calea ferata a cel putin 90% din
localitatile teritoriului;
Lipsa fondurilor pentru intretinerea drumurilor
comunale de catre autoritatile locale;
Capacitatea gabaritica redusa a unor poduri si
podete ce traverseaza apele din teritoriu;
OPORTUNITATI RISCURI
Sprijinul financiar al autoritatilor
judetene;
Existenta unor drumuri judetene si comunale
neasfaltate, pretabile distrugerii mai ales la
inundatii;
Implementarea programelor Uniunii
Europene si ale autoritatilor centrale si
judetene cu privire la dezvoltarea
comunitatilor;
Eroziunea solurilor si degradarea continuua a
cailor de acces;
Toate caile de acces rutiere leaga
comunitatile locale de orasul resedinta de
judet;
Riscul de accidente rutiere datorat starii precare a
drumurilor;
Implementarea programelor Uniunii Criza economica din Romania poate intarzia

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



Europene si ale autoritatilor centrale si
judetene cu privire la dezvoltarea
comunitatilor;
constructia de autostrazi care sa traverseze
teritoriul;
Dezinteresul si birocratia in ingreunarea atragerii
surselor de finantare;
2.2.Sistemul de alimentare cu apa si canalizare
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
Existenta surselor de apa locale in
majoritatea comunelor componente ale
teritoriului;
Poluare cu nitriti si nitrati; slaba infrastructura de
canalizare;

Poluare redusa a apelor subterane, in cea
mai mare parte a teritoriului;
Slaba putere de cofinantare a autoritatilor publice,
pentru a implementa proiecte majore;
Existenta unor sisteme de distributie pe
vaile apelor;
Slaba informare a populatiei pentru a proteja
sursele de apa;
Panza de apa freatica este situata la mica
adancime;
Deversarea apelor reziduale in apele de suprafata;
Calitatea ridicata a apelor potabile;
Mentalitate invechita a locuitorilor pentru a
utiliza sistemele moderne pentru consum de apa si
utilizarea sistemelor de canalizare;
Solul este bogat in ape de calitate in cea
mai mare parte a sa;
Putere economica redusa a consumatorilor ceea
ce face ca serviciile sa aiba probleme de
functionare;
OPORTUNITATI RISCURI
Surse importante cu apa de calitate;
Costuri ridicate ale lucrarilor de alimentare cu apa
si canalizare;
Existenta in pregatire a unui master plan
pentru alimentare cu apa la nivelul judetului;
Folosirea necontrolata a insecto-fungicidelor
pentru combaterea bolilor si daunatorilor din culturi
si plantatii;
Existenta surselor de finantare din
fondurile structurale;
Contaminarea surselor de apa din cauza cresterii
gradului de poluare;
Existenta unor ADI, care deja au initiat si
implementat proiecte comune;
Oprirea unor proiecte odata incepute datorita
dificultatilor de cofinantare;
2.3.Sistemul de colectare a gunoaielor menajere
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
Asociatii de utilitate publica nou create
(asociatii de dezvoltare intercomunitara );
Slaba constientizare a cetatenilor privid
problemele de mediu;
Introducerea de servicii privind colectarea
gunoaielor menajere;
Populatia reticenta la masurile luate de consiliile
locale privind depozitarea gunoiului menajer;
Inchiderea rampelor locale de depozitare a
gunoiului menajer;
Cadrul legislativ nerespectat de catre autoritatile
locale;
Aplicarea normelor europene privind
sistemul de gestionare a gunoiului menajer
in Romania;
Lipsa resurselor financiare a comunitatilor locale;
Colectarea neselectiva a gunoiului menajer;
OPORTUNITATI RISCURI
Potentialul de a imbunatati adaptarea la Infiltrarea in sol a deseurilor menajere;

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



standardele de mediu ;
Atragerea de fonduri structurale pentru
imbunatatirea mediului ambiant si a calitatii
vietii;
Timp indelungat de asimilare a gunoaielor
menajere;
Campanii de colectare a resturilor
menajere in randul populatiei;
Pret ridicat al contractelor de salubrizare aplicat
de catre firmele de resort;
Campanii de colectare a deseurilor
electrice in randul populatiei;
Criza financiara internationala;
Programe de constientizare a populatiei
privind gestionarea gunoiului menajer;
Dezinteresul firmelor din domeniu pentru
colectarea selectiva a gunoiului menajer;
Depozite zonale de reciclare la standarde
europene;
Degradarea ireversibila a solului;
2.4. Sistemul de alimentare cu gaze
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

Lipsa resurselor financiare pentru asigurarea
cofinantarii proiectelor de infrastructura in randul
autoritatilor locale;
Lipsa resurselor financiare a comunitatilor locale
pentru racordarea la reteua de gaze naturale;
Pretul ridicat al gazelor naturale;
OPORTUNITATI RISCURI
Programe de finantare europene si
nationale pentru dezvoltarea infrastructurii
comunitare;
Criza financiara din Romania;
Resursa alternativa de energie;
Teama populatiei de avarii ale sistemelor de gaze
naturale;
Sprijinul financiar al autoritatilor centrale
privind programele majore de infrastructura;
Pericol de explozie;
Romania este tara de tranzit europeana a
gazoductelor internationale;
2.5. Sistemele de telecomunicatii
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
Existenta retelelor de televiziune in toate
comunitatile;
Pret ridicat al serviciilor de telefonie fixa si
mobila;
Marile companii de telefonie mobila au
acoperire zonala in comunitatile locale;
Slaba calitate a semnalului in retelele de telefonie
mobila;
Accesul la informatie prin intermediul
internetului;
Resurse financiare limitate ale comunitatilor
locale;
Calitate indoielnica a semnalelor TV;
OPORTUNITATI RISCURI
Investitii in comunitatile locale ale
companiilor de telefonie fixa si mobila
pentru imbunatatirea serviciilor;
Criza financiara mondiala;
Pachete promotionale periodice pentru Alunecarile de teren pot distruge retelele de cablu

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



populatie din partea companiilor; si televiziune;
Tehnologii avansate de perfectionare a
serviciilor de internet si televiziune la nivel
mondial;
Pret ridicat al serviciilor de televiziune si
telefonie;
Infiintarea unor puncte de acces la
informatie pentru cetateni de catre
autoritatile locale
Lipsa resurselor financiare a populatiei din satele
cu grad ridicat de saracie;
Atragerea de investitori in comunitatile
unde infrastructura edilitara nu este
deficitara;
Imbatranirea populatiei in anumite comunitati din
teritoriu;
Atragerea de resurse financiare in
comunitate, existand acces la informatie;
Accesul dificil la informatie in satele izolate;
Asigurarea comunicatiilor in satele
izolate si implicit accesul la informatie al
cetatenilor;
Dependenta de internet a copiilor;


2.6. Asistenta medicala
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
Existenta cabinetelor medicale in aproape
toate localitatile din teritoriu;
Cai de acces deficitare catre cabinetele medicale;
Interesul autoritatilor locale pentru
asigurarea asistentei medicale in comunitate;
Dotarea precara a cabinetelor medicale cu
aparatura de specialitate;
Facilitati acordate medicilor de familie
care se stabilesc in satele izolate;
Resurse financiare limitate ale populatiei;
Infiintarea unor farmacii in comunitatile
locale;
Starea precara si gradul de uzura ridicat al
aparaturii medicale;
Reabilitarea cladirilor cabinetelor
medicale si a spitalelor din teritoriu;
Numarul redus de medici in comunitatile locale;
Pretul ridicat al medicamentelor;
Acces dicil al ambulantelor in satele izolate;
OPORTUNITATI RISCURI
Programe de finantare europene pentru
reabilitarea si dotarea unitatilor medicale;
Lipsa cadrelor medicale de specialitate in
comunitatile locale;
Descentralizarea sistemului medical;
Imbatranirea populatiei din zona de nord a
teritoriului;
Trecerea unitatilor medicale in
subordinea autoritatilor locale;
Fonduri insuficiente pentru autoritatile locale in
ceea ce priveste intretinerea si dotarea unitatilor
sanitare;
2.7. Infrastructura educationala
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
Existenta unitatilor de invatamant primar
in majoritatea satelor din teritoriu;
Gradul de uzura al cladirilor si dotarea precara a
unitatilor de invatamant din satele izolate;
Numar ridicat al ponderii populatiei
copiilor in teritoriu;
Lipsa resurselor financiare ale parintilor privind
sustinerea elevilor care vor sa urmeze o structura de
invatamant superior;

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



Existenta unor scoli profesionale in
teritoriu
Distanta mare intre scolile primare si cele
gimnaziale din centrul comunelor;
Facilitati oferite de autoritatile publice
locale profesorilor care se stabilesc in
comunitate;
Calitatea profesionala precara a unor dascali din
satele mici;
Asigurarea transportului scolar pentru
copii din satele izolate;
Dezinteresul copiilor fata de actul de educatie;
Lipsa materialului didactic din scoli;
OPORTUNITATI RISCURI
Existenta fondurilor europene pentru
reabilitarea si dotarea unitatilor de
invatamant;
Lipsa personalului din comunitatile locale cu
pregatire specifica in atragerea si gestionarea
fondurilor europene;
Implicarea autoritatilor locale in ceea ce
priveste educatia copiilor;
Abandonul scolar;
Existenta unor O.N.G.-uri implicate in
dezvoltarea abilitatii copiilor in activitati
educationale;
Reticenta unor dascali catre actiuni inovative de
atragere a copiilor catre scoala;
Sprijin financiar pentru copiii talentati;
Lipsa accesului la informatie a copiilor saraci;

3. CENTRE DE INTERES
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
Pastrarea traditiilor si a obiceiurilor
locale;
Ariile protejate si rezervatiile naturale nu sunt
promovate si cunoscute;
Existenta rezervatiilor naturale
Potentialul endogen al teritoriului este foarte
putin valorificat;
Relief propice dezvoltarii mai multor
tipuri de activitatilor economice;

Lipsa unei viziuni asupra dezvoltarii locale si a
unei strategii de dezvoltare, pe baza consultarii
cetatenilor;
Sprijin redus din partea autoritatilor centrale
pentru pastrarea si promovarea traditiilor;
OPORTUNITATI RISCURI
Pastrarea potentialului endogen al
teritoriului;
Grad ridicat de imbatranire a populatiei;
Programe de promovare a valorilor
naturale;
Degradarea pajistilor;
Sprijinirea turismului;
Dezinteresul comunitatilor locale privind
implicarea in actiuni de voluntariat;
Dezvoltarea unor activitati eco-turistice in
comunitatile locale;
Lipsa resurselor financiare pentru sustinerea
cofinantarii proiectelor;
Programe nationale de promovare si
sustinere a mestesugurilor traditionale;
Tinerii nu sunt atrasi catre manifestarile folclorice
traditionale;

4. PATRIMONIU
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



Patrimoniului rural (traditii, peisajele
naturale, arhitectura traditionala) ;
Depopularea rurala.;
Existenta zonelor Natura 2000;
Lipsa actiunilor de promovare activa a imaginii
teritoriului;
Existenta patrimoniului cultural si
ecleziastic;
Starea necorespunzatoare a infrastructurii rutiere;

Transportul in comun ofera putine legaturi si nu
asigura accesibilitatea la obiectivele de patrimoniu;
Grad scazut de modernizare a infrastructurii de
acces la obiectivele de patrimoniu;
Slaba valorificare a potentialului de patrimoniu;
Lipsa protejarii obiectivelor de patrimoniu de
catre autoritatile centrale si locale;

OPORTUNITATI RISCURI
Bogatia patrimoniului si a traditiilor
rurale ;
Lipsa promovarii si valorificarii produselor
realizate de mestesugarii traditionali;
Identitate rurala / stilul de viata
traditional ;
Imbatranirea populatiei din zonele traditionale;
Programe de reabilitare si conservare a
patrimoniului cultural si istoric;


Nerespectarea specificului rural si traditional al
constructiilor din zonele de patrimoniu;
Lipsa pregatirii profesionale in domenii de
biodiversitate a tinerilor ;
5. CULTURA
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
Existenta monumentelor istorice (ex.
Troita Eroilor (1916-1919)- sat Poenita, com
Dumitresti)
Lipsa interesului tinerilor pentru portul popular;

Existenta de biblioteci (ex,. Biblioteca
comuna Chiojdeni- 6450 voume)
Starea deplorabila a siturilor arheologice;

Monumente arhitectonice unice (ex:
troita jumatate crestina jumatate pagina de
la Chiojdeni- monument sacru cu influente
prcerstine- Chiojdeni) ;
Lipsa protejarii monumentelor arhitectonice;
Manastiri si Biserici foarte vechi (ex:
biserica Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril-
Chiojneni; manastirea Poiana Marului-
Jitia);
Lipsa fondurilor pentru reabilitarea manastirilor si
bisericilor;
Lipsa fondurilor pentru pastrarea vie a traditiilor
etnofolclorice si traditionale;
Lipsa fondurilor pentru pastrarea vie a traditiilor
etnofolclorice si traditionale;
OPORTUNITATI RISCURI
Punerea in valoare a traditiilor
etnofolclorice;
Pierderea identitatii portului popular;

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



Promovarea valorilor UNESCO la nivel
mondial;
Alocarea fondurilor locale pentru cultura
preferential de catre autoritatile centrale;
Existenta fonduri europene si
guvernamentale pentru domeniul cultural
Lipsa pregatirii profesionale in domeniul cultural
poate duce la pierderea valorilor culturale
Conservarea, promovarea si valorificarea
potentialului cultural al zonei
Criza economica nationala;
Atragerea investitorilor in domeniul
cultural;
Distrugerea si degradarea asezamintelor culturale
din mediul rural;
6. MEDIU INCONJURATOR
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
Existenta siturilor de importanta
comunitara Natura 2000;
Infrastructura rurala de baza slab dezvoltata;
Existenta biodiversitatii;
Acces limitat la serviciile de baza a populatiei;
Cresterea degradarii asezarilor rurale;
Depopularea rurala a satelor;
Depozitarea haotica a gunoaielor menajere in
albiile raurilor si paraielor;
OPORTUNITATI RISCURI
Ponderea ridicata a zonelor rurale; Dezastrele naturale;
Nivel inalt de biodiversitate asociat cu
terenuri agricole;
Lasarea terenurilor agricole necultivate;
Punctele de sinergie intre programele de
dezvoltare rurala (PNDR, POR, POS Mediu
si alte programe nationale si locale);
Dezinteresul unor membrii din comunitatile
locale privind politicile de protejare si conservare a
mediului inconjurator;
Asociatii de utilitate publica nou create
(asociatii de dezvoltare intercomunitara);
Lipsa fondurilor pentru asigurarea cofinantarii
proiectelor de mediu;

Programe de formare profesionala in
domeniul protectiei mediului inconjurator;

POPULATIE
(demografie populatia activa imbatranire nivel de instruire cunostinte si competente
specifice teritoriului)
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
Distribuirea echilibrata a populatiei in
teritoriu
Imbatranirea populatiei din sate;
Acces dificil al populatiei la serviciile de baza ;
Existenta unui segment important al
ponderii de varsata al tinerilor in cadrul
populatiei totale;
Ponderea scazuta a tinerilor in functii de
conducere ale activitatilor socio-economice din
teritoriu;
Pastrarea traditiilor si valorilor satului in
randul comunitatilor locale;
Tinerii nu mai sunt interesati de valorile satului
romanesc;
Disponibilitatea fortei de munca rurale ; Nivelul scazut de cunostinte si competente ;

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



Cresterea numarului de absolventi de scoli
si universitati, in domeniul agricol ;
Existenta unor activitati economice diverse
in zonele rurale;
Nivelul scazut al productivitatii muncii in
mediul rural;
. Prezenta redusa a femeilor la locul de munca.
Existenta mestesugurilor traditionale si
artizanale in comunitatile locale;
Forta de munca scazuta, implicata in activitati
non-agricole.
Serviciile de consultanta nu sunt pregatite pentru
a raspunde nevoilor de performanta.
In teritoriu e o mentalitate de tip traditional
si crestin, s-au pastrat in buna masura
traditiile si obiceiurile stravechi,
mestesugurile si credinta ortodoxa;
Constatam o reticenta a cetatenilor in a se
implica in activitatile vietii comunitare, o rezerva
fata de asocieri, venita probabil din faptul ca
sentimentul apartenentei la o obste a fost distrus de
mentalitatea de C. A. P.;
Existenta in zona a unor persoane care au
avut succes in afaceri poate deveni exemplara
si pentru ceilalti cetateni;

Climatul economic instabil si accesul limitat la
informatie legata de posibilitatea accesarii de
consultanta si credite pentru inceperea unei
activitati lucrative pe cont propriu face ca multi
dintre cetatenii din teritoriu sa ezite in a demara o
afacere familiala;
Cetatenii din teritoriu manifesta o buna
mobilitate si adaptabilitate pe piata muncii,
dupa disponibilizarile masive din marea
industrie ei au gasit solutii de castigare a
existentei recalificindu- se in alte meserii sau
dezvoltind activitati pe cont propriu, altii, in
special tineri, au ales sa lucreze in
strainatate ;
Somajul are o cota ingrijoratoare, in special in
randul tinerilor, descurajati de posibilitatile
limitate de angajare si atunci cind ele exista
siguranta locului de munca este precara iar
salariile mici;
Serviciile private de consultanta nu sunt
gratuite ;
Existenta unor specialisti in domenii variate
de activitate;
Mentalitatea populatiei fata de schimbare in
general si reconversie profesionala in special este
rigida si conservatoare ;
Existenta unor servicii de consultanta
pentru populatia rurala;
Lipsa de profesionalism a unor firme din
domeniul consultantei in afaceri;
Metode inovative pentru pregatirea
profesionala a comunitatilor locale;
Lipsa resurselor pentru asigurarea cofinantarii
unor programe de formare profesionala;
OPORTUNITATI RISCURI
Programe europene pentru sustinerea
tinerilor angrenati in activitati economice in
mediul rural;
Disparitia satelor din zonele izolate;
Diversificarea activitatilor rurale ce pot fi
sustinute prin diverse programe de finantare;
Migratia din zonele rurale a tinerilor calificati
din mediul rural;
Existenta unor programe de asistenta
sociala si pensii;
Resurse financiare limitate ale populatiei de
varsta a treia;
Promovarea valorilor satului romanesc; Disparitia traditiilor locale;

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



Programe de instruirea ce poat ajuta la
imbunatatirea abilitatilor tinerilor fermieri;
Forta de munca excedentara, concentrata pe
microferme;
Reintinerirea generatiei de tineri in functiile
de conducere ale exploatatii agricole ;
Lipsa increderii in generatia tanara din mediul
rural;
Programe de formare profesionala pentru
imbunatatirea abilitatilor economice ale
antreprenorilor;
Crestere a costurilor fortei de munca.

Manifestari legate de drepturile omului, de
viata de familie, legate de drepturile femeilor
si ale copiilor;
Lipsa unor factori de educatie si a posibilitatilor
de angajare in munca, de divertisment sau de sport
in special pentru tinerii intre 20-30 ani va duce la
alunecarea acestora pe panta infractionalitatii;
Lipsurile financiare si necunoasterea legislatiei
familiei sunt cauza multor abuzuri in familiile in
special defavorizate, abandonuri de copii;
Schimbarea mentalitatii si cresterea
competentei formarii profesionale a
populatiei rurale;
Lipsa resurselor salariale pentru forta de munca
provoaca migratia ;
Abordari-pilot prin intermediul serviciilor
de consultanta pentru populatie;
Lipsa de acreditare a consultantilor, in
conformitate cu legislatia nationala;
Initierea de programe specifice cu finantare
externa a populatiei;
Populatia reticenta de a participa la cursuri de
formare.

ACTIVITATI ECONOMICE
(primar secundar tertiar servicii turism)
primar secundar tertiar servicii
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
Potential agricol semnificativ- in domeniul
cresterii animalelor; Potential ridicat in
domeniul exploatatiilor forestiere
Productivitatea agricola este sub potentialul sau;
Existenta unitatilor de procesare a produselor
agricole si forestiere;
O parte importanta din suprafata agricola utilizata
este folosita pentru fermele de subzistenta si de
semi-subzistenta care nu sunt performante ;
Nivel inalt al biodiversitatii asociate cu
terenuri agricole, inclusiv suprafetele mari de
pajisti semi-naturale, care pot fi clasificate ca
terenuri agricole cu valoare naturala ridicata;
Terenuri agricole cu o productivitate scazuta din
cauza conditiilor nefavorabile naturale, astfel de
terenuri sunt, in general, caracterizate prin prezenta
unui nivel inalt de biodiversitate;
Consum redus de substante chimice in
agricultura;
Practicile agricole traditionale, importante pentru
conservarea biodiversitatii necesita o cantitate mare
de munca fizica si nu garanteaza viabilitatea
economica a exploatatiei;
Experienta profesionala si in management a Costuri ridicate a produselor si utilajelor agricole

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



unor cetateni din teritoriu ; si industriale;
Existenta pietei de desfacere reprezentata
prin orasele si targurile din apropiere;
Existenta unui numar mare de intreprinderi mici,
cu o competitivitate scazuta si performanta in
conformitate cu normele UE;
Potential de energie din surse regenerabile
din agricultura;
Segmentul de ferme comerciale de dimensiuni
medii este sub potential;
Primariile sustin si incurajeaza noii
investitori care doresc sa dezvolte o activitate
economica in mediul rural;
Lipsa unui centru de formare profesionala adaptat
cerintelor pietii;
Traditii locale in cresterea animalelor, in
special a vitelor si oilor;
Nivelul scazut de conformitate cu normele UE;
Existenta a numeroase societati comerciale si
persoane fizice autorizate cu activitate in
agricultura si comert;
Migratia fortei de munca catre comunitatile
dezvoltate din punct de vedere socio-economic;
Resurse financiare insuficiente, investitii
autohtone si straine aproape inexistente cu exceptia
catorva comune ;
Zone in declin economic; slaba dotare cu
echipamente tehnologice performante
OPORTUNITATI RISCURI
Disponibilitate de piata, expansiune, atat
interna cat si europeana;
Incapacitatea de a acoperi pietele de desfacere
care lipsesc;
Oportunitati de a introduce sectorul agricol
neperformant intr-un potential real, prin
modernizare si restructurare;
Capacitate redusa de absorbtie a fondurilor UE;
Potentialul de a sprijini sistemelor agricole si
forestiere cu valoare naturala ridicata;
Neutilizarea suprafetelor de pasune in
concordanta cu standardele de sanatate animala
impuse de catre UE ;
Cresterea gradului de constientizare privind
conceptul de mare valoare naturala si
importanta acesteia;
Cresterea tendintei de abandonare a activitatilor
agricole;

Cresterea continua a investitiilor straine
directe in urma aderarii la UE Romania;
Sfarsitul perioadei de tranzitie pentru
conformitatea cu standardele europene (2009) ;

Accelerarea procesului de restructurare (in
sectoarele lapte, carne);
Continuarea nevoie de modernizare si
restructurare;
Cresterea cererii de produse de calitate
traditionale si cele organice;
Incapacitatea de a imbunatati calitatea materiilor
prime;
Prioritate a UE pentru utilizarea de energii
regenerabile;
Concurenta externa (inclusiv a produselor
organice);
Imbunatatirea eficientei energetice si a
infrastructurii hidraulice pentru irigatii, prin
lucrari de reabilitare;
Schimbarile climatice si dezastre naturale;

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



Reconversia unor capacitati economice aflate
in conservare in capacitati cu profil nou de
fabricatie;
Cresterea preturilor la energie si eficienta scazuta
a infrastructurii de irigare contribuie la cresterea
costurilor;
Reabilitarea sectorului de procesare si
industrializare a laptelui si produselor lactate
pentru a veni in sprijinul membrilor
comunitatilor din cadrul teritoriului;
Ruralizarea excesiva exprimata prin reducerea
surselor de venit la exploatarea unei gospodarii de
subzistenta;
Dezvoltarea de relatii de parteneriat
economic si administrativ cu unitati teritoriale
(similare sau asemanatoare) din tara si
strainatate;
Lipsa de receptivitate si flexibilitate la cerintele
pietei care determina decalaje economice mari, greu
de recuperat;
Incurajarea liberei initiative in domeniul
IMM si al agroturismului prin mijloace
concrete venite atit din partea administratiei
publice cit si din partea organismelor non
guvernamentale sprijinite de aceasta;
Cresterea ponderii muncii la negru, cu efecte
negative asupra pietei muncii si economiei rurale
datorita fiscalitatii ridicate;

Programe care sa vizeze atragerea de
investitori interesati sa dezvolte in zona
activitati lucrative industriale sau turistice;
Migratia fortei de munca spre zone mai bine
dezvoltate economic;
Program de investitii pentru infiintarea unor
centre de prelucrare a produselor agricole;
Lipsa fondurilor pentru investitii;
Pretul scazut al laptelui si lipsa unor piete majore
de desfacere a produselor lactate;
TURISM
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
Existenta patrimoniului cultural si
ecleziastic;
Starea necorespunzatoare a infrastructurii rutiere
de acces catre obiectivele turistice;
Rezervatii Naturale- Aria Protejata in cadrul
Retelei Europene Natura 2000;
Lipsa personalului calificat pentru gestionarea
rezervatiilor naturale;
Degradarea patrimoniului cultural si ecleziastic;
Traditii si mestesuguri pe cale de disparitie in
mediul rural;

OPORTUNITATI RISCURI
Programe de reabilitare si conservare a
patrimoniului cultural si istoric;
Lipsa fondurilor pentru reabilitarea si
conservarea patrimoniului cultural;
Lipsa fondurilor pentru dezvoltarea infrastructurii
edilitare in zona;
Instruirea personalului in domeniul
ecoturismului si turismului rural;
Imposibilitatea de a asigura cofinantarea
proiectelor;
Accesarea fondurilor europene de promovare
a potentialului turistic;
Proportia mare a populatiei rurale in zonele
dezvoltate socio-economic ;
Dezvoltarea programelor de calificare si
specializare a fortei de munca in turism;
Reducerea sprijinului acordat
microintreprinderilor;

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



Dezvoltarea pensiunilor agroturistice;


Cultura antreprenoriala este slab dezvoltata ;
Impunerea unor norme noi de sanatate poate
limita accesul produselor traditionale in turismul
rural;

ORGANIZAREA SOCIALA SI INSTITUTIONALA
(activitati asociative ONG organizare institutionala)
(activitati asociative ONG organizare institutionala
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
Asociatii de utilitate publica nou create
(asociatii de dezvoltare intercomunitara);
Resurse limitate pentru asigurarea cofinantarii
proiectelor de investitii;
Existenta Agentilor de Dezvoltare Locala in
teritoriu;
Slaba implicare a sectorului asociativ in
atragerea de fonduri europene;
Existente strategiilor de dezvoltare locala; Calitatea indoielnica a Strategiilor de
Dezvoltare Locala a comunitatilor luate
individual;
Organizarea de cursuri de instruire pentru
reprezentantii teritoriilor - potentiale GAL-uri in
punerea in aplicare a axei LEADER;
Lipsa resurselor financiare;
Pregatirea unor parteneriate active in
dezvoltarea locala;
Lipsa unui cadru legislativ care sa gestioneze
si sa responsabilizeze parteneriatul public-
privat;
Membrii parteneriatelor sunt gata sa dezvolte
proiecte viabile in comunitatile locale ;
Neincrederea in succesul incheierii unuor
parteneriate viabile;
Existenta parteneriatului GAL Valea
Ramnicului;
Cofinantarea limitata a proiectului;
Unele Administratii publice locale nu isi
permit angajarea unui agent de dezvoltare
locala;
OPORTUNITATI RISCURI
Programe europene care sprijina asocierea; Lipsa resurselor financiare pentru asigurarea
cofinantarii proiectelor;
Sprijin financiar pentru punerea in aplicare de
catre PNDR a strategiilor de dezvoltare locala.
Plata intarziata de catre autoritatile centrale a
sumelor rambursate in cadrul proiectelor;
Programul Leader pentru comunitatile locale; Implementarea cu intarziere a axei LEADER,
la nivel national;
Cadru legislativ pentru organizarea
institutionala;
Dese modificarei ale cadrului legislativ
privind organizarea institutionala;
Programe europene ce incurajeaza parteneriatul
public-privat;
Responsabilizare minimala a O.N.G.-urilor in
cadrul parteneriatelor ce gestioneaza fondurile
europene;
Administratiile publice locale incurajeaza
infiintarea de O.N.G.-uri in mediul rural;
Lipsa comunicarii si colaborarii intre
administratiile publice locale si mediul

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



asociativ;
Existenta programelor europene adresate
mediul asociativ;
Imposibilitatea de a asigura cofinantarea
proiectelor de catre organizatiile
neguvernamentale;

In urma analizei SWOT a teritoriului GAL Valea Ramnicului s-au identificat urmatoarele
principii prioritare care vor trebui sa stea la baza elaborarii strategiei de dezvoltare locala in vederea
dezvoltarii durabile, si anume: prioritati.























GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



PARTEA A- III-A: PRIORITATI

Diagnosticul Planului de Dezvoltare Locala este structurat in jurul a patru axe fundamentale:
diagnosticul teritorial si de mediu, populatie, sectorul economic si sectorul social si institutional.
Pentru fiecare din aceste domenii s-a realizat o analiza statistica descriptiva ale principalilor
indicatori perspective de evolutie.
In ceea ce priveste principalele instrumente utilizate utilizate pentru realizarea diagnosticului,
analiza datelor cantitative si a informatiilor calitative s-a realizat prin utilizarea unor matrice SWOT
ale mediului rural. In cazul sectorului economic s-au luat in calcul pozitia de competitivitate a
sectoarelor implicate in Planul de dezvoltare Locala, in mod special cel agricol si de diversificare a
economiei in mediul rural.
Actorii locali- animatori ai GAL Valea Ramnicului au realizat actiuni de distribuire de
materiale publicitare in teritoriu, cu un continut bogat in informatii privind abordarea LEADER si
perspectivele de implicare a populatiei in trasarea directiei de dezvoltare a zonei. Pentru implicarea
populatiei si a tuturor actorilor locali interesati in realizarea Planului de Dezvolatre Locala, au fost
aplicate chestionare in toate comunele care fac parte din GAL Valea Ramnicului.
Prin consultari intre toti partenerii (publici, privati, ONG) din teritoriul GAL Valea Ramnicului
si pe baza Analizei Diagnostic (prezentarea teritoriului), si realizarea Analizei SWOT s-au stabilit
principalele prioritati in legatura cu proiectele de dezvoltare rurala a zonei .
Au fost stabilite, de asemenea, obiectivele operationale ce se urmaresc a fi realizate in cadrul
fiecarui proiect prioritar stabilit, precum si masura/masurile din Programul National de Dezvoltare
Rurala (PNDR) 2007 2013 in care actiunile proiectului se regasesc. Un proiect poate cuprinde
actiuni care se regasesc in una sau mai multe masuri ale PNDR.






GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI




Schema 1
Organigrama relationala






















GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



PRIORITATE DENUMIRE OBIECTIVELE
OPERATIONALE
PROIECTE / MASURI
Prioritatea 1 -
Cresterea
capacitatii de
organizare.
Sustinerea
dezvoltarii
afacerilor din
sectoarele non
agricole si
facilitarea
tranzitiei fortei
de munca din
domeniul
agricol in
turism si
servicii pentru
populatie
Realizarea de
schimburi de
experienta
Cresterea
competentei actorilor
din teritoriu
Formare profesionala, informare
si difuzare de cunostinte -
M.111;
Crearea de
parteneriate
Cresterea
capacitatii/calitatii
actului admi nistrativ
Dezvoltarea
capacitatii
institutionale
Sprijinirea asocierii
profesionale
Sprijinirea
parteneriatelor

Constituirea
asociatiilor
profesionale, grupuri
de producatori
Modernizarea exploatatiilor
agricole -M.121;


Cresterea
capacitatii/calitatii
actului admi nistrativ
Implementarea Strategiilor de
Dezvoltare Locala-M431.2
Organizarea de
caravane de infor
mare si educare
Infor marea tinerilor
despre oportunitatiile
de dezvoltare
Formare profesionala, informare
si difuzare de cunostinte -
M.111;


Dezvoltarea de servicii pentru
populatia rurala M411(312)
Organizarea de
eveni mente
Diversificarea
activitatilor non
agricole
Antrenarea
populatiei in
procesul
decizional
Implicarea/antrenare
a tinerilor si
femeilor in procesul
decizional
(consultare)
Implementarea proiectelor de
cooperare- M.4.21

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



Prioritatea 2 -
Cresterea
competitivitatii
economice a
sectorului
agricol,
forestier, de
prelucrare
Cresterea puterii de
adaptare a
fermierilor la
cerintelor pietii
Cresterea capacitatii
actorilor economici
de a se adapta
la cerintele pietii,
prioritara fiind
dezvoltarea
sectorului agricol,
sprijin pentru
fermele de
semisubzistenta
Organizarea de asociatii
profesionale a fer mierilor
Centru de i nfor mare, consultanta
si for mare(mar keti ng, schimb de
experienta)(431.2)
Modernizarea
fermelor agricole-
utilare cu
echipamente de inalt
randament
Sprininirea fermelor de
semisubzistenta
M141
Sistem de desfacere produse
locale (centr u de vanzare, piata
organi zat) (M322)
Diversificarea
activitatilor
non- agricole
Diversificarea
activitatilor
economice

Infor mare si promovare despre
agricultura
bio/ecologica (M111)


Infiintarea de ferme pentru
cresterea caprelor (M121)
Infiintarea de pastravarii (POP
mas 2.1)
Sprijinirea
diversificarii
activitatilor
economice

Utilizarea in comun
a unitatilor de
stocare si procesare
lapte- asociatii de
producatori, grupuri
de producator Actiuni inovative-
Dezvoltarea
acvaculturii
Sprijinirea
dezvoltarii
IMM urilor din
zona
Crearea de noi locuri
de munca

Cresterea calitatii
sectorului
de servicii
Cresterea calitatii
sectorului de servicii
pentru
populatie si pentru
intreprinderi
Uni tate de salubrizare (colectare
si
sortare a deseurilor) (M322);


Cursuri de for mare pentru
agricultori si crescator i de
animale(M111)
Imbunatatirea si
moderni zarea
infrastr ucturii de
baza
Crearea unui cadru
atractiv
pentru investitori


Implementarea de
noi tehnologii
Implementarea
noilor tehnologii
Infiintarea unor instalatii de
biomasa pentr u institutii

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



Retehnologi zare




Sprijin pentru
initierea tinerilor
fermieri in
agricultura ecologica
publice (M322);


Pol tehnologic virtual
pentru promovarea energilor
neconventionale
Sti mularea infiintarii
de
intreprinderi dotate
cu tehnologie
moderna- act.
inovative
Adaptarea sistemul
ui educational la
cerintele pietii
Implementare,
pregatire
profesionala in
concordanta
cu cerintele pietii

Sensibilizeara
tinerilor privind
problemele de
conservare a
mediului
inconjurator
Formare pentr u dezvoltarea
agroturismului

Formare pentr u mici
mestesugari

Curs de antreprenoriat M421


Cresterea gradul ui
de instr uire a
populatiei in
concordanta cu
cerintele pietii
Prioritatea 3 -
Afirmarea
identitatii
teritoriale
Mentinerea si
valorificarea
patrimoniului
cultural si
natural al
teritoriului, in
scopul cresterii
atractivitatii si
potentialului
economic local
Conservarea ariilor
naturale protejate
Conservarea
patrimoni ului
natural
Elaborarea unei stategii de
protejare a speciilor de pasari
migratoare din aria protejata
Natura 2000- Poiana Muntioru
Promovarea patri
moniul ui cultural
(obiceiuri,
mestesuguri, case
memoriale etc.)
Valorificarea
patrimoniul ui
material si imaterial

Actiuni de protectie
a mediului
Masura 421

Revitalizare obiceiurilor
pastorale (M313)
Dezvoltarea
agroturismului
Construirea, modernizarea
structurilor de primire turistica
M413 (313)


Crearea unei i magini
teritoriale
Masura 431.2

Sustinerea celor trei prioritati necesita o abordare complexa care sa sigure complemnetaritatea si
coerenta intre axele 1 si 3 din PNDR, precul si cu alte programe judetene, nationale sau europene.
Argumente pentru cele trei prioritati:

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



1. Prima prioritate este impusa de trei factori:
- numarul mic al intreprinderilor : 813, conform datelor oferite de Oficiile Registrului Comertului
Vrancea si Buzau
- tendinta de depopulare a zonei, datorata in special migratiei catre zonele urbane sau catre strainatate
(Italia, Germania, Spania), dar si sporului natural negativ in cea mai mare parte a teritoriului
- numarul mic de locuri de munca, mai ales pentru tineri
Prin alegerea acestei prioritati, teritoriul GAL Valea Ramnicului se va concentra pe dezvoltarea
turismului, diversificarea si multiplicarea activitatilor economicein sectorul serviciilor catre populatie
si prelucrarii materiilor prime locale, activitati ce au ca scopt cresterea atractivitatii zonei pentru
populatia tanara, dar si atragerea de capital investitional in zona, pentru a compensa lipsa de
capitalizare a antreprenorilor locali.
2. Cea de-a doua prioritate este aleasa din cauza ca teritoriul GAL Valea Ramnicului este cu
precadere montan si colinar, cu 66% din suprafata ocupata cu paduri. Economia locala se bazeaza in
principal pe agricultura de subzistenta sau semisubzistenta, peste 95% dintre exploatatiile agricole
fiind sub 5 ha agricultura si silvicultura sunt resurse importante pentru populatie si pentru economia
locala, insa practicarea lor se face cu o productivitate foarte scazuta.
In acelasi timp, teritoriul este recunoscut pentru produse precum cascavalul afumat, cascaval in coaja
de brad, branza de burduf, branza de putina, unt, miere, ghebe uscate, murate, etc care, desi nu sunt
integistrate ca si produse traditionale cu marca locala, sunt deosebit de apreciate si pot deveni
emblematice pentru zona.
Dezvoltarea agriculturii din teritoriu se poate face adaugand valoare produselor agricole si silvice
locale, prin procesare si marketing.
3. Cea de a treia prioritate pleaca de la necesitatea cresterii atractivitatii zonei- ca element de baza in
diversificarea unor activitati economice alternative agriculturii. Pe teritoriu se gasesc 9 ansambluri
arhitecturale de valoare si 8 situri Natura 2000 si rezervatii naturale. Prin aceasta prioritate vor fi
sprijinite investitiile necesae pentru introducerea in circuitul turistic a patrimoniului cultural mobil si
imobil, precum si activitatile de mediu si valorificare a patrimoniului natural.
Dezvoltarea economica a teritoriului este sustinuta astfel de trei piloni: valorificarea patrimoniului
cultural si natural, dezvoltarea exploatatiilor agricole si forestiere, procesarea si marketingul
produselor agricole cu potential de a deveni marci locale si dezvoltarea sectorului non-agricol.



GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



PARTEA A-IV-A: PREZENTAREA MASURILOR
Dupa ce a fost elaborat planul de dezvoltare locala, care cuprinde prioritatile, obiectivele acestora si
masurile din PNDR si/sau masuri propuse de Regulamentul (CE) nr. 1698/2005, prezentam fiecare masura
in parte care face obiectul unui anumit proiect din cadrul prioritatilor stabilite.
Pentru proiectele care se vor regasi in scopul uneia dintre masurile Regulamentului Consiliului nr.
1698/2005 se va respecta intensitatea ajutorului prevazuta pentru masura respectiva.
Actiunile din afara masurilor specificate in Regulamentului (CE) nr.1698/2005 pot fi sprijinite, daca
acestea contribuie la obiectivele PNDR si ale strategiilor de dezvoltare locala. Obiectivele si scopul unor
astfel de masuri, beneficiarii, actiunile si costurile eligibile, intensitatea ajutorului si criteriile pentru selectia
proiectelor trebuie sa fie prezentate in strategia de dezvoltare locala si aprobate de Autoritatea de
Management.
Se prezenta :
obiectivele urmarite prin implementarea proiectului si raportul cu strategia de dezvoltare pentru
teritoriul delimitat. Se stabileste scopul urmarit prin aplicarea masurii si corelatia acestuia cu strategia de
dezvoltare stabilita in cadrul teritoriului;
actiunile ce vor fi realizate si modul in care acestea satisfac nevoile stabilite in strategia de
dezvoltare, precum si modul de acoperire a teritoriului de catre actiunile respective.
se descrie sinergia cu alte masuri;
Se mentioneaza daca actiunile specifice pentru o anumita masura se pot realiza numai in cadrul
acelei masuri sau pentru realizarea (dezvoltarea) lor sunt necesare si actiuni din alte masuri;
beneficiarii (tip de beneficiari, numarul acestora etc.);
principalii actori din spatiul rural, respectiv care vor beneficia de pe urma implementarii proiectelor
respective (tipul si numarul acestora) tipuri de actiuni eligibile (imateriale si materiale). Aceste actiuni
eligibile trebuie sa fie specifice fiecarei masuri in care actiunile proiectelor se regasesc;
finantarea.
Pentru fiecare prioritate stabilita se specifica valorile absolute (in euro si lei ) si relative (%) ale
costurilor necesare (contributia FEADR, publica nationala si privata) realizarii proiectelor.
Sprijinul nerambursabil va fi acordat pentru implementarea strategiilor de dezvoltare locala.

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



Proiectele ce vor fi implementate prin axa LEADER vor fi proiecte mici care vor trebui sa
respecte un plafon de maxim 200.000 euro co-finantare publica, iar valoarea totala a investitiei nu va
depasi 400.000 euro. Costurile trebuie sa fie in acord cu specificul fiecarei masuri din PNDR in care
actiunile proiectelor se regasesc.
S-a tinut seama de faptul ca ajutorul public (FEADR + contributia nationala) in cadrul fiecarei
masuri este diferit functie de tipul de beneficiar (public, ONG, privat).
I ndicatori de monitorizare sunt prezentati in cadrul fiecarei masuri. Se evidentiaza scopul propus,
asteptarile, beneficiarii si numarul acestora, tinta pe perioada 2012-2013, bugetul propus pe fiecare masura.
Se stabilesc indicatori specifici fiecarei masuri care sa scoata in evidenta rezultatele asteptate ca urmare a
implementarii planului de dezvoltare locala stabilit.
I ndicatorii stabiliti sunt specifici fisei masurilor din PNDR, la care au fost adaugati alti indicatori
pe care teritoriul ii considera relevanti, in cadrul strategiei de dezvoltare stabilita.
Monitorizare si evaluare
Monitorizarea si evaluarea indeplinirii actiunilor propuse in cadrul Planului de Dezvoltare locala se
realizeaza in conformitate cu prevederile Directivelor UE. Progresul, eficienta si eficacitatea Planului de
dezvoltare locala, in raport cu obiectivele acestuia, se masoara prin intermediul indicatorilor comuni de
baza, financiari, realizare, rezultat si impact.
In vederea realizarii acestor obiective, Adunarea generala a asociatiei Grupului de Actiune Locala
Valea Ramnicului va alege un comitet de monitorizare si evaluare a indeplinirii actiunilor propuse prin
Planul de Dezvoltare Locala. In prima sa sedinta dupa constituire, Comitetul de Monitorizare si Evaluare va
elabora un set de indicatori pentru urmarirea realizarii obiectivelor, set care va fi suplimentat, daca este
cazul, cu indicatori aditionali.
Sistemul de monitorizare asigura colectarea datelor statistice si a indicatorilor de monitorizare
conform prevederilor Regulamentului Consiliului (CE) nr.1698/2005, articolele 80 si 81. Atributiile in
furnizarea de informatii cu privire la progresul implementarii Planului de Dezvoltare Locala revin
comitetului director al asociatiei. Aceste informatii constituie baza pentru intocmirea rapoartelor de
monitorizare necesare urmaririi stadiului implementarii si a progresului Planului de Dezvoltare Locala.

Informatiile necesare monitorizarii implementarii Planului de Dezvoltare Locala se colecteaza de
catre membrii Comitetului de Monitorizare si evaluare de la membrii echipei tehnice a GAL-ului, care vor

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



realiza un sistem de gestionare zilnica a implementarii Planului de Dezvoltare Locala, din cererile de
finantare, respectiv cererile de plata intocmite de catre beneficiarii de proiecte. Aceste documente contin
informatiile necesare calcularii indicatorilor financiari, de realizare si pentru o parte a indicatorilor de
rezultat necesari monitorizarii si evaluarii masurilor din Planul de Dezvoltare Locala.
Colectarea indicatorilor de rezultat indisponibili la nivelul echipei tehnice a GAL-ului, precum si a
unor indicatori de baza indisponibili la momentul elaborarii rapoartelor de monitorizare, se va realiza prin
intermediul studiilor, anchetelor si cercetarilor statistice finantate prin masura de 431.2.
Echipa tehnica a GAL-ului va realiza un sistem de gestionare operativa a resurselor, va asigura pista
de audit prin organizarea unui sistem finaciar contabil si administrativ coerent, arhivarea corespunzatoare a
tuturor documentelor aferente implementarii Planului de Dezvoltare Locala.
Informatiile centralizate de catre Comitetul de Monitorizare si evaluare vor fi prezentate Adunarii
Generale in vederea aprobarii acestora.
Raportul anual de progres
Comitetul de Monitorizare si evaluare va transmite Comitetului Director , anual, Raportul de
progres, care va contine toate informatiile cu privire la evolutia implementarii Planului de Dezvoltare
Locala. Raportul anual de progres cuprinde urmatoarele elemente:
Date de monitorizare privind implementarea financiara a Planului de Dezvoltare Locala, pentru
fiecare masura;
Date de monitorizare care includ informatii cantitative pe baza indicatorilor comuni de
realizare si rezultat. Aceste date vor fi arhivate electronic intr-o in baza de date care urmeaza sa fie
realizata de catre echipa tehnica de implementare a Planului de Dezvoltare Locala.
Analiza rezultatului monitorizarii implementarii Planului de Dezvoltare Locala.
Raportul anual de progres va fi transmis Comisiei de catre Autoritatea de Management pentru
PNDR.
Comitetul de Monitorizare si Evaluare se infiinteaza in termen de maximum trei luni de la data la
care grupul de actiune locala Valea Ramnicului capata calitate juridica prin inregistrarea ca asociatie
conform OG26/2000. Membrii comitetului de monitorizare trebuie sa aiba specialitati diferite pentru a
acoperi toate domeniile din Planul de Dezvoltare Locala.
Principalele responsabilitati ale Comitetului de Monitorizare sunt:
Analizarea criteriilor de selectie a operatiunilor finantate, in termen de patru luni de la data deciziei

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



de aprobare a Planului de Dezvoltare Locala, precum si revizuirea acestora in functie de nevoile concrete;
Evaluarea periodica a progreselor inregistrate pentru realizarea obiectivelor specifice ale Planului de
Dezvoltare Locala, pe baza documentelor primite;
Examinarea rezultatelor implementarii fiecarei masuri/axe si monitorizarea calitatii implementarii
Planului;
Analizarea Raportului anual de progres si a rapoartelor de evaluare, inainte de a fi supuse aprobarii
Adunarii Generale si transmise Comisiei;
Analizarea si aprobarea propunerilor de ajustare/ modificare a prevederilor Planului de Dezvoltare.
Regulamentul intern de organizare si functionare a Comitetului de Monitorizare va fi elaborat de
catre Consiliul Director si va fi supus aprobarii Adunarii generale in cadrul primei sale reuniuni. Deciziile
Comitetului sunt adoptate prin procedura de vot in conditiile intrunirii unui cvorum stabilit prin
Regulamentul de organizare si functionare. In cazul problemelor urgente sau a aspectelor care nu justifica
organizarea unei reuniuni a Comitetului, prin Regulamentul de organizare si functionare, se poate stabili
aplicarea procedurii de aprobare scrisa. Lucrarile Comitetului vor fi inregistrate in minute. Responsabilitatea
intocmirii acestora revine Secretariatului permanent, care are obligatia de a comunica proiectele de minuta
tuturor membrilor in vederea primirii observatiilor si comentariilor acestora si de a supune minutele
aprobarii Comitetului de Monitorizare. Comitetul de Monitorizare pentru Planul de Dezvoltare Locala se
intruneste cel putin o data pe trimestru.

Descrierea sistemului de evaluare
Planul de Dezvoltare Locala face obiectul unui proces de evaluare cu scopul de a imbunatati
calitatea implementarii sale prin analiza eficientei, adica a celei mai bune relatii dintre resursele angajate si
rezultatele atinse si a eficacitatii programului, insemnand masura in care obiectivele au fost atinse.
Prin procesul de evaluare, impactul Planului de Dezvoltare Locala este analizat tinand cont de liniile
directoare strategice ale Comunitatii prevazute in articolul 9 al Regulamentului Consiliului (CE)
nr.1698/2005 si de problemele de dezvoltare rurala specifice Romaniei privind cerintele de dezvoltare
durabila, impactul asupra mediului si prevederile relevante din legislatia comunitara, activitatile de evaluare
ale Planului de Dezvoltare Locala sunt in responsabilitatea Comitetului de Monitorizare si Evaluare. Pentru
coordonarea evaluarilor Planului de Dezvoltare Locala, poate fi cooptata in Comitetul de Monitorizare si
Evaluare si Autoritatea de Management.

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



Planul de finantare

Se prezinta in tabelul ce urmeaza, cu evidentierea costurilor pe fiecare masura in parte care se
regaseste in strategia de dezvoltare, pe tipuri de sprijin (public FEADR + contributia nationala, ONG,
privat).
Valoarea totala a planului de finantare este de 3.319.734 euro, din care 3.019.734 euro pentru
finantarea proiectelor propuse prin stategia de dezvoltare locala si 300.000 euro pentru asistenta tehnica
(functionarea GAL-ului, masura 431.2, cu cele doua componente).
Valoarea totala finantata de FEADR este de 2.280.000 euro (68,68%), contributia nationala este de
570.000 euro (17,17%), contributia privata de 469.734 euro (14,15 %).

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



Prezentarea masurilor
Asa cum am prezentat si anterior, caracterului axei 4 este unul orizontal si presupune accesarea
mai multor masuri din cadrul axelor FEADR. Asadar, impactul actiunilor implementate prin aceasta
abordare este foarte ridicat si acopera o arie larga de actiuni si beneficiari. De asemenea, sprijinul
acordat prin axa LEADER ofera posibilitatea, in contextul elaborarii strategiilor de dezvoltare locala
pe baza nevoilor locale si a punctelor forte, de a combina cele trei obiective ale celor trei axe din
FEADR respectiv: competitivitate, imbunatatirea mediului si calitatea vietii/diversificare.
Abordarea de jos in sus reprezinta o modalitate ce permite partenerilor locali, sa isi aleaga un
grup coerent de masuri adaptate prioritatilor identificate pe teritoriul lor si a le transpune in strategii de
dezvoltare, pentru a pune in valoare potentialul endogen al teritoriului.
La nivelul Grupului de Actiune Locala Valea Ramnicului, implementarea actiunilor propuse in
cadrul prezentului plan de dezvoltare locala, se va realiza prin intermediul planului financiar in care
sunt cuprinse masuri din toate cele 4 axe ale PNDR-ului.
Valoarea totala a planului financiar al grupului de actiune locala Valea Ramnicului este de
3.319.734 euro, din care 2.280.000 euro contributie publica (FEADR), 570.000 euro contributie
nationala si 469.734 euro contributie privata.

Axa 1: Cresterea competitivitatii sectoarelor agricol si forestier
Masura 111 - Formare profesionala, informare si difuzare de cunostinte
1. Obiectivele urmarite prin implementarea proiectului si raportul cu strategia de
dezvoltare pentru teritoriul Valea Ramnicului

Obiectiv general:
Imbunatatirea competitivitatii sectoarelor agricol, silvic si alimentar, utilizarea durabila a
terenurilor agricole si protectia mediului, prin actiuni de formare, informare si difuzare de cunostinte
inovative adresate persoanelor adulte care activeaza in sectoarele mentionate.
Obiective specifice:

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



Dobandirea de informatii si cunostinte relevante care sa permita gospodarirea durabila a
terenurilor agricole si forestiere, cresterea calitatii managementului la nivel de ferma, restructurarea si
modernizarea in sectoarele de procesare si comercializare pentru produsele agricole si forestiere,
contribuind astfel la imbunatatirea conditiilor de viata si reducerea somajului in zonele rurale.
Imbunatatirea si dezvoltarea competentelor necesare pentru persoanele care sunt sau vor fi implicate in
activitati forestiere pentru practicarea unui management durabil al padurilor in vederea cresterii
suprafetelor forestiere, prelucrarii lemnului si valorificarii eficiente a produselor padurii
Obiectivele operationale:
urmaresc realizarea unor actiuni care vor contribui la:
a) imbunatatirea cunostintelor tehnice si economice generale, specifice pentru agricultura,
silvicultura si industria alimentara;
b) pregatire generala pentru managementul si administrarea fermelor;
c) respectarea conditiilor de eco-conditionalitate si a Standardelor Pietei Agricole Comune,
diversificarea sau restructurarea productiei fermelor (introducerea de noi produse si sisteme de
procesare);
d) constientizarea fermierilor privind probleme generale de mediu in sectoarele agricol, forestier
si al industriei alimentare in scopul imbunatatirii protectiei mediului;
e) educarea si constientizarea proprietarilor de paduri (dobandirea constiintei forestiere) in
vederea asigurarii gospodaririi durabile a padurilor coroborat cu valorificarea superioara a resurselor
forestiere si cresterea procentului de paduri la nivel national, ce reprezinta obiective principale ale
politicii nationale forestiere;
f) informari privind introducerea de noi tehnologii informationale si de comunicare (IT).
Furnizarea actiunilor de formare profesionala precum si a actiunilor de informare si difuzare a
cunostintelor se va realiza pentru fiecare fermier, pe baza acceptului acestuia fara discriminare pe
criterii de varsta, sex, rasa, origine etnica, apartenenta politica sau religioasa etc
Raportul cu strategia de dezvoltare
In zona Grupului de Actiune Locala Valea Ramnicului sectoarele agricol si forestier constituie
pentru spatiul rural un factor determinant pentru obtinerea productiilor agricole si silvice, precum si

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



pentru mentinerea calitatii peisajului si protectiei mediului inconjurator. O mare parte din totalul
populatiei active din mediul rural, este ocupata in aceste sectoare.
Astfel, evolutia si specializarea in agricultura si silvicultura necesita un nivel corespunzator de
instruire tehnica, economica si juridica, inclusiv expertiza in tehnologii noi ale informatiei, pentru a
corespunde cerintelor comunitare in domeniul fitosanitar, bunastarii animalelor, standardelor de
calitate, sprijinind astfel mobilizarea populatiei rurale si imbunatatirea diversitatii locale in vederea
cresterii atractivitatii zonelor rurale, a diversificarii economiei rurale si a calitatii vietii.
Necesitatea activitatilor de formare profesionala apare in contextul legat de cresterea
competitivitatii si diversificarii produselor si activitatilor din agricultura si silvicultura, de
restructurarea si modernizarea sectoarelor agricol si forestier, a sectoarelor de procesare si
comercializare pentru produsele agricole si forestiere, de incurajarea afacerilor orientate spre piata, a
cerintelor pentru o gama larga de aptitudini economice si de management cat si de indeplinirea
obiectivului gestionarii durabile a terenurilor si protectiei mediului, aplicarea de tehnologii si practici
prietenoase mediului si de utilizare a energiei regenerabile.
Prin urmare, este necesar ca activitatile de formare profesionala, informare si difuzare a
cunostintelor sa fie extinse si la persoanele adulte care sunt implicate in domenii care au legatura cu
agricultura, industria alimentara si silvicultura.

2. Descrierea actiunilor
Masura sprijina:
1) Programe de formare profesionala de scurta durata (initiere, perfectionare si specializare), cu
perioade diferentiate de pregatire, in functie de tematica cursului, grupul tinta si nivelul existent de
pregatire al solicitantilor de formare profesionala in vederea imbunatatirii si perfectionarii
cunostintelor privind competentele manageriale si tehnice in domeniul agricol, forestier si agro -
alimentar, introducerea de noi tehnologii si inovatii, protectia mediului si agricultura ecologica,
cunoasterea si respectarea conditiilor de eco - conditionalitate etc.
2) Actiuni de informare si difuzare de cunostinte privind schemele de sprijin ale PAC, a modului
de aplicare a masurilor pentru dezvoltare rurala. Actiunile prevazute a se efectua prin aceasta masura
au un caracter colectiv si nu individual

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



3. Sinergia cu alte masuri (FSE)
Programul National pentru Dezvoltare Rurala include activitati care privesc dezvoltarea
resurselor umane si, prin urmare, acest program se afla in relatie de complementaritate cu POS DRU.
Delimitarea dintre POS DRU si PNDR are la baza tipul de interventii si nu demarcarea teritoriala. In
ceea ce priveste educatia si formarea profesionala initiala, POS DRU, prin axa prioritara (AP) 1
Educatie si formare profesionala in sprijinul cresterii economice si dezvoltarii societatii bazate pe
cunoastere va oferi, prin intermediul scolilor si liceelor specializate, programe de formare initiala in
agricultura, finalizate cu o atestare in acest domeniu.
Formarea profesionala continua pentru persoanele din agricultura, agricultura de subzistenta si
semisubzistenta, va fi realizata in cadrul POS DRU prin AP 2 Corelarea invatarii pe tot parcursul
vietii cu piata muncii sau prin AP 5 Promovarea masurilor active de ocupare. Pentru persoanele
ocupate in agricultura si in agricultura de subzistenta, POS DRU, va finanta in cadrul AP 2 doar
formarea profesionala in vederea calificarii (inclusiv recalificarea), ca si pentru celelalte sectoare.
Prin AP 5 a POS DRU se va promova orientarea, consultanta si formarea in domeniul
antreprenorial si in domenii nonagricole. Prin PNDR, AP 1 Cresterea competitivitatii sectoarelor
agricol si forestier se vor finanta numai programe de formare de scurta durata (cursuri de baza si
specializari) pentru perfectionarea cunostintelor lucratorilor din agricultura si silvicultura. Pentru
absolventii acestor cursuri de formare se vor acorda atestate de participare. Referitor la incurajarea
imbatranirii active, POS DRU va sustine masurile care urmaresc cresterea ratei ocuparii. PNDR are in
vedere pensionarea timpurie cu scopul de a se transfera exploatarile agricole de la fermierii batrani la
cei tineri in schimbul unor plati compensatorii. Astfel, cresterea competitivitatii agriculturii va fi
urmarita prin stimularea transformarii gospodariilor rurale in ferme agricole familiale cu caracter
comercial, precum si prin cresterea clasei de mijloc in zonele rurale prin promovarea tinerilor fermieri
si a concentrarii exploatatiilor agricole.
In ceea ce priveste promovarea incluziunii sociale, PNDR va sustine masuri de reabilitare si
construire a infrastructurii de baza de mici dimensiuni (drumuri, aductiuni de apa, sisteme de
aprovizionare cu apa curenta) si noi investitii in infrastructura legata de serviciile sociale din zonele
rurale. Aceste masuri completeaza operatiunile de promovare a incluziunii sociale finantate in cadrul

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



POS DRU, facand astfel mai accesibila implementarea proiectelor de incluziune sociala in zonele
rurale izolate.
4. Beneficiarii
Beneficiarii finali sunt persoane adulte care activeaza in domeniile agriculturii, silviculturii
(inclusiv proprietari de padure) si industriei agro-alimentare. Beneficiarii directi, furnizori ai actiunilor
de formare profesionala, informare si difuzare a cunostintelor, sunt entitati publice sau private care
activeaza in domeniul formarii profesionale a adultilor si/sau informarii si difuzarii de cunostinte care
indeplinesc criteriile de eligibilitate si de selectie.
Se estimeaza un numar de 45 beneficiari finali.
5. Tipuri de actiuni eligibile
Descrierea operatiunilor (inclusiv a tipurilor de formare profesionala)
a) Oferirea de programele de formare profesionala care cuprind actiuni din domeniile agricol,
silvic si alimentar, ca de exemplu:
Diversificarea activitatilor in exploatatiile agricole, imbunatatirea calitatii productiei, igiena si
siguranta alimentelor, crearea de conditii pentru a asigura bunastarea animalelor si sanatatea plantelor,
siguranta muncii, folosirea fertilizantilor si amendamentelor in agricultura in concordanta cu
standardele Uniunii Europene;
Imbunatatirea si incurajarea afacerilor;
Imbunatatirea cunostintelor privind protectia mediului;
Pregatire tehnica (noi tehnologii informationale, introducerea de inovatii, difuzarea rezultatelor
cercetarii si a gestionarii durabile a resurselor naturale etc.);
Managementul durabil al terenurilor agricole si forestiere;
Dezvoltarea unor capacitati inovative in lantul agro-alimentar;
Insusirea cerintelor privind eco-conditionalitatea si aplicarea unor metode de productie
compatibile cu intretinerea si ameliorarea peisajului, respectiv cu protectia mediului.
b) Sprijin financiar acordat pentru participarea fermierilor la diferite intruniri tematice, targuri,
expozitii, proiecte de succes, evenimente care pot contribui la informarea acestora privind, de
exemplu, noile tehnologii aplicate in diferite sectoare, sau pentru actiuni de schimb de experienta etc.

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



Lista actiunilor prezentate la pct. 1 si 2 nu este exhaustiva.
Detalii privind acordarea sprijinului
Urmatoarele costuri sunt eligibile pentru ajutor financiar:
a) Costurile legate de pregatirea si desfasurarea diferitelor actiuni de formare profesionala:
Onorarii si diurna pentru expertii din echipa de proiect a contractorului;
Diurne pentru cursanti (cazare si masa);
Cheltuieli de transport;
Materiale didactice si consumabile;
Inchirierea de echipamente specifice pentru implementarea proiectului;
Inchirierea de spatii adecvate pentru desfasurarea actiunilor de formare profesionala;
Alte cheltuieli legate de implementarea actiunilor de formare profesionala.

b) Costurile privind diferite tipuri de actiuni de informare si difuzare de cunostinte:
Cheltuieli de transport;
Materiale informative;
Alte cheltuieli legate de implementarea actiunilor de informare si difuzare de cunostinte.
Toate aceste costuri trebuie sa fie rezonabile, justificate si sa corespunda principiilor unei bune
gestionari financiare, in special din punct de vedere al raportului pret-calitate si al rentabilitatii.

Nu sunt eligibile:
cursurile sau activitatile de formare care intra sub incidenta programelor sau sistemelor
normale de invatamant agricol si silvic de nivel secundar sau superior inclusiv cele de calificare;
cheltuielile cu investitiile;
cheltuielile pentru activitati de formare sprijinite prin Fondul Social European

Identificarea institutiilor care realizeaza activitati de formare profesionala si actiuni de
informare si difuzare de cunostinte
Furnizorii de formare profesionala, informare si difuzare de cunostinte pot fi entitati publice
sau private care activeaza in domeniu, sunt infiintate conform legislatiei in vigoare in Romania si care
indeplinesc criteriile de eligibilitate si de selectie.

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



Astfel, furnizorii de formare profesionala, informare si difuzare de cunostinte pot fi:
1) Entitati publice :
ANCA, CEFIDEC;
Institutii de invatamant: licee si colegii cu profil agricol, silvic sau alimentar.
2) Entitati private - persoane juridice care au competenta in domeniul agricol, silvic sau alimentar
conforma cu obiectivele masurii.
6. Criterii de selectie locala
Criterii de eligibilitate pentru furnizorii de formare profesionala, informare si difuzare de
cunostinte:
sunt persoane juridice constituite in conformitate cu legislatia in vigoare in Romania;
au prevazut in obiectul lor de activitate formarea profesionala sau informare si difuzare
de cunostinte;
dispun de personal calificat (pentru fiecare domeniu de actiune furnizorul de formare
profesionala, informare si difuzare de cunostinte va prezenta: lista expertilor specializati pe
acel domeniu, acordul scris al fiecarui expert pentru participarea la serviciul de formare,
informare si difuzare de cunostinte, CV-ul fiecarui expert);
au acces la facilitati administrative corespunzatoare activitatii specifice de formare sau
de informare si difuzare de cunostinte;
dispun de capacitate tehnica si financiara necesare derularii activitatilor specifice de
formare sau de informare si difuzare de cunostinte;
nu sunt in stare de faliment ori lichidare;
si-au indeplinit obligatiile de plata a impozitelor, taxelor si contributiilor de asigurari
sociale catre bugetul de stat.
Criterii de selectie pentru ofertele furnizorilor eligibili:
Atribuirea contractului de servicii se va face pe baza celui mai avantajos punctaj obtinut in
urma aplicarii unor criterii de selectie pentru ofertele furnizorilor eligibili, care se refera la:
Caracteristici privind nivelul calitativ si tehnic (intelegerea nevoilor, numarul de
experti, experienta acestora, logistica folosita pentru implementarea proiectului etc.);
Planificarea activitatilor;

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



Oferta financiara.
Criterii de prioritizare pentru participantii la activitatile de formare profesionala in domeniul
agricol
In caietul de sarcini vor fi specificate criteriile de prioritizare, aplicate in functie de tematica
instruirii, pe baza carora furnizorii de formare profesionala, informare si difuzare de cunostinte vor
selecta beneficiarii finali. Aceste criterii sunt aplicate daca numarul beneficiarilor finali identificati
este mai mare decat cel prevazut initial in caietul de sarcini.
Urmatoarele criterii pot fi luate in considerare in functie de tematica instruirii:
sa aiba varsta de cel mult 40 de ani;
sa fie fermier de semi-subzistenta;
sa fie membru al unui grup de producatori sau altor forme asociative
recunoscuteconform legislatiei nationale in vigoare;
sa aiba un proiect de investitii;
sa aiba ferma amplasata intr-o zona defavorizata;
sa fie beneficiari ai masurilor din Axele I si II;
sa aiba un nivel scazut de educatie.
In domeniile forestier si al industriei alimentare, participantii la instruire vor fi selectati pe baza
principiului primul venit - primul servit. Serviciile de formare profesionala, informare si difuzare de
cunostinte oferite de catre furnizorii selectati vor fi monitorizate si evaluate prin folosirea unor
instrumente specifice, cum ar fi:
a) rapoarte periodice de activitate;
b) verificare pe teren/observare directa a activitatii furnizorului de formare profesionala,
informare si difuzare de cunostinte;
c) completarea unor chestionare de catre fermierii instruiti privind calitatea serviciului furnizat;
d) analiza documentelor intocmite/elaborate (rapoarte, recomandari etc. in functie de ematica
sesiunii de instruire) in cadrul proiectului/activitatii desfasurate etc.
7. Intensitatea ajutorului

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



Ajutorul public acordat in cadrul acestei masuri este de 100% din totalul cheltuielilor ligibile,
conform anexei la Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1698/2005. Beneficiarii finali nu vor suporta nici
un fel de taxe pentru a participa la activitatile prijinite prin masura.
8. Indicatori de monitorizare
Tip indicator Indicator Tinta 2012-2013
Realizare Numar participanti 45
Rezultat Numar absolventi 45
Impact Numar de absolventi tineri,
sub 40 ani
40
9. Buget
Bugetul alocat masurii pentru perioada 2012-2013: 15.000 euro.

10.Finantare
Ajutorul public (FEADR + contributie nationala): 100%
Numar de
proiecte
prevazute
Cost total
mediu/
proiect
Estimarea
costului
total pe masura
Contributia
FEADR-
masura
Contributia
publica
nationala
Contributia
privata
1 15.000 euro 15.000 euro 12.000 euro 3.000 euro 0 euro
Pondere
%
80% 20% 0%



Masura 112- I nstalarea tinerilor fermieri
1. Obiectivele urmarite prin implementarea proiectului si raportul cu strategia de
dezvoltare pentru teritoriul Valea Ramnicului
Obiective generale
Imbunatatirea si cresterea competitivitatii sectorului agricol prin promovarea instalarii tinerilor
fermieri si sprijinirea procesului de modernizare si conformitate cu cerintele pentru protectia mediului,
igiena si bunastarea animalelor, siguranta la locul de munca;

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



Imbunatatirea managementului exploatatiilor agricole prin reinnoirea generatiei sefilor
acestora, fara cresterea populatiei active ocupate in agricultura.
Obiective specifice
Cresterea veniturilor exploatatiilor conduse de tinerii fermieri
Obiective operationale
Cresterea numarului de tineri agricultori care incep pentru prima oara o activitate agricola ca
sefi de exploatatii si incurajarea tinerilor fermieri de a realiza investitii.
Raportul cu strategia de dezvoltare
In zona Grupului de Actiune Locala Valea Ramnicului un procent relativ mare de tineri, cu
varsta cuprinsa intre 24 si 40 de ani, sunt ocupati in agricultura. Aceasta situatie este cauzata de faptul
ca, neavand alte surse de venit, tinerii din mediul rural raman in comunitatile din care fac parte pentru
a ajuta la efectuarea unor activitati agricole.
Avand in vedere ca pe teritoriul Valea Ramnicului segmentul de varsta cuprins intre 40 si 55
de ani detine in prezent o pondere foarte mare, fara a lua masuri de intinerire si ca ponderea sefilor de
exploatatie cu varsta de peste 65 de ani va creste semnificativ in perioada urmatoare, instalarea
tinerilor fermieri se face necesara in situatia de fata. Aceasta tendinta, care se manifesta la nivelul
intregului spatiu rural, risca sa puna in pericol activitatea agricola viitoare, cu efecte asupra economiei,
culturii, peisajului si traditiilor satului romanesc.
In ceea ce priveste nivelul de instruire al tinerilor, acesta este superior fata de cel al
varstnicilor, numarul de absolventi ai invatamantului superior in domeniul agricol inregistrand o
evolutie pozitiva in ultima perioada.
Reinnoirea generatiei sefilor de exploatatii agricole devine o necesitate a sectorului agricol,
avand ca efect atat imbunatatirea competitivitatii acestuia, cat si imbunatatirea vietii sociale a
comunitatilor rurale. Generatia tanara de fermieri poate sa indeplineasca mai usor cerintele pe care
societatea le solicita profesiei de agricultor si totodata si pe cele cerute prin regulamentele Politicii
Agricole Comune: securitate alimentara, igiena si bunastare a animalelor, diversificare, obtinere de
produse locale de calitate superioara, constientizare a rolului pe care il joaca agricultura in combaterea
schimbarilor de clima (utilizarea energiei regenerabile, biodiversitate, reducerea emisiilor de dioxid de
carbon), creare de locuri de munca si crestere economica in mediul rural, constientizare a efectelor

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



negative determinate de abandonul terenurilor agricole. Tinerii fermieri promoveaza, de asemenea, o
gama larga de activitati (turism rural, conservarea traditiilor si mostenirii culturale), participa la
asocierile locale.
2. Descrierea actiunilor
Sprijinul acordat in cadrul masurii, are ca scop:
a) Imbunatatirea managementului exploatatiei agricole;
b) Imbunatatirea performantelor generale ale exploatatiei agricole;
c) Adaptarea productiei la cerintele pietei;
d) Respectarea normelor comunitare, in special, cerintele de eco-conditionalitate, de
protectie a muncii, protectia mediului si sanitar-veterinare.
Prevederile acestei masuri se aplica la nivelul intregului teritoriu al Romaniei.
3. Sinergia cu alte masuri
Corelarea cu alte masuri din FEADR si alte fonduri.
Sprijinul acordat este complementar actiunilor prevazute in cadrul altor masuri din Axa I (111
Formare profesionala, informare si difuzare de cunostinte, 121 Modernizarea exploatatiilor
agricole, 125. Imbunatatirea si dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea si adaptarea
agriculturii si silviculturii; 141 Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenta si 143 Furnizarea
de servicii de consiliere si consultanta pentru agricultori) si din Axa II. Sprijinul acordat prin aceasta
masura este complementar actiunilor prevazute in cadrul altor fonduri: Fondul Social European (FSE).
4. Beneficiarii
Sprijinul financiar prevazut pentru aceasta masura, se acorda fermierilor asa cum sunt definiti
in subcapitolul 5.2. din PNDR si care indeplinesc la momentul solicitarii sprijinului urmatoarele
conditii:
a) Au varsta sub 40 de ani si se instaleaza pentru prima data in exploatatiile agricole, ca si
conducatori (sefi) ai exploatatiei;
b) Detin sau se angajeaza sa dobandeasca
1
competente si calificari profesionale in raport cu
activitatea pe care urmeaza sa o desfasoare.

1
Conform art. 13 (1) din Regulamentul (CE) nr. 1974/2006 tanarului fermier care beneficiaza de sprijin pentru instalare, i

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



c) Prezinta un Plan de afaceri pentru dezvoltarea activitatilor agricole din cadrul exploatatiei,
d) Sunt membri ai familiei de fermier, care au lucrat mai mult de 50% din timpul lor de lucru in
cadrul fermei (nu neaparat in ferma familiei de fermier) cu cel putin 12 luni inaintea instalarii sale pe
cont propriu.
Se estimeaza un numar de 8 beneficiari.
Nivelul minim de calificare solicitat este:
absolvent de liceu sau de scoala profesionala/scoala de arte si meserii in domeniul agricol,
veterinar si economic cu profil agricol;
absolvent de liceu care prezinta un certificat de calificare sau un certificat de absolvire a unui
curs de formare de minim 150 de ore in domeniul agricol.
O exploatatie agricola nu poate primi sprijin prin aceasta masura decat o singura data.
Nu se acorda sprijin prin aceasta masura, persoanelor care nu au acte de proprietate sau
contracte de arenda/concesionare incheiate in nume propriu, cu exceptia sotului sau sotiei. In acest
ultim caz, un singur membru al familiei poate primi sprijin, chiar daca ambii soti indeplinesc conditiile
prevazute in masura.

Definirea instalarii
Instalarea tinerilor fermieri reprezinta activitatea de infiintare si/sau preluare prin transfer de
proprietate si/sau arenda/concesionare a unei exploatatii agricole intre 6-40 UDE, pentru prima data in
calitate de conducator (sef) de exploatatie.

Definitii:

se poate acorda o perioada de gratie care nu poate sa depaseasca 36 de luni de la data adoptarii deciziei individuale de
acordare a ajutorului, pentru a putea permite tanarului fermier sa se conformeze cerintelor prevazute la art. 22 alin. (1) lit. b
din Regulamentul (CE) nr. 1698/2005 referitoare la dobandirea pregatirii si/sau competentei profesionale in cazul in care
acestia au nevoie de o perioada de adaptare sau de restructurare, specificata in Planul de afaceri.






GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



Exploatatia agricola este o unitate tehnico-economica ce isi desfasoara activitatea sub o
gestiune unica si are ca obiect de activitate exploatarea terenurilor agricole si/sau activitate zootehnica.
Conducatorul exploatatiei este acea persoana care administreaza si isi asuma riscuri economice
privind exploatatia agricola (poate fi: persoana fizica sau actionar unic).
Unitatea de dimensiune economica (UDE
2
) reprezinta unitatea prin care se exprima
dimensiunea economica a unei exploatatii agricole determinata pe baza marjei brute standard a
exploatatiei (Decizia Comisiei nr. 85/377/CEE). Valoarea unei unitati de dimensiune economica este
de 1.200 Euro.
Contractele de arendare trebuie sa fie incheiate pe termen de minim 5 ani.
Exploatatia agricola trebuie sa fie inregistrata in Registrul Fermelor inainte de solicitarea
Sprijinului.
Tinerii fermieri care beneficiaza de sprijin prin aceasta masura sunt obligati sa urmeze, in
primii trei ani de la primirea sprijinului, cursuri de formare profesionala prin masura 111 Formare
profesionala, informare si difuzare de cunostinte in cel putin unul din domeniile: managementul
exploatatiei agricole, contabilitatea fermei, protectia mediului, agricultura ecologica etc.
5. Tipuri de actiuni eligibile
Rezumatul cerintelor Planului de afaceri
Pentru acordarea sprijinului prin aceasta masura Planul de afaceri trebuie sa cuprinda:
O scurta descriere a situatiei curente;
Obiectivele restructurarii;
Detalierea investitiilor necesare pentru atingerea obiectivelor, inclusiv date tehnice, parte
desenata, dovada ca a facut demersurile pentru a obtine toate avizele si autorizatiile, in conformitate cu
legislatia in vigoare;
Schimbarile de management solicitate;
Pregatirea profesionala solicitata;

2
Unitatea de dimensiune economica UDE reprezinta unitatea prin care se exprima dimensiunea economica a unei
exploatatii agricole determinata pe baza marjei brute standard a exploatatiei (Decizia Comisiei nr. 85/377/CEE). Valoarea
unei unitati de dimensiune economica este de 1.200 Euro.

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



Tipul si cantitatea produselor obtinute in timpul si dupa restructurare, inclusiv oportunitatile de
piata;
Demonstrarea viitoarei viabilitati economice: costuri, venituri si cheltuieli realizate;
Elemente referitoare la mediu;
Evaluarea principalelor riscuri;
Graficul de timp pentru restructurare, inclusiv obiective si etape.
Planul de afaceri trebuie sa includa detalii privind investitiile care se realizeaza demonstrand ca
cel putin 30% din sprijinul acordat va fi investit pentru realizarea conformitatii cu standardele
comunitare, modernizarea si dezvoltarea exploatatiei, astfel:
construirea si/sau modernizarea cladirilor utilizate pentru productia agricola la nivel de ferma,
incluzandu-le si pe cele pentru protectia mediului;
achizitionarea sau achizitionarea in leasing de tractoare noi, combine de recoltat, masini,
utilaje, instalatii, echipamente si accesorii, echipamente si software specializate;
achizitionarea de animale si dupa caz a cotei de productie;
plantarea si replantarea plantelor perene;
achizitionarea de teren pentru activitati agricole.
Planul de afaceri trebuie sa includa toate detaliile privind investitiile care se realizeaza atat din
sprijinul acordat prin masura cat si/sau prin accesarea masurii 121 Modernizarea exploatatiilor
agricole. Elaborarea Planului de afaceri va putea fi sprijinita prin masura 143 Furnizarea de servicii
de consiliere si consultanta pentru agricultori si constituie document justificativ pentru accesarea
masurii 121 Modernizarea exploatatiilor agricole Beneficiarul va prezenta in planul de afaceri detalii
despre sprijinul pe care doreste sa-l obtina si prin accesarea
altor masuri din cadrul Programului National de Dezvoltare Rurala. Conformitatea primei etape cu
Planul de afaceri va fi evaluata de catre Agentia de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit, nu mai
tarziu de 3 ani de la data adoptarii deciziei individuale de acordare a sprijinului de instalare a tanarului
fermier, iar conformitatea completa nu mai tarziu de 5 ani de la data adoptarii deciziei individuale de
acordare a sprijinului de instalare a tanarului fermier. Daca solicitantul nu s-a conformat Planului de
afaceri in momentul evaluarii acestuia, cu exceptia situatiei cand neconformitatea a fost determinata de
cauze independente de vointa sa, definite ca fiind cauze de forta majora: inundatii, seceta prelungita,

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



furtuni etc., pentru care se intocmesc dosare de catre comisiile locale de specialitate, constituite in
acest scop, Agentia de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit va proceda la recuperarea sprijinului,
in conditiile pe care le va defini ulterior.
Planul de afaceri trebuie sa prevada investitii, inclusiv prin masura 121 Modernizarea
exploatatiilor agricole,
pentru respectarea standardelor comunitare in vigoare, astfel incat la expirarea perioadei de gratie de
36 de luni de la data instalarii, exploatatia sa indeplineasca aceste standarde. Decizia individuala de
acordare a sprijinului se adopta in termen de maxim 18 luni de la data instalarii (data la care a
preluat/infiintat expoatatia).

Utilizarea posibilitatii de a combina diferite masuri prin Planul de afaceri dand acces tinerilor
fermieri la aceste masuri
Conform art.13 (5) din Regulamentul (CE) nr.1974/2006, in situatia in care prin Planul de
afaceri se prevede accesarea si a altor masuri din PNDR, acesta trebuie sa fie suficient de detaliat
pentru a sustine o cerere de sprijin in temeiul masurilor in cauza. Astfel, tinerii fermieri pot sa
acceseze masurile care vizeaza formarea profesionala si serviciile de consultanta. Dupa caz, un tanar
fermier poate accesa masura de modernizare a exploatatiilor agricole.
6. Criterii de selectie locala
Criterii de selectie a beneficiarilor masurii:
detine o ferma de semi-subzistenta;
detine o exploatatie agricola intr-o zona defavorizata;
are in proprietate exploatatia agricola ;
face parte dintr-o forma asociativa, recunoscuta conform legislatiei in vigoare;
acceseaza o masura de agromediu, prin care solicitantii (beneficiarii) contribuie la
imbunatatirea calitatii solului, a apei, a habitatului pasarilor si mamiferelor mici.

Toate proiectele eligibile vor fi punctate in acord cu criteriile de selectie mai sus mentionate.
7. Intensitatea ajutorului
Sprijinul pentru instalarea tinerilor fermieri va fi acordat sub forma de prima, in doua transe.
Beneficiarul trebuie sa demonstreze la data ultimei verificari ca dimensiunea fermei este de peste 10

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



UDE si a crescut cu minim 4 UDE de la data adoptarii deciziei individuale de acordare a sprijinului de
instalare a tanarului fermier.
Sprijinul pentru instalare este de 12.000 Euro pentru o exploatatie agricola cu dimensiunea
minima de 6 UDE, iar peste aceasta dimensiune sprijinul pentru instalare poate creste cu 4.000 Euro /
1 UDE dar nu va putea depasi 40.000 Euro/exploatatie.
8. Indicatori de monitorizare
Tip indicator Indicator Tinta 2012-2013
Realizare Numar total de tineri fermieri
sprijiniti, toti tineri, sub 40 de
ani
8
Rezultat Crestere economica 5% pe an

9. Buget
Bugetul alocat masurii pentru perioada 2012-2013: 320.000 euro.
Finantare
Ajutorul public (FEADR + contributie nationala): 100%

Numar de
proiecte
prevazute
Cost total
mediu/
proiect
Estimarea
costului
total pe masura
Contributia
FEADR-
masura
Contributia
publica
nationala
Contributia
privata
8 40.000 euro 320.000 euro 256.000 euro 64.000 euro 0 euro
Pondere 80% 20% 0%








GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



PISTA DE AUDIT PENTRU CERERILE DE FINANTARE
Teritoriu: GAL Valea Ramnicului
Masura 112 Instalarea tinerilor fermieri
Cererea de proiecte:01/12
Numar de inregistrare al cerereii de finantare:...
Titlul proiectului:.....
Nume si prenume/Denumire solicitant:..

Activitatea Institutia Cine a
efectuat
(nume,
semnatur
a, data)
Cine a
verificat
(nume,
semnatura,
data)
Statut
cerere de
finantare
Documente
completate/
intocmite
25. 26. 27. 28. 29. 30.
EVALUARE - SELECTARE
1. Inregistrarea
Cererii de Finantare
si a Dosarului
Administrativ si
verificarea
conformitatii
acestora
GAL Conforma Fisa de inregistare a CF
(electronica)
Fisa de conformitate
(electronica);
Lista cererilor de
finantare eligibile;
Lista cererilor de
finantare neeligibile

2. Intocmirea
calendarului privind
verificarea selectarii
Cererii de finantare
GAL Calendar de verificare a
cererilor de finantare
3. Intocmirea
tabelului
GAL Scrisoare de inaintare

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



centralizator privind
situatia Cererilor de
Finantare depuse la
nivelul GAL si
transmiterea
acestuia catre AM
judetean
Confirmare de primire
4. Intocmirea fisei cu
criteriile de selectie a
proiectelor
GAL Eligibila Fisele individuale de
evaluare
Raportul de evaluare cu
ierarhizarea proiectelor
propuse spre finantare
5. Verificare prin
sondaj
AM
judetean
Eligibila/
Neeligibila
-
6. Proces verbal
pentru selectarea
proiectelor
GAL
(Comitetul
de
selectie)
Raportul de Selectie al
Comitetului de Selectie;
Lista proiectelor
propuse spre finantare
7. Transmiterea catre
AM judetean a
raportului de selectie
al proiectelor
propuse de Comitetul
de Selectie al GAL, a
Listei cererilor de
finantare
eligibile/neeligibile, a
cererilor de finantare
originale si a
dosarelor
administrative
GAL Eligibila/
Neeligibila
Scrisoare de inaintare;
Raportul de Selectie al
Comitetului de Selectie;
Lista proiectelor
propuse spre finantare;
Lista cererilor de
finantare eligibile;
Lista cererilor de
finantare neeligibile
8.
Evaluarea/verificarea
dosarelor
AM
judetean
Selectata
pentru
Lista cererilor selectate
pentru

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



administrativede
catre AM judetean
finantare/
reportata/
nefinantata
finantare/reportare/
nefinatare
9. Notificarea
beneficiarilor cu
rezultatul verificarii
cererilor de
finantarela nivelul
AM judetean
AM
judetean
Selectata
pentru
finantare/
reportata/
nefinantata
Lista cererilor selectate
pentru
finantare/reportare/
nefinatare;
Notificare
10. Primirea si
solutionarea
contestatiilor,
intocmirea si
transmiterea catre
AM judetean a
Situatiei proiectelor
dupa solutionarea
contestatiilor la
nivelul GAL
GAL Propuse
pentru
finantare/
reportare/
nefinatare
Lista cererilor selectate
pentru
finantare/reportare/
nefinatare, in urma
contestatiilor
11. Primirea
Raportului de
contestatii de la AM
judetean insotit de
Lista Proiectelor
selectate pentru
finantare/reportare/
nefinantare, in
vederea notifcarii
beneficiarilor
GAL Selectat
pentru
finantare/
reportat/
nefinantat
Lista cererilor selectate
pentru
finantare/reportare/
nefinatare, in urma
contestatiilor
12. Notificarea
beneficiarilor cu
rezultatul verificarii
cererilor de finantare
stabilit in Raportul de
AM
judetean
Selectata
pentru
finantare/
reportata/
Lista cererilor selectate
pentru
finantare/reportare/
nefinatare, in urma

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



contestatii nefinantata contestatiilor;
Notificare
13. Finalizarea
completarii dosarului
administrativ si
transmiterea
acestuia catre APDRP
AM
judetean
Eligibila/
Selectata
pentru
finantare
Dosarele administrative
completate
14. Intocmirea
borderourilor de
transmitere a cererii
de finantare originale
si a dosarelor
administrative catre
APDRP in vederea
contractarii
AM
judetean
Borderou de
transmitere


Masura 121 - Modernizarea exploatatiilor agricole

1. Obiectivele urmarite prin implementarea proiectului si raportul cu strategia de
dezvoltare pentru teritoriul Valea Ramnicului
Obiective generale
Cresterea competitivitatii sectorului agricol printr-o utilizare mai buna a resurselor umane si a
factorilor de productie.
Obiective specifice
Introducerea si dezvoltarea de tehnologii si procedee noi, diversificarea productiei, ajustarea
profilului, nivelului si calitatii productiei la cerintele pietei, inclusiv a celei ecologice, precum si
producerea si utilizarea energiei din surse regenerabile;
Adaptarea exploatatiilor la standardele comunitare;
Cresterea veniturilor exploatatiilor agricole sprijinite;

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



Sprijinirea membrilor grupurilor de producatori sau ai altor forme asociative in vederea incurajarii
fenomenului de asociere.
Obiective operationale
Promovarea investitiilor in exploatatiile agricole din sectorul vegetal si de crestere a animalelor
pentru realizarea de constructii noi si/sau modernizarea constructiilor agricole existente din cadrul
acestora si a utilitatilor aferente, achizitionarea de masini si utilaje noi, infiintarea de plantatii etc.
Raportul cu strategia de dezvoltare
In Romania, procesul de retrocedare al terenului agricol in proprietate privata a inceput in anul
1991 si a continuat in etape succesive, astfel incat, pana in anul 2005, s-a retrocedat peste 96% din
suprafata totala a terenului agricol detinut de fermele de stat.
Astfel, fragmentarea excesiva a proprietatii in agricultura insotita de gradul redus de asociere
au condus, in Romania, dar si in zona grupului de actiune locala Valea Ramnicului la aparitia unei
dualitati, reprezentata pe de o parte de numarul mare al exploatatiilor de subzistenta si semi-
subzistenta, iar pe de alta parte de numarul redus al exploatatiilor comerciale, integral intrate pe piata.
De asemenea, efectivele de animale au scazut drastic din cauza desfiintarii sau privatizarii
cooperativelor agricole de productie si a fermelor de stat, care a avut drept rezultat aparitia unor
modificari structurale semnificative. Neputand utiliza spatiile si dotarile tehnice din fostele unitati de
productie intensiva, micii agricultori s-au bazat pe cresterea animalelor in principal pentru
autoconsum. Cu toate acestea, in ultimii ani, efectivele de animale au fost relativ stabile, putandu-se
observa si semne de revigorare in acest sector.
Nivelul tehnic de dotare existent in agricultura zonei Valea Ramnicului este insuficient, nu este
adaptat conditiilor de productie care sunt foarte variate (tip de sol, panta, clima etc.) si nu este in
masura sa asigure efectuarea lucrarilor mecanice in perioadele optime prevazute de tehnologiile de
cultura. Mai mult, capitalul fizic inca se caracterizeaza printr-un grad ridicat de uzura, atat fizica cat si
morala.
Desi exista un potential agricol deosebit, se remarca inca o insuficienta diversificare a
culturilor, in special a celor horticole, energetice, in sectorul cresterii animalelor, a practicarii
agriculturii ecologice pentru a veni in intampinarea cerintelor pietei prin diversificarea gamei
sortimentale a productiei si prin imbunatatirea activitatii de marketing.

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



Indeplinirea standardelor de calitate a produselor agricole, a celor de protectie a mediului, de igiena si
bunastare a animalelor reprezinta un obiectiv principal mai ales pentru exploatatiile de crestere a
animalelor.
Ca urmare a investitiilor realizate cu sprijin financiar acordat in perioada de pre-aderare,
exploatatiile agricole comerciale din zona Valea Ramnicului nu au reusit decat intr-o mica masura sa
se adapteze nevoilor actuale ale pietei. Se impune astfel, imbunatatirea competitivitatii exploatatiilor,
in special a celor de semi-subzistenta care prin investitii in capital fix si prin introducerea tehnologiilor
noi si performante vor conduce la transformarea unui numar mare de astfel de ferme in exploatatii
agricole viabile.
Consolidarea exploatatiilor agricole se va baza in principal pe sprijinirea membrilor unei forme
asociative recunoscute, a tinerilor fermieri, a exploatatiilor agricole din zone defavorizate si va avea ca
efect imbunatatirea veniturilor exploatatiilor agricole. Se impune in continuare accelerarea
restructurarii si modernizarii exploatatiilor agricole, avand in vedere importanta economica, ecologica
si sociala a acestora, pentru asigurarea dezvoltarii unei agriculturi competitive si durabile, in
conformitate cu cerintele de ecoconditionalitate.
2. Descrierea actiunilor
In cadrul acestei masuri vor fi sprijinite investitiile orientate spre dotarea cu utilaje si
echipamente performante in raport cu structura agricola actuala, precum si investitiile privind
adaptarea constructiilor agricole pentru respectarea standardelor comunitare si cresterea
competitivitatii exploatatiilor agricole. Scopul sprijinului acordat prin masura, cuprinde:
a) Imbunatatirea performantelor generale ale exploatatiilor agricole;
b) Respectarea standardelor comunitare aplicabile tipurilor de investitii prevazute la capitolul
Tipuri de investitii;
c) Cresterea calitatii produselor obtinute si diversificarea productiei agricole;
d) Promovarea producerii si utilizarii durabile de energie, inclusiv energie din surse regenerabile
in cadrul fermei;
e) Infiintarea de culturi de specii forestiere cu ciclu de productie scurt (pana la 5 ani) si regenerare
pe cale vegetativa (lastari, drajoni etc.), cum ar fi culturile de plopi, salcii, salcami etc., in scopul
producerii de energie regenerabila;

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



f) Cresterea competitivitatii produselor agricole prin promovarea procesarii inclusiv a produselor
traditionale la nivelul fermei si comercializarea directa a acestora.
Prevederile acestei masuri se aplica la nivelul intregului teritoriu al Romaniei.
3. Sinergia cu alte masuri
Complementaritatea cu primul pilon
Criteriile si regulile administrative elaborate vor avea in vedere ca activitatile care beneficiaza
in mod exceptional de sprijin pentru dezvoltarea rurala sa nu fie sprijinite ca investitii prin alte
instrumente conform Planurilor de sprijin prevazute in art. 2, alin. 2 si Anexa 1 a Regulamentului (CE)
nr.1974/2006.
Sprijinul acordat in cadrul acestei masuri poate fi completat in mod direct cu sprijinul acordat
prin masurile 111 "Formare profesionala, informare si difuzare de cunostinte si 143 "Furnizarea de
servicii de consiliere si consultanta pentru agricultori. De asemenea, sprijinul acordat prin masura
este complementar actiunilor prevazute in cadrul altor masuri din Axa I (123 "Cresterea valorii
adaugate a produselor agricole si forestiere, 142 "Infiintarea grupurilor de producatori", 125
"Imbunatatirea si dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea si adaptarea agriculturii si
silviculturii, 112 "Instalarea tinerilor fermieri, 141 Sprijinirea fermelor agricole de semi-
subzistenta), Axa II si Axa III.
Sprijinul acordat acestei masuri este complementar actiunilor finantate prin alte fonduri
europene:
Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR);
Fondul de Coeziune (FC);
Fondul Social European (FSE).
Corelarea masurii cu alte masuri din FEADR si alte fonduri va avea un efect pozitiv atat asupra
modernizarii sectorului productiv, cat si asupra filierelor de comercializare a produselor agricole si a
protectiei mediului inconjurator.
4. Beneficiarii
Descrierea tipului de beneficiari

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



Beneficiarii masurii sunt fermieri, conform definitiei de la Capitolul 5.2. din PNDR. Sunt
exceptate de la sprijinul prin acesta masura organizatiile de producatori din sectorul legume si fructe
pentru investitii sprijinite prin Pilonul I.
Persoanele fizice neautorizate inca vor fi acceptate ca beneficiari potentiali daca se angajeaza
sa se autorizeze pana la data incheierii contractului de finanatare.
Grupurile de producatori si cooperativele pot fi beneficiari ai masurii cu conditia ca investitiile
realizate sa deserveasca interesele propriilor membri. Beneficiarii masurii, a caror cerere de finantare a
fost selectata, sunt eligibili in cadrul schemei de garantare pentru sectorul agricol cu finantare din
PNDR. Un beneficiar care a indeplinit conditiile de eligibilitate si de selectie prevazute in aceasta fisa
este considerat ca indeplineste conditiile prevazute la art. 51 alin. 3 din Regulamentul (CE) nr.
1974/2006. Se estimeaza un numar de 2 beneficiari.
Conditii minime obligatorii pentru acordarea sprijinului (criterii de eligibilitate) :
a) Proiectul trebuie sa respecte conformitatea cu obiectivul general al masurii si cu cel putin unul
din obiectivele specifice;
b) Proiectul sa fie in acord cu potentialul agricol al zonei si sa demonstreze imbunatatirea
performantei generale a exploatatiei agricole la data darii in exploatare a investitiei;
c) Beneficiarul sau responsabilul legal al proiectului trebuie sa dovedeasca o pregatire
profesionala, in raport cu proiectul;
d) Beneficiarul trebuie sa prezinte memoriul justificativ sau studiul de fezabilitate;
e) Beneficiarul trebuie sa dovedeasca posibilitatea de a asigura cofinantarea investitiei;
f) Beneficiarul trebuie sa prezinte dovada ca a facut demersurile pentru a obtine toate avizele si
acordurile conform legislatiei in vigoare din domeniul: sanitar-veterinar, sanitar, fitosanitar si de
mediu necesare realizarii investitiei in cadrul proiectului. Pentru toate tipurile de investitii, potentialii
beneficiari trebuie sa obtina acordul de mediu in conformitate cu legislatia nationala. In anumite
situatii mentionate in legislatie, acordul de mediu este insotit obligatoriu de studiul de impact de
mediu, asa cum se prezinta la punctul 5.2. din PNDR
3
.

3
Conform Studiului pentru determinarea zonelor de potential, a zonelor geografice si marjelor brute standard unitare
pentru proiectele din cadrul masurii 3.1 Investitii in exploatatii agricole din Programul SAPARD ASAS-ICPA si ICDEA,
2004

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



5. Tipuri de actiuni eligibile
Tipuri de investitii (corporale/necorporale) si cheltuieli eligibile
In cadrul acestei masuri, sprijinul va fi acordat investitiilor corporale si necorporale, dupa cum
urmeaza:
a) Construirea si/sau modernizarea cladirilor utilizate pentru productia agricola la nivel de ferma,
incluzand investitiile pentru respectarea standardelor comunitare si pe cele pentru protectia mediului si
depozitarea ingrasamintelor;
b) Construirea si/sau modernizarea infrastructurii rutiere interne sau de acces din domeniul
agricol, inclusiv utilitati si racorduri identificate ca necesare prin studiul de fezabilitate sau memoriul
justificativ;
c) Construirea si/sau modernizarea fermelor de taurine pentru productia de lapte, ca de exemplu:
echipamente pentru producerea de furaje, instalatii de muls, linii tehnologice de prelucrare si ambalare
a produselor, dotari tehnice in scopul asigurarii controlului calitatii la nivel de ferma, etc.;
d) Construirea si/sau modernizarea serelor, inclusiv a centralelor termice si instalatiilor de irigat,
Achizitionarea sau achizitionarea in leasing de tractoare noi, combine de recoltat, masini, utilaje,
instalatii, echipamente si accesorii, echipamente si software specializate, identificate ca necesare prin
studiul de fezabilitate sau memoriul justificativ;
e) Achizitionarea sau achizitionarea in leasing de noi mijloace de transport specializate, necesare
activitatii de productie, identificate ca necesare prin studiul de fezabilitate sau memoriul justificativ;
f) Inlocuirea plantatiilor viticole din soiuri nobile ajunse la sfarsitul ciclului biologic de productie
(minim 40 ani) si care nu sunt incluse in sistemul de restructurare/reconversie al plantatiilor de vita-de-
vie sprijinit prin FEGA in cadrul OCP vin si infiintarea plantatiilor pentru struguri de masa;
g) Infiintarea plantatiilor de pomi, arbusti fructiferi si capsuni;
h) Infiintarea pepinierelor de vita de vie, pomi fructiferi si arbusti, alti arbori;
i) Investitii pentru producerea si utilizarea durabila a energiei din surse regenerabile in cadrul
fermei;
j) Investitii pentru infiintarea de culturi de specii forestiere cu ciclu de productie scurt si
regenerare pe cale vegetativa, in scopul producerii de energie regenerabila;



GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



k) Investitii in apicultura, cu exceptia celor realizate prin Programul National Apicol;
l) Investitii pentru procesarea produselor agricole la nivelul fermei
4
, cuprinzand echipamente
pentru vanzarea acestora, inclusiv depozitare, racire etc.;
m) Costurile generale ale proiectului, conform articolului nr. 55 din Regulamentul (CE) nr.
1974/2006, cum ar fi: taxe pentru arhitecti, ingineri si consultanti, studii de fezabilitate, taxe pentru
eliberararea certificatelor, avizelor si autorizatiilor necesare implementarii proiectelor, asa cum sunt
ele mentionate in legislatia nationala, achizitionarea de patente si licente (maxim 8% din valoarea
totala eligibila a proiectului, daca proiectul prevede si constructii, si maxim 3% in cazul in care
proiectul nu prevede realizarea constructiilor);
n) Investitii necesare adaptarii exploatatiilor pentru agricultura ecologica;
o) Investitiile necesare realizarii conformitatii cu standardele comunitare.
Sectoare prioritare
In cadrul masurii sectoarele prioritare sunt:
Sectorul vegetal:
a) legume,
b) pepiniere si plantatii de pomi si arbusti fructiferi, capsunarii,
c) culturi de camp,
d) pepiniere si plantatiile de vita de vie pentru vin (cu exceptia restructurarii/reconversiei
plantatiilor de vita de vie) si struguri de masa.
Sectorul de crestere a animalelor:
a) bovine pentru carne
b) porcine :reproductie
c) bovine pentru lapte
d) porcine ingrasare
e) ovine si caprine,
f) pasari.
Investitiile si costurile neeligibile sunt:

4
Numai daca 50% din materia prima este produsa in ferma proprie, rezultatul procesarii este tot un produs din Anexa I la
Tratatul de Instituire a UE, iar agricultura reprezinta si ramane activitatea de baza


GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



a) Constructia sau modernizarea locuintei;
b) Achizitionarea de bunuri second-hand;
c) Achizitia de drepturi de productie agricola, de animale, plante anuale si plantarea lor, conform
art. 55, pct.2 din Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1974/2006;
d) Achizitionarea de teren;
e) TVA, cu exceptia TVA-ului nedeductibil, in cazul in care este in mod real si definitiv suportat
de catre beneficiari, altii decat persoanele neimpozabile, conform art. 71 (3), lit. A din Regulamentul
(CE) nr. 1698/2005;
f) Costuri operationale, inclusiv costuri de intretinere si chirie;
g) Comisioane bancare, costurile garantiilor si cheltuieli similare;
h) Contributia in natura;
i) Costuri de schimb valutar, taxe si pierderi ocazionate de schimburile valutare asociate contului
euro APDRP;
j) Costurile aferente unui contract de leasing: taxa de management, dobanzi, prima de asigurare
etc.;
k) Costuri realizate inainte de aprobarea proiectului, cu exceptia studiilor tehnice, a planurilor de
afaceri si a studiilor de fezabilitate;
l) Costuri aferente Planului de afaceri sprijinit prin masura 143 Furnizarea de servicii de
consiliere si consultanta pentru agricultori;
m) Costuri privind inchirierea de masini, utilaje, instalatii si echipamente;
n) Achizitia de mijloace de transport pentru uz personal si transport persoane;
o) Investitii privind operatiunile de simpla inlocuire in conformitate cu art. 55 din Regulamentul
(CE) nr. 1974/2006;
p) Investitii in sectorul de piscicultura si acvacultura;
q) Investitii in exploatatii de crestere a animalelor de blana;
r) Investitii pentru producerea pomilor de Craciun;
s) Investitiile realizate in cadrul schemelor de sprijin in conformitate cu art. 2(2) din
Regulamentul (CE) nr. 1974/ 2006.


GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



6. Criterii de selectie locala
Exploatatii din sectoarele prioritare, in ordinea de prioritati prezentata mai sus.
Proiectele din sectorul vegetal (punctele i-iv) care au investitii in sisteme de irigatii vor putea
primi punctaj maxim pentru acest criteriu de selectie numai daca valoarea acestora este de: (1) minim
20% din valoarea eligibila a proiectului pentru sectoarele de la punctele a), b) si d) si (2) minim 50%
din valoarea eligibila a proiectului pentru punctul c);
Exploatatii agricole de semisubzistenta;
Beneficiarul este constituit ca forma asociativa sau este membru al unei forme asociative,
recunoscute conform legislatiei nationale in vigoare;
Exploatatii agricole care nu au mai beneficiat de sprijin SAPARD/FEADR pentru aceleasi tip
de activitate ;
Exploatatii vegetale si de cresterea animalelor in sistem ecologic;
Proicetele ce realizeaza investitii in domeniul energiei regenerabile ;
Proiectele care au si investitii pentru procesarea produselor agricole;
Exploatatii agricole detinute de fermieri cu varsta sub 40 de ani, la data depunerii proiectului;
Exploatatii agricole aflate in zonele defavorizate.
Probarea cofinantarii prin extras de cont, scrisoare de confort, scrisoare de garantie bancara ;
Urmare a criteriilor de selectie locala, 100% dintre proiectele masurii 121 vor cuprinde actiuni
pentru protectia mediului, prin utilizarea energiei regenerabile si prin sustinerea exploatatiilor
in sistem ecologic, intocmindu-se buget distinct pe componenta PERE.

Descrierea cerintelor si obiectivelor cu privire la imbunatatirea performantei generale a
exploatatiilor agricole
Sprijinul este acordat pentru investitii corporale si necorporale care conduc la imbunatatirea
performantei generale a unei exploatatii agricole si care indeplinesc atat standardele nationale cat si pe
cele comunitare. Planul de afaceri reprezinta partea economica a memoriului justificativ in cazul
achizitiilor simple, sau a studiului de fezabilitate in cazul obiectivelor de investitii care au si
constructii, iar beneficiarul unui proiect de investitii trebuie sa demonstreze imbunatatirea

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



performantei generale a exploatatiei agricole prin indeplinirea unuia sau mai multor obiective de ordin
tehnic, economico-financiar si de mediu, conform urmatoarei liste indicative.

Obiective
tehnice economico-financiare de mediu
achizitia de tractoare,
instalatii de adapare, hranire,
masini, utilaje, echipamente
etc, care determina cresterea
productivitatii muncii,
imbunatatirea calitatii
produselor agricole,
introducerea de tehnologii
performante, imbunatatirea
conditiilor de lucru ;
construirea si/sau
modernizarea cladirilor
operationale care conduc la
asigurarea conformitatii cu
standardele comunitare ;
diversificarea productiei in
functie de cerintele pietei,
realizarea de noi produse si
introducerea de noi tehnologii
reducerea costurilor de
productie si cresterea
rentabilitatii economice a
exploatatiei agricole ;
cresterea valorii adaugate
brute (VAB ) a exploatatiei
agricole.
cresterea viabilitatii
economice
reducerea emisiilor
daunatoare cu efect de sera si o
mai buna gestionare a deseurilor
rezultate din activitatea de
productie ;
reducerea emisiilor de
amoniac (si a altor gaze), in
special in exploatatiile de
crestere a animalelor prin
respectarea standardelor sanitar
veterinare, de igiena si de
bunastare a animalelor ;
asigurarea respectarii
cerintelor fitosanitare, ecologice
etc. ;
cresterea gradului de
utilizare a surselor de energie
regenerabila si imbunatatirea
eficacitatii folosirii acestora.

Obiectivele de ordin tehnic si de mediu sunt prezentate in studiul de fezabilitate sau, dupa caz,
in memoriul justificativ, iar obiectivele economico-financiare sunt prezentate in planul de afaceri.

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



Beneficiarii Masurilor 112 Instalarea tinerilor fermieri si 141 Sprijinirea fermelor
agricole de semi-subzistenta pot accesa Masura 121 utilizand acelasi plan de afaceri elaborat pentru
accesarea Masurilor 112 si 141.
Procedura administrativa a Agentiei de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit va garanta
faptul ca un plan de afaceri nu este finantat de doua ori prin masuri diferite (121 Modernizarea
exploatatiilor agricole si 143 Furnizarea de servicii de consiliere si consultanta pentru agricultori),
dar si faptul ca un potential beneficiar nu poate obtine finantarea a doua planuri de afaceri diferite
pentru aceeasi investitie, unul in cadrul masurii 121 si altul in cadrul masurii 143.
7. Intensitatea ajutorului
Intensitatea sprijinului nerambursabil este de 40% din valoarea eligibila.
Pentru aceste sectoare sprijinul nerambursabil se va putea majora cu :
10% pentru investitiile realizate de tinerii agricultori, cu varsta sub 40 de ani, la data depunerii
cererii de finantare ;
10% pentru investitiile realizate de agricultorii din zonele defavorizate ;
10% pentru investitiile avand drept scop implementarea noilor provocari prin urmatoarele
tipuri de operatiuni : imbunatatirea eficientei utilizarii si depozitarii ingrasamantelor cu azotat,
instalatii pentru tratamentul apelor reziduale in exploatatii agricole si in cadrul proceselor de
prelucrare si comercializare. Aceasta majorare se aplica exclusiv la partea din proiect destinata
investitiilor in aceste doua tipuri de operatiuni ;
25% numai pentru anul 2010, pentru investitiile avand drept scop implementarea Directivei
Consiliului 91/676/CEE din 12 decembrie 1981 privind protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati
proveniti din surse agricole, pe baza Corrigendei la Regulamentul (CE) nr. 1463/2006 care amendeaza
Regulamentul (CE) nr. 1698/2005 si prevede un astfel de sprijin pe o perioada de 4 ani incepand cu
01.01. 2007.

8. Indicatori de monitorizare

Tip indicator Indicator Tinta 2012-2013
Realizare Numar de exploatatii sprijinite 2

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



Rezultat Numar de exploatatii care introduc noi produse si
tehnologii
2
Rezultat Numar de tineri sub 40 de ani sustinuti 2

Rezultat Proiecte ce au componente de protectia mediului 2
Impact Cresterea productivitatii muncii 9 % pe an

9. Buget
Bugetul alocat masurii pentru perioada 2012-2013 este de 400.000 euro.

Finantare
Ajutorul public (FEADR + contributie nationala) : 40% - perioada 2012-2013 :
Sprijinul nerambursabil se va putea majora cu :
10% pentru investitiile realizate de tinerii agricultori, cu varsta sub 40 de ani, la data depunerii
cererii de finantare ;
10% pentru investitiile realizate de agricultorii din zonele defavorizate ;
10% pentru investitiile avand drept scop implementarea noilor provocari prin urmatoarele
tipuri de operatiuni : imbunatatirea eficientei utilizarii si depozitarii ingrasamantelor cu azotat,
instalatii pentru tratamentul apelor reziduale in exploatatii agricole si in cadrul proceselor de
prelucrare si comercializare. Aceasta majorare se aplica exclusiv la partea din proiect destinata
investitiilor in aceste doua tipuri de operatiuni ;
25% numai pentru anul 2010, pentru investitiile avand drept scop implementarea Directivei
Consiliului 91/676/CEE din 12 decembrie 1981 privind protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati
proveniti din surse agricole, pe baza Corrigendei la Regulamentul (CE) nr. 1463/2006 care amendeaza
Regulamentul (CE) nr. 1698/2005 si prevede un astfel de sprijin pe o perioada de 4 ani incepand cu
01.01.2007.





GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



Numar de
proiecte
prevazute
Cost total
mediu/
proiect
Estimarea
costului
total pe masura
Contributia
FEADR-
masura
Contributia
publica
nationala
Contributia
privata
2 333.333,5 euro 666.667 euro 320.000 euro 80.000 euro 266.667 euro
Pondere(%) 48% 12% 40%

Contributia privata de 266.667 euro provine din fondurile proprii ale solicitantilor, din credite bancare
ce pot fi garantate in proportie de 80 % din Fondul de garantare a creditului rural sau de FNGCIMM.
De asemenea, beneficiarii pot solicita APDRP un avand de 50% din valoarea finantarii
nerambursabile, cu conditia obtinerii unei scrisori de garantie bancara care sa acopere 110% din
valoarea avansului solicitat.


PISTA DE AUDIT PENTRU CERERILE DE FINANTARE
Teritoriu: GAL Valea Ramnicului
Masura 121 Modernizarea exploatatiilor agricole
Cererea de proiecte:01/12
Numar de inregistrare al cerereii de finantare:...
Titlul proiectului:.....
Nume si prenume/Denumire solicitant:..

Activitatea Institutia Cine a
efectuat
(nume,
semnatur
a, data)
Cine a
verificat
(nume,
semnatura,
data)
Statut
cerere de
finantare
Documente
completate/
intocmite
25. 26. 27. 28. 29. 30.
EVALUARE - SELECTARE

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



1. Inregistrarea
Cererii de Finantare
si a Dosarului
Administrativ si
verificarea
conformitatii
acestora
GAL Conforma Fisa de inregistare a CF
(electronica)
Fisa de conformitate
(electronica);
Lista cererilor de
finantare eligibile;
Lista cererilor de
finantare neeligibile

2. Intocmirea
calendarului privind
verificarea selectarii
Cererii de finantare
GAL Calendar de verificare a
cererilor de finantare
3. Intocmirea
tabelului
centralizator privind
situatia Cererilor de
Finantare depuse la
nivelul GAL si
transmiterea
acestuia catre AM
judetean
GAL Scrisoare de inaintare
Confirmare de primire
4. Intocmirea fisei cu
criteriile de selectie a
proiectelor
GAL Eligibila Fisele individuale de
evaluare
Raportul de evaluare cu
ierarhizarea proiectelor
propuse spre finantare
5. Verificare prin
sondaj
AM
judetean
Eligibila/
Neeligibila
-
6. Proces verbal
pentru selectarea
proiectelor
GAL
(Comitetul
de
selectie)
Raportul de Selectie al
Comitetului de Selectie;
Lista proiectelor

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



propuse spre finantare
7. Transmiterea catre
AM judetean a
raportului de selectie
al proiectelor
propuse de Comitetul
de Selectie al GAL, a
Listei cererilor de
finantare
eligibile/neeligibile, a
cererilor de finantare
originale si a
dosarelor
administrative
GAL Eligibila/
Neeligibila
Scrisoare de inaintare;
Raportul de Selectie al
Comitetului de Selectie;
Lista proiectelor
propuse spre finantare;
Lista cererilor de
finantare eligibile;
Lista cererilor de
finantare neeligibile
8.
Evaluarea/verificarea
dosarelor
administrativede
catre AM judetean
AM
judetean
Selectata
pentru
finantare/
reportata/
nefinantata
Lista cererilor selectate
pentru
finantare/reportare/
nefinatare
9. Notificarea
beneficiarilor cu
rezultatul verificarii
cererilor de
finantarela nivelul
AM judetean
AM
judetean
Selectata
pentru
finantare/
reportata/
nefinantata
Lista cererilor selectate
pentru
finantare/reportare/
nefinatare;
Notificare
10. Primirea si
solutionarea
contestatiilor,
intocmirea si
transmiterea catre
AM judetean a
Situatiei proiectelor
dupa solutionarea
contestatiilor la
GAL Propuse
pentru
finantare/
reportare/
nefinatare
Lista cererilor selectate
pentru
finantare/reportare/
nefinatare, in urma
contestatiilor

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



nivelul GAL
11. Primirea
Raportului de
contestatii de la AM
judetean insotit de
Lista Proiectelor
selectate pentru
finantare/reportare/
nefinantare, in
vederea notifcarii
beneficiarilor
GAL Selectat
pentru
finantare/
reportat/
nefinantat
Lista cererilor selectate
pentru
finantare/reportare/
nefinatare, in urma
contestatiilor
12. Notificarea
beneficiarilor cu
rezultatul verificarii
cererilor de finantare
stabilit in Raportul de
contestatii
AM
judetean
Selectata
pentru
finantare/
reportata/
nefinantata
Lista cererilor selectate
pentru
finantare/reportare/
nefinatare, in urma
contestatiilor;
Notificare
13. Finalizarea
completarii dosarului
administrativ si
transmiterea
acestuia catre APDRP
AM
judetean
Eligibila/
Selectata
pentru
finantare
Dosarele administrative
completate
14. Intocmirea
borderourilor de
transmitere a cererii
de finantare originale
si a dosarelor
administrative catre
APDRP in vederea
contractarii
AM
judetean
Borderou de
transmitere



GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



Masura 141- Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenta
1. Obiectivele urmarite prin implementarea proiectului si raportul cu strategia de dezvoltare
pentru teritoriul Valea Ramnicului
Obiectiv general
Cresterea competitivitatii exploatatiilor agricole in curs de restructurare pentru facilitarea
rezolvarii problemelor legate de tranzitie, avand in vedere faptul ca sectorul agricol si economia rurala
sunt expuse presiunii concurentiale a pietei unice.
Obiective specifice
Cresterea volumului productiei destinate comercializarii pentru ca fermele de semisubzistenta sa
devina viabile economic.
Diversificarea productiei in functie de cerintele pietei si introducerea de noi produse.
Obiective operationale
Asigurarea sprijinirii veniturilor necesare in perioada de restructurare a fermelor de
semisubzistenta pentru mai buna utilizare a resurselor umane si a factorilor de productie, prin :
stimularea spiritului antreprenorial ;
diversificarea activitatilor si veniturilor.
Raportul cu strategia de dezvoltare
In Romania, ca urmare a retrocedarii terenurilor, majoritatea fermelor individuale se
caracterizeaza printr-o putere economica redusa si orientare spre consum din productia proprie, avand
mai mult caracter de subzistenta si semi-subzistenta. Deschiderea acestora catre piata este relativ
redusa, atat in ceea ce priveste input-urile necesare cat si output-urile. Deoarece exista un numar mare
de ferme mici in zona Valea Ramnicului (de subzistenta si semi-subzistenta), pentru care nu exista
posibilitati reale de restructurare, numarul fermelor luate in considerare pentru sprijin in vederea
transformarii lor in ferme comerciale, va include numai fermele de semisubzistenta intre 2 si 8 UDE
(aproximativ 350 mii de exploatatii).
Astfel, exploatatiile din grupa 2-8 UDE sunt, de obicei, exploatatii individuale tipice, iar
procentul persoanelor juridice este foarte redus (0,5-2,1%). Diferenta fata de clasa de dimensiune
economica 8-16 UDE este clara, activitatea agricola fiind aici orientata spre comercializare
(persoanele juridice avand un procent de 10,9 % din totalul exploatatiilor acestei categorii).

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



Sprijinirea fermelor medii-mici, adica a celor cu dimensiunea economica intre 2 si 8 UDE, are
marele avantaj ca gestioneaza un segment de exploatatii relativ omogen (cu media de 4,9 ha pentru
grupa 2-4 UDE si 9,4 ha pentru grupa 4-8 UDE).
In fermele de semi-subzistenta din zona Valea Ramnicului fermierii desfasoara diverse
activitati agricole de cultivare a plantelor si de crestere a animalelor, bazate pe traditii specifice satului
romanesc. Aceste ferme se caracterizeaza printr-o structura de productie foarte diversificata,
determinata de necesitatile gospodariei, precum si printr-o dotare tehnica redusa si necorespunzatoare,
ceea ce impiedica cresterea productivitatii si obtinerea unui surplus de produse destinate vanzarii.
Orientarea acestor ferme catre piata necesita schimbarea sistemului de productie si implicit cheltuieli
financiare suplimentare, pe care fermierii nu si le pot permite.
Sprijinul acordat pentru restructurarea fermelor de semi-subzistenta in zona Valea Ramnicului
este un instrument menit sa determine, in principal, o imbunatatire a managementului insotita de
transformarea acestora in exploatatii familiale comerciale, capabile sa identifice noi oportunitati de
valorificare a productiei. Se va acorda atentie fermelor de semi-subzistenta din zonele defavorizate sau
din zone cu importanta pentru mediu - Natura 2000. In scopul adaptarii productiei din punct de vedere
calitativ la cerintele pietei, fermierii de semi-subzistenta se pot asocia in grupuri de producatori si pot
accesa, de asemenea, masurile ce vizeaza imbunatatirea pregatirii profesionale si utilizarea serviciilor
de consultanta.

2. Descrierea actiunilor
Domeniul de actiune
Sprijinul acordat prin aceasta masura are scopul de a asigura veniturile necesare in perioada de
restructurare si transformarea fermelor de semi-subzistenta in exploatatii orientate catre piata, prin
utilizarea durabila a factorilor de productie, imbunatatirea managementului prin diversificarea
productiei agricole, precum si introducerea de tehnologii performante adaptate conditiilor locale. Ca
urmare, implementarea masurii va conduce la cresterea veniturilor acestor ferme concomitent cu
scaderea costurilor de productie.
3. Sinergia cu alte masuri
Complementaritatea cu alte masuri din FEADR si alte fonduri

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



Sprijinul acordat acestei masuri este complementar actiunilor prevazute in cadrul altor masuri
din Axa I (111 Formare profesionala, informare si difuzare de cunostinte, 121 Modernizarea
exploatatiilor agricole, 142 Infiintarea grupurilor de producatori, 143 Furnizarea de servicii de
consiliere si consultanta pentru agricultori), din Axa II si Axa III.
Pentru incurajarea fermelor de semi-subzistenta sa intre pe piata, beneficiarii sprijinului
acordat prin aceasta masura pot accesa concomitent mai multe masuri in cadrul Programului National
de Dezvoltare Rurala. De exemplu, un fermier de semi-subzistenta poate sa acceseze masurile care
vizeaza formarea profesionala si serviciile de consultanta. Dupa caz, fermierul poate accesa si masura
de modernizare a exploatatiilor agricole, sau alte masuri cum ar fi :
infiintarea grupurilor de producatori, dezvoltarea de activitati non-agricole si acordarea de plati
compensatoriipentru agromediu, in special pentru agricultura ecologica.
De asemenea sprijinul este complementar actiunilor prevazute in cadrul masurilor din alte
Fonduri :
Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR) ;
Fondul de Coeziune (FC) ;
Fondul Social European (FSE).

4. Beneficiarii
Definirea beneficiarilor
Sprijinul se acorda fermierilor asa cum sunt definiti in subcapitolul 5.2. din PNDR. Acestia
sunt persoane fizice si persoane fizice autorizate in varsta de pana la 62 de ani
5
, care prezinta un Plan
de afaceri pentru restructurarea exploatatiei agricole.
Persoanele fizice neautorizate inca vor fi acceptate ca beneficiari potentiali daca se angajeaza
sa se autorizeze pana la data incheierii contractului de finanatare
6
.

5
Limita de varsta a avut in vedere procentul ridicat al fermelor de semisubzistenta, conduse de persoane la pensie. Masura
vizeaza acei fermieri care dispun nu numai de motivatie ci si de ani suficienti de munca pentru dezvoltarea unor exploatatii
viabile si evitarea oricaror suprapuneri ale sprijinului pentru restructurare cu sprijinul furnizat de pensiile de stat.

6
Procedura de autorizare a persoanelor fizice este simpla si se realizeaza la nivelul administratiei locale. Aceasta procedura
ofera cadrul legal pentru a dezvolta o activitate comerciala. Numarul de persoane fizice autorizate din agricultura va fi
cunoscut, gratie existentei Registrului de autorizare.


GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



Definitia fermei de semi-subzistenta tinand cont de dimensiunea minima si/sau maxima a acesteia,
procentul productiei vandute si/sau nivelul de venit al fermelor Ferma de semi-subzistenta este ferma
care produce, in principal, pentru consumul propriu, dar care comercializeaza si o parte din productia
realizata. Dimensiunea economica a fermelor de semi-subzistenta poate varia intre 2-8 UDE. Pentru a
deveni viabila, ferma de semi subzistenta poate desfasura si activitati non-agricole generatoare de
venituri.
Unitatea de dimensiune economica (UDE) reprezinta unitatea prin care se exprima
dimensiunea economica a unei exploatatii agricole determinata pe baza marjei brute standard a
exploatatiei (Decizia Comisiei nr. 85/377/CEE). Valoarea unei unitati de dimensiune economica este
de 1.200 Euro.
Se estimeaza un numar de 20 de beneficiari.
Definirea viitoarei viabilitati economice
Dupa o perioada de trei ani de la acordarea sprijinului, viabilitatea economica a fermei de
semisubzistenta va fi demonstrata prin cresterea cu 20% a productiei destinate comercializarii si prin
cresterea cu minim 3 UDE a dimensiunii exploatatiei, comparativ cu situatia initiala mentionata in
planul de afaceri.

5. Tipuri de actiuni eligibile
Sumarul cerintelor planului de afaceri
Planul de afaceri intocmit pentru obtinerea sprijinului in cadrul acestei masuri trebuie sa
cuprinda urmatoarele cerinte :
O scurta descriere a situatiei curente ;
Obiectivele restructurarii ;
Dupa caz, investitiile necesare pentru atingerea obiectivelor ;
Schimbarile de management vizate ;
Pregatirea profesionala vizata ;
Tipul si cantitatea produselor obtinute in timpul si dupa restructurare, inclusiv oportunitatile de
piata ;

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



Demonstrarea viitoarei viabilitati economice : costuri, venituri si cheltuieli realizate, modalitatea
de asigurare a consumului propriu si cresterea cantitatii productiei destinata comercializarii ;
Evaluarea principalelor riscuri ;
Elemente referitoare la indeplinirea cerintelor de mediu, in special cand exploatatia se afla intr-o
zona cu importanta pentru mediu (HNV, Natura 2000) ;
Graficul de timp pentru restructurare, inclusiv obiective si etape.
Beneficiarul poate prezenta in planul de afaceri detalii despre sprijinul pe care doreste sa-l
obtina si prin accesarea altor masuri din cadrul Programului National de Dezvoltare Rurala.
In Planul de afaceri prezentat, beneficiarul poate include venituri generate de activitatea
agricola desfasurata pe terenuri luate in arenda pe o perioada de timp corespunzatoare cel putin
perioadei acoperite de planul de afaceri.
Planul de afaceri trebuie sa includa toate detaliile privind investitiile care se realizeaza atat din
sprijinul acordat prin masura cat si/sau prin accesarea masurii 121 Modernizarea exploatatiilor
agricole.
Elaborarea Planului de afaceri va putea fi sprijinita prin masura 143 Furnizarea de servicii de
consiliere si consultanta pentru agricultori si constituie document justificativ pentru accesarea masurii
121 Modernizarea exploatatiilor agricole.
Verificarea conformitatii cu planul de afaceri se va realiza dupa o perioada de 3 ani de la
acordarea sprijinului. Daca la verificare, ferma de semi-subzistenta nu indeplineste conformitatea cu
planul de afaceri, aceasta nu va mai beneficia de sprijin in urmatorii 2 ani, cu exceptia situatiei cand
neconformitatea acestuia a fost determinata de cauze independente de vointa beneficiarului, definite ca
fiind cauze de forta majora : inundatii, seceta prelungita, furtuni etc., pentru care se intocmesc dosare
de catre comisiile locale de specialitate, constituite in acest scop.
Fermierii care beneficiaza de sprijin prin aceasta masura sunt obligati sa urmeze, in primii trei
ani de la primirea sprijinului, un curs de formare profesionala prin masura 111 Formare profesionala,
informare si difuzare de cunostinte in cel putin unul din domeniile : managementul exploatatiei
agricole, contabilitatea fermei, protectia mediului, agricultura ecologica etc. Ca urmare, potentialii
beneficiari, in special cei din zonele cu importanta pentru mediu vor putea sa isi dezvolte acele
mijloace si practici agricole care sa conduca la conservarea biodiversitatii si protejarea ecosistemelor

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



naturale (ex. pajisti, pasuni, fanete). De asemenea, fermele de semisubzistenta care acceseaza masura
de agro-mediu vor fi prioritare, acestea avand ca scop un numai ratiuni economice, dar si de mediu.
6. Criterii de selectie locala
Criteriile de selectie pentru fermele de semi-subzistenta:
sa faca parte dintr-o forma asociativa recunoscuta conform legislatiei nationale in vigoare (de
exemplu : grup de producatori, cooperativa etc.) ;
sa acceseze masura de agromediu ;
sa fie in zona defavorizata ;
sa apartina tinerilor fermieri ;
sa realizeze o investitie, in special o investitie pentru indeplinirea conformitatii cu standardele
comunitare.
7. Intensitatea ajutorului
Sprijinul public nerambursabil se va acorda sub forma unei sume fixe anuale. Sprijinul acordat
in cadrul acestei masuri este de 1.500 de Euro/an/ferma de semi subzistenta.
Durata sprijinului
Sprijinul se acorda pentru o perioada de maxim 5 ani pentru cererile aprobate inainte de 31
decembrie 2013.
8. Indicatori de monitorizare
Tip de indicator Indicator Tinta 2012-2013
Realizare Numar total de ferme sprijinite 20
Rezultat Numar de ferme care introduc noi produse 20
Rezultat Numar de proiecte adresate fermierilor de
semisubzistenta
20
Rezultat Numar de proiecte adresate tinerilor sub 40 de
ani
10
Impact Cresterea productivitatii muncii 8% pe an

9. Buget
Bugetul alocat masurii pentru perioada 2012-2013 este de 150.000 euro.


GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



Finantare
Ajutorul public (FEADR + contributie nationala) : 100%
Sprijinul acordat in cadrul acestei masuri este de 1.500 de Euro/an/ferma de semi-subzistenta.
Numar de
proiecte
prevazute
Cost total
mediu/
proiect
Estimarea
costului
total pe masura
Contributia
FEADR-
masura
Contributia
publica
nationala
Contributia
privata
20 7.500 euro 150.000 euro 120.000 euro 30.000 euro 0
Pondere 80% 20% 0%


PISTA DE AUDIT PENTRU CERERILE DE FINANTARE
Teritoriu: GAL Valea Ramnicului
Masura 141 Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenta
Cererea de proiecte:01/12
Numar de inregistrare al cerereii de finantare:...
Titlul proiectului:.....
Nume si prenume/Denumire solicitant:..

Activitatea Institutia Cine a
efectuat
(nume,
semnatur
a, data)
Cine a
verificat
(nume,
semnatura,
data)
Statut
cerere de
finantare
Documente
completate/
intocmite
25. 26. 27. 28. 29. 30.
EVALUARE - SELECTARE
1. Inregistrarea
Cererii de Finantare
si a Dosarului
Administrativ si
verificarea
conformitatii
GAL Conforma Fisa de inregistare a CF
(electronica)
Fisa de conformitate
(electronica);
Lista cererilor de


GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



acestora finantare eligibile;
Lista cererilor de
finantare neeligibile
2. Intocmirea
calendarului privind
verificarea selectarii
Cererii de finantare
GAL Calendar de verificare a
cererilor de finantare
3. Intocmirea
tabelului
centralizator privind
situatia Cererilor de
Finantare depuse la
nivelul GAL si
transmiterea
acestuia catre AM
judetean
GAL Scrisoare de inaintare
Confirmare de primire
4. Intocmirea fisei cu
criteriile de selectie a
proiectelor
GAL Eligibila Fisele individuale de
evaluare
Raportul de evaluare cu
ierarhizarea proiectelor
propuse spre finantare
5. Verificare prin
sondaj
AM
judetean
Eligibila/
Neeligibila
-
6. Proces verbal
pentru selectarea
proiectelor
GAL
(Comitetul
de
selectie)
Raportul de Selectie al
Comitetului de Selectie;
Lista proiectelor
propuse spre finantare
7. Transmiterea catre
AM judetean a
raportului de selectie
al proiectelor
propuse de Comitetul
GAL Eligibila/
Neeligibila
Scrisoare de inaintare;
Raportul de Selectie al
Comitetului de Selectie;
Lista proiectelor

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



de Selectie al GAL, a
Listei cererilor de
finantare
eligibile/neeligibile, a
cererilor de finantare
originale si a
dosarelor
administrative
propuse spre finantare;
Lista cererilor de
finantare eligibile;
Lista cererilor de
finantare neeligibile
8.
Evaluarea/verificarea
dosarelor
administrativede
catre AM judetean
AM
judetean
Selectata
pentru
finantare/
reportata/
nefinantata
Lista cererilor selectate
pentru
finantare/reportare/
nefinatare
9. Notificarea
beneficiarilor cu
rezultatul verificarii
cererilor de
finantarela nivelul
AM judetean
AM
judetean
Selectata
pentru
finantare/
reportata/
nefinantata
Lista cererilor selectate
pentru
finantare/reportare/
nefinatare;
Notificare
10. Primirea si
solutionarea
contestatiilor,
intocmirea si
transmiterea catre
AM judetean a
Situatiei proiectelor
dupa solutionarea
contestatiilor la
nivelul GAL
GAL Propuse
pentru
finantare/
reportare/
nefinatare
Lista cererilor selectate
pentru
finantare/reportare/
nefinatare, in urma
contestatiilor
11. Primirea
Raportului de
contestatii de la AM
judetean insotit de
Lista Proiectelor
selectate pentru
GAL Selectat
pentru
finantare/
reportat/
Lista cererilor selectate
pentru
finantare/reportare/
nefinatare, in urma

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



finantare/reportare/
nefinantare, in
vederea notifcarii
beneficiarilor
nefinantat contestatiilor
12. Notificarea
beneficiarilor cu
rezultatul verificarii
cererilor de finantare
stabilit in Raportul de
contestatii
AM
judetean
Selectata
pentru
finantare/
reportata/
nefinantata
Lista cererilor selectate
pentru
finantare/reportare/
nefinatare, in urma
contestatiilor;
Notificare
13. Finalizarea
completarii dosarului
administrativ si
transmiterea
acestuia catre APDRP
AM
judetean
Eligibila/
Selectata
pentru
finantare
Dosarele administrative
completate
14. Intocmirea
borderourilor de
transmitere a cererii
de finantare originale
si a dosarelor
administrative catre
APDRP in vederea
contractarii
AM
judetean
Borderou de
transmitere

Axa 3 Calitatea vietii in zonele rurale si diversificarea economiei rurale


Masura 312- Sprijin pentru crearea si dezvoltarea de micro-intreprinderi
1. Obiectivele urmarite prin implementarea proiectului si raportul cu strategia de
dezvoltare pentru teritoriul GAL Valea Ramnicului


GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



Obiectivul general al masurii vizeaza dezvoltarea durabila a economiei rurale prin incurajarea
activitatilor non-agricole, in scopul cresterii numarului de locuri de munca si a veniturilor aditionale.

Obiective specifice
a) Crearea si mentinerea locurilor de munca in spatiul rural ;
b) Cresterea valorii adaugate in activitati non-agricole
7
;
c) Crearea si diversificarea serviciilor pentru populatia rurala prestate de catre micro-
intreprinderi.


Obiective operationale:
Crearea de micro-intreprinderi precum si dezvoltarea celor existente in sectorul non agricol, in
spatiul rural ;
Incurajarea initiativelor de afaceri promovate, in special de catre tineri si femei ;
Incurajarea activitatilor mestesugaresti si a altor activitati traditionale ;
Reducerea gradului de dependenta fata de agricultura.

Raportul cu strategia de dezvoltare
Promovarea unei dezvoltari echilibrate, in vederea realizarii coeziunii economice si sociale
impune acordarea unei atentii deosebite dezvoltarii zonelor rurale Valea Ramnicului. In prezent in
Valea Ramnicului, functiile economice depind aproape in intregime, de existenta activitatilor agricole
si forestiere. Necesitatea restructurarii activitatilor la nivelul fermelor agricole impreuna cu
imbunatatirea capitalului fermelor comerciale si orientarea inevitabila catre o ocupare partiala in
agricultura va determina eliberarea unei parti considerabile a fortei de munca din sectorul agricol.
Aceasta situatie explica necesitatea crearii de locuri de munca alternative, precum si a surselor
de venituri aditionale din activitati non-agricole, alaturi de reorientarea fortei de munca spre activitati
non-agricole productive si catre dezvoltarea serviciilor pentru populatia rurala. Dezvoltarea micro-
intreprinderilor este recunoscuta ca fiind sursa cea mai semnificativa de creare de locuri de
munca/obtinere de venituri in spatiul rural, atat pentru economiile deja dezvoltate cat si pentru cele in

7
Cu exceptia activitatilor ce presupun obtinerea de produse non-Anexa 1 la Tratat, sustinute prin Masurile 121 si 123 ale
Axei 1.

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



curs de dezvoltare. Avand in vedere dezvoltarea redusa a micro-intreprinderilor din zona Valea
Ramnicului si nivelul scazut al veniturilor obtinute din activitati non-agricole, se impune necesitatea
crearii de noi microintreprinderi care vor revitaliza economia rurala prin crearea de locuri de munca
pentru populatia rurala in sectorul non-agricol si cresterea veniturilor acesteia.
Sprijinul vizat prin aceasta masura se adreseaza micro-intreprinderilor, precum si locuitorilor
din spatiul rural care doresc sa desfasoare o activitate economica devenind antreprenori. O atentie
deosebita se va acorda femeilor din spatiul rural, dat fiind faptul ca datele statistice arata ca acestea
dezvolta afaceri intr-un numar mult mai redus decat barbatii.

2. Descrierea actiunilor
Sprijinul activitatilor non-agricole in spatiul rural
8
prin intermediul dezvoltarii
microintreprinderilor atat nou create cat si existente.
Actiunile prevad :
a) Investitii in activitati non-agricole productive cum ar fi :
Industria usoara (articole de pielarie, incaltaminte, lana, blana, tricotaje, produse de uz
gospodaresc, produse odorizante etc.) ;
In activitati de procesare industriala a produselor lemnoase incepand de la stadiul de cherestea
(ex. mobila) ;
Mecanica fina, asamblare masini, unelte si obiecte casnice, producerea de ambalaje etc.
b) Investitii pentru dezvoltarea activitatilor mestesugaresti, de artizanat si a altor activitati
traditionale non- agricole cu specific local (prelucrarea fierului, lanii, olaritul, brodatul, confectionare
instrumente muzicale traditionale etc.), precum si marketingul acestora (mici magazine de desfacere a
propriilor produse obtinute ).
c) Servicii pentru populatia rurala cum ar fi :
Servicii de croitorie, frizerie, cizmarie ;
Servicii de conectare si difuzare internet ;

8 Spatiul rural cuprinde totalitatea comunelor ca unitati administrativ teritoriale, impreuna cu satele componente in
conformitate cu definitia mentionata in Capitolul 3.1.1., PNDR.



GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



Servicii de mecanizare, transport (altele decat achizitia mijloacelor de transport) protectie
fitosanitara, insamantare artificiala a animalelor ;
Servicii reparatii masini, unelte si obiecte casnice.
d) Investitii in producerea de energie regenerabila :
Achizitionarea de echipamente de producere a energiei din alte surse regenerabile decat
biocombustibilii.
3. Sinergia cu alte masuri
Demarcarea interventiei FEADR si FEDR pentru producerea energiei electrice/termice
din surse regenerabile :
FEADR (PNDR Axa 3, Masura 312) va sprijini achizitionarea de echipamente de producere a
energiei din alte surse regenerabile decat biocombustibilii, numai ca parte componenta a proiectelor si
folosireaacesteia in activitatile specifice derulate de catre micro-intreprinderile din spatiul rural ;
FEDR (POS-CCE) va sprijini intreprinderile (IMM-uri, intermediare si mari) care produc energie
din alte surse regenerabile ca activitate principala (exceptand atat intreprinderile care proceseaza
produse agricole listate in Anexa 1 la Tratat cat si micro-intreprinderile din spatiul rural).
Demarcarea interventiei FEADR si FEDR pentru investitii productive derulate de catre
microintreprinderi :
FEADR (PNDR Axa 3, Masura 312) va sprijini micro-intreprinderile din spatiul rural care
desfasoara activitati nonagricole, exceptand, micro-intreprinderile pentru start-up de high tech
9
si spin-
off-urile
10
inovative.
FEDR (POS CCE) va sprijini micro-intreprinderile pentru start-up-urile de high tech si spin-off-
urile inovative de pe intreg teritoriul tarii,
FEDR (POR) va sprijini micro-intreprinderile din spatiul urban.
Coerenta interventiei FEADR (PNDR-Axa 3) cu interventia FSE (POS DRU) :

9 Start-up-urile de high tech sunt intreprinderi inovative cu o vechime de max. 3 ani, care implementeaza si
comercializeaza pe piata) rezultatele obtinute din activitati de cercetare
10 Spin-off este o noua companie creata, de un grup de cercetare dintr-o institutie publica de cercetare, pentru produce si
comercializa propriile rezultate CD

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



Investitiile sustinute prin Masura 312 a PNDR, sunt completate de interventia POS DRU
privind orientarea, consilierea si traning-ul in domeniul antreprenorial si non-agricol acordat
locuitorilor din mediul rural, in special celor provenind din agricultura de subzistenta.
Demarcarea cu Masura 123 (PNDR-Axa 1) in privinta micro-intreprinderilor din spatial rural se
face astfel:

Energie regenerabila:
Prin Masura 123 sunt sustinute producerea si utilizarea energiei din surse regenerabile ca parte
componenta a proiectului de investitii in procesul productiv specific activitatilor acestei masuri, in
timp ce prin Masura 312 este sustinuta achizitionarea de echipamente de producere a energiei din alte
surse regenerabile decat biocombustibilii, ca parte componenta a proiectelor si folosirea acesteia in
activitatile specifice acestei masurii.
Pentru activitati productive:
Componenta Masurii 312 care necesita stabilirea unui criteriu de demarcare cu Masura 123
este reprezentata de obtinerea unui produs non-Anexa 1 prin procesarea unui produs Anexa 1. Astfel,
criteriul de demarcare este urmatorul :
Prin Masura 123 sunt sustinute activitati de procesare a produselor Anexa 1 avand drept rezultat
obtinerea unui produs non-Anexa 1 care poate fi numai produs alimentar sau biocombustibil ;
Prin Masura 312 sunt sustinute activitati de procesare a produselor Anexa 1 avand drept rezultat
obtinerea unui produs non-Anexa 1 care poate fi numai produs non-alimentar, cu exceptia
biocombustibilului.
In concluzie, demarcarea se face in functie de tipul activitatii sprijinite.
4. Beneficiarii
Micro-intreprinderile asa cum sunt definite in Recomandarea Comisiei (CE) nr. 361/2003 si in
legislatia nationala in vigoare
11
(avand mai putin de 10 angajati si o cifra de afaceri anuala neta sau
active totale avand o valoare de pana la 2,0 milioane Euro).

11
Legea nr. 346/2004 privind stimularea infiintarii si dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii, cu modificarile si
completarile ulterioare.


GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



Persoane fizice (neinregistrate ca agenti economici) care se vor angaja ca pana la data semnarii
contractului de finantare sa se autorizeze cu un statut minim de persoana fizica autorizata
12
si sa
functioneze ca micro-intreprindere.
Beneficiarii masurii, a caror cerere de finantare a fost selectata, sunt eligibili pentru schema de
garantare pentru IMM-uri cu finantare din PNDR. Un beneficiar care a indeplinit conditiile de
eligibilitate si de selectie prevazute in aceasta fisa este considerat ca indeplineste conditiile prevazute
la art.51 alin 3 din Regulamentul (CE) nr. 1974/2006.
Se estimeaza un numar de 3 beneficiari.
5. Tipuri de actiuni eligibile
Descrierea tipului operatiunilor
Se vor sprijini operatiuni legate de :
Investitii corporale (constructia, modernizarea, extinderea cladirilor in scop productiv ; dotarea
aferenta cu echipamente, utilaje etc., inclusiv achizitionarea in leasing a acestora) ;
Investitii necorporale (software, patente, licente etc.), inclusiv achizitionarea in leasing a acestora.
Conform Art. nr. 55 din Regulamentul (CE) nr. 1974/2006, vor fi sustinute costurile generale legate de
intocmirea proiectului precum taxe pentru arhitecti, ingineri si consultanta, studii de
fezabilitate/memorii justificative, taxe pentru eliberarea certificatelor, avizelor si autorizatiilor
necesare implementarii proiectelor, asa cum sunt ele mentionate in legislatia nationala, achizitia de
patente si licente, in limita a 10% din totalul cheltuielilor eligibile ale proiectelor, iar pentru proiectele
care nu prevad constructii, in limita a 5%.
Criterii de eligibilitate:
Micro-intreprinderile atat cele existente cat si start-up
13
trebuie sa fie inregistrate si sa-si
desfasoare activitatea propusa prin proiect, in spatiul rural ;
Beneficiarul trebuie sa demonstreze viabilitatea investitiei ;
Micro-intreprinderea trebuie sa nu fie in dificultate
14
;

12
Conform Legii nr. 300/2004 privind autorizarea persoanelor fizice si a asociatiilor familiale care desfasoara activitati
economice in mod independent, cu modificarile si completarile ulterioare.

13
Nou infiintate
14
Firme in dificultate definite conform prevederilor Liniilor Directoare Comunitare cu Privire la Ajutoarele de
Restructurarea Firmelor in Dificultate (Community Guidelines On State Aid For Rescuing And Restructuring Firms in

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



Beneficiarul sau responsabilul de proiect sa faca dovada detinerii de aptitudini
manageriale/marketing sau in acord cu activitatea propusa prin proiect (experienta/cursuri de formare
profesionala absolvite cel putin nivel de initiere, cursuri de calificare etc.) sau sa le dobandeasca
pana la efectuarea ultimei plati ;
Beneficiarul trebuie sa prezinte toate avizele si acordurile necesare investitiei respective ;
Beneficiarul trebuie sa prezinte avizele/autorizatiile de mediu
15
, necesare investitiei ;
Beneficiarul trebuie sa dovedeasca dreptul de proprietate asupra terenului pe care urmeaza sa
realizeze investitia sau dreptul de folosinta pe o perioada de cel putin 10 ani ;
Beneficiarul sa dovedeasca posibilitatea de a asigura cofinantarea proiectului ;
Beneficiarul trebuie sa declare pe proprie raspundere faptul ca suma totala a ajutorului public
nerambursabil accesat de catre acesta nu depaseste 200.000 Euro (100.000 Euro pentru activitatile din
sectorul transportului rutier) pe o perioada de pana la 3 ani fiscali.
Activitati neeligibile
Activitati sprijinite prin masurile Axei 1 si Axei 2 ale PNDR ;
Fabricarea bauturilor alcoolice si a berii ;
Fabricarea produselor din tutun ;
Fabricarea armamentului si munitiei ;
Baterea monedelor ;
Activitati de turism si recreationale legate de activitatea turistica ;
Actiuni exclusiv de comert si intermedieri comerciale, cu exceptia vanzarii de produse obtinute
din propriul proces productiv ;
Intermedieri financiare ;
Tranzactii imobiliare ;
Cercetare-dezvoltare ;
Administratie publica si aparare ;
Asigurari sociale din sistemul public ;

Difficulty) publicate in OJ C244, 1.10.2004, p.2;
15
Conform protocolului incheiat cu Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile, orice investitie realizata prin PNDR va fi
incadrata de catre MMDD care va solicita, dupa caz, un studiu de impact asupra mediului.


GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



Jocurile de noroc si pariurile precum si activitatile recreative legate de acestea ;
Activitati ale organizatiilor si organismelor extrateritoriale ;
Activitati de pescuit si/sau acvacultura ;
Investitii legate de prelucrarea primara a lemnului pana la stadiul de cherestea ;
Activitati in industria extractiva de produse energetice ;
Producerea de energie din surse regenerabile ca activitate principala, in scopul vanzarii ;
Activitati de fabricare a produselor de cocserie, a produselor obtinute din acestea si a
combustibililor nucleari ;
Restaurarea, consolidarea si conservarea obiectivelor de patrimoniu cultural din grupa B si natural
din spatiul rural.
Cheltuieli neeligibile
Impozite si taxe fiscale ;
Costuri operationale, inclusiv costuri de intretinere si chirie ;
Comisioane bancare, costurile garantiilor si cheltuieli similare ;
Cheltuieli pentru cumpararea de echipament second hand ;
Achizitionarea de teren/cladiri ;
Achizitia de vehicule pentru transportul rutier de marfuri pentru a presta servicii de transport in
numele tertilor si de mijloace de transport pentru persoane, ca si activitate principala ;
Achizitia de mijloace de transport pentru uz personal ;
TVA, cu exceptia TVA-ului nedeductibil, in cazul in care este in mod real si definitiv suportat de
catre beneficiari, altii decat persoanele neimpozabile, conform art.71 (3), lit. A) din Regulamentul
(CE) nr.1698/2005 ;
Costuri de schimb valutar, taxe si pierderi ocazionate de schimburile valutare asociate contului
euro APDRP ;
Contributia in natura ;
Costurile aferente unui contract de leasing : taxa de management, dobanzi, prima de asigurare etc.
Costuri realizate inainte de aprobarea proiectului, cu exceptia studiilor tehnice, a planurilor de
afaceri si a studiilor de fezabilitate ;
Costuri privind inchirierea de masini, utilaje, instalatii si echipamente ;

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



6. Criterii de selectie locala
a) Aplicantul nu a mai primit fonduri comunitare pentru activitati similare in ultimii 3 ani ;
b) Proiectele care prin activitatea propusa creeaza mai mult de un loc de munca/25.000 Euro
investiti ;
c) Proiectele care promoveaza activitati mestesugaresti, de artizanat ;
d) Proiecte derulate de femei/tineri cu varsta pana in 40 de ani la data depunerii proiectelor ;
e) Start-up-uri (micro-intreprinderi nou infiintate).
f) Proiecte care promoveaza investitii in surse de energie regenerabila.
Datorita criteriilor de selectie locala, 100 % dintre proiecte vor promova actiuni pentru
protectia mediului, prin incurajarea solicitantilor de a investi in producerea de energie
regenerabila, cu efect imediat si de lunga durata in protectia mediului inconjurator. Pentru
aceste investitii se vor intocmi bugetr separate, din componenta PERE.
7. Intensitatea ajutorului
Intensitatea ajutorului public nerambursabil va fi de pana la 70% din totalul cheltuielilor
eligibile si nu va depasi :
50.000 Euro/proiect daca beneficiarii sunt persoane fizice autorizate ;
100.000 Euro/proiect pentru micro-intreprinderile care isi desfasoara activitatea in sectorul
transportului rutier ;
200.000 Euro/proiect pentru alte micro-intreprinderi.
Beneficiarii acestei masuri vor primi tratament egal fara discriminare pe criterii de varsta, sex,
rasa, origine etnica, apartenenta politica sau religioasa etc.
Investitiile in activitati productive si servicii medicale vor primi un un ajutor public
nerambursabil de pana la 85% din totalul cheltuielilor eligibile, fara a depasi limitele indicate mai sus.

Prevederi privind ajutorul de stat
Sprijinul acordat prin aceasta masura se va face conform Regulamentului Comisiei (CE) nr.
1998/2006 din 15 Decembrie 2006 de aplicare a Art. 87 si 88 al Tratatului privind ajutorul de
minimis, Jurnalul Oficial L 379 din 28.12.2006 (valoarea totala a ajutoarelor de minimis primite pe
perioada a 3 ani fiscali de catre un beneficiar nu va depasi plafonul maxim al ajutorului public de
200.000 Euro/beneficiar si 100.000 Euro/beneficiar in cazul sectorului de transport rutier).

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



Aceste plafoane se aplica indiferent de forma ajutorului de minimis sau de obiectivul urmarit
si indiferent daca ajutorul acordat de Statul Membru este finantat in totalitate sau partial din surse de
origine comunitara. Acordarea si monitorizarea sprijinului prin aceasta masura se face pe baza
declaratiei pe proprie raspundere a beneficiarului, in conformitate cu Art. 3, alineatul (1) al
Regulamentului Comisiei (CE) nr. 1998/15.12.2006 de aplicare a Art. 87 si 88 al Tratatului privind
ajutorul de minimis, Jurnalul Oficial L 379/28.12.2006, iar MADR, in calitate de furnizor de ajutor
de minimis va tine evidente acestor ajutoare in conformitate cu Art. 3, alineatul (3) al aceluiasi
regulament si potrivit prevederilor art. 6 din Ordonanta de urgenta nr. 117/2006
16
privind procedurile
nationale in domeniul ajutorului de stat si a prevederilor Regulamentului pus in aplicare prin Ordinul
Presedintelui Consiliului Concurentei nr. 175/2007
17
privind procedurile de monitorizare a ajutoarelor
de stat.
In cazul in care beneficiarul acceseaza in paralel pentru acelasi proiect sprijin acordat in cadrul
programului prin fondurile de garantare pentru garantii bancare, ajutorul total cumulat acordat acestuia
nu poate depasi cuantumul prevazut in cadrul masurii.

8. Indicatori de monitorizare
Tip de indicator Indicator Tinta 2012-2013
Realizare Numar de microintreprinderi sprijinite 3
Rezultat Numar de proiecte realizate de tineri sub 40 de
ani
3
Rezultat Numar de proiecte ce cuprind actiuni de
protectia mediului
3
Impact Cresterea productivitatii muncii 9 % pe an

9. Buget
Bugetul alocat masurii pentru perioada 2012-2013 este de 445.000 euro.

16
M.Of. 1042 din 28.12.2006
17
M.Of. 436 din 28.06.2007


GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



Finantare :
-Ajutorul public (FEADR+contributia publica nationala) : 70%-85%
Numar de
proiecte
prevazute
Cost total
mediu
Estimarea
costului
total pe masura
Contributia
FEADR-
masura
Contributia
publica
nationala
Contributia
privata
1 285.714 euro 285.714 euro 160.000 euro 40.000 euro 85.714 euro
Pondere 56% 14% 30%
2 144.117,70
euro
288.235 euro 196.000 euro 49.000 euro 43.235 euro
Pondere
(%)
68% 17% 15%
Total : 3 191.316 euro 573.949 euro 356.000 euro 89.000 euro 128.949 euro
Pondere
medie
62,04% 15,5% 22,46%

Valoarea cofinantarii (contributiei private) este de 128.949 euro, ce provine din fonduri proprii ale
beneficiarilor sau din credite bancare. Beneficiarii fondurilor nerambursabile au posibilitatea de a
solicita APDRP acordarea unui avans de 50 % din valoarea ajutorului financiar nerambursabil, cu
conditia ca acesta sa garanteze suma avansata cu o scrisoare de garantie bancara in proportie de 110%.
In ambele forme de finantare, fondurile de garantare pot contribui la constituirea de garantii, in
proportie de maxim 80 %.

PISTA DE AUDIT PENTRU CERERILE DE FINANTARE
Teritoriu: GAL Valea Ramnicului
Masura 312 Sprijin pentru crearea si dezvoltarea de microintreprinderi
Cererea de proiecte:01/12
Numar de inregistrare al cerereii de finantare:...
Titlul proiectului:.....
Nume si prenume/Denumire solicitant:..

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI




Activitatea Institutia Cine a
efectuat
(nume,
semnatur
a, data)
Cine a
verificat
(nume,
semnatura,
data)
Statut
cerere de
finantare
Documente
completate/
intocmite
25. 26. 27. 28. 29. 30.
EVALUARE - SELECTARE
1. Inregistrarea
Cererii de Finantare
si a Dosarului
Administrativ si
verificarea
conformitatii
acestora
GAL Conforma Fisa de inregistare a CF
(electronica)
Fisa de conformitate
(electronica);
Lista cererilor de
finantare eligibile;
Lista cererilor de
finantare neeligibile

2. Intocmirea
calendarului privind
verificarea selectarii
Cererii de finantare
GAL Calendar de verificare a
cererilor de finantare
3. Intocmirea
tabelului
centralizator privind
situatia Cererilor de
Finantare depuse la
nivelul GAL si
transmiterea
acestuia catre AM
judetean
GAL Scrisoare de inaintare
Confirmare de primire
4. Intocmirea fisei cu
criteriile de selectie a
GAL Eligibila Fisele individuale de
evaluare

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



proiectelor Raportul de evaluare cu
ierarhizarea proiectelor
propuse spre finantare
5. Verificare prin
sondaj
AM
judetean
Eligibila/
Neeligibila
-
6. Proces verbal
pentru selectarea
proiectelor
GAL
(Comitetul
de
selectie)
Raportul de Selectie al
Comitetului de Selectie;
Lista proiectelor
propuse spre finantare
7. Transmiterea catre
AM judetean a
raportului de selectie
al proiectelor
propuse de Comitetul
de Selectie al GAL, a
Listei cererilor de
finantare
eligibile/neeligibile, a
cererilor de finantare
originale si a
dosarelor
administrative
GAL Eligibila/
Neeligibila
Scrisoare de inaintare;
Raportul de Selectie al
Comitetului de Selectie;
Lista proiectelor
propuse spre finantare;
Lista cererilor de
finantare eligibile;
Lista cererilor de
finantare neeligibile
8.
Evaluarea/verificarea
dosarelor
administrativede
catre AM judetean
AM
judetean
Selectata
pentru
finantare/
reportata/
nefinantata
Lista cererilor selectate
pentru
finantare/reportare/
nefinatare
9. Notificarea
beneficiarilor cu
rezultatul verificarii
cererilor de
finantarela nivelul
AM
judetean
Selectata
pentru
finantare/
reportata/
Lista cererilor selectate
pentru
finantare/reportare/
nefinatare;

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



AM judetean nefinantata Notificare
10. Primirea si
solutionarea
contestatiilor,
intocmirea si
transmiterea catre
AM judetean a
Situatiei proiectelor
dupa solutionarea
contestatiilor la
nivelul GAL
GAL Propuse
pentru
finantare/
reportare/
nefinatare
Lista cererilor selectate
pentru
finantare/reportare/
nefinatare, in urma
contestatiilor
11. Primirea
Raportului de
contestatii de la AM
judetean insotit de
Lista Proiectelor
selectate pentru
finantare/reportare/
nefinantare, in
vederea notifcarii
beneficiarilor
GAL Selectat
pentru
finantare/
reportat/
nefinantat
Lista cererilor selectate
pentru
finantare/reportare/
nefinatare, in urma
contestatiilor
12. Notificarea
beneficiarilor cu
rezultatul verificarii
cererilor de finantare
stabilit in Raportul de
contestatii
AM
judetean
Selectata
pentru
finantare/
reportata/
nefinantata
Lista cererilor selectate
pentru
finantare/reportare/
nefinatare, in urma
contestatiilor;
Notificare
13. Finalizarea
completarii dosarului
administrativ si
transmiterea
acestuia catre APDRP
AM
judetean
Eligibila/
Selectata
pentru
finantare
Dosarele administrative
completate
14. Intocmirea
borderourilor de
AM
judetean
Borderou de
transmitere

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



transmitere a cererii
de finantare originale
si a dosarelor
administrative catre
APDRP in vederea
contractarii

Masura 313 I ncurajarea activitatilor turistice

1. Obiectivele urmarite prin implementarea proiectului si raportul cu strategia de dezvoltare
pentru teritoriul GAL Valea Ramnicului

Obiectivul general
Dezvoltarea activitatilor turistice in zonele rurale care sa contribuie la cresterea numarului de
locuri de munca si a veniturilor alternative, precum si la cresterea atractivitatii spatiului rural.

Obiective specifice
Crearea si mentinerea locurilor de munca prin activitati de turism, in special pentru tineri si
femei ;
Cresterea valorii adaugate in activitati de turism ;
Crearea, imbunatatirea si diversificarea infrastructurii si serviciilor turistice ;
Cresterea numarului de turisti si a duratei vizitelor.

Obiective operationale
Cresterea si imbunatatirea structurilor de primire turistice la scara mica ;
Dezvoltarea sistemelor de informare si promovare turistica ;
Crearea facilitatilor recreationale in vederea asigurarii accesului la zonele naturale de interes
turistic.


Raportul cu strategia de dezvoltare

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



Turismul rural, ca si componenta a turismului national in ansamblu, este un sub-sector cu
potential deosebit de dezvoltare, reprezentand astfel o alternativa ocupationala pentru forta de munca
rurala, o modalitate de diversificare a activitatilor economice din mediul rural si un factor de
stabilizare a populatiei rurale. Dezvoltarea acestuia poate contribui la atenuarea dezechilibrelor aparute
intre diverse zone, constituind si o sursa de crestere a veniturilor populatiei rurale. Peisajul natural al
zonei Valea Ramnicului , asa cum a fost descris el in prezentarea teritoriului, ofera posibilitati
excelente pentru practicarea turismului rural, aspect ce permite recreerea in decorul mediului rural,
experimentarea unor activitati inedite, participarea la diverse evenimente reprezentative sau vizitarea
unor puncte de atractie care nu sunt disponibile in zonele urbane.
In zona Valea Ramnicului, un segment important al turismului rural romanesc este reprezentat
de agro-turism
18
, data fiind prezenta unui numar ridicat de gospodarii agricole, localizate in zone cu
valoare peisagistica ridicata unde sunt pastrate traditiile si obiceiurile stravechi. Avand in vedere
necesitatea reorientarii unora dintre aceste gospodarii catre activitati non-agricole si de obtinere a
veniturilor suplimentare, agroturismul poate fi o buna alternativa. Agro-turismul este in general
practicat de micii proprietari din zonele rurale/gospodariile rurale, ca activitate secundara, implicand
in mod activ femeia. Prin aceasta forma de turism se ofera posibilitatea turistilor de a reveni in
mijlocul naturii, asigurand acestora confortul fizic si spiritual, precum si accesul la bucataria autentica
specifica fiecarei zone.
Construirea de noi structuri de primire va fi facuta acordand o atentie deosebita investitiilor al
caror obiectiv principal il reprezinta calitatea. Acest aspect poate fi indus de catre disponibilitatea
resurselor financiare aduse in tara de emigranti sau de catre alte resurse disponibile, care in general au
fost orientate prea putin, pana acum catre investitii/piata si mai mult catre imbunatatirea standardului
de viata si a locuintei.
In general, turismul rural nu este dezvoltat conform cererii pietei turistice interne si
internationale ; infrastructura turistica existenta nu raspunde pe deplin cerintelor turistilor din punct de

18
Agroturismul este o activitate practicata de membrii unei gospodarii agricole ce presupune imbinare a activitatilor
agricole cu serviciile turistice in interiorul acesteia si este caracterizata prin oferirea cazarii si asigurarea partiala a hranei
din produse obtinute in propria gospodarie, precum si implicarea turistului in activitatile gospodaresti, constituind o solutie
complementara de suplimentare a veniturilor din agricultura, cu efecte pozitive atat de natura economica cat si sociala.



GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



vedere cantitativ si calitativ al spatiilor de cazare si a locurilor de recreere, confruntandu-se in prezent
cu dificultati sub aspect tehnic, financiar si educational. Aceasta situatie necesita masuri de sustinere si
impulsionare a dezvoltarii acestui sector, in mod deosebit, promovarea si marketing-ul turismului rural
care sunt slab dezvoltate si acopera doar anumite zone.
Activitatea de turism va fi orientata catre zona Valea Ramnicului deoarece este o zona cu un
potential turistic ridicat, precum si asupra posibilitatilor de dezvoltare a activitatilor recreationale care
sa se adreseze turistilor. Recreerea in zona Valea Ramnicului poate fi obtinuta prin desfasurarea
activitatilor sportive, plimbari in aer liber, odihna, vizionarea de spectacole cu caracter traditional si
participarea la sarbatorile locale bazandu-se pe folosirea resurselor din zonele rurale si contribuind la
adoptarea unui mod de viata activ si sanatos.
Turismul rural, mai mult decat alte tipuri de turism, este orientat spre auto-conservare astfel
incat dezvoltarea acestuia sa nu aiba un impact negativ asupra mediului. Tocmai din acest motiv,
sprijinul actiunilor din aceasta masura, vizeaza prioritar respectarea si promovarea principiilor de
dezvoltare durabila. In acest context, extinderea ariei ofertei specifice, stimularea zonelor cu potential
turistic ridicat va fi atent monitorizata, in timp ce, vor fi respectate in mod obligatoriu, masurile de
protejare a mediului.

2. Descrierea actiunilor
Domeniul de aplicabilitate si actiuni prevazute
Sprijinul prin acesta masura vizeaza investitii in spatiul rural
19
:
a) Investitii in infrastructura de primire turistica ;
b) Investitii in activitati recreationale ;
c) Investitii in infrastructura la scara mica precum centrele de informare, amenajarea de marcaje
turistice, etc. ;
d) Dezvoltarea si/sau marketingul serviciilor turistice legate de turismul rural.


19
Spatiul rural cuprinde totalitatea comunelor ca unitati administrativ teritoriale, impreuna cu satele componente in
conformitate cu definitia mentionata in Capitolul 3.1.1., PNDR.


GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



3. Sinergia cu alte masuri
Demarcare FEADR FEDR (PNDR POR)
Interventia FEADR vizeaza :
Investitiile realizate de micro-intreprinderi in infrastructura de primire turistica, infrastructura
recreationala din spatiul rural, cu exceptia investitiilor din statiunile balneoclimaterice ;
Centre locale de informare si promovare turistica din spatiul rural ;
Investitii publice in infrastructura turistica la scara mica cu respectarea plafonului stabilit prin
masura.
Investitii in infrastructura turistica in spatiul urban ;
Investitii in infrastructura turistica in statiunile balneo-climaterice indiferent de teritoriu rural sau
urban ;
Centrele nationale de promovare turistica ;
Demarcare cu alte masuri PNDR
Prin Masura 312 sunt sustinute investitii productive in sectorul non-agricol, exceptand activitatile
de turism sustinute prin Masura 313 ;
Prin Masura 322 sunt sustinute investitiile in infrastructura publica de apa/apa uzata, precum si
infrastructura recreationala de utilitate publica pentru populatia rurala, iar prin Masura 313 sunt
sustinute investitiile de racordare a structurilor de primire turistice si a infrastructurii recreationale la
utilitatile publice, ca parti componente ale proiectului ;
Prin Masura 125 sunt sustinute doar investitiile de racordare a fermelor situate in extravilan, la
retelele publice de alimentare cu apa si canalizare, in scopul dezvoltarii si adaptarii agriculturii iar in
privinta silviculturii investitiile constau in corectarea torentilor in bazinele hidrografice.
Coerenta interventiei PNDR (Axa 3) cu interventia POS DRU: Investitiile sustinute prin Masura
313 din PNDR, sunt completate de interventia POS DRU privind orientarea, consilierea si traning-ul
in domeniul antreprenorial si non-agricol acordat locuitorilor din mediul rural, in special a acelora care
provin din agricultura de subzistenta.

4. Beneficiarii

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



Micro-intreprinderile
20
;
Persoane fizice (neinregistrate ca agenti economici) care se vor angaja ca pana la data semnarii
contractului de finantare sa se autorizeze cu un statut minim de persoana fizica autorizata
21
si sa
functioneze ca micro-intreprindere ;
Comunele prin reprezentantii lor legali conform legislatiei nationale in vigoare, precum si
asociatiile de dezvoltare intercomunitara
22
realizate doar intre comune si infiintate conform legislatiei
nationale in vigoare ;
ONG-uri.
Beneficiarii masurii, a caror cerere de finantare a fost selectata, sunt eligibili pentru schema de
garantare pentru IMM-uri cu finantare din PNDR. Un beneficiar care a indeplinit conditiile de
eligibilitate si de selectie prevazute in aceasta fisa este considerat ca indeplineste conditiile prevazute
la art.51 alin 3 din Regulamentul (CE) nr. 1974/2006.

5. Tipuri de actiuni eligibile
Descrierea tipului de operatiuni acoperite. Prin aceasta masura pot fi acoperite urmatoarele
operatiuni :

Pentru componenta a):
Constructia, modernizarea
23
, extinderea si dotarea structurilor de primire turistice (structuri
agro-turistice si alte tipuri de structuri de primire turistice realizate de o micro-intreprindere) avand
pana la 15 camere :

20
Asa cum sunt definite in Recomandarea Comisiei (CE) nr. 361/2003 si in legislatia nationala in vigoare Legea 346/2004
(avand mai putin de 10 angajati si o cifra de afaceri anuala neta sau active totale avand o valoare de pana la 2 milioane
Euro). Statutul de microintreprindere poate viza un beneficiar care detine cel putin statutul de persoana fizica autorizata.
21
Conform Legii nr. 300/2004 privind autorizarea persoanelor fizice si a asociatiilor familiale care desfasoara activitati
economice in mod independent, cu modificarile si completarile ulterioare.
22
Conform Legii 215/2001, asociatii de dezvoltare intercomunitara sunt structuri de cooperare cu rersonalitatejuridica, de
drept privat si de utilitate publica, infiintate de unitatile administrativ-teritoriale (in cazul de fata doar intre comune) pentru
realizarea in comun a unor proiecte de dezvoltare de interes zonal sau regional ori furnizarea in comun a unor servicii
publice.
23
In cazul modernizarii unei structuri de primire turistica aceasta va presupune in mod obligatoriu cresterea nivelului de
confort, cu cel putin o margareta/stea.


GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



Pentru investitii in structuri de primire turistice altele decat cele de agro-turism, nivelul de confort
si calitatea serviciilor propuse prin proiect, trebuie sa atinga standardul de calitate
24
de minimum 3
margarete/stele ;
Pentru investitiile in agro-turism structura de primire turistica, nivelul de confort si calitate a
serviciilor propuse prin proiect, trebuie sa atinga standardul de calitate de minimum 1 margareta.
In cazul zonelor deja dezvoltate din punct de vedere turistic, este permisa doar modernizarea si
extinderea structurilor de primire turistice. De asemenea, vor fi sustinute investitiile de racordare la
utilitatile publice, achizitionarea de echipamente de producere a energiei din alte surse regenerabile
decat bio-combustibii, ca parte componenta a proiectelor.

Pentru componenta b)
Investitii private in infrastructura turistica de agrement independenta sau dependenta de
structura de primire turistica precum spatii de campare, amenajari de stranduri si piscine, achizitionare
de mijloace de transport traditionale pentru plimbari, trasee pentru echitatieinclusiv prima achizitie de
cai in scop turistic (cu exceptia celor pentru curse si competitii) si asigurareaadaposturilor acestora (ca
parte componenta a proiectului), rafting etc.

Pentru componenta c)
Construirea, modernizarea si dotarea centrelor locale de informare in scopul promovarii,
prezentarii si vizitarii turistice;
Dezvoltarea de sisteme electronice locale de rezervare pentru structurile de primire turistice din
spatiul rural, conectate la sistemele regionale si nationale ;
Amenajarea de marcaje turistice, refugii turistice
25
de utilitate publica etc. ;

24
In conformitate cu Ordinul 510/2002 pentru aprobarea normelor metodologice privind clasificarea structurilor de primire
turistice, cu modificarile si completarile ulterioare.
25
Definite conform Ordinului 510/2002, cu modificarile si completarile ulterioare: refugiile turistice sunt structuri de
primire turistice, situate in locuri izolate si greu accesibile, de regula, la altitudini mari, avand o capacitate redusa, un grad
minim de confort si un numar redus de personal de deservire. Acestea nu se clasifica.


GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



Investitii legate de refacerea in scop turistic a vechilor trasee de cale ferata cu ecartament ingust, a
amenajarilor complementare acestora (ex : constructii, plan inclinat etc.), reconditionarea
echipamentelor si utilajelor ;
Investitii legate de infiintarea si amenajarea de trasee tematice (ex : drumul vinului, al
olaritului,cioplitorilor in lemn etc.).

Pentru componenta d):
Elaborare de materiale promotionale precum prima editare a materialelor in scopul promovarii
actiunilor turistice : brosuri de prezentare, panouri de informare etc. Conform Art. nr. 55 din
Regulamentul (CE) nr.1974/2006 pentru toate tipurile de actiuni, vor fi sustinute cheltuielile cu
achizitionarea de utilaje, echipamente, hardware, soft-uri, inclusiv achizitionarea in leasing a acestora,
costurile de instalare si montaj si costurile generale legate de intocmirea proiectului precum taxe
pentru arhitecti, ingineri si consultanti, studii de fezabilitate/memorii justificative, taxe pentru
eliberarea certificatelor, avizelor si autorizatiilor necesare implementarii proiectelor, asa cum sunt ele
mentionate in legislatia nationala, achizitia de patente si licente, in limita unui procent de 10% din
valoarea totala aproiectului, iar pentru proiectele care nu prevad constructii in limita a 5%.

Criterii de eligibilitate
Micro-intreprinderile, atat cele existente cat si start-up
26
trebuie sa fie inregistrate si sa-si
desfasoare activitatea propusa prin proiect, in spatiul rural ;
In cazul investitiilor in agro-turism, beneficiarul/membrul gospodariei agricole trebuie sa
desfasoare o activitate agricola in momentul aplicarii ;
Beneficiarul trebuie sa demonstreze viabilitatea investitiei ;
Micro-intreprinderea sa nu fie in dificultate
27
;
Structurile de primire turistice rurale vor fi in conformitate cu normele de clasificare prevazute in
legislatia nationala in vigoare ;

26
Nou infiintate
27
Firme in dificultate, definite conform prevederilor Liniilor Directoare Comunitare cu Privire la Ajutoarele de Stat pentru
Salvarea si Restructurarea Firmelor in Dificultate (Community Guidelines On State Aid For Rescuing and Restructuring
Firms in Difficulty publicate in OJ C244, 1.10.2004, p.2;

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



Pentru investitii noi, modernizare si extindere in cazul structurilor de primire turistice rurale,
altele decat cele agro-turistice, nivelul de confort si calitatea serviciilor propuse prin proiect trebuie sa
atinga standardul de calitate de minim 3 margarete/stele ;
Pentru investitii in structuri de primire agro-turistice se va respecta definitia agro-turismului data
in cadrul acestei fise, iar nivelul de confort si calitatea serviciilor propuse prin proiect trebuie sa atinga
standardul de calitate de minim 1 margareta ;
In cazul zonelor deja dezvoltate din punct de vedere turistic, este permisa doar modernizarea si
extinderea structurilor de primire turistice ;
Constructia, modernizarea si extinderea cladirilor trebuie sa respecte prevederile PUG ;
Constructia, modernizarea si extinderea cladirilor trebuie sa respecte/pastreze arhitectura specifica
locala ;
Angajament din partea beneficiarului ca va introduce obiectivul investitional in circuitul turistic ;
Beneficiarul sau responsabilul legal de proiect sa faca dovada detinerii de aptitudini
manageriale/marketing sau in acord cu activitatea propusa prin proiect (experienta/cursuri de formare
profesionala absolvite cel putin nivel de initiere, cursuri de calificare etc.) sau sa le dobandeasca
pana la efectuarea ultimei plati ;
Beneficiarul trebuie sa prezinte toate avizele si acordurile necesare investitiei respective,
Beneficiarul trebuie sa prezinte avizele/autorizatiile de mediu
28
necesare investitiei, sa respecte
dupa caz cerintele de mediu specifice investitiilor in perimetrul ariilor protejate ;
Beneficiarul trebuie sa dovedeasca dreptul de proprietate asupra terenului pe care urmeaza sa
realizeze investitia sau dreptul de folosinta pe o perioada de cel putin 10 ani ;
Beneficiarul trebuie sa faca dovada ca va asigura cofinantarea proiectului ;
Beneficiarul care isi propune o activitate generatoare de profit, trebuie sa declare pe propria
raspundere faptul ca suma totala a ajutorului public nerambursabil accesat de catre acesta nu depaseste
200.000 Euro pe o perioada de pana la 3 ani fiscali.


28
Conform protocolului incheiat cu Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile, orice investitie realizata prin PNDR va fi
incadrata de catre MMDD care va solicita, dupa caz, un studiu de impact asupra mediului.



GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



Cheltuieli neeligibile
Impozite si taxe fiscale ;
Costuri operationale, inclusiv costuri de intretinere si chirie ;
Comisioane bancare, costurile garantiilor si cheltuieli similare ;
Achizitionare de echipament second hand ;
Investitii realizate de fermierii care au activitate de baza pescuitul si/sau acvacultura ;
Achizitionarea cailor pentru curse si competitii ;
Cheltuieli generate de activitatile de crestere a cailor ;
Achizitionarea de teren/cladiri ;
Achizitia de mijloace de transport pentru uz personal ;
Achizitia de vehicule pentru transportul rutier de marfuri pentru a presta servicii de transport in
numele tertilor si de mijloace de transport pentru persoane, ca si activitate principala ;
TVA, cu exceptia TVA-ului nedeductibil, in cazul in care este in mod real si definitiv suportat de
catre beneficiari, altii decat persoanele neimpozabile, conform art.71 (3), lit. A din Regulamentul (CE)
nr.1698/2005 ;
Costuri de schimb valutar, taxe si pierderi ocazionate de schimburile valutare asociate contului
euro APDRP ;
Contributia in natura ;
Costurile aferente unui contract de leasing : taxa de management, dobanzi, prima de asigurare
etc. ;
Costuri realizate inainte de aprobarea proiectului, cu exceptia studiilor tehnice, a planurilor de
afaceri si a studiilor de fezabilitate ;
Costuri privind inchirierea de masini, utilaje, instalatii si echipamente.

6. Criterii de selectie locala
Pentru componentele a), b) :
Aplicantul nu a mai beneficiat de sprijin din alte fonduri comunitare pentru investitii similare in
ultimii 3 ani ;

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



Proiecte din zone cu potential turistic ridicat dar care nu sunt suficient dezvoltate din acest punct
de vedere ;
Proiectele care prin activitatea propusa creeaza mai mult de un loc de munca/25.000 Euro
investitii ;
Proiecte derulate de femei/tineri cu varsta pana in 40 de ani la data depunerii proiectului ;
Proiecte care au in componenta si investitii de producere a energiei din surse regenerabile utilizate
in scopul desfasurarii activitatii turistice ;
Proiecte care prevad prin activitatea propusa pastrarea si promovarea culturii traditionale prin
achizitionarea de obiecte certificate ca fiind produse traditionale de marca, in vederea amenajarii
structurilor de primire turistice ;
Aplicantul face dovada ca detine suma necesara cofinantarii ;
Pentru componentele c) si d):
Proiecte incluse intr-o strategie de promovare la nivel national/regional/judetean sau local (de tip
LEADER) ;
Proiectele care acopera o zona omogena alcatuita din cel putin 3 comune si in care exista minim
15 actiuni/investitii de turism ;
Proiecte care contribuie la promovarea traditiilor culturale.
Datorita criteriilor de selectie locala aplicate masurii 313, 75% dintre proiecte vor cuprinde
actiuni pentru protectia mediului, prin incurajarea solicitantilor de a investi in echipamente de
producere a energiei regenerabile, cu efect imendiat si de lunga durata asupra conditiilor de
mediu. Aceste investitii vor fi evidentiate in bugete separate, din componenta PERE.
Descrierea angajamentelor
Beneficiarii acestei masuri pot solicita Agentiei de Plati plata unui avans in cuantum de pana la
50% din ajutorul public pentru investitii, conform articolului 56 din Regulamentul (CE) nr.1974/2006
privind regulile de aplicare ale Regulamentului Consiliului (CE) nr.1698/2005 privind acordarea
sprijinului pentru dezvoltare rurala din FEADR, iar plata este conditionata de constituirea unei garantii
bancare sau a unei garantii echivalente, corespunzatoare unui procent de 110% din valoarea avansului.
Pentru investitiile pentru care decizia de acordare a sprijinului este luata in anul 2009 sau 2010,
cuantumul avansului poate fi de pana la 50 % din ajutorul public acordat, conform prevederilor

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



punctului 9, art.1 din Regulamentul (CE) nr.363/2009 de modificare a Regulamentul (CE)
nr.1974/2006 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr.1968/2005 privind sprijinul
pentru dezvoltare rurala acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurala.
In cazul beneficiarilor publici, Agentia de Plati poate accepta beneficiarului drept garantie, un
angajament scris, emis de catre autoritatea ierarhic superioara, prin care aceasta se angajeaza la plata
sumei de garantare in cazul in care nu se indeplinesc conditiile in care a fost acordat avansul.
Garantia depusa se elibereaza numai in cazul in care Agentia de Plati stabileste ca suma
cheltuielilor efectuate care corespund sprijinului public pentru investitii a depasit valoarea avansului.
Pachetul de acte normative, pentru creditarea si garantarea investitiilor, care este in vigoare
pana in anul 2009, in special pentru asigurarea cofinantarii proiectelor realizate din fondul SAPARD,
intitulat Programul Fermierul, a constituit principalul instrument pentru cresterea absorbtiei
fondurilor de pre-aderare.

7. Intensitatea ajutorului
Pentru investitiile in interes public negeneratoare de profit, intensitatea sprijinului public
nerambursabil va fi de pana la 100% din totalul cheltuielilor eligibile si nu va depasi valoarea de
200.000 Euro/proiect ;
Pentru investitiile generatoare de profit, intensitatea ajutorului public nerambursabil va fi de
pana la :
85% din totalul cheltuielilor eligibile si nu va depasi 100.000 Euro/proiect in cazul proiectelor de
investitii in agro-turism ;
85% din totalul cheltuielilor eligibile si nu va depasi 200.000 Euro/proiect in cazul proiectelor de
investitii in activitati recreationale ;
50% din totalul cheltuielilor eligibile si nu va depasi 200.000 Euro/proiect pentru alte tipuri de
investitii in turismul rural.
Beneficiarii acestei masuri vor primi tratament egal fara discriminare pe criterii de varsta, sex,
rasa, origine etnica, apartenenta politica sau religioasa etc.
Prevederi privind ajutorul de stat

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



Orice sprijin pentru investitii generatoare de profit acordat prin aceasta masura se va face
conform Regulamentului Comisiei (CE) nr. 1998/2006 din 15 Decembrie 2006 de aplicare a art. 87 si
88 ale Tratatului privind ajutorul de minimis, Jurnalul Oficial L 379 din 28.12.2006 (valoarea totala
a ajutoarelor de minimis primite pe perioada a 3 ani fiscali de catre un beneficiar nu va depasi plafonul
maxim al ajutorului public de 200.000 Euro/beneficiar).
Acest plafon se aplica indiferent de forma ajutorului de minimis sau de obiectivul urmarit si
indiferent daca ajutorul acordat de Statul Membru este finantat in totalitate sau partial din surse de
origine comunitara.

Reguli privind acordarea, cumulul, raportarea si monitorizarea acordarii ajutoarelor potrivit
regulii de minimis
Acordarea si monitorizarea sprijinului prin aceasta masura se face pe baza declaratiei pe
propria raspundere a beneficiarului, in conformitate cu art. 3, alineatul (1) al Regulamentului Comisiei
(CE) nr.1998/15.12.2006 de aplicare a art. 87 si 88 al Tratatului privind ajutorul de minimis,
Jurnalul Oficial L 379/28.12.2006, iar MADR, in calitate de furnizor de ajutor de minimis va tine
evidenta acestor ajutoare in conformitate cu art. 3, alineatul (3) al aceluiasi regulament si potrivit
prevederilor art. 6 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 117/2006
29
privind procedurile nationale
in domeniul ajutorului de stat si a prevederilor Regulamentului pus in aplicare prin Ordinul
Presedintelui Consiliului Concurentei nr. 175/2007
30
privind procedurile de monitorizare a ajutoarelor
de stat.
In cazul in care beneficiarul acceseaza in paralel pentru acelasi proiect sprijin acordat in cadrul
programului prin fondurile de garantare pentru garantii bancare, ajutorul total cumulat acordat acestuia
nu poate depasi cuantumul prevazut in cadrul masurii.


8. Indicatori de monitorizare


29
M.Of. 1042 din 28.12.2006
30
M.Of. 436 din 28.06.2007


GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



Tip de indicator Indicator Tinta 2012-2013
Realizare Numar de noi activitati turistice sprijinite 4
Rezultat Crearea de locuri de munca 10
Rezultat Cresterea numarului de turisti 7 % in primul an
Rezultat Numar de proiecte realizate de tineri sub 40 de ani 3
Rezultat Numar de proiecte ce cuprind actiuni de protectia
mediului
3

9. Buget
Bugetul alocat masurii pentru perioada 2012-2013 este de 400.000 euro.

Finantare :
Ajutorul public (FEADR+contributie publica nationala) : 85%
Numar de
proiecte
prevazute
Cost total
mediu
Estimarea
costului
total pe masura
Contributia
FEADR-
masura
Contributia
publica
nationala
Contributia
privata
4 117.647 euro 470.588 euro 320.000 euro 80.000 euro 70.588 euro
Pondere 68% 17% 15%

Contributia privata aferenta masurii 313 este de 70.588 euro, suma ce provine din surse proprii sau
atrase din imprumuturi sau avans oferit de APDRP, cu conditia acestuia in proportie de 110% prin
scrisoare de garantie bancara.
Aplicantii au posibilitatea de a accesa fondurile de garantare a creditelor (FNGCR si FNGCIMM),
acestea putind constitui garantii de maxim 80 % din valoare.

PISTA DE AUDIT PENTRU CERERILE DE FINANTARE
Teritoriu: GAL Valea Ramnicului
Masura 313 Incurajarea activitatilor turistice
Cererea de proiecte:01/12

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



Numar de inregistrare al cerereii de finantare:...
Titlul proiectului:.....
Nume si prenume/Denumire solicitant:..

Activitatea Institutia Cine a
efectuat
(nume,
semnatur
a, data)
Cine a
verificat
(nume,
semnatura,
data)
Statut
cerere de
finantare
Documente
completate/
intocmite
25. 26. 27. 28. 29. 30.
EVALUARE - SELECTARE
1. Inregistrarea
Cererii de Finantare
si a Dosarului
Administrativ si
verificarea
conformitatii
acestora
GAL Conforma Fisa de inregistare a CF
(electronica)
Fisa de conformitate
(electronica);
Lista cererilor de
finantare eligibile;
Lista cererilor de
finantare neeligibile

2. Intocmirea
calendarului privind
verificarea selectarii
Cererii de finantare
GAL Calendar de verificare a
cererilor de finantare
3. Intocmirea
tabelului
centralizator privind
situatia Cererilor de
Finantare depuse la
nivelul GAL si
transmiterea
acestuia catre AM
GAL Scrisoare de inaintare
Confirmare de primire

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



judetean
4. Intocmirea fisei cu
criteriile de selectie a
proiectelor
GAL Eligibila Fisele individuale de
evaluare
Raportul de evaluare cu
ierarhizarea proiectelor
propuse spre finantare
5. Verificare prin
sondaj
AM
judetean
Eligibila/
Neeligibila
-
6. Proces verbal
pentru selectarea
proiectelor
GAL
(Comitetul
de
selectie)
Raportul de Selectie al
Comitetului de Selectie;
Lista proiectelor
propuse spre finantare
7. Transmiterea catre
AM judetean a
raportului de selectie
al proiectelor
propuse de Comitetul
de Selectie al GAL, a
Listei cererilor de
finantare
eligibile/neeligibile, a
cererilor de finantare
originale si a
dosarelor
administrative
GAL Eligibila/
Neeligibila
Scrisoare de inaintare;
Raportul de Selectie al
Comitetului de Selectie;
Lista proiectelor
propuse spre finantare;
Lista cererilor de
finantare eligibile;
Lista cererilor de
finantare neeligibile
8.
Evaluarea/verificarea
dosarelor
administrativede
catre AM judetean
AM
judetean
Selectata
pentru
finantare/
reportata/
nefinantata
Lista cererilor selectate
pentru
finantare/reportare/
nefinatare
9. Notificarea
beneficiarilor cu
AM Selectata
pentru
Lista cererilor selectate
pentru

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



rezultatul verificarii
cererilor de
finantarela nivelul
AM judetean
judetean finantare/
reportata/
nefinantata
finantare/reportare/
nefinatare;
Notificare
10. Primirea si
solutionarea
contestatiilor,
intocmirea si
transmiterea catre
AM judetean a
Situatiei proiectelor
dupa solutionarea
contestatiilor la
nivelul GAL
GAL Propuse
pentru
finantare/
reportare/
nefinatare
Lista cererilor selectate
pentru
finantare/reportare/
nefinatare, in urma
contestatiilor
11. Primirea
Raportului de
contestatii de la AM
judetean insotit de
Lista Proiectelor
selectate pentru
finantare/reportare/
nefinantare, in
vederea notifcarii
beneficiarilor
GAL Selectat
pentru
finantare/
reportat/
nefinantat
Lista cererilor selectate
pentru
finantare/reportare/
nefinatare, in urma
contestatiilor
12. Notificarea
beneficiarilor cu
rezultatul verificarii
cererilor de finantare
stabilit in Raportul de
contestatii
AM
judetean
Selectata
pentru
finantare/
reportata/
nefinantata
Lista cererilor selectate
pentru
finantare/reportare/
nefinatare, in urma
contestatiilor;
Notificare
13. Finalizarea
completarii dosarului
administrativ si
transmiterea
AM
judetean
Eligibila/
Selectata
pentru
Dosarele administrative
completate

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



acestuia catre APDRP finantare
14. Intocmirea
borderourilor de
transmitere a cererii
de finantare originale
si a dosarelor
administrative catre
APDRP in vederea
contractarii
AM
judetean
Borderou de
transmitere



Masura 322 - Renovarea, dezvoltarea satelor, imbunatatirea serviciilor de baza
pentru economia si populatia rurala si punerea in valoare a mostenirii rurale

1. Obiectivele urmarite prin implementarea proiectului si raportul cu strategia de
Dezvoltare pentru teritoriul Valea Ramnicului

Obiectivul general al masurii vizeaza imbunatatirea conditiilor de viata pentru populatie,
asigurareaaccesului la serviciile de baza si protejarea mostenirii culturale si naturale din spatiul rural in
vederea realizarii unei dezvoltari durabile.

Obiectivul specific vizeaza cresterea numarului de locuitori din zonele rurale care beneficiaza de
Servicii imbunatatite.

Obiectivele operationale ale acestei masuri vizeaza:
Imbunatatirea infrastructurii fizice de baza in spatiul rural;
Imbunatatirea accesului la serviciile publice de baza pentru populatia rurala;
Cresterea numarului de sate renovate;
Cresterea numarului de obiective de patrimoniu din spatiul rural sprijinite

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI




Raportul cu strategia de dezvoltare
Dezvoltarea economica si sociala durabila a spatiului rural Valea Ramnicului este indispensabil
legata de imbunatatirea infrastructurii rurale existente si a serviciilor de baza. Pe viitor zonele rurale
trebuie sa poata concura efectiv in atragerea de investitii, asigurand totodata si furnizarea unor conditii
de viata adecvate si servicii sociale necesare comunitatii.
In cadrul masurii 322, se va pune accent pe:
dezvoltarea serviciilor pentru comunitatea rurala- Infrastructura fizica de baza slab dezvoltata. In
majoritatea comunelor este, de asemenea, una dintre cauzele care limiteaza dezvoltarea serviciilor de
baza In spatiul rural (facilitati culturale, recreationale, de ingrijire a copiilor si batranilor, servicii de
transport public etc). In majoritatea comunelor si satelor, acestea sunt slab dezvoltate sau in unele
cazuri, aproape inexistente.
pastrarea mostenirii rurale si a identitatii culturale. In zona Valea Ramnicului obiectivele de
patrimoniu, sunt in cea mai mare masura supuse fenomenului dedegradare, avand drept cauza lipsurile
financiare. Satele romanesti reprezinta importante centre ale mostenirii culturale (pastrarea traditiilor,
a obiceiurilor, arta mestesugurilor, ansambluri de biserici, situri arheologice, centre istorice etc.) si
adapostesc o bogata cultura traditionala, o arhitectura diversa si un mod de viata bazat pe valori
traditionale, care in general difera de la o regiune la alta. Asadar, prin intermediul acestei masuri se
doreste valorificarea culturii traditionale rurale ale zonei Valea Ramnicului.
2. Descrierea actiunilor
Sprijinul pentru aceasta masura vizeaza investitii in spatiul rural pentru:
componenta a): Crearea si modernizarea infrastructurii fizice de baza;
componenta b): Crearea si dezvoltarea serviciilor publice de baza pentru populatia rurala;
componenta c): Protejarea patrimoniului cultural de interes local si natural din spatiul rural.
3. Sinergia cu alte masuri
Demarcarea sprijinului FEADR, FEDR si FC pentru infrastructura de apa/apa uzata are la baza
Master Plan-uri Regionale, elaborate de catre MMDD. Prin PNDR (FEADR) se vor finanta acele
proiecte de infrastructura de apa/apa uzata din localitatile rurale avand sub 10.000 populatie
echivalenta (p.e.) cu exceptia acelor localitati rurale care sunt cuprinse in Proiectele Regionalecare vor

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



fi finantate prin POS Mediu (FEDR, FC) si cu exceptia proiectelor de infrastructura apa/apa uzata din
statiunile balneare si balneoclimaterice din spatiul rural care vor fi sprijinite prin POR (FEDR).
In plus, pentru ca aceasta demarcare sa fie clara la nivelul beneficiarilor, lista localitatilor
rurale vizate defiecare program in parte va fi adusa la cunostinta acestora.
In acest sens, sprijinul prin PNDR, POS Mediu si POR este unul complementar, garantarea
demarcarii fiind asigurata prin incheierea unui protocol intre AM urile implicate.

Demarcarea sprijinului FEADR , FEDR si FC privind gestionarea deseurilor:
In ceea ce priveste managementul deseurilor in perioada 2007-2013 prin FEDR si FC (POS
Mediu) vor fi sustinute investitiile de dezvoltare a sistemelor de management integrat la nivel de judet
care vor acoperi de asemenea si localitatile rurale din judetele care intra sub incidenta POS Mediu si
sunt anexate in acest program;
FEADR (Masura 322, Axa 3 PNDR) va sustine investitiile in statiile de transfer pentru deseuri si
in echipament de gestionare al acestora in localitatile rurale din alte judete decat cele sustinute prin
POS Mediu, cu respectarea Planurilor Regionale de Gestionare a Deseurilor.

Demarcarea interventiei FEADR, FEDR si FC privind infrastructura de transport are la baza
clasificarea drumurilor dupa cum este stipulat in legislatia nationala, astfel:
FEADR (PNDR Axa3) va sustine investitiile aferente drumurilor comunale si a altor drumuri
dininteriorul comunei;
FEDR (POR) va sustine investitiile aferente drumurilor judetene si strazilor urbane;
FEDR (POS Transport) va sustine investitiile aferente drumurilor nationale;
FC (POS Transport) va sustine investitiile aferente retelei TEN-T.

Demarcarea in privinta interventiei FEADR si FEDR pentru patrimoniul cultural se face astfel:
FEADR (PNDR Axa 3) va sprijini patrimoniul cultural local din mediul rural grupa B
FEDR (POR) va sprijini:
patrimoniul UNESCO si patrimoniul cultural national - grupa A


GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



patrimoniul cultural local din mediul urban - grupa B.

Demarcarea in privinta interventiei FEADR, FEDR si FSE privind investitiile in infrastructura
aferenta serviciilor sociale:
FEADR (PNDR Axa 3) va sustine prima infiintare si dotarea infrastructurii aferente serviciilor
sociale precum centre de ingrijire copii, batrani si persoane cu nevoi speciale si investitii noi in
gradinite pentru copii din spatiul rural;
FEDR (POR) va sustine reabilitarea infrastructurii existente.

Demarcarea cu alte masuri PNDR
Infrastructura de drumuri
Prin Masura 125 (Axa 1) vor fi sprijinite investitiile pentru drumurile de acces la ferma si drumurile de
exploatatie forestiera care sunt drumuri de utilitate privata si sunt administrate de persoane fizice sau
juridice care le au in proprietate sau in administrare, conform legislatiei nationale in vigoare, in timp
ce prin Masura 322 vor fi sprijinite drumurile publice de interes local care apartin proprietatii publice a
comunei.
Infrastructura de apa/apa uzata
Prin Masura 125 (PNDR Axa 1) sunt sustinute doar investitiile de racordare a fermelor situate In
extravilan, la retelele publice de alimentare cu apa si canalizare, in scopul dezvoltarii si adaptarii
agriculturii iar in privinta silviculturii investitiile constau in corectarea torentelor in bazinele
hidrografice, in timp ce prin Masura 322 sunt sustinute investitiile in infrastructura publica de apa/apa
uzata realizate la nivel de comuna.
Infrastructura recreationala
Prin Masura 313 (PNDR Axa 3) sunt sustinute investitiile in infrastructura recreational. Ca investitii
private dependente sau independente de structura de primire turistica, in timp ce prin Masura 322 sunt
sustinute investitiile in infrastructura publica recreational ce deserveste locuitorii comunei unde o
astfel de investitie are loc.

Demarcarea cu Programul National de Reabilitare a Asezamintelor Culturale

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



Prin Programul National de Reabilitare a Asezamintelor Culturale vor fi finantate investitiile noi
(constructie si dotare) pentru asezaminte culturale din spatiul rural;
Prin PNDR (Masura 322 Renovarea, dezvoltarea satelor, imbunatatirea serviciilor de baza pentru
economia si populatia rurala si punerea in valoare a mostenirii rurale, Axa 3) se va sprijini
reabilitarea, modernizarea si dotarea asezamintelor culturale existente in spatiul rural.

4. Beneficiarii:
Comunele prin reprezentantii lor legali conform legislatiei nationale in vigoare.
Autoritatile locale (comune) sau asociatii de dezvoltare intercomunitare prin operatorii regionali
pentru investitiile in infrastructura de apa/apa uzata;
Asociatiile de dezvoltare intercomunitare realizate intre doua sau mai multe comune infiintate
conform legislatiei nationale in vigoare;
ONG-uri, asezaminte culturale si institutii de cult definite conform legislatiei nationale in vigoare;
Persoane fizice si juridice care detin in proprietate sau administreaza obiective de patrimoniu
cultural/natural de interes local si care aplica pentru componenta c.

Criterii de eligibilitate:
Proiectul trebuie sa fie realizat in spatiul rural conform definitiei din PNDR iar beneficiarul se
identifica intr-una din categoriile de beneficiari definite;
Nu este permisa dubla finantare a aceleasi activitati/investitie din alte fonduri comunitare sau
nationale;
Beneficiarul trebuie sa prezinte toate avizele si autorizatiile necesare investitiei;
Prin memoriul justificativ/studiul de fezabilitate, proiectul trebuie sa demonstreze oportunitatea si
necesitatea socio-economica a investitiei;
Proiectul propus este in conformitate cu normele de mediu, (inclusiv Directiva Cadru Apa74) si
legislatia in vigoare cu privire la normele de siguranta in transport/energie;
Proiectele de investitii in infrastructura de apa/apa uzata vor trebui sa prezinte fie un aviz tehnico-
economic din partea operatorului regional acolo unde acesta exista, fie un aviz din partea consiliului
judetean prin care se dovedeste si conformitatea proiectului cu strategia regionala/judeteana de apa/apa

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



uzata, iar in cazul in care un astfel de proiect un se regaseste in situatiile mai sus mentionate, proiectul
va fi insotit de angajamentul autoritatilor locale de a asigura gestionarea si mentenanta investitiei;
Investitia sa respecte Planul Urbanistic General;
Constructia, modernizarea si extinderea cladirilor trebuie sa respecte/pastreze arhitectura specifica
locala;
Orice beneficiar al acestei masuri poate aplica pentru maxim 2 proiecte individuale pe intreaga
perioada de programare (2007-2013) ;
Pentru investitiile in infrastructura fizica de baza, beneficiarii trebuie sa prezinte lista cu
semnaturi ale locuitorilor, agentilor economici si institutiilor publice care au depus la primarie
adeziunea privind necesitatea investitiei si angajamentul de racordare din surse proprii la reteaua de
apa/canalizare/gaze/energie electrica sau acordul privind plata colectarii deseurilor;
Beneficiarul se angajeaza sa asigure mentenanta investitiei.

5. Tipuri de actiuni eligibile
Pentru componenta a):
Infiintarea de drumuri noi, extinderea si imbunatatirea retelei de drumuri de interes local (drumuri
comunale, vicinale si strazi din interiorul comunei) ce apartin proprietatii publice a unitatii
administrative (comuna) pe teritoriul careia se afla, asa cum sunt definite si clasificate in conformitate
cu legislatia nationala in vigoare;
Prima infiintare, extinderea si imbunatatirea retelei publice de apa (captare, statii de tratare,
alimentare) pentru localitatile rurale avand sub 10.000 populatie echivalenta (p.e);
Prima infiintare, extinderea si imbunatatirea retelei publice de apa uzata (canalizare, statii de
epurare) pentru localitatile rurale avand sub 10.000 populatie echivalenta (p.e);
Prima infiintare si extinderea retelei publice de joasa tensiune si a retelei publice de iluminat cu
eficienta energetica ridicata;
Prima infiintare si extinderea retelei publice locale de alimentare cu gaz catre alte localitati rurale
sau catre zone rurale care nu sunt conectate la retea;
Investitii in statii de transfer pentru deseuri si dotarea cu echipamente de gestionare a deseurilor.
Pentru componenta b):

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



Infiintarea, amenajarea spatiilor publice de recreere pentru populatia rurala (parcuri, spatii de
Joaca pentru copii, terenuri de sport, piste de biciclete);
Renovarea cladirilor publice (ex.primarii) si amenajari de parcari, piete, spatii pentru organizarea
de targuri etc);
Investitii in sisteme de producere si furnizare de energie din surse regenerabile (in situatia in care
este vorba de cladiri publice);
Prima infiintare si dotarea infrastructurii aferente serviciilor sociale precum centrele deingrijire
copii, batrani si persoane cu nevoi speciale;
Investitii in constructia de gradinite noi pentru copii, inclusiv dotarea acestora;
Achizitionarea de microbuze care sa asigure transportul public pentru comunitatea locala in
zonele unde o astfel de investitie nu este atractiva pentru companiile private dar care este
indispensabila pentru comunitate si vine in sprijinul rezolvarii unei importante nevoi sociale inclusiv
construirea de statii de autobuz;
Achizitionarea de utilaje si echipamente pentru serviciile publice (de deszapezire, intretinere
spatii verzi etc.) daca fac parte din investitia initiala pentru infiintarea serviciului;
Investitii de renovare, modernizarea si dotarea aferenta a asezamintelor culturale
31
, inclusiv prima
achizitie de carti, materiale audio, achizitionarea de costume populare si instrumente muzicale
traditionale in vederea promovarii patrimoniului cultural imaterial ca parte componenta a proiectului.
De asemenea vor fi sustinute cheltuielile cu achizitionarea de echipamente hardware, software,
inclusiv costurile de instalare si montaj.
Pentru componenta c):
Restaurarea, consolidarea si conservarea obiectivelor de patrimoniu cultural - grupa B
32
si natural
din spatiul rural (pesteri, arbori seculari, cascade etc.);
Studii privind patrimoniul cultural (material si imaterial) din spatiul rural cu posibilitatea de
valorificare a acestora si punerea acestora la dispozitia comunitatii;
Achizitionare de echipamente pentru expunerea si protectia patrimoniului cultural.

31
Asa cum sunt definite in Legea nr. 143/2007
32
In conformitate cu Lista Monumentelor Istorice, aprobata prin Ordinul Ministrului Culturii si Cultelor nr. 2.314/8 iulie
2004, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, an 172 (XVI), Nr. 646 bis din 16 iulie 2004.


GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



Cheltuieli neeligibile:
Proiectele de utilitate publica care nu respecta normele privind calitatea in constructii si nu sunt
conforme cu normativele de proiectare;
Investitiile privind infrastructura de apa/apa uzata pentru localitatile rurale care intra sub incidenta
proiectelor regionale finantate prin POS Mediu pe baza Master Planurilor regionale;
Cumpararea de teren si/sau de imobile;
Impozite si taxe fiscale;
Costuri operationale inclusiv costuri de intretinere si chirie;
Comisioane bancare, costurile garantiilor, cheltuieli de infiintare si cheltuieli similare;
Investitii care fac obiectul Masurii 125 din Axa 1 a PNDR (drumurile de acces la ferma si cele de
exploatatie forestiera);
Drumurile judetene, nationale si reteaua TEN-T;
Achizitionarea de bunuri second-hand (utilizate), cu exceptia celor care au ca obiectiv obtinerea
caracterului traditional autentic;
Renovarea si constructia de scoli, dispensare si spitale;
Investitiile in obiective de patrimoniu cultural UNESCO si national;
Constructia de asezaminte culturale noi;
Orice cheltuieli realizate cu scopul asigurarii mentenantei sau orice alte cheltuieli generate de
simpla inlocuire in conformitate cu art. 55 din Regulamentul (CE) nr. 1974/2006;
TVA, cu exceptia TVA-ului nedeductibil, in cazul in care este in mod real si definitiv suportat de
catre beneficiari, altii decat persoanele scutite de plata impozitului, conform art.71 (3), lit. a din
Regulamentul (CE) nr.1698/2005;
Costuri de schimb valutar, taxe si pierderi ocazionate de schimburile valutare asociate contului
euro APDRP;
Contributia in natura;
Costurile aferente unui contract de leasing: taxa de management, dobanzi, prima de asigurare etc.
Costuri realizate inainte de aprobarea proiectului, cu exceptia studiilor tehnice, a planurilor de
afaceri si a studiilor de fezabilitate;
Costuri privind inchirierea de masini, utilaje, instalatii si echipamente;

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



Achizitia de mijloace de transport pentru uz personal;
Achizitia de mijloace de transport rutier de marfuri pentru a presta servicii de transport in numele
tertilor.
6. Criterii de selectie locala
Localitatile rurale care nu au mai primit anterior sprijin comunitar pentru o investitie similara;
Localitati rurale din regiunile cu grad de saracie ridicat
33
;
Proiectele care se incadreaza intr-o strategie de dezvoltare locala sau judeteana;
Proiecte integrate de investitii;
Proiectele de investitii in infrastructura de apa/apa uzata in localitatile rurale intre 2.000- 10.000
de p.e. identificate prin Master Planurile Regionale, dar care nu sunt finantate din POSMediu;
Proiecte de investitii in infrastructura de drumuri care asigura legatura cu principalele cai rutiere
(drumurile judetene, nationale) sau alte cai principale de transport (feroviare si luviale);
Proiecte de investitii in infrastructura de alimentare cu apa in zonele in care apa este insuficienta
sau in onele care prezinta incidenta ridicata a perioadelor de seceta;
Proiectele de investitii in infrastructura de apa/apa uzata pentru zonele in care apa prezinta un
grad idicat de poluare sau zonele in care apa freatica prezinta o concentratie ridicata de nitrato ce
afecteaza anatatea populatiei;
Proiecte de investitii in infrastructura sociala;
Proiectele care promoveaza investitii in scopul conservarii specificului local si a mostenirii
culturale.
Proiecte care promoveaza utilizarea energiei regenerabile ;
Criteriile de selectare locala aplicate vor genera 50% din proiectele masurii ce vor cuprinde
actiuni pentru protectia mediului, prin investitii in surse de energie regenerabila. Aceste
investitii vor fi evidentiate in bugete separate, din componenta PERE.
7. Intensitatea ajutorului
Srijinul public (comunitar si national) acordat in cadrul acestei masuri va fi:

33
In Romania saracia a fost definita si calculata conform metodologiei elaborate de catre Banca Mondiala si Comisia Anti
- Saracie si promovare a Incluziunii Sociale (CASPIS) din cadrul Guvernului Romaniei avand ca baza nivelul de bunastare
al unei gospodarii masurata prin cheltuielile de consum pe adult echivalent

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



a) de pana la 100% din totalul cheltuielilor eligibile pentru proiectele de utilitate publica,
negeneratoare e profit, dar valoarea totala eligibila a proiectului.
b) de pana la 70% din totalul cheltuielilor eligibile pentru proiectele generatoare de profit.
Volumul sprijinului nu poate depasi plafonul de 200.000 Euro/beneficiar pentru o perioada de minim 3
ni fiscali conform regulii de minimis stipulata in Regulamentul Comisiei (CE) nr. 1998/2006
Jurnalul Oficial L 379 din 28.12.2006.
8. Indicatori de monitorizare
Tip de indicator Indicator Tinta 2012-2013
Realizare Numar de comune sprijinite 6
Rezultat Numar de proiecte care cuprind actiuni de protectia
mediului
3
Impact Cresterea calitatii vietii locuitorilor 15.000 locuitori

9. Buget
Bugetul alocat masurii pentru perioada 2012-2013 este de 800.000 euro.
Finantare
Ajutor public (FEADR+contributie publica nationala): 100%
Numar de
proiecte
prevazute
Cost total
mediu
Estimarea
costului
total pe masura
Contributia
FEADR-
masura
Contributia
publica
nationala
Contributia
privata
6 133.333
euro
800.000 euro 640.000 euro 160.000 euro 0 euro
Pondere 80% 20% 0%


PISTA DE AUDIT PENTRU CERERILE DE FINANTARE
Teritoriu: GAL Valea Ramnicului
Masura 322 Renovarea, dezvoltarea satelor, imbunatatirea serviciilor de baza pentru economia si populatia
rurala si punerea in valoare a mostenirii rurale
Cererea de proiecte:01/12

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



Numar de inregistrare al cerereii de finantare:...
Titlul proiectului:.....
Nume si prenume/Denumire solicitant:..

Activitatea Institutia Cine a
efectuat
(nume,
semnatur
a, data)
Cine a
verificat
(nume,
semnatura,
data)
Statut
cerere de
finantare
Documente
completate/
intocmite
25. 26. 27. 28. 29. 30.
EVALUARE - SELECTARE
1. Inregistrarea
Cererii de Finantare
si a Dosarului
Administrativ si
verificarea
conformitatii
acestora
GAL Conforma Fisa de inregistare a CF
(electronica)
Fisa de conformitate
(electronica);
Lista cererilor de
finantare eligibile;
Lista cererilor de
finantare neeligibile

2. Intocmirea
calendarului privind
verificarea selectarii
Cererii de finantare
GAL Calendar de verificare a
cererilor de finantare
3. Intocmirea
tabelului
centralizator privind
situatia Cererilor de
Finantare depuse la
nivelul GAL si
transmiterea
acestuia catre AM
GAL Scrisoare de inaintare
Confirmare de primire

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



judetean
4. Intocmirea fisei cu
criteriile de selectie a
proiectelor
GAL Eligibila Fisele individuale de
evaluare
Raportul de evaluare cu
ierarhizarea proiectelor
propuse spre finantare
5. Verificare prin
sondaj
AM
judetean
Eligibila/
Neeligibila
-
6. Proces verbal
pentru selectarea
proiectelor
GAL
(Comitetul
de
selectie)
Raportul de Selectie al
Comitetului de Selectie;
Lista proiectelor
propuse spre finantare
7. Transmiterea catre
AM judetean a
raportului de selectie
al proiectelor
propuse de Comitetul
de Selectie al GAL, a
Listei cererilor de
finantare
eligibile/neeligibile, a
cererilor de finantare
originale si a
dosarelor
administrative
GAL Eligibila/
Neeligibila
Scrisoare de inaintare;
Raportul de Selectie al
Comitetului de Selectie;
Lista proiectelor
propuse spre finantare;
Lista cererilor de
finantare eligibile;
Lista cererilor de
finantare neeligibile
8.
Evaluarea/verificarea
dosarelor
administrativede
catre AM judetean
AM
judetean
Selectata
pentru
finantare/
reportata/
nefinantata
Lista cererilor selectate
pentru
finantare/reportare/
nefinatare
9. Notificarea
beneficiarilor cu
AM Selectata
pentru
Lista cererilor selectate
pentru

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



rezultatul verificarii
cererilor de
finantarela nivelul
AM judetean
judetean finantare/
reportata/
nefinantata
finantare/reportare/
nefinatare;
Notificare
10. Primirea si
solutionarea
contestatiilor,
intocmirea si
transmiterea catre
AM judetean a
Situatiei proiectelor
dupa solutionarea
contestatiilor la
nivelul GAL
GAL Propuse
pentru
finantare/
reportare/
nefinatare
Lista cererilor selectate
pentru
finantare/reportare/
nefinatare, in urma
contestatiilor
11. Primirea
Raportului de
contestatii de la AM
judetean insotit de
Lista Proiectelor
selectate pentru
finantare/reportare/
nefinantare, in
vederea notifcarii
beneficiarilor
GAL Selectat
pentru
finantare/
reportat/
nefinantat
Lista cererilor selectate
pentru
finantare/reportare/
nefinatare, in urma
contestatiilor
12. Notificarea
beneficiarilor cu
rezultatul verificarii
cererilor de finantare
stabilit in Raportul de
contestatii
AM
judetean
Selectata
pentru
finantare/
reportata/
nefinantata
Lista cererilor selectate
pentru
finantare/reportare/
nefinatare, in urma
contestatiilor;
Notificare
13. Finalizarea
completarii dosarului
administrativ si
transmiterea
AM
judetean
Eligibila/
Selectata
pentru
Dosarele administrative
completate

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



acestuia catre APDRP finantare
14. Intocmirea
borderourilor de
transmitere a cererii
de finantare originale
si a dosarelor
administrative catre
APDRP in vederea
contractarii
AM
judetean
Borderou de
transmitere


Masura 421 - I mplementarea proiectelor de cooperare
1. Obiectivele urmarite prin implementarea proiectului si raportul cu strategia de
dezvoltare pentru teritoriul Valea Ramnicului

Masura 421 urmareste participarea Grupurilor de Actiune locala la proiecte de cooperare.
Cooperarea reprezinta lucrul in comun pentru atingerea unor scopuri comune.

In cadrul Axei LEADER, cooperarea reprezinta o modalitate de a extinde experientele locale
pentru imbunatatirea strategiilor locale, un mod de a avea acces la informatii si idei noi, de a face
schimb de experienta si de a invata din experienata altor regiuni sau tari, pentru a stimula si sprijini
inovatia, pentru dobindirea de competente si imbunatatirea lor.
Prin intermediul acestei masuri se vor finanta proiecte de cooperare transnationala (intre Romania si
alte state membre sau nu) si inter-teritoriala (in cadrul Romaniei), intre GAL-uri si alte
grupuri/parteneriate.

2. Descrierea actiunilor
Scopul acestei masuri este de a realize cooperarea intre GAL-uri din Romania si din spatial
european. Actiunile commune pot avea ca obiectivsi constructia institutional: schimb de experienta si
bune practice privind dezvoltarea locala prin publicatii commune, organizare de evenimente, proiecte

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



de twinning (schimb de manageri de program si personal) sau prin lucrari de dezvoltare commune sau
coordonate in comun.
3. Sinergia cu alte masuri
Masura este complementara cu toate masurile prezentate mai sus.
4. Beneficiarii
Grupul de actiune locala
5. Tipuri de actiuni eligibile
Actiuni imateriale
Tip de actiuni eligibile:
Cheltuieli pentru pregatirea proiectelor de cooperare organizare misiuni tehnice, intilniri,
seminarii, activitati de traducere si interpretare, multiplicare documente ;
Cheltuieli de investitii pentru implementarea proiectelor comune ;
Cheltuieli pentru proiecte comune de instruire.
Responsabilitatile fiecarui partener vor fi detaliate in cadrul unui accord de cooperare semnat
de cele doua GAL-uri implicate in proiect, care trebuie sa contina referinta la un buget general
planificat, obiectivele proiectului, activitatile pe care doresc sa le implementeze in comun in vederea
realizarii acestora, rolul fiecarui partener si participarea financiara finala a fiecarui partener in cadrul
proiectului.
In ceea ce priveste cooperarea transnationala, pot fi initiate proiecte comun cu tari non-UE, caz
in care sunt eligibile pentru sprijin numai cheltuielile legate de teritoriile din cadrul UE.
In cazul cooperarii intre un GAL si alte grupuri sau parteneriate din state membre UE acordul
de cooperare va trebui sa prevada ca fiecare partener sa suporte cheltuielile in mod proportional cu
participarea sa la actiunea comuna.

6. Intensitatea ajutorului: 85%
7. Indicatori de monitorizare
Tip de indicator Indicator Tinta 2012-2013
Realizare Numar de actiuni sprijinite privind
implicarea femeilor si tinerilor in
antreprenoriat
Pregatirea a 5 femei si 5
tineri in domeniul bunelor
practice antreprenoriale
Impact Numar de participanti care au participat 50 beneficiari ai actiunilor

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



la actiuni

Rezultat Numar de proiecte de cooperare care au
componenta de protectia mediului
1

8. Buget
Bugetul alocat masurii pentru perioada 2012-2013 este de 20.000 euro.
Finantare :
Ajutorul public (FEADR + contributie nationala): 85%
Numar de
proiecte
prevazute
Cost total
mediu
Estimarea
costului
total pe masura
Contributia
FEADR-
masura
Contributia
publica
nationala
Contributia
privata
2 11.765 euro 23.530 euro 16.000 euro 4.000 euro 3.530 euro
Pondere 68% 17% 15%

Contributia privata este de 3.530 euro, ce provine din fondurile asociatiei GAL Valea Ramnicului.
Aceste sume se constituie din cotizatii ale membrilor fondatori, sponsorizari diverse, contributii ale
membrilor.


Masura 431.2 - Functionarea Grupului de Actiune Locala,
dobandirea de competente si animarea teritoriului
1. Obiectivele urmarite prin implementarea proiectului si raportul cu strategia de
dezvoltare pentru teritoriul GAL Valea Ramnicului
Masura 431 urmareste cresterea capacitatii de implementare a strategiilor de dezvoltare locala
prin:
a) Constructie institutionala la nivel local;
b) Asigurarea resurselor umane, financiare si tehnice pentru sprijinirea activitatii Grupurilor de
Actiune Locala;
c) Instruirea personalului Grupurilor de Actiune Locala in vederea elaborarii si implementarii
strategiilor de dezvoltare locala;

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



d) Animarea teritoriului.

2. Descrierea actiunilor
Componenta a - Functionarea GAL (16%)
Componenta b - Instruire si animarea teritoriului dupa selectia GAL (4%)

3. Sinergia cu alte masuri
Masura este complementara cu toate masurile prezentate mai sus.


4. Beneficiarii
Grupul de actiune locala

5. Tipuri de actiuni eligibile
Actiuni imateriale.
Tip de actiuni eligibile:
Componenta a):
Cheltuieli legate de plata expertilor si pentru alte servicii de expertiza legate de implementarea
strategiei de dezvoltare locala;
Cheltuieli pentru inchirierea unor locatii;
Cheltuieli pentru organizarea intalnirilor
Cheltuieli legate de comunicare (telefonie, internet, posta si servicii postale), transport si plata
utilitatilor (caldura, lumina, etc.)
Cheltuieli pentru participarea la activitatile retelei nationale si europene de dezvoltare rurala,
seminarii etc.
Componenta b):
Studii ale zone ;
Masuri pentru furnizarea informatiei cu privire la strategia de dezvoltare locala;
Instruirea personalului implicat in implementarea strategiei de dezvoltare locala;
Evenimente de promovare;
Instruirea liderilor locali.

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



Actiuni materiale.
Tip de actiuni eligibile:
Componenta a)
Cheltuieli pentru inchirierea/achizitia de echipamente de birotica si electronice, precum si a altor
echipamente necesare pentru desfasurarea activitatilor GAL

6. Criterii de selectie locala
Nu se aplica.

7. Intensitatea ajutorului: 100%

8. Indicatori de monitorizare

Tip de indicator Indicator Tinta 2012-2015
Realizare Numar de actiuni sprijinite privind
functionarea grupurilor de actiune locala
10
Impact Numar de participanti care au realizat cu
succes actiunea de instruire

90 beneficiari, din care:
20 tineri; 50 femei

9. Buget
Bugetul alocat masurii pentru perioada 2012-2015 este de 300.000 euro.

Finantare
Ajutorul public (FEADR + contributie nationala): 100%

Numar de
proiecte
prevazute
Cost total
mediu
Estimarea
costului
total pe
masura
Contributia
FEADR-
masura
Contributia
publica
nationala
Contributia
privata
1 300.000 euro 300.000 euro 240.000 euro 60.000 euro 0 euro
Pondere 80% 20% 0%


GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



Centralizator al Criteriilor de Selectie Locala

Masura din strategie Criterii de Selectie Locala
Masura 313
Incurajarea activitatilor
turistice
Se va acorda prioritate pentru:
- Investitii in activitati recreationale sau de mica infrastructura
care valorifica patrimonial cultural si natural local;
- Renovarea/reamenajarea gospodariilor existente, care
seincadreaza in arhitectura si specificul sasesc;
- Activitati tip agro-turism, propuse de fermele de semi-
subzistenta;
- Proiecte care prevad, prin activitatea propusa, pastrarea si
promovarea culturii traditionale;
- Proiecte derulate de femei/tineri care nu au implinit 40 de ani la
data depunerii cererii de finantare; 75% dintre beneficiarii
acestei masuri vor fi tineri;
- Proiecte care acopera/se deruleaza pe teritoriul mai multor
comune din teritoriu, incurajand actiunile de cooperare; Proiecte
inovative;
- Proiecte care se deruleaza in cooperare/parteneriat alte GAL-
uri;
- Proiecte care includ actiuni de protectia mediului; 75% dintre
proiecte vor cuprinde actiuni pentru protectia mediului.
Masura 312 Sprijin
pentru dezvoltarea
sectorului non-agricol
Se va acorda prioritate pentru:
- Activitati productive care folosesc materii prime si resurse din
teritoriu;
- Proiecte care dezvolta servicii pentru populatie;
- Proiecte derulate de femei/tineri care nu au implinit 40 de ani la
data depunerii cererii de finantare; 100% dintre beneficiarii
acestei masuri vor fi tineri;
- Proiecte care includ actiuni de protectia mediului si folosire a
resurselor regenerabile; 100% dintre proiecte vor include actiuni
pentru protectia mediului;
- Start-up-uri;
- Proiecte inovative;
- O atentie deosebita se va acorda femeilor, dat fiind faptul ca
datele statistice arata ca acestea dezvolta afaceri intr-u numar
mult mai redus decat barbatii.
Masura 121
Modernizarea
Se va acorda prioritate pentru:
- Investitii in unitati de productie care promoveaza produse
agricole sau forestiere obtinute in mod traditional, cu potential

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



exploatatiilor agricole de a deveni marci locale sau nationale;
- Societati care produc si proceseaza produse traditionale sau
ecologice;
- Proiecte de pe urma carora beneficiaza fermierii sau ferme de
semi-subzistenta;
- Forme asociative (cooperative, asociatii de producatori etc,
constituite conform legislatiei in vigoare
- Microintreprinderi conduse de catre tineri de pana la 40 de ani;
100% dintre beneficiari vor fi tineri;
- Proiecte inovative;
- Proiecte care includ actiuni de protectia mediului; 100% dintre
proiecte vor include actiuni pentru protectia mediului;

Masura 111 Formare
profesionala, informare
si difuzare de
cunostinte
Urmatoarele criterii pot fi luate in considerare pentru selectia
ofertantilor
dispun de personal calificat (pentru fiecare domeniu
de actiune furnizorul de formare profesionala, informare si
difuzare de cunostinte va prezenta: lista expertilor
specializati pe acel domeniu, acordul scris al fiecarui expert
pentru participarea la serviciul de formare, informare si
difuzare de cunostinte, CV-ul fiecarui expert);
au acces la facilitati administrative corespunzatoare
activitatii specifice de formare sau de informare si difuzare
de cunostinte;
dispun de capacitate tehnica si financiara necesare
derularii activitatilor specifice de formare sau de informare
si difuzare de cunostinte;

Masura 322
Valorificarea
obiectivelor de
patrimoniu cultural
mobil si imobil
Va fi acordata prioritate pentru:
- Restaurarea si expunerea pentru populatie si turisti a
obiectivelor de patrimoniu cultural;
- Proiecte care pun in valoare si promoveaza practice neintruzive
in ariile naturale protejate;
- Proiecte care acopera/se deruleaza pe teritoriul mai multor
commune din teritoriu, promovand actiunile de cooperare;
Proiecte inovative;

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



- Proiecte care se deruleaza in cooperare/parteneriat alte GAL-
uri;
- Proiecte care includ actiuni de protectia mediului; 50% dintre
proiecte vor include actiuni pentru protectia mediului;
Masura 421 Proiecte
de cooperare
Vor avea prioritate proiectele de cooperare care:
- Implica mai mult de doua GAL-uri din Romania;
- Implica un GAL din alt stat membru cu experienta Leader +;
- Include activitati innovative;
- Combina obiectivele dintre diferite axe ale PNDR;
- Se adreseaza fermierilor de semi-subzistenta;
- Se adreseaza tinerilor din zona rurala;
- Respecta normele de mediu;
- Urmaresc facilitarea implementarii acelor masuri din PNDR
care vor avea ca beneficiari grupuri de producatori, asociatii,
parteneriate.
- Proiecte care includ actiuni de protectia mediului; 50% dintre
proiecte vor include actiuni pentru protectia mediului;

Modul in care Strategia de dezvoltare a teritoriului Valea Ramnicului integreaza probleme de
mediu
34

Masura din strategie Contributie la protectia mediului
Incurajarea activitatilor
turistice
- Protectia peisajului natural;
- Facilitarea utilizarii resurselor regenerabile;
- Dezvoltarea turismului durabil;
- Protectia mediului prin gestionarea eficienta a deseurilor
rezultate din procesul de productie;
- Diminuarea poluarii apelor subterane si de suprafata;
- Utilizarea practicilor traditionale;
- Utilizarea energiei regenerabile;
Sprijin pentru
dezvoltarea sectorului
non-agricol
- Protectia peisajului natural;
- Facilitarea utilizarii resurselor regenerabile;
- Protectia mediului prin gestionarea eficienta a deseurilor
rezultate din procesul de productie;
- Diminuarea poluarii apelor subterane si de suprafata.
Valorificarea
obiectivelor de
patrimoniu cultural
- Protectia peisajului natural;
- Facilitarea utilizarii resurselor regenerabile;
- Protectia mediului prin gestionarea eficienta a deseurilor

34
Peste 25% dintre priecte cuprind actiuni pentru protectia mediului

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



mobil si imobil rezultate din procesul de productie;
- Diminuarea poluarii apelor subterane si de suprafata;
- Mentinerea biodiversitatii in zonele protejate.

In concluzie, apreciem a implementarea acestei strategii va avea un efect pozitiv asupra mediului
inconjurator, cu o contributie semnificativa la dezvoltarea durabila a teritoriului.

Complementaritatea strategiei de dezvoltare a teritoriului GAL Valea Ramnicului cu alte
strategii locale, regionale i naionale
Strategia de dezvoltare a GAL Valea Ramnicului vizeaz dezvoltarea economic i social a
zonei, lund n considerare nu numai nevoile i problemele, dar i complementaritatea cu diverse alte
programe de dezvoltare, att la nivel local, ct i regional, respective naional.
Complementaritatea cu aceste programe este necesar pentru dezvoltarea armonioas i
strategic a zonei i a regiunii.
Prin msurile propuse, Strategia de dezvoltare a Grupului de Actiune Locala Valea
Ramnicului este complementar cu urmtoarele planuri de dezvoltare strategic local, regional i
naional:
1. Planul Naional de Dezvoltare Rural (PNDR) 2007-2013
2. Planul de Dezvoltare a Regiunii 2 Sud-Est pentru perioada 2007-2013
3. Strategia de Dezvoltare a Judeului Vrancea pentru perioada 207-2013
4. Strategia de Dezvoltare a Judeului Buzau pentru perioada 2007-2013

PREZENTARE SUCCINT A DOCUMENTELOR:
1. Planul Naional de Dezvolatare Rural (PNDR) 2007-2013
n cadrul PNDR, programarea operaiunilor de sprijin este concentrat n jurul a patru axe
prioritare:
Axa 1: Creterea competitivitii sectoarelor agricol i forestier;

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



Axa 2: mbuntirea mediului i a spaiului rural;
Axa 3: Calitatea vieii n zonele rurale;
Axa 4: LEADER
Msurile Axei 1 vizeaz mbuntirea eficienei sectoarelor agricol i forestier n vederea
pregtirii acestora pentru a face fa concurenei specifice unui mediu commercial deschis. Rezultatele
ateptate n urma implementrii acestor msuri sunt: o mn de lucru mai bine pregtit, cu o structur
de vrst mbuntit, o mai bun structur a terenului, ptrunderea pe piat a fermelor de subzisten
i semi-subzisten, o agricultur comercial modern, ridicarea valorii adugate i produse de calitate,
care vor ridica productivitatea i competitivitatea sectoarelor agricol i silvic. Sprijinul va fi direcionat
ctre ntreprinderile mici i mijlocii, considerate a fi mai capabile dect ntreprinderile mari s
dezvolte produse noi, s valorifice mai bine resursele locale prin inovare i adaptare. Prioritile alese
din cadrul acestei axe iau n considerare att nevoile de dezvoltare, ct i necesitatea de a continua
anumite msuri luate n perioada de pre-aderare.
Obiectivul general al msurilor din Axa 2 este de a mbunti mediul n spaiul rural i de a
conserva biodiversitatea printr-un management durabil al terenurilor agricole i forestiere. Tot prin
msurile acestei axe se ncurajeaz adoptarea unor msuri de protejare a solului mpotriva proceselor
erozionale (ex: nfiinarea de culturi verzi).
mbuntirea calitii vieii n mediul rural, diversitatea economiei rurale, promovarea
cunoaterii i mbuntirea potenialului uman reprezint obiectivele strategice ale Axei 3.
Msurile acestei axe vizeaz comunitatea rural n general i anume dezvoltarea
ntreprinderilor din mediul rural n baza resurselor naturale, a turismului, dezvoltrii satelor i a
iniiativelor de mediu n vederea completrii msurilor din cadrul fermei i pentru a furniza
oportuniti alternative de angajare pentru populaia din mediul rural. Aceste msuri au fost alese n
concordan cu punctele slabe ale mediului rural (venituri sczute, dependena excesiv de agricultura
de subzisten, abilitile de antreprenoriat reduse, infrastructura neadecvat) i a punctelor tari
identificate la nivelui Romniei (resurse de valoare natural ridicat, patrimoniu cultural bogat etc.)

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



Msurile din Axa 4 vizeaz sprijinirea dezvoltrii rurale prin mbuntirea guvernrii locale
i promovarea potenialului endogen. Abordarea Leader va contribui la realizarea obiectivelor din Axa
1 i Axa 3 prin intermediul strategiilor de dezvoltare local integrat i prin aciuni innovative.
2. Planul de Dezvoltare a Regiunii 2 Sud-Est pentru perioada 2007-2013
Obiectivul strategic al Planului de Dezvoltare a Regiunii 2 Sud-Est pentru perioada 2007-2013
este Crearea unui mediu economic regional competitive la nivel European care s duc la reducerea
dispariiilor intra i inreregionale i la cretrea standardului de via a locuitorilor regiunii.

3. Strategia de Dezvoltare a Judeului Vrancea pentru perioada 2007-2013
Obiectivul principal al strategiei l reprezint atingerea unei dezvoltri durabile a judeului
care s duc la creterea nivelului de trai al populaiei. O modalitate de ndeplinire a acestui obiectiv
este dezvoltarea prioritar a judetului Vrancea, a sectoarelor de activitate aflate n componena C.J.
Vrancea, n concordan cu principiile dezvoltrii durabile, pentru creterea calitii vieii i
gestionarea raional a resurselor.
Strategia de dezvoltare a judeului Vrancea vizeaz prefigurarea reperelor strategice de
dezvoltare a comunitii pe o perioad de 10 ani.
Scopul pe termen mediu al strategiei este de a contribui la transformarea judeului ntr-o zon
cu caracter distinct, atractiv din punct de vedere turistic i cultural i cu o economie viabil, capabil s
ofere locuitorilor condiii de trai mai bune, ntr-un mediu curat i protejat, orientnd activitile tuturor
factorilor interesai de progresul ecomonic i social al judeului, al localitilor urbane i rurale, n
direcia ce trebuie urmat pentru susinerea dezvoltrii durabile viitoare.
4. Strategia de Dezvoltare a Judeului Buzau pentru perioada 2007-2013
Obiectivul strategic global al judeului Buzu este acela de a avea o Cretere economic mai
accelerat a judeului, astfel nct raportul ntre cea mai dezvoltat i cea mai slab dezvoltat zon, s
se diminueze pn la finele perioadei de programare 2007-2013.
n acest sens, prin strategie sunt propuse urmtoarele obiective specifice:

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



mbuntirea general a calitii transportului regional cu respectarea condiiilor de
protecia mediului;
Creterea prosperitii locuitorilor judeului prin dezvoltarea ntreprinderilor Mici i
Mijlocii i crearea de noi locuri de munc;
Creterea rolului turismului n economia judeului prin investiii directe, promovare i
mbuntirea serviciilor turistice;
Creterea nivelului de trai al locuitorilor de la sate prin diversificarea activitilor
economice n condiiile conservrii patrimoniului natural i istoric;
Ridicarea performanelor economice prin sprijinirea cercetrii, a transferului de
tehnologie i dezvoltarea reelelor informaionale pentru afaceri;
Reducerea omajului prin mbuntirea angajrii i a adaptabilitii forei de munc,
promovarea oportunitilor egale, mbuntirea pregtirii i combaterea excluziunii
sociale;
Reducerea dispariiilor n dezvoltarea centrelor urbane din regiune;
Dezvoltarea i ncurajarea crerii de parteneriate n domeniul cercetrii i inovrii
tehnologice.

Strategia judeelor Vrancea i Buzu se bazeaz pe urmtoarele prioriti:
o mbuntirea infrastructurii locale i judeene (transport, mediu, sntate, educaie,
asisten social, reabilitare urban, utiliti publice);
o Sprijinirea afacerilor;
o Dezvoltarea turismului;
o Dezvoltarea durabil a localitilor;
o Creterea ocuprii, dezvoltarea resurselor umane i a serviciilor sociale.





GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



REALIZAREA PARTENERIATULUI SI FUNCTIONAREA GAL-ULUI
PARTEA A V A: PARTENERIATUL

Prezentarea procesului de elaborare a Planului de dezvoltare Locala (parteneriatul care
realizeaza Planul de Dezvoltare Locala)

Procesul de elaborare a Planului de Dezvoltare Locala GAL Valea Ramnicului a presupus o
munca sustinuta ce a durat doi ani, din partea unei echipe de lucru multidisciplinare.
Etapele cheie in realizarea Planului de Dezvoltare a teritoriului au fost :
- 50 de intalniri de lucru, sedinte ale membrilor GAL, ateliere de lucru, consultari de grup
- 100 de interviuri, intalniri individuale pe tematica teritoriului
- 700 de persoane implicate in aceste intalniri
Initiatorul GAL Valea Ramnicului a fost Camera Agricola Judeteana Vrancea, care a constituit
o echipa de proiect formata din experti interni si externi.

Etapa de pregatire a proiectului
Expertii s-au reunit intr-o prima intalnire de lucru la inceputul proiectului pentru organizarea
procesului de planificare strategica. La aceasta prima intalnire s-a stabilit :
- Fluxul activitatilor
- Rezultatele asteptate
- Persoanele implicate
- Diviziunea sarcinilor
- Strategia de comunicare

Expertii interni ai proiectului sunt fie membri ai parteneriatului GAL, fie persoane care au
avut experienta de lucru pe intreg teritoriul GAL. Pentru ca acestia au avut si in trecut contacte
nemijlocite cu entitatile de pe teritoriul GAL Valea Ramnicului, si-au asumat responsabilitatea de a :
- culege date primare si secundare necesare pentru analiza diagnostic, pe baza metodologiei intocmite
de expertii externi ;

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



- mediatiza proiectul in randul entitatilor juridice si a populatiei celor 13 localitati componente ale
microregiunii
Liderii de proces au fost desemnati expertii interni care au condus intalnirile, au planificat in
detaliu activitatile si calendarul acestora , modul de organizare a muncii si distributia
responsabilitatilor. Liderii externi au fost responsabili pentru elaborarea instrumentelor de lucru pentru
culegerea si cetralizarea acestora pentru partea de analiza diagnostic, analiza SWOT, etc.
Din punctul de vedere al componentei participantilor la intalniri, au fost reprezentanti ai :
- sectorului civil (reprezentanti ai organizatiilor neguvernamentale)
- mediului privat (fermieri, comercianti, etc)
- sectorului public (primari)
La finalul intalnirilor s-au intocmit minute si procese-verbale, liste de prezenta (atasate in copie
in anexe).
Culegerea datelor primare si secundare
Au fost pregatite fise de culegere a datelor urmarind toate domeniile , pentru fiecare localitate
componenta a teritoriului (anexam fisa de culegere date pentru comuna Dumitresti, drept exemplu
pentru modul de lucru).
O alta sursa de culegere date au fost cele secundare, cum ar fi : rapoartele, studiile, evidentele
si statisticile realizate in trecut de Camera Agricola Judeteana Vrancea, Directia Agricola, etc.
Dincolo de culegerea informatiilor pe baza fiselor de date, expertii interni au avut discutii de
informare si consultare cu :
- Reprezentantii administratiilor locale- Primarii ;
- Reprezentantii adminstratiei judetene- Consiliul Judetean ;
- Alte institutii publice : Agentia Judeteana de ocupare a Fortei de Munca, Directia judeteana de
statistica, etc
- Reprezentanti ai scolilor si gradinitelor ;
- Cadre medicale ;
- Politia locala ;
- Reprezentanti ai ONG-urilor
- Cetateni

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



S-au intocmit chestionare in toate localitatile din teritoriu (s-au atasat in anexa cateva
chestionare completate in timpul acestor intalniri, drept model de lucru) , au fost culese date si
prelucrate de catre expertii externi si pe baza acestora a fost redactata Partea 1- Prezentarea
teritoriului- Analiza diagnostic. Acest document a fost utilizat in cadrul unui workshop de analiza
SWOT, viziune si prioritizare obiective. In aceasta activitate au fost implicati 3 experti interni si doi
externi.

Elaborarea analizei diagnostic a teritoriului
Echipa mixta de lucru, formata din experti interni si externi au analizat, verificat si prelucrat
datele culese in etapa anterioara. In aceasta etapa s-au folosit comunicarea electronica (e-mail) si
telefonica. S-a rezervat domeniul pentru site-ul GAL Valea Ramnicului : www.galvalearimnicului.ro
si s-a atasat o adresa de e-mail : galvalearamnicului@gmail.com , ce au fost utilizate pentru
comunicare.
Ca rezultat al acestei etape a fost realizat capitolul referitor la 1- Prezentarea teritoriului-
Analiza diagnostic.

Analiza SWOT a teritoriului, elaborarea de scenarii de dezvoltare- prima intalnire
S-a organizat un atelier de lucru pe durata a doua zile, cu implicarea larga a actorilor din
teritoriul GAL Valea Ramnicului, la care au participat :
- Membri ai Grupului de Actiune Locala din toate localitatile componente ;
- Reprezentanti ai institutiilor din localitatile apartinand GAL
- Persoane cheie , invitate sa participe la procesul de planificare, propuse de parteneri sau
identificate pe parcursul culegerii de date
La intilnire au participat 31 de persoane din teritoriul GAL si 5 persoane din afara teritoriului.
Acestia din urma au reprezentat : Consiliul Judetean Vrancea, Autoritatea pentru Protectia
Mediului Vrancea, Asociatia Biodiversitatea, custode arii protejate.
Principalele puncte pe agenda de lucru au fost :
- Prezentarea programului LEADER
- Prezentarea proiectului

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



- Prezentarea analizei-diagnostic
- Munca in grupe de lucru pentru analiza SWOT
- Elaborarea viziunii in dezvoltarea teritoriala
- Propuneri de obiective de dezvoltare, inclusiv fise ale masurilor
- Prioritizare participativa a obiectivelor de dezvoltare
Workshopul a fost moderat folosind metode participative de lucru, prezentari, sedinte de
brainstorming, lucrul in grupe mici, tematice, prezentari in plen.

Definitivarea si validarea obiectivelor si masurilor de dezvoltare propuse pentru GAL Valea
Ramnicului, organizarea si functionarea a doua intalnire

Echipa de experti a prezentat, intr-o intalnire la care au fost invitati mai multi membri GAL,
propuneri privind scenarii de dezvoltare ale teritoriului. Reprezentantii echipei de experti externi au
prezentat un set de obiective si amsuri, pornind de la definirea si prioritizarea acestora de catre factorii
interesati prezenti la precedenta intalnire.
Tot in cadrul intalnirii au fost prezentate corelarile si complementaritatea cu alte documente de
programare, cum ar fi PNDR sau strategiile de dezvoltare judetene Vrancea si Buzau.
Ca urmarea discutiilor s-au ajustat sumele alocate masurilor si numarul de proiecte, avand in
vedere beneficiarii eligibili si tipul de cheltuieli eligibile , asa cum au fost ele definite de catre membrii
GAL si alti factori interesati, la atelierul de lucru.
Dupa ajustarile necesare, membrii parteneriatului au validat setul de obiective si masuri.
In cadrul aceeaiasi intalniri, s-a discutat despre organizarea si functionarea GAL-ului,
atingandu-se urmatoarele aspecte :
- Organigrama resurselor umane care vor fi necesare compartimentului administrativ GAL
- Componenta comitetului de selectie a proiectelor
- Procesul de lucru in gestionarea proiectelor
- Activitati de promovare si comunicare necesare

Prezentarea Planului de Dezvoltare Locala publicului larg- a treia intalnire

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



La aceasta intalnire au participat :
- Membri ai Grupului de Actiune Locala
- Reprezentanti ai institutiilor din localitatile teritoriului
- Camera Agricola Judeteana Vrancea
- Persoane cheie propuse de parteneri
- Consultanti
La intalnire au fost invitate persoanele invitate 40 de persoane. Obiectivul intalnirii a fost :
- Aprobarea strategiei, a propunerilor si a alegerii organizarii actiunilor
- Prezentarea concluziilor lucrarilor in fata reprezentantilor localitatilor din teritoriu si a
celorlalti aprteneri esentiali din teritoriu.
- Elaborarea candidaturii si rediscutarea acesteia cu reprezentantii Autoritatii de Management
teritoriale
- Validarea de catre parteneri a dosarului de candidatura final
- Delegarea domnului Necula Ionel Gabriel ca reprezentant legal al Grupului de Actiune Locala
Valea Ramnicului si imputernicirea acestuia de a depune dosarul de candidatura la CRDR
Vrancea.
- Membrii GAL si-au luat angajamentul de a sustine financiar cheltuielile de functionare a
grupului pana la rambursarea acestora ;

Echipa de lucru cea care a realizat elaborarea Planului de Dezvoltare Locala a teritoriului
GAL Valea Ramnicului a fost in asa fel constituita incat sa acopere toate directiile mari de dezvoltare
ale teritoriului, asa cum a reiesit de la atelierul de lucru participativ.
Principalele atributii ale echipei au fost :
- Elaborarea instrumentelor de culegere date
- Culegere date primare si secundare
- Prelucrarea si analiza datelor
- Elaborarea documentului final al Planului de Dezvoltare Locala, pe baza informatiilor primite
de la factorii de decizie
- Consultanta in domeniile cheie de expertiza

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



- Moderarea intalnirilor de lucru
- Promovarea teritoriului si a proiectului in interiorul si exteriorul GAL

2. Prezentarea parteneriatului decizional

2.1 Descrierea partenerilor

Partenerii vor fi asociati la procesul de monitorizare a proiectului din partea institutiilor pe
care le reprezinta si a functiilor ocupate de acestia in cadrul acestora, facand distinctia intre partenerii
publici, privati si ONG.

Parteneriatul decizional este reprezentat de Comitetul de selectie, format din membrii GAL. In
ceea ce priveste selectia proiectelor in cadrul GAL, se va aplica regula dublului cvorum, respectiv
pentru validarea voturilor, este necesar ca in momentul selectiei sa fie rezenti cel putin 50% din
parteneri, din care peste 50% sa fie din mediul privat si societate civila. Pentru transparenta procesului
de selectie a proiectelor in cadrul GAL si totodata pentru efectuarea activitatilor de control si
monitorizare, la aceste selectii va lua parte si un reprezentant al Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii
Rurale de la nivel judetean (DADR).

Parteneriatul public privat GAL Valea Ramnicului este format din 29 de membri,
astfel: 7 reprezentanti ai administratiei publice, 15 parteneri privati si 7 reprezentanti ai
societatii civile, conform tabelului de mai jos:








GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI





PARTENERI PUBLICI
Nume si prenume Institutia Functia Tip*
/Observatii
Dragos Petrus
Barladeanu
Consiliul Judetean Vrancea, jud. Vrancea Vicepresedinte ADMIN
Ionel Gabriel
Necula
Camera Agricola Judeteana Vrancea, jud.
Vrancea
Director ADMIN
Ionel Budeanu Primaria Andreiasu de Jos, jud. Vrancea Primar ADMIN
Sandu Crintea Primaria Dumitresti, jud. Vrancea Primar ADMIN
Gheorghe Besliu Primaria Bisoca, jud. Buzau Primar ADMIN
Gheorghe Panaete Primaria Buda, judetul Buzau Primar ADMIN
Marian Musat Primaria Valea Salciei, judetul Buzau Primar ADMIN


GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



PRIVATI
Nume si prenume Institutia Functia Tip*
/Observatii
Nicolae Catalin
Hagiu
SC HAGINICAT FOREST SRL, Reghiu,
Vrancea
Administrator ALES
Maricel Preda SC RAMCO FOREST SRL, Chiojdeni,
Vrancea
Administrator ALES
Iuliu-Robert Cucu SC A.C. Berta Com SRL, Dumitresti,
Vrancea
Administrator ALES
Emil Ispas SC ALMIS 2006 SRL, Jitia, Vrancea Administrator ALES
Ion Marinescu SC AMIVET PLUS SRL, Vintileasca,
Vrancea
Administrator ALES
Cristinel-Silviu
Zamfiroiu
SC CRISTEXIM 2000 SRL, Valea
Salciei, Buzau
Administrator ALES
Dragos Dogaru S.C. DOGGY DOG SRL, Dumitresti,
Vrancea
Administrator ALES
Dumitru Banu Banu I.M. Dumitru Intreprindere
individuala, Vintileasca, Vrancea
Titular ALES
Nicoleta-Claudia
Popescu
Popescu Gh Claudia Intreprindere
individuala, Buda, jud. Buzau
Titular ALES
Florinel Serban Serban Florinel Intreprindere individuala
Mera, Vrancea
Titular ALES
Danuta Tofan Tofan Danuta Persoana Fizica Autorizata
Brosteni, Vrancea
Titular ALES
Silvia-Daniela Pana Pana Silvia-Daniela Persoana Fizica
Autorizata, Dumitresti, Vrancea
Titular ALES
Raluca Ticu Ticu Raluca Persoana Fizica Autorizata
Chiojdeni, Vrancea
Titular ALES

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



Violeta-Raluca
Bucuresteanu
Bucuresteanu C. Violeta-Raluca Persoana
Fizica Autorizata, Dumitresti, Vrancea
Titular ALES
Nelu Maftei Maftei Nelu Persoana Fizica Autorizata
Poiana Cristei, Vrancea
Titular ALES
ONG
Nume si prenume Institutia/organizatia Functia Tip*
/Observatii
Stanica Ciobanu Asociatia Plaiul, Dumitresti, jud.
Vrancea
Presedinte ONG
Madalina Raducanu Asociatia pentru integrarea sociala a
romilor Dumitresti, Vrancea
Presedinte ONG
Radu Stanila Asociatia grupului de fermieri crescatori
de taurine, producatori de lapte si carne,
Dumitresti, Vrancea
Presedinte ONG
Serban Parlogea Asociatia de vanatoare Valea
Ramnicului, Chiojdeni, Vrancea
Presedinte ONG
Geta Gavrila Asociatia de dezvoltare rurala Calnaul,
Valea Salciei, Buzau
Presedinte ONG
Gianina Cristian Asociatia pentru protectia mediului Valea
Ramnicului, Gura Calitei, Vrancea
Presedinte ONG
Luigi Romeu
Munteanu
Asociatia comunala a grupului de
crescatori de taurine, ovine, caprine,
cabaline si porcine, producatori de lapte si
carne Calita, Gura Calitei, Vrancea
Presedinte ONG

Din cei 29 de parteneri, 8 sunt femei, reprezentand 27,58% din parteneriat, 16 sunt tineri
sub 40 de ani, ceea ce reprezinta un procent de 55,17% din parteneriat.
Prezentam mai jos datele de identificare pentru parteneri :


GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



Nr. crt Nume si prenume Institutia/organizatia CNP
1 Dragos Petrus Barladeanu Consiliul Judetean Vrancea, jud. Vrancea 1781203390729
2 Ionel Gabriel Necula Camera Agricola Judeteana Vrancea, jud.
Vrancea
1791220390674
3 Ionel Budeanu Primaria Andreiasu de Jos, jud. Vrancea 1651201393146
4 Sandu Crintea Primaria Dumitresti, jud. Vrancea 1510720170401
5 Gheorghe Besliu Primaria Bisoca, jud. Buzau 1510903104971
6 Gheorghe Panaete Primaria Buda, judetul Buzau 1500306104986
7 Marian Musat Primaria Valea Salciei, judetul Buzau 1720708104985
8 Nicolae Catalin Hagiu SC HAGINICAT FOREST SRL, Reghiu,
Vrancea
1861206393765
9 Maricel Preda SC RAMCO FOREST SRL, Chiojdeni,
Vrancea
1621101390783
10 Iuliu-Robert Cucu SC A.C. Berta Com SRL, Dumitresti,
Vrancea
1770423390701
11 Emil Ispas SC ALMIS 2006 SRL, Jitia, Vrancea 1430607390686
12 Ion Marinescu SC AMIVET PLUS SRL, Vintileasca,
Vrancea
1741117390673
13 Cristinel-Silviu Zamfiroiu SC CRISTEXIM 2000 SRL, Valea
Salciei, Buzau
1770608104976
14 Dragos Dogaru S.C. DOGGY DOG SRL, Dumitresti,
Vrancea
1850509394441
15 Dumitru Banu Banu I.M. Dumitru Intreprindere
individuala, Vintileasca, Vrancea
1610822390716
16 Nicoleta-Claudia Popescu Popescu Gh Claudia Intreprindere
individuala, Buda, jud. Buzau
2780903104971
17 Florinel Serban Serban Florinel Intreprindere individuala
Mera, Vrancea
1530507390697
18 Danuta Tofan Tofan Danuta Persoana Fizica Autorizata 2511216293135

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



Brosteni, Vrancea
19 Silvia-Daniela Pana Pana Silvia-Daniela Persoana Fizica
Autorizata, Dumitresti, Vrancea
2751009390671
20 Raluca Ticu Ticu Raluca Persoana Fizica Autorizata
Chiojdeni, Vrancea
2740309390681
21 Violeta-Raluca
Bucuresteanu
Bucuresteanu C. Violeta-Raluca
Persoana Fizica Autorizata, Dumitresti,
Vrancea
2740324390695
22 Nelu Maftei Maftei Nelu Persoana Fizica Autorizata
Poiana Cristei, Vrancea
1790918390675
23 Stanica Ciobanu Asociatia Plaiul, Dumitresti, jud.
Vrancea
1580220390701
24 Madalina Raducanu Asociatia pentru integrarea sociala a
romilor Dumitresti, Vrancea
2800121394447
25 Radu Stanila Asociatia grupului de fermieri crescatori
de taurine, producatori de lapte si carne,
Dumitresti, Vrancea
1660904390678
26 Serban Parlogea Asociatia de vanatoare Valea
Ramnicului, Chiojdeni, Vrancea
1490209390715
27 Geta Gavrila Asociatia de dezvoltare rurala Calnaul,
Valea Salciei, Buzau
2740825104981
28 Gianina Cristian Asociatia pentru protectia mediului Valea
Ramnicului, Gura Calitei, Vrancea
2820330394435
29 Luigi Romeu Munteanu Asociatia comunala a grupului de
crescatori de taurine, ovine, caprine,
cabaline si porcine, producatori de lapte
si carne Calita, Gura Calitei, Vrancea
1660101272712


GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



In procesul de monitorizare a Planului de Dezvoltare Locala fiecare partener va fi prezent prin
intermediul reprezentantului desemnat. De asemenea, fiecare dintre parteneri isi va desemna cate un
supleant. La nivelul GAL Valea Ramnicului va functiona un Comitet de Selectie, care este
responsabil cu selectarea proiectelor depuse in cadrul GAL, format reprezentanti ai autoritatii publice,
ai sectorului economic si ai societatii civile, procentul maxim al reprezentantilor autoritatilor publice
fiind de 35%.
La capitolul Masuri din cadrul Planului de Dezvoltare Locala au fost prezentate conditiile
generale si specifice, ca si criteriile de selectie a proiectelor pentru fiecare masura in parte.

2.2 Crearea si functionarea GAL ului

Functionarea generala a GAL Valea Ramnicului este reglementata in concordanta cu
Ordonanta de Guvern nr. 26 / 2000 cu privire la asociatii si fundatii. GAL Valea Ramnicului isi
asuma elaborarea si implementarea Planului de Dezvoltare Locala in teritoriul sau, plan care are drept
scop dezvoltarea socio-economica a zonei descrisa la capitolul I al prezentei strategii.
La data de 03.02.2012, sub nr. 145/231/2012 se emite Certificatul de inscriere a persoanei
juridice Asociatia GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI , asociatie
infiintata cu 5 dintre partenerii GAL Valea Ramnicului, urmand ca forma juridica cu toti cei 29 de
membri sa se constiutie in cel mai scurt timp.
Sediul asociatiei este in satul Dumitresti, comuna Dumitresti, judetul Vrancea.
Presedintele Consiliului de Administratie este domnul Necula Ionel Gabriel, directorul
Camerei Agricole Judetene Vrancea, promotorul asocierii si al intocmirii dosarului de candidatura in
vederea selectarii pentru finantare in cadrul Axei 4-LEADER din PNDR.
Dupa selectarea in cadrul apelului de selectie organizat de Ministerul Agriculturii, GAL
Valea Ramnicului va deveni beneficiarul de drept al ajutorului inclus in abordarea LEADER, si va fi
cel care va gestiona regiunea in baza Planului de Dezvoltare Locala prin intermediul beneficiarilor
finali ai ajutorului, cei care vor actiona ca promotori ai proiectelor sustinute. De asemenea, GAL Valea
Ramnicului actioneaza ca organism intermediar intre DADR si beneficiarii finali ai proiectelor, doar in

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



cazul in care nu sunt ei insisi beneficiarii finali, in acest scop exercitand urmatoarele functii in
teritoriu:
face publicitate Planului de Dezvoltare Locala, prin intermediul partenerilor sai, site-ul, mass-
media, etc, si da persoanelor interesate informatii si sfaturi de care au nevoie cu privire la schema de
LEADER; aceste informatii vor fi furnizate atat in mod direct la sediul central al GAL Valea
Ramnicului, cat si prin intermediul internet, media si mass-media;
Incurajeaza si promoveaza punerea in aplicare a investitiilor in cadrul abordarii LEADER, un
rol important in aceasta directie avandu-l informarile cu diverse grupuri in teritoriu, promovarea direct
de catre grup, sau prin partenerii sai;
Orienteaza punerea in aplicare a abordarii Leader spre cele mai bune investitii care sa
contribuie la dezvoltarea teritoriului, conform Planului de Dezvoltarea Locala;
Acorda ajutoarele financiare beneficiarilor finali, atunci cand nu sunt ei insisi beneficiari finali,
ii face plata acestor sume datorate, cu conditia platii de catre Ministerul Agriculturii;
Pune in aplicare proiecte in mod direct, daca acest lucru poate ajuta la dezvoltarea zonei;
Participa cu alte Grupuri de Actiune Locala la proiecte de cooperare;
Obligatiile GAL Valea Ramnicului
Sa tina contabilitatea in conformitate cu legislatia nationala in vigoare;
Sa faciliteze verificarea tuturor actiunilor sale de catre Comisia Europeana si alte organisme
sau autoritati la nivel comunitar, national sau judetean si, in special, controalele efectuate de catre
Ministerul Agriculturii si Agentiei de Plati;
Sa participe la toate reuniunile convocate de catre Autoritatea de gestionare a fondurilor
LEADER sau alta autoritate a PNDR;
Sa asigure o publicitate adecvata a Planul de Dezvoltare Locala la nivel judetean, atat in ceea
ce priveste diferitele masuri sustinute cat si a diferitelor etape ale procedurilor de acordare si plata a
ajutorului. Indeplinirea acestei obligatii se realizeaza dupa cum urmeaza: Ministerul Agriculturii,
Grupurile de Actiune Locala si beneficiarii finali ai ajutorului vor aplica diverse materiale informative
si scheme de publicitate pentru proiecte in conformitate cu manualul de identitate vizuala. In caz de
neindeplinire de catre beneficiarii finali a obligatiilor lor in materie de publicitate, li se vas retrage
ajutorul financiar. Instututiile locale, intreprinderile si asociatiile ca parti ale GAL Valea Ramnicului

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



vor facilita distribuirea de informatii si publicatii in consiliile locale, consiliile de administratie si
adunarile generale;
sa faca parte din Reteaua Nationala de Dezvoltare Rurala;
sa participe la cel putin un proiect de cooperare;
sa actioneze intotdeauna respectand principiile de cooperare, obiectivitate, impartialitate,
eficienta, transparenta, publicitate si libera concurenta. In cazul in care este destinatarul final al
ajutorului, sa isi indeplineasca obligatiile care revin oricarui beneficiar final.
Incompatibilitati
Pozitia de manager sau coordonator al GAL Valea Ramnicului este incompatibila cu orice
alta activitate publica sau privata, care se efectueaza cu norma intreaga. Cu toate acestea, Grupul de
Actiune Locala poate autoriza exercitarea unor activitatii, cu conditia ca acestea sa nu aduca atingere
autonomiei si independentei managerului sau coordonatorului GAL.
Restul personalului de executie al GAL Valea Ramnicului este obligat sa informeze
Consiliul Director cu privire la orice alte activitati aducatoare de venituri pe care le desfasoara atat pe
cont propriu cat si in calitate de angajati, in scopul de a verifica sa nu exista nicio incompatibilitate
intre interesele individuale si cele ale GAL Valea Ramnicului.
Responsabilul financiar si cel administrativ nu pot detine alte functii publice sau private care
Pot interfera cu autonomia si independenta cu care trebuie sa isi exercite atributiile in cadrul GAL
Valea Ramnicului, cu exceptia celor care le corespund ca functionari publici ai primariilor.
Incompatibilitatea trebuie declarata organismului care l-a desemnat intr-o astfel de functie.
Abtineri
Membrii responsabili cu luarea deciziilor, cat si coordonatorul si personalul tehnic al GAL
Valea Ramnicului nu va interveni in gestionarea ajutorului financiar in oricare dintre urmatoarele
situatii:
Are interese personale in materie;
Este primar sau oficial al primariei care solicita ajutorul financiar;
Este manager sau membru al intreprinderii, asociatiei sau a entitatii care solicita ajutorul
financiar;
Are interese litigioase nesolutionate cu solicitantul ajutorului financiar;

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



Are legaturi de consangvinitate sau afinitate pana la gradul al patrulea inclusiv cu oricare dintre
partile interesate in solicitarea de ajutor financiar sau este asociat cu acestia;
Exista prietenie intima sau dusmanie fata de persoanele interesate in solicitarea ajutorului
financiar;
A participat in calitate de martor sau expert in cadrul procedurii in cauza;
Are relatii profesionale cu persoana fizica sau juridica direct interesate in materie, sau au avut
in ultimii doi ani relatii profesionale de orice fel cu respecivele persoane;
Atunci cand unul dintre membrii responsabili cu luarea deciziilor se afla in una sau mai multe
dintre situatiile prezentate mai sus este obligat sa se abtina, motivul si abtinerea fiind prevazute in mod
expres in procesul-verbal al sesiunii in cauza.
In cazul in care motivele de abtinere se refera la coordonatorul GAL Valea Ramnicului sau la
personalul tehnic al grupului, motivele se prezint, in scris, Consiliului director, care va decide cu
privire la abtinere si va desemna o persoana care o va inlocui in procesul de luare a deciziilor in cazul
respectiv.
Solicitantii ajutorului financiar pot recuza una sau mai multe persoane insarcinate cu luarea
deciziilor sau alte categorii de personal din cadrul GAL Valea Ramnicului in orice moment in cursul
procedurii in cazul in care considera ca acestea se afla in una din situatiile de abtinere enumerate mai
sus.
In cazul in care exista solicitare de recuzare coordonatorului GAL Valea Ramnicului sau a
personalului tehnic, motivele se prezint, in scris, Consiliului director, care va decide cu privire la
recuzare in termen de cel mult 3 zile.
La nivelul GAL Valea Ramnicului, organele de conducere vor fi urmatoarele:
1. Adunarea generala;
2. Consiliul director;
3. Cenzorul sau, dupa caz, comisia de cenzori;
4. Comitetul de selectare a proiectelor;
5. Compartiment (Biroul) administrativ
Functiile si responsabilitatile diferitelor organe de conducere ale GAL Valea Ramnicului
pentru procesul de gestionare a Planului de Dezvoltare Locala vor fi dupa cum urmeaza:

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



1. Adunarea generala
Este organul de conducere, alcatuit din totalitatea asociatiilor. Competenta adunarii generale cuprinde:
a) Aprobarea strategiei si a obiectivelor generale ale GAL Valea Ramnicului;
b) Aprobarea si modificarea bugetului de venituri si cheltuieli si a bilantului contabil;
c) Alegerea si revocarea membrilor comitetului de selectie;
d) Alegerea si revocarea cenzorului, sau , dupa caz, a comisiei de cenzori ;
e) Alegerea si revocarea membrilor Comitetului de Monitorizare.
f) Aprobarea rapoartelor de monitorizare si evaluare
Sedintele Adunarii Generale sunt ordinare sau extraordinare. Adunarea Generala Ordinara se
convoaca cel putin o data pe an. Adunarea Generala extraordinara se convoaca pentru: aprobarea si
modificarea bugetului de venituri si cheltuieli si a bilantului contabil, alegerea si revocarea membrilor
comitetului de selectie, alegerea si revocarea cenzorului, sau daca cel putin o treime din membrii
inscrisi o va cere printr-o propunere motivata, in conditiile de cvorum de 50% plus unu din totalul
membrilor. Data, ora si ordinea de zi ale Adunarii Generale se vor comunica in scris tuturor membrilor
sai cu cel putin 15 zile inainte de termenul fixat. Pentru Adunarea Generala Extraordinara motivul si
ordinea de zi se comunica cu cel putin 10 zile inainte de convocare. In cadrul sedintelor Adunarii
Generale se vor discuta numai problemele puse pe ordinea de zi de catre Consiliul Director. In
conditiile in care cel putin 50% plus unu din numarul membrilor prezenti ar dori sa puna in discutie
Adunarii Generale alte probleme decat cele stabilite prin ordinea de zi, acestia le vor comunica, spre
aprobare, Consiliului Director cu cel putin 4 zile inaintea zilei fixate pentru convocarea Adunarii
Generale. Refuzul Consiliului Director de a nu admite vreuna din aceste propuneri se va consemna in
procesul verbal si se va aduce la cunostinta Adunarii Generale. Sedintele Adunarii Generale vor fi
prezidate de catre presedintele asociatiei GAL Valea Ramnicului, iar in lipsa acestuia de catre o
persoana desemnata de acesta.
Hotararile Adunarii Generale se iau cu majoritatea simpla de 50% plus unu din numarul
membrilor prezenti.Fiecare membru activ are dreptul la un vot in Adunarea Generala. Hotararile luate
de adunarea generala in limitele legii, ale actului constitutiv si statutului sunt obligatorii chiar si pentru
membrii asociati care nu au luat parte la adunarea generala sau au votat impotiva.


GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



2. Consiliul director
Consiliul Director al GAL Valea Ramnicului este organul de conducere si de administrare al
acesteia care asigura realizarea scopului si obiectivelor Asociatiei. Consiliul Director asigura punerea
in executare a hotararilor Adunarii Generale. Consiliul Director este format din 3 membri. Membrii
Consiliului Director pot fi realesi. Consiliul Director se va convoca trimestrial sau ori de cate ori va fi
nevoie, de catre presedite sau in lipsa acestuia de catre vicepresedintele imputernicit. Sedintele
Consiliului Director sunt prezidate de catre presedinte iar in lipsa acestuia, de catre vicepresedintele
imputernicit. Sedintele Consiliului Director sunt legal intrunite in prezenta a cel putin 50% plus unu
din numarul membrilor sai. Deciziile Consiliului Director sunt Adoptate cu majoritate simpla de
voturi. La egalitate de voturi, hotarator este votul Presedintelui. In exercitarea competentei sale,
consiliul director are urmatoarele responsabilitati:
a) Prezinta adunarii generale raportul de activitate pe perioada anterioara, executarea bugetului de
venituri si cheltuieli, bilantul contabil, proiectul de venituri si cheltuieli si proiectele asociatiei;
b) Incheie acte juridice in numele si pe seama asociatiei;
c) Aproba organigrama si politica de personal a asociatiei;
d) aproba organigrama si politica de personal ale GAL Valea Ramnicului, daca prin statut nu se
prevede altfel;
e) indeplineste orice alte atributii prevazute in statut sau stabilite de adunarea generala.
Consiliul director isi poate elabora un regulament intern de functionare. Nu poate fi membru al
consiliului director, iar daca este, pierde aceasta calitate, orice persoana care ocupa o functie de
conducere in cadrul unei institutii publice, daca asociatia respectiva are ca scop sprijinirea activitatii
acelei institutii publice.
3. Cenzorul sau dupa caz comisia de cenzori
Daca numarul asocitiilor este mai mare de 15, numirea unui cenzor este obligatorie. Acesta
poate fi o persoana din afara asociatiei. Cenzorul asigura controlul financiar intern al Asociatiei.
In cazul in care asociatia nu are obligatia numirii unui cenzor, fiecare asociat care nu este
membru in consiliul director poate exercita dreptul de control.
Pentru asociatiile cu mai mult de 100 de membri inscrisi pana la data intrunirii ultimei adunari
generale, controlul financiar intern se exercita de catre o comisie de cenzori.

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



Cel putin unul dintre cenzori trebuie sa fie contabil autorizat sau expert contabil, in conditiile
legii.
Regulile generale de organizare si functionare a comisiei de cenzori se aprona de catre
adunarea generala. Comisia de cenzori isi poate elabora un regulament intern de functionare.
In realizarea competentei sale, Cenzorul indeplineste urmatoarele atributii:
a) verifica modul in care este administrat patrimonial GAL Valea Ramnicului;
b) intocmeste rapoarte si le prezinta Adunarii Generale;
c) poate participa la sedintele Consiliului Director, fara drept de vot;
d) indeplineste orice alte atributii prevazute in statut sau stabilite de adunarea generala.

4. Comitetul de selectare a proiectelor

Selectia proiectelor va fi realizata de catre un Comitet de Selectie, format din membrii GAL.
Pentru selectarea proiectelor se va aplica regula dublului cvorum , respectiv pentru validarea
voturilor este necesar ca in momentul selectiei sa fie prezenti cel putin 50% din parteneri, din care
peste 50% sa fie din mediul privat si societate civila.
Parteneriatul decizional, in cadrul masurii de implementare a stategiei Grupului de Actiune
Locala Valea Ramnicului, este reprezentat de comitetul de selectie a proiectelor.
Pentru transparenta procesului de selectie a proiectelor in cadrul GAL VAlea Ramnicului si
totodata pentru efectuarea activitatii de control si monitorizare, la aceste selectii va lua parte si un
reprezentant al AMPNDR.
Comitetul de selectie a proiectelor este format din 5 membri, unul reprezentand autoritatile
publice, doi reprezentanti ai mediului privat rural si doi reprezentanti au organizatiilor non-
guvernamentale din mediul rural.
Prezentam mai jos tabelul cu componenta Comitetului de Selectie :





GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



PARTENERI PUBLICI 20%
Nume si prenume Partener Functia in C.S. Tip*
/Observatii
Ionel Gabriel
Necula
Camera Agricola Judeteana Vrancea, jud.
Vrancea
Presedinte ADMIN

PARTENERI PRIVATI 40%
Nume si prenume Partener Functia in C.S. Tip*
/Observatii
Iuliu Robert Cucu S.C. A.C. BERTA COM S.R.L.
Dumitresti, jud. Vrancea
Vicepresedinte ALES
Nicolae-Catalin
Hagiu
S.C. HAGINICAT FOREST SRL
Reghiu, jud. Vrancea
Membru ALES

ONG 40%
Nume si prenume Partener Functia in C.S. Tip*
/Observatii
Madalina Raducanu Asociatia pentru integrarea sociala a
romilor
Membru ONG
Radu Stanila Asociatia Grupului de fermieri crescatori
de taurine, producatori de lapte si carne
Dumitresti, jud Vrancea
Membru ONG


Daca unul din proiectele depuse pentru selectie, apartine unuia din membrii comitetului de
selectie, in aceasta situatia persoana (organizatia) in cauza nu are drept de vot si nu va participa la
intalnirea comisiei respective.



GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



















Ponderea partenerilor din mediul urban : 0.
Comitetul de selectie trebuie sa se reuneasca cu 30 de zile inainte de data limita pentru
primirea cererilor de ajutor financiar. Convocarea Comitetului se efectueaza de catre presedinte la
propunerea directorului (managerului). Comitetul va evalua toate dosarele masura cu masura,
urmarind ordinea de intrare a solicitarilor. Dupa evaluarea dosarelor, se va elabora un raport scris care
cuprinde o lista pentru fiecare dintre masuri, cu punctajul pentru fiecare dosar, sortate de la punctajul
cel mai mic la punctajul cel mai mare. Raportul este semnat de catre toti membrii Comitetului. Cand
Presedintele comitetului este in incompatibilitate si trebuie sa se abtina in evaluarea dosarelor, acesta
se inlocuieste cu vicepresedintele comitetului, care va prelua atributiile de presedinte al Comitetului
de selectie, fapt care se mentioneaza in raport.
Supleanti: pentru fiecare membru,
din aceeasi categorie
ntreprinderi private:Cucu Iuliu
Robert (SC A.C. Berta Com SRL) si
Hagiu Nicolae Catalin (SC Haginicat
Forest SRL)



Comitet de selecie
GAL Valea Ramnicului

Public
20%
Privat
80%
Administraie
judeeana: Necula
Ionel Gabriel (Camera
Agricola Vrancea)

Numr de membri: 5
Supleanti: 5
Asociaii private (ONG)
Raducanu Madalina
Stanila Radu


GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



Daca unul dintre proiectele depuse pentru selectare, apartine unuia din membrii comitetului, in
aceasta situatie persoana (organizatia) in cauza nu are drept de vot si nu va participa la intalnirea
comitetului respectiv, apelandu-se la primul supleant.
5. Compartimentul administrativ si financiar va avea urmatoarea componenta :
a) responsabil administrativ (manager sau coordonator GAL) care coordoneaza activitatea
GAL, atat sub aspect organizatoric cat si al respectarii procedurilor de lucru.
b) responsabil financiar-contabil care se ocupa de supravegherea si controlul gestiunii
financiar-contabile a GAL-ului
c) Animatori, care desfasoara activitati pentru promovarea actiunilor GAL
d) Responsabil tehnic, cu sarcina de a verifica proiectele ce se vor implementa
e) Consultanti externi functie de necesitati, pentru buna desfasurarea a activitatilor GAL
f) Functionar pentru activitati de secretariat
GAL Valea Ramnicului il poate trage la raspundere pe responsabilul administrativ si
financiar pentru daunele pe care le-ar putea provoca in gestionarea grupului.
















GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI




PARTEA A VI A: ORGANIZAREA GAL ULUI
1. Resurse umane
La nivelul GAL-ului se vor desfasura urmatoarele activitati :
a) informare comunicare
b) apel pentru proiecte;
c) sprijinirea depunatorilor de proiecte ;
d) organizarea procesului de verificare si decizie asupra proiectelor depuse ;
e) monitorizarea proiectelor ;
f) comisia de contestatii ;

Pentru fiecare angajat al GAL-ului va fi intocmita o fisa a postului, in care vor fi cuprinse toate
activitatile la care participa si atributiile lor in cadrul acestor activitati. Fisele post sunt prezentate in
anexa.

In procesul de implementare a Planului de Dezvoltare Locala vor participa si membri ai
structurilor partenere (consiliul judetean, camera agricole, primarii).
Resurse umane disponibile si implicate la nivelul parteneriatului :

Partener Resursa pusa la
dispozitie pentru
implementarea
strategiei
Experienta/specialitate Rol/responsabilitati
Consiliul Judetean
Vrancea
Iulian Matache Responsabilitati privind
Programele Operationale
Sectoriale, PHARE/referent de
specialitate
Promovarea
activitatilor din
strategie, organizare
evenimente locale de
informare ; identificare
potentiali beneficiari

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



Consiliul Judetean
Vrancea
Romeo Iordache Responsabil Serviciul
Investitii, implementare
programe comunitare
Promovarea
activitatilor din
strategie, sprijin pentru
identificare
beneficiarilor si
consilierea acestora
Consiliul Judetean
Vrancea
Gabriela Harap Referent de specialitate
superior-POR 2007-2013
Sprijin in oraganizarea
de evenimente si
mobilizarea
autoritatilor publice
implicate in
implemnetarea
strategiei locale

Camera Agricola
Judeteana Vrancea
Ionel Gabriel Necula Manager de proiect, doctorand
in dezvoltare rurala ; initiator
si presedinte al Consiliului
Director al GAL Vrancea Sud-
Est, ce are dj in
implementare strategia locale
(masura 431.2 LEADER) ;
initiator si presedinte al
Consiliului Director al
Asociatiei Grup local de
actiune pentru gestionarea
durabila a fondului piscicol in
bazinul Siretului, selectata
pentru finantare in cadrul Axei
4 din POP.
Sprijin in promovarea
activitatilor din
strategie, mobilizarea
actorilor locali,
identificarea
potentialilor beneficiari

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



Camera Agricola
Judeteana Vrancea
Carmen Popescu Manager de proiect, experienta
in constituirea de grupuri de
producatori, consultanta
agricola
Sprijin in constituirea si
dezvoltarea formelor
asociative, cooperare,
organizare de
evenimente de
promovare a strategiei
locale de dezvoltare
Primaria Buda Fanica Dragnea Manager de proiect, specialist
topometrist, cu experienta in
implementarea proiectelor cu
finantare nerambursabila in
cadrul autoritatii locale
Sprijin pentru animarea
teritoriului, promovare
a strategiei, sprijin
pentru solutionare
probleme tehnice,
avize, autorizare, etc

Prezentam in anexa CV-urile expertilor din parteneriat.
informare comunicare; Modalitatea de realizare a acestor activitati este prezentata in capitolele
anterioare
apel pentru proiecte;
GAL Valea Ramnicului va efectua pentru fiecare dintre masuri, mai multe apeluri pentru
sprijin financiar, in functie de cerintele solicitantilor.
Pentru masurile unde exista beneficiari finali care pot fi atat persoane fizice si juridice de drept
privat, cat si primarii, se vor organiza apeluri de selectie distincte pentru fiecare categorie de
beneficiar, public sau privat.
Apelul va fi aprobat de catre Consiliul director al GAL Valea Ramnicului . Dupa aprobarea
apelului de selectie de catre Consiliul director al GAL, se va asigura publicitatea apelului in teritoriu
prin intermediul mass-media, fluturasi si afise la fiecare primarie care face parte din GAL Valea
Ramnicului.
Textul apelului de selectie va face referire la urmatoarele aspecte:
legislatia care reglementeaza ajutorul obiectul, conditiile si scopul ajutorului;

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



Suma maxima totala care urmeaza sa fie folosita ca ajutor financiar;
Criteriile pe care trebuie sa le indeplineasca beneficiarii pentru a solicita ajutor financiar si
modul in care se acorda ajutorul financar;
Locul, modul si termenul de depunere a cererilor si a documentatiilor aferente de catre
Componenta comitetului de selectie a proiectelor si criteriile de evaluare a proiectelor;
Termenul limita pentru comunicarea rezultatelor;
Posibilitatea de contestare a rezultatelor;
De asemenea, in apelul de selectie se va mentiona ca daca au ramas bani nealocati pe proiecte
in respectiva sesiune, se poate redeschide o alta sesiune de aplicare, imediat sau dupa o anumita
perioada de timp.

sprijinirea depunatorilor de proiecte;
Pot fi depunatori de proiecte- beneficiarii astfel cum sunt acestia stabiliti in capitolul Masuri
din acest program, persoanele fizice si juridice de drept privat, precum si primarii si consilii locale,
care indeplinesc cerintele specifice pentru fiecare din masurile prezentate. De asemenea, poate fi
beneficiar final GAL Valea Ramnicului, atunci cand actiunile sunt de interes general, cu referire la
obiectivele strategice ale programului si atunci exista masuri pentru care nu s-a solicitat sau primit
ajutor financiar in apelul de selectie, si exista credit disponibil. Proiectele depuse de beneficiarii finali
vor respecta conditiile de forma si continut recomandate de GAL Valea Ramnicului si vor fi insotite
de documentele solicitate prin apelul de selectie. Termenul maxim de depunere al proiectelor va fi de 2
luni de la deschiderea oficiala a apelului de selectie al proiectelor.

organizarea procesului de verificare si decizie asupra proiectelor depuse;

Proiectele depuse de catre solicitanti vor fi supuse dezbaterii si aprobarii Comitetului de Seletie
a proiectelor. In cadrul comitetului, deciziile se iau cu majoritate simpla. Termenul de depunere a
contestatiilor este de 5 zile de la comunicarea rezultatului selectarii catre solicitant. Echipa tehnica va
fi investita cu verificarea respectarii procedurilor de selectie, de contestare si solutionare a acestora.


GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



monitorizarea proiectelor
Se vor stabili de catre comitetul director, la propunerea specialistilor, proceduri de gestionare
zilnica a implementarii Planului de Dezvoltare Locala, proceduri pentru gestionarea operativa a
resurselor de care dispune organizatia, modul de organizare a contabilitatii, a arhivarii documentelor
contabile si juridice, in vederea realizarii pistei de audit. Echipa tehnica a GAL-ului va fi
responsabila de indeplinirea procedurilor de gestionare zilnica a resurselor, de identificarea
problemelor care apar in practica in legatura cu implementarea proiectelor si de informarea in scris a
comitetului director despre orice problema aparuta in desfasurarea aplicarii Planului de Dezvoltare
Locala. Echipa tehnica va lucra direct si cu Comitetul de monitorizare si evaluare in vederea furnizarii
datelor necesare intocmirii rapoartelor de progres si a indicatorilor de monitorizare.

Procedura de monitorizare continu a ndeplinirii aciunilor propuse n cadrul PDL-indicatori
Adiional fa de indicatorii propui pentru fiecare msur de finanare, sistemul de
monitorizare i evaluare de la nivel GAL va avea n vedere dezvoltarea de indicatori specifici pentru
fiecare faz a implementrii strategiei n care este implicat.

Faze ale implementrii
strategiei
GAL Indicatori
Gestionarea procesului
identificare,primire i
selecie a proiectelor (pn
la momentul transmiterii
rapoartelor de selecie ctre
CRPDRP).


- Definitivarea procedurilor i a
documentelor operaionale;
- Lansarea apelurilor de propuneri de
proiecte;
- Comunicare-informare cu
potenialii beneficiari;
- Primirea propunerilor de proiecte ;
Numr de apeluri, de propuneri
lansate;
Numr de evenimente publice de
comunicare- informare derulate la
nivelui teritoriului;
Numr de activiti de sprijinire a
potenialilor beneficiari n
elaborarea de proiecte;

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI






- Verificarea eligibilitii aplicanilor
i a proiectelor i a conformitii
administrative a propunerilor de
proiecte primite;
-Evaluarea tehnic i financiar-din
perspectiva criteriilor de selecie la
nivelul teritoriului;
-Selectarea proiectelor propuse spre
finanare de ctre Comitetul de
Selecie GAL;
- Transmiterea rapoartelor de selecie
ctre CDRPDR/DADR i a
documentaiei aferente;
- Arhivare documente
Procentul proiectelor eligibile din
totalul proiectelor depuse ;
Numr de edine de selecie
proiecte;

Evaluarea proiectelor
propuse spre finanare de
ctre gestionarul fondurilor
- GAL nu are responsabilitate direct
( GAL poate fi ns observator-
invitat pentru aceste vizite)


Monitorizarea i evaluarea
implementrii proiectelor



-Vizite de monitorizare proiecte n
implementare;
- Gestionarea informaiilor primare
privind numrul i tipul proiectelor,
durata lor i parametrii tehnici i
financiari ai acestora n varianta
final, transmis spre tiin de ctre
-Numr de vizite de monitorizare a
implementrii proiectelor
- Rapoartele semestriale privind
programul de finanare sunt
aprobate de ctre Adunarea
General a GAL;
- Funcionarea zilnic a SIM

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



CRDPDR/DADR;
- nregistrare evidene ale
progresului proiectelor n SIM;
-Arhivare documente
verificat de ctre
CDRPDR/DADR prin accesarea
paginilor dedicate rapoartelor
sintez
Gestionarea financiar a
implementrii proiectelor
GAL va putea fi implicat direct n
activitile de monitorizare a
derulrii financiare a contractelor, n
calitate de gestionar al contractelor
de finanare.


Comisia de solutionare a contestatiilor
Adunarea generala va alege, in termen de maxim trei luni de la constituire, o comisie de
solutionare a contestatiile rezultatelor comisiei de selectie a proiectelor, precum si altor masuri si
decizii ale GAL Valea Ramnicului. Comisia va fi formata din trei membri ce nu trebuie sa faca parte
din comisia de selectare a proiectelor, din comitetul director, din comitetul de monitorizare si
evaluare.

2. Descrierea resurselor materiale (echipamente, localuri disponibile)
Sediul GAL Valea Ramnicului , aflat in comuna Dumitresti, dispune de un spatiu suficient
pentru realizarea activitatilor propuse. Pentru prima etapa au fost folosite mijloacele tehnice ale
membrilor echipei de proiect si a expertilor externi. In viitor, spatiile vor fi dotate corespunzator din
punct de vedere material, tehnic si informational.

3. Buget indicativ anual de functionare a GAL-ului
Bugetul total pentru cheltuielile de functionare a GAL Valea Ramnicului dabandirea de competente si
animarea teritoriului este de maxim 15% din totalul cheltuielilor publice eligibile din strategia de
dezvoltare locala, dar nu mai mult de 300.000 euro. Bugetul se imparte in doua componente: a si b.

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI




Componenta a:
Pentru aceasta componenta cheltuielile nu vor depasi 80% din totalul bugetului alocat GAL-
ului in cadrul acestei sub-masuri (431.2) si poate acoperi cheltuieli precum:
Salarii si alte plati pentru personalul GAL;
Cheltuieli legate de plata expertilor si pentru alte servicii de expertiza legate de implementarea
strategiei de dezvoltare locala;
Cheltuieli pentru inchirierea unor locatii;
Cheltuieli pentru inchirierea/achizitia de echipamente de birotica si electronice, precum si a
altor echipamente necesare pentru desfasurarea activitatilor GAL;
Cheltuieli pentru organizarea intalnirilor;
Cheltuieli legate de comunicare (telefonie, internet, posta si servicii postale), transport si plata
utilitatilor (caldura, lumina, etc.);
Cheltuieli pentru participarea la activitatile retelei nationale si europene de dezvoltare rurala,
seminarii etc.
Componenta b:
Pentru aceste activitati, GAL-rile vor cheltui cel putin 20% din valoarea eligibila alocata GAL
din cadrul acestei sub-masuri (431.2) si poate acoperi cheltuieli precum:
Studii ale zonei;
Masuri pentru furnizarea informatiei cu privire la strategia de dezvoltare locala;
Instruirea personalului implicat in implementarea strategiei de dezvoltare locala;
Evenimente de promovare;
Instruirea liderilor locali.
Nu sunt eligibile, conform fisei LEADER:
- cheltuielile pentru achizitia sau constructia de cladiri, precum si achizitionarea de teren.
- Cheltuielile pentru M421 Implemnetarea proiecetlor de cooperare
- Simplul schimb de xeperienta si neconcretizat intr-om actiune comuna (intrecat se poate
finanta prin intremediul retelei nationale de dezvoltare rurala)
- Cheltuielile legate de teritorii in afara UE

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI




Venituri : Suma - Euro fara TVA
Fonduri FEADR pentru Masura 431.2 componenta a 240.000
Fonduri FEADR pentru Masura 431.2 componenta b 60.000
TOTAL 300.000
Cheltuieli : componenta a: 240.000
Salarii si alte plati pentru personalul GAL 135.000
Cheltuieli legate de plata expertilor si pentru alte servicii de
expertiza legate de implementarea strategiei de dezvoltare
locala
25.000
Cheltuieli pentru inchirierea unor locatii 2.000
Cheltuieli pentru inchirierea/achizitia de echipamente de
birotica si electronice, precum si a altor echipamente
necesare pentru desfasurarea activitatilor GAL
61.000
Cheltuieli pentru organizarea intilnirilor 5.000
Cheltuieli legate de comunicare (telefonie, posta si servicii
postale), transport si plata utilitatilor (caldura, lumina, etc.)
10.000
Cheltuieli pentru participarea la activitatile retelei nationale
si europene de dezvoltare rurala, seminarii, etc.
2.000
Cheltuieli : componenta b: 60.000
Studii ale zonei 10.000
Cheluieli pentru furnizarea informatiei cu privire la
strategia de dezvoltare locala
20.000
Instruirea personalului implicat in implementarea strategiei
de dezvoltare locala (angajati GAL si lideri locali)
10.000
Evenimente de promovare 10.000
Alte cheltuieli pentru animarea teritoriului 10.000
TOTAL 300.000


GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



Capacitatea de mobilizare a cofinantarii necesare pentru implementarea strategiei
Grupul de Actiune Locala Valea Ramnicului s-a constituit la initiativa Camerei Agricole
Judetene Vrancea, care, impreuna cu Primaria Dumitresti din judetul Vrancea, Primariei Valea Salciei
din judetul Buzau, Asociatia Grupului de fermieri crescatori de taurine, producatori de lapte si carne
din Dumitresti (VN) si Serban Florinel Intreprindere Individuala din com. Mera au constituit la data de
03.02.2012 Asociatia Grupul de Actiune Locala Valea Ramnicului. Sediul asociatiei este in com
Dumitresti (VN) si patrimoniul asociatiei a fost constituit din contributia membrilor fondatori.
Urmeaza aderarea la asociatie si a celorlalti 24 de membri ai parteneriatului public privat
denumit Grupul de Actiune Locala Valea Ramnicului.
Dupa selectarea Grupului de Actiune Locala Valea Ramnicului pentru finantare in cadrul
masurii 431.2, acesta va desfasura o activitate intensa, prin Consiliul Director si Biroul Administrativ,
pentru a mobiliza cofinantarea proiectelor care vor fi implementate.
Consiliul Director are o strategie in ceea ce priveste sprijinul potentililor beneficiari, in
identificarea surselor financiare necesare implemnetarii proiectelor. Principalele activitati care vor fi
realizate pentru rezolvarea problemelor asigurarii cofinantarii vor fi :
- Realizarea unui fond de investitii care va fi constituit din cotizatiile membrilor si din
donatii ;
- Apelarea la partenerii puternici financiar din cadrul parteneriatului ;
- Realizarea unor acorduri de parteneriat cu institutii bancare interesate in implementarea
proiectelor LEADER ;
- Intermedierea discutiilor intre beneficiarii de proiecte si institutiile bancare, in vederea
obtinerii de credite in conditii avantajoase ;
- Intermedierea discutiilor intre beneficiarii de proiecte si fondurile de garantare (FNGCR
si FNGCIMM) in vederea obtinerii de garantii rapide si in conditii avantajoase ;
- Identificarea de potentiali investitori atat in interiorul teritoriului cat si in afara lui, care sa
sustina financiar anumite proiecte prin imprumuturi sau prin realizare de parteneriate cu
beneficiarii de proiecte ;
- Realizarea de parteneriate public-privat conform legislatiei in vigoare ;

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI




- Asigurarea cheltuielilor de functionare ale GAL ului Valea Ramnicului din sursele
proprii ale partenerilor, pana la acordarea primei transe de cheltuieli de functionare. In
acest sens, partenerii au fost un acord cu sustinerea financiara.
Pentru a proba forta financiara a parteneriatului anexam bilanturile anuale pentru doi parteneri :
Consiliul Judetean Vrancea si Camera Agricola Judeteana Vrancea.

4. Dispozitivul de comunicare si informare

Conform articolului 76 din Regulamentul Comisiei (CE) nr.1698/2005, este obligatoriu sa se
faca cunoscuta actiunea comuna a Uniunii Europene si a autoritatilor publice nationale, privind
sprijinul acordat in domeniul dezvoltarii rurale. Pentru a asigura o absorbtie cat mai eficienta a
fondurilor europene este foarte important ca un numar cat mai mare de potentiali beneficiari sa fie
informati despre sprijinul financiar pe care il pot obtine prin PNDR.
Informarea si comunicarea reprezinta elemente esentiale atat in etapele initiale, de constiuire a
perteneritelor public-private cat si ulterior, dupa selectarea parteneriatelor ca GAL, in actiunile sale de
informare, instruire si animare a teritoriului.
Obiectivul principal al actiunilor de informare si promovare in mediul rural il reprezinta
constientizarea opiniei publice si in mod special:
a beneficiarilor, privind continutul masurilor;
a administratiei publice nationale si locale, organizatiilor profesionale, partenerilor economici
si atat pentru accesarea fondurilor disponibile cat si pentru diseminarea informatiilor specifice.
Comunicarea trebuie sa fie clara, concisa, concreta, adaptata publicului tinta si coerenta, pe
durata intregii perioade de implementare a Planului de Dezvoltare Locala. Aceasta se articuleaza in
jurul a trei principii:
Flexibilitatea (capacitatea de a raspunde rapid la semnalele venite din mediul intern si extern);
Transparenta (capacitatea de a furniza informatii obiective si corecte referitoare la activitatile
GAL Valea Ramnicului si la contributia Uniunii Europene);
Eficienta (prin utilizarea optima a resurselor in vederea atingerii impactului maxim).

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



In desfasurarea activitatilor sale GAL Valea Ramnicului asigura respectarea urmatoarelor
principii:
PUBLICITATE - Atat GAL Valea Ramnicului cat si beneficiarii de proiecte vor fi supuse
regimului de informare si publicitate prevazute in legislatia referitoare la accesarea fondurilor
europene prin FEADR;
OBIECTIVITATE se manifesta prin auto limitarea puterii discretionare in selectarea de catre
GAL Valea Ramnicului a destinatarilor finali ai proiectelor de ajutor financiar, prin stabilirea
criteriilor de selectie pentru diferite masuri, in temeiul carora se va realiza selectia;
CONCURENTA - selectarea beneficiarilor se face printr-o comparatie a tuturor cererilor
depuse, in ordinea de prioritate in conformitate stabilita prin punctajul pentru fiecare masura in parte.
Proiectele se adreseaza tuturor categoriilor de beneficiari.
TRANSPARENTA - concretizata in absenta unor acorduri secrete, dosare complete si
notificarea catre partile interesate de deciziilor luate.
EGALITATE SI NEDISCRIMINARE prin:
EFICACITATE - in atingerea obiectivelor stabilite in cadrul programului, prin selectarea
proiectele care sa duca la atingerea obiectivelor stabilite;
EFICIENTA - in procesul de alocare si utilizare a resurselor, astfel incat, cu cel mai mic cost sa se
realizeze beneficiile sociale, in special in randul femeilor si tinerilor, si / sau o mai buna protectie a
mediului.
COLABORARE GAL Valea Ramnicului este considerat in colaborare cu alte grupuri din
regiune, precum si cu alte grupuri din alte comunitati si state, cu publicul si cu guvernul;
Pentru ca informarea si comunicarea reprezinta elemente esentiale atat in etapele initiale, de
constituire a parteneriatelor public private cat si ulterior, dupa selectarea parteneriatului ca GAL in
actiunile de sale de functionare, instruire si animarea teritoriului, in cadrul GAL Valea Ramnicului
se vor realiza in continuare actiuni si activitati menite sa asigure publicitatea axei Leader si a
posibilitatilor de finantare, buna functionare a GAL si implementarea tuturor actiunilor din cadrul
strategiei de dezvoltare locala.
Actiunile de promovare prevazute pentru GAL Valea Ramnicului se vor repeta in functie de
nevoile de informare identificate dupa fiecare etapa de implementare, tinand cont de faptul ca aceste

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



actiuni constituie tehnici specifice de comunicare esentiale in derularea campaniilor de informare atat
pentru publicul larg, cat si a celor orientate catre potentialii beneficiari. Totodata, in vederea
eficientizarii actiunilor de promovare, GAL - Valea Ramnicului vor externaliza o serie de activititati
cum ar fi: realizarea studiilor sociologice, tiparirea materialelor informative (design, format s.a.),
realizarea spoturilor publicitare TV si audio, precum si alte activitati specifice ce decurg din procesul
de promovare. Vor fi elaborate: materiale informative (pliante, brosuri, ghiduri, afise etc.), spoturi
radio TV si website destinat in mod special Planului de Dezvoltare Locala a GAL Valea Ramnicului,
conferinte organizate la nivel regional, participare la emisiuni specializate si altele.
De asemenea, GAL Valea Ramnicului va pune la dispozitia potentialilor beneficiari informatii
privind fluxul accesarii fondurilor de dezvoltare rurala, ce va include: tipurile de investitii eligibile,
categoriile de beneficiari, plafoanele maxime alocate, conditiile de eligibilitate, procedurile
administrative legate de accesul la finantare, procedura de examinare a cererilor de finantare, criteriile
de selectie a proiectelor precum si numele persoanelor de contact responsabile cu activitatea de
informare si comunicare a Planului.
Actiunile specifice de promovare si instruire a potentialilor beneficiari privind implementarea
Planului de Dezvoltare Locala sunt realizate in conformitate cu nevoile identificate, urmarindu-se
acoperirea tuturor domeniilor de interes corespunzatoare masurilor din plan. Vor fi distribuite in cadrul
teritoriului GAL Valea Ramnicului chestionare pe baza carora vor fi identificate persoanele fizice
si/sau juridice, publice sau private, care si-au manifestat interesul in a accesa fonduri prin intermediul
axei Leader. Aceasta baza de date este una deschisa, aflata intr-un proces de actualizare permanenta.
In acest sens contactul direct cu potentialii beneficiari si alte asociatii si organizatii care la randul lor
pot disemina informatiile primite, reprezinta principala metoda prin care se va realiza actualizarea si
completarea bazei de date.
Promovarea directa prin intermediul pliantelor, brosurilor, direct mailing se va realiza utilizand
informatiile cuprinse in baza de date, informatii ce sunt selectate in urma campaniilor de informare si a
sondajelor de opinie derulate in mediul rural.
Lipsa informatiilor si accesul dificil al persoanelor care locuiesc in mediul rural, la informatie
specializata reprezinta o bariera in calea implementarii programelor de dezvoltare in spatiul rural si au
un efect advers asupra dorintei potentialilor beneficiari de a initia noi afaceri in zona rurala. Actiunile

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



propuse pentru informarea potentialilor beneficiari se vor desfasura incepand atat in perioada de
pregatire a Planului de Dezvoltare Locala cat si pe toata perioada implementarii acestuia.
Evaluarile efectuate pe parcursul implementarii Planului de Dezvoltare Locala vor fi de natura
sa aprecieze impactul comunicarii, precum si buna intelegere a actiunilor, iar criteriile utilizate pentru
realizarea evaluarilor vor face referire cel putin la urmatoarele aspecte:
Evolutia numarului dosarelor depuse
Evolutia numarului de potentiali beneficiari care au accesat informatia continuta in materialele
informative (afise, pliante, ghiduri, brosuri etc.);
Evolutia profilului celor care depun proiecte in functie de categoria profesionala, sex,
egalitatea sanselor;
Numarul de accesari website pentru obtinerea de informatie din domeniul dezvoltarii rurale.
Politica de comunicare poate fi adaptata in functie de rezultatele evaluarii, iar propunerea de
modificare va fi prezentata in Adunarea Generala a GAL Valea Ramnicului. In ceea ce priveste
informarea beneficiarilor Programului, acestia trebuie sa cunoasca natura fondurilor europene in
vederea implementarii corespunzatoare a proiectelor. Astfel, in momentul semnarii contractului, se va
preciza in mod explicit categoria sprijinului financiar acordat respectiv in baza axei Leader, suma
alocata, contributia fiecaruia, logo-ul LEADER.
Asadar, GAL Valea Ramnicului va informa beneficiarii cu privire la apelurile de selectie si
la masurile care pot fi accesate si totodata, va publica lista beneficiarilor care primesc sprijin,
destinatia financiara si sumele contributiei publice.
Actiunile propuse pentru informarea beneficiarilor vor avea loc indeosebi in momentul
semnarii contractului de finantare si vor continua si pe intreaga perioada a implementarii proiectului.
Publicul larg va fi informat finantarea Leader prin:
Placute explicative aplicate pe toate investitiile care au o valoare mai mare de 50.000 Euro ;
Placute explicative instalate in biroul GAL Valea Ramnicului (LEADER) ;
Publicarea constanta a unor rapoarte trimestriale si anuale;
Pentru a sublinia si populariza oportunitatile si exemplele de succes legate de implementarea
Planului de Dezvoltare Locala, precum si implicarea comunitara in spatiul rural romanesc GAL
Valea Ramnicului va publica pe site un Raportul Anual de progres care cuprinde informatii concrete

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



privind implementarea planului, precum si lista completa a beneficiarilor care au accesat ajutoare
financiare. De asemenea, in mod constant, pe parcursul perioadei de implementare, va informa prin
anunturi si comunicate de presa evenimentele si actiunile semnificative.
Actiunile propuse pentru informarea publicului larg se vor desfasura incepand cu perioada de
pregatire a Planului de Dezvoltare Locala si va continua pe toata perioada implementarii, pana la
evaluarea rezultatelor acestuia. Pentru informarea publicului larg vor avea loc campanii specifice in
mod deosebit la inceputul implementarii Programului, pentru a acoperi o gama cat mai larga de
potentiali beneficiari. La sfarsitul perioadei de implementare, campaniile vor fi organzate in scopul
informarii publicului asupra rezultatelor, a experientei dobandite si a beneficiarilor care au accesat
FEADR ajutoare financiare.
Criteriile de evaluare a actiunilor de informare a publicului larg sunt:
Numarul de panouri si placute explicative aferente investitiilor derulate sau finalizate;
Numarul de accesari si documente descarcate de pe pagina de internet a GAL Valea
Ramnicului;
Vizibilitatea GAL Valea Ramnicului in mass-media;
Recunoasterea logo-ului comunitar in urma campaniilor de informare derulate in mediul rural.














GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



PARTEA A VII A: MECANISMUL DE IMPLEMENTARE

GAL Valea Ramnicului este responsabil pentru administrarea si implementarea Planului de
Dezvoltare Locala in mod eficient, eficace si corect, in raport cu obiectivele acestuia si in conformitate
cu articolul 75 din Regulamentul Consiliului (CE) nr.1698/2005.
Sintetic, actiunile se prezinta in tabelul de mai jos :
Faze ale
implementarii strategiei
GAL Indicatori
Gestionarea procesului de
identificare, primire si
selectie a proiectelor
(pana la momentul
transmiterii rapoartelor de
selectie catre CRPDRP)
- Definitivarea procedurilor si a
documentelor operationale;
- Lansarea apelurilor de propuneri de
proiecte;
- Comunicare informare cu potentialii
beneficiari;
- Primirea propunerilor de proiecte;
- Verificarea eligibilitatii aplicantiolor si
a proiectelor si a conformitatii
administrative a propunerilor de proiecte
primate;
- Evaluarea tehnica si financiara din
perspective criteriilor de selectie la nivelul
teritoriului;
- Selectarea proiectelor propuse spre
finantare de catre Comitetul de Selectie al
GAL;
- Transmiterea rapoartelor de selectie
catre CRPDRP/DADR si a documentatiei
aferente;
- Arhivare documente.
- Numar de apeluri de
propuneri lansate.
- Numar de
evenimente publice de
comunicare
informare derulate la
nivelul teritoriului.
- Numar de activitati
de sprijinire a
potentialilor beneficiari
in eleborarea de
proiecte.
- Numar de sedinte de
selectie de proiecte.
Evaluarea proiectelor
propuse spre finantare de
catre gestionarul
fondurilor
GAL nu are responsabilitate directa (GAL
poate fi insa observator invitat pentru
aceste vizite)

Monitorizarea si - Vizite de monitorizare proiecte in - Numar de vizite de

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



evaluarea implementarii
proiectelor
implementare;
- Gestionarea informatiilor primare
privind numarul si tipul proiectelor, durata
lor si parametrii tehnici si financiari ai
acestore in varianta finala, transmisa spre
stiinta de catre CRPDRP/DADR;
- Inregistrare evidente ale progresului
proiectelor in SIM;
- Arhivare documente
monitorizare a
implementarii
proiectelor;
- Rapoartele
semestriale privind
programul de finantare
sunt aprobate de catre
Adunarea Generala a
GAL;
- Functionarea zilnica
a SIM verificata de
catre CRPDRP/DADR
prin accesarea paginilor
dedicate rapoartelor
sinteza.
Gestionarea financiara a
implementarii proiectelor
GAL va putea fi implicat indirect in
activitatile de monitorizare a derularii
financiare a contractelor, in calitate de
gestionar al contractelor de finantare.


Pentru evidentierea gradului de implementare a Planului, GAL- Valea Ramnicului va intocmi
un Raportul anual de progres care va contine toate informatiile cu privire la evolutia implementarii
planului. Referitor la monitorizarea planului, raportul anual de progrese cuprinde urmatoarele
elemente:
Tabele privind implementarea financiara a planului pentru fiecare masura;
Tabele de monitorizare care includ informatii cantitative pe baza indicatorilor comuni de
realizare si rezultat.
Analiza rezultatului monitorizarii planului.
De asemenea trimestrial va fi intocmit un raport privind implementarea strategic a Planului de
Dezvoltare Locala. Monitorizarea strategica trebuie sa furnizeze date privind stadiul de realizare al
obiectivelor planului si a implementarii strategiei in raport cu indicatorii de rezultat stabiliti.
Monitorizarea implementarii Planului de Dezvoltare Locala are in vedere:
Evaluarea periodica a progreselor inregistrate pentru realizarea obiectivelor specifice ale
Planului;

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



Examinarea rezultatelor implementarii fiecarei masuri si monitorizarea calitatii implementarii
proiectelor fintate;
Examinarea rezultatelor obtinute;
Elaborarea recomandarilor si propunerilor in vederea imbunatatirii impactului planului.
Cele doua rapoarte vor fi supuse aprobarii Consiliului director si Adunarii generale dupa care
vor fi transmise AMPNDR. Monitorizarea si evaluarea va asigura implementarea efectiva si la timp a
proiectelor, managementul finantelor publice, inclusiv administrarea adecvata a resurselor proiectului
si monitorizarea efectiva si evaluarea activitatilor si rezultatelor acestuia. In vederea aprobarii
rapoartelor de evaluare, in scopul
efectuarii platilor se va efectua auditul de catre auditorul stabilit.
In ceea ce priveste monitorizarea implementarii proiectelor finantate, managerul
(coordonatorul ) GAL Valea Ramnicului impreuna cu compartimentul tehnic sunt responsabili de
realizarea acestor actiuni. Astfel se vor realiza vizite in teren si consilierea beneficiarilor in
implementarea proiectelor, astfel incat acestea sa fie finalizate in termen si in conditiile asumate prin
contractul de finantare. Beneficiarii ajutoarelor financiare sunt obligati sa inceapa executia activitatilor
proiectului in termenul fixat prin contractul de finantare, sens in care beneficiaul trebuie sa notifice
GAL Valea Ramnicului inceputul lucrarilor, dupa modelul oficial aprobat de Comitetul director.
Dupa primirea notificarii inceperii lucrarilor, coordonatorul GAL Valea Ramnicului,
impreuna cu compartimentul tehnic efectueaza verificarea in teren. Neinceperea activitatilor in
termenul asumat prin contractul de finantare va duce la pierderea ajutorului obtinut de catre beneficiar.
Activitatile vor trebui finalizate in termenul stabilit prin contractul de finantare, termen care
incepe sa curga din ziua ulterioara zilei in care s-a facut notificarea de incepere a activitatilor.
Termenul de exacutie al activitatilor poate sa fie prelungit la cererea expresa a beneficiarului, cu o
perioada care nu poate depasi jumatate din termenul de executie stabilit anterior in contractul de
finantare. Solicitarea de prelungire a termenului de executie, care va cuprinde o justificare intemeiata,
va fi examinata de catre coordonatorul GAL Valea Ramnicului, care luand in considerare natura
investitiei, termenul initial fixat in contract, gradul de realizare a activtatilor pana la acel moment,
cauza care sta la baza solicitarii de prelungire, si orice alte circumstante, va emite un raport care va fi

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



inaintat Consilului director al GAL Valea Ramnicului, care luand in considerare toate aspectele va
aproba sau va respinge solicitarea de prelungire a termenului.
In timpul executiei unui proiect, beneficiarul ajutorului financiar poate prezenta in scris
propuneri de modificare a proiectului. Solicitarea va fi examinata de catre Coordonatorul GAL care va
emite un raport favorabil sau nefavorabil al modificarilor propuse. Raportul poate fi favorabil doar in
cazul in care modificarea nu duce la o crestere a valorii initiale a proiectului asumata prin contractul de
finantare, la o modificare a obiectivelor sau la distorsionarea concurentei pe piata.
Dispozitivul de monitorizare, evaluare si control implementat de GAL presupune:
Luarea operativa a deciziilor asupra implementarii proiectului (sau depistarea problemelor);
Efectuarea zilnica a gestionarii proiectului;
Executarea operativa si corecta a procedurilor de gestionare a resurselor;
Facilitarea coordonarii intre activitatile componentelor.
Monitorizarea si raportarea la timp despre realizarile si rezultatele proiectului;
Informatia despre continutul proiectului si realizarile acestuia este oferita factorilor de decizie
la cel mai inalt nivel.
monitorizarea trebuie sa prevada un dispozitiv riguros si transparent de vizualizare a modului
in care are loc gestionarea financiara a implementarii strategiei de dezvoltare, care sa permita
colectarea sistematica si structurarea anuala a datelor cu privire la activitatile desfasurate.
evaluarea presupune elaborarea unui dispozitiv clar de organizare a inregistrarii si raportarii
catre AM a unor sugestii si remarci privind rezultatelor implementarii proiectelor in cadrul strategiei
de dezvoltare locala. De asemenea, evaluarea va fi o activitate bine structurata pe o baza bine stabilita
si presupune elaborarea unui set de indicatori (considerati relevanti in reflectarea eficientei obtinute in
urma implementarii proiectului) si a unei metodologii de evaluare (inclusiv rapoarte de evaluare
intermediare si finale) a rezultatelor implementarii. Monitorizarea si evaluarea va asigura
implementarea efectiva si la timp a proiectelor, managementul finantelor publice, inclusiv
administrarea adecvata a resurselor proiectului si monitorizarea efectiva si evaluarea activitatilor si
rezultatelor acestuia. In vederea aprobarii rapoartelor de evaluare, in scopul efectuarii platilor se va
efectua auditul de catre auditorul stabilit.

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



controlul presupune stabilirea unui sistem de verificare a respectarii planificarii legate de
implementarea strategiei de dezvoltare. Se vor efectua rapoarte de verificare pe teren.
Programarea vizitelor (controalelor) va trebui sa aiba in vedere anumite principii, cum ar fi:
eficienta unor astfel de demersuri, pastrarea bunelor relatii contractuale, verificarea doar a aspectelor
de ordin tehnic legate de proiect etc. De asemenea, in cadrul mecanismului de implementare, se va
preciza modul de distribuire a responsabilitatilor, pentru fiecare etapa a circuitului unui dosar, intre
GAL, agentia de plati si autoritatea de management.


Sarcina GAL CDRJ AM Agentia de Plati
Informare X
Sprijinirea elaborarii proiectelor X
Lansarea apelului pentru proiecte X
Selectarea proiectelor X
Controlul administrativ al dosarelor X X
Decizie X
Notificarea catre beneficiar X X
Monitorizare X X
Plata X
Control X X
Arhivare X

Raportul managerului (coordonatorului) GAL, care nu are caracter obligatoriu, va fi prezentat
Comitetului director care va solutiona problema admiterii sau neadmiterii modificarilor. Daca
modificarile solicitate necesita si modificarea contraactului de finantare, atunci raportul
coordonatorului va fi supus aprobarii Adunarii generale a GAL.

Implicarea GAL-ului in actiunile de cooperare si in RNDR


GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



PARTEA A -VIII A: ACTIUNI DE COOPERARE SI FUNCTIONARE IN
CADRUL RETELEI NATIONALE DE DEZVOLTARE RURALA

1. Cooperarea

In cadrul axei LEADER, cooperarea reprezinta o modalitate de a extinde experientele locale
pentru imbunatatirea strategiilor locale, un mod de a avea acces la informatii si idei noi, de a face
schimb de experienta si de a invata din experienta altor regiuni sau tari, pentru a stimula si sprijini
inovatia, pentru dobandirea de competente si imbunatatirea lor.
Masura de cooperare este una dintre cele trei masuri ale axei Leader. Cooperarea inseamna mai
mult decat interconectare. Aceasta incurajeaza si sprijina grupurile de actiune locala sa intreprinda o
actiune comuna cu un alt grup Leader sau cu un grup care are o abordare similara, in alta regiune, sau
chiar intr-o tara terta.
Cooperarea este inteleasa ca parte a strategiei de dezvoltare locala si nu ca un element adaugat
strategiei deoarece reprezinta o modalitate de a extinde experientele locale pentru imbunatatirea
strategiilor locale.
Colaborarea realizata dincolo de granite a reprezentat un mod de a avea acces la informatii si
idei noi, de a invata de la alte regiuni sau tari, pentru a stimula si sprijini inovatia si pentru dobandirea
de competente si noi mijloace de furnizare.
Desi cooperarea inter-regionala si transnationala nu este intotdeauna simpla, poate reprezenta
adesea cea mai importanta modalitate de obtinere a rezultatelor privind inovatia si constructia
institutionala.
Integrarea unei dimensiuni transnationale si interteritoriale initiativelor locale sprijina, de
asemenea, crearea identitatii UE pe langa cea locala, regionala, nationala.
Sprijinul si managementul activitatilor de cooperare necesita mai mult timp si solicita mai
multe resurse pentru planificare si management. Statele membre trebuie pregatite sa aloce resuresele
de asistenta tehnica adecvata pentru acest scop. Proiectele de cooperare concrete trebuie sa aiba ca
rezultat o valoare adaugata reala pentru teritoriu. Modalitatile de sprijinire a proiectelor de cooperare
difera de la un stat membru la altul, dar este foarte important ca acestea sa fie implementate cu

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



conditia luarii in considerare a naturii graduale a cooperarii. Din punct de vedere procedural,
cooperarea intre GAL-uri are loc in doua faze succesive:
1) Actiuni de pre-dezvoltare. Aceste actiuni preced proiectul de cooperare in vederea facilitarii
identificarii partenerilor potentiali si sprijinirea realizarii unei actiuni comune.
2) Realizarea si implementarea unei actiuni comune. Un parteneriat pentru cooperare trebuie
incurajat pentru a lucra impreuna la dezvoltarea unor produse comune; proiectele de cooperare nu sunt
simple schimburi de experienta. Partile trebuie sa se implice intr-un proiect comun concret administrat
de un GAL coordonator responsabil de activitatea de coordonare.
Cooperarea practica poate avea doua obiective, adesea complementare: obtinerea masei critice
necesare unui proiect comun si identificarea complementaritatilor.
Prin LEADER sunt disponibile doua tipuri de cooperare:
1) Cooperarea inter-teritoriala cooperarea intre diferite zone rurale din cadrul unui stat membru.
Poate avea loc intre grupuri Leader si este de asemenea deschisa si altor grupuri locale prin folosirea
unei abordari participative.
2) Cooperarea transnationala: reprezinta cooperarea intre grupurile Leader din cel putin 2 state
membre, sau grupuri din tari terte ce urmaresc aceeasi abordare
Prin intermediul acestei masuri se vor finanta proiecte de cooperare transnationala (intre
Romania si alte state membre sau nu) si inter-teritoriala (in cadrul Romaniei) intre GAL-uri si alte
grupuri/parteneriate, care functioneaza dupa principiul LEADER, parteneriate public-private selectate
in cadrul Axei 4, conform art.59 e) din Regulamentul (CE) nr.1698/2005 sau oricaror alte grupuri
rurale organizate dupa metoda LEADER (grupuri locale care sa aiba un rol activ in dezvoltarea rurala,
sa fie organizate pe baza parteneriatului actorilor locali, grupuri de initiativa locala, micro-regiuni si
alte parteneriate de tip LEADER, grupuri finantate prin Axa 4 din FEP) si recunoscute de statul
membru.
Actiunile de cooperare sunt eligibile atunci cand cel putin un partener reprezinta un GAL finantat prin
axa LEADER. Aceste proiecte vor fi implementate sub responsabilitatea unui GAL coordonator.
Doar proiectele si actiunile comune care corespund obiectivelor masurilor din Axa 1, 2 si 3 ale
FEADR vor fi eligibile pentru sprijin. Actiunile comune pot avea ca obiectiv si constructia
institutionala: schimb de experienta si bune practici privind dezvoltarea locala prin publicatii comune,

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



organizare de evenimente, proiecte de twinning (schimb de manageri de program si de personal) sau
prin lucrari de dezvoltare comune sau coordonate in comun. Functionarea unei structuri comune este
cea mai integrata forma de cooperare. Aceasta masura, va fi facilitata de sprijin metodologic care se va
baza, in principal, pe reteaua rurala din Romania si reteaua europeana. Responsabilitatile fiecarui
partener vor fi detaliate in cadrul unui acord de cooperare, semnat de cele doua GAL-uri implicate in
proiect, care trebuie sa contina referinte la un buget general planificat, obiectivele proiectului,
activitatile pe care doresc sa le implementeze in comun in vederea realizarii acestora, rolul fiecarui
partener si participarea financiara finala a fiecarui partener in cadrul proiectului.
In ceea ce priveste cooperarea transnationala, pot fi initiate proiecte comune cu tari non-UE,
caz in care sunt eligibile pentru sprijin numai cheltuielile legate de teritoriile din cadrul UE.
In cazul cooperarii intre un GAL si alte grupuri sau parteneriate din state membre UE acordul
de cooperare va trebui sa prevada ca fiecare partener sa suporte cheltuielile in mod proportional cu
participarea sa la actiunea comuna.
Prezentam mai jos lista actiunilor de cooperare ce urmeaza a fi intreprinse in cadrul masurii
421- Implementarea proiectelor de cooperare:

Nr.
crt.
Partenerul/
partenerii
Tematica
cooperarii
Obiective Valoarea
proiectului/
proiectelor
de
cooperare
(euro)
Rezultate
1. Experiente de cooperare deja intreprinse
Nu e cazul

2. Intentii de cooperare

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



a. GAL Ecoul
Campiei
Buzaului
Proiecte de
mediu
-organizare de
evenimente,
intilniri,
seminarii;
-cooperare inter-
teritoriala;
-lucrari de
dezvoltare
comune sau
coordonate in
comun.

10.000 - elaborarea unei
strategii de
protejare a
speciilor de
carnivore mari;
- organizarea de
actiuni comune de
marcare a traseelor
turistice in zona
ariilor protejate
Natura 2000-
beneficiari 50

b. Asociatia
Comunelor
din
Romania
Proiecte
comune de
formare a
mentorilor
formatori
diseminarea
informatiilor
privind
antreprenoriatul
in rindul tinerilor
si minoritatilor
nationale;
-mentorat
antreprenorial.
10.000 -formarea unui nr.
de 10 mentori
formatori pentru
mediul rural;


Principalele categorii de cheltuieli eligibile sunt:
cheltuieli pentru pregatirea proiectelor de cooperare organizare misiuni tehnice, intalniri,
seminarii, activitati de traducere si interpretare, multiplicare documente, - cheltuieli de investitii pentru
implementarea proiectelor comune;
cheltuieli pentru proiecte comune de instruire.

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



Cheltuieli neeligibile - simplul schimb de experienta neconcretizat intr-o actiune comuna
(intrucat se poate finanta prin intermediul retelei nationale de dezvoltare rurala). De asemenea, nu sunt
eligibile cheltuielile legate de teritoriile din afara UE. Cooperarea va fi lansata dupa desfasurarea
primei proceduri de selectie a Grupurilor de Actiune Locala. Proiectele de cooperare vor fi selectate de
catre:
a) Grupurile de Actiune Locala, daca au integrate in strategia lor de dezvoltare actiuni de
cooperare. In acest caz, criteriile de eligibilitate si de selectie vor fi elaborate si aplicate de catre GAL
si incluse in strategia de dezvoltare locala. Autoritatea de Management, pentru celelalte GAL-uri care
nu au prevazut aceste actiuni in
b) strategia de dezvoltare locala. In acest caz, criteriile de selectie vor fi elaborate de Autoritatea
de Management.
In ambele cazuri, proiectele de cooperare vor cuprinde urmatoarele aspecte:
Parteneriatul: tipul actorilor implicati, legaturile dintre responsabilii de proiect si GAL
implicarea partenerilor locali in operatiunile prevazute.
Integrarea in strategia teritoriului: integrarea in strategia teritoriala, valoarea adaugata a
proiectului, coordonarea cu alte actiuni derulate, valorificarea experientei cooperarii din afara
teritoriului.
Tipul de proiect: Actiuni comune concrete (mai mult decat o intentie si/sau un schimb de
experienta ).
Aspecte tehnice: fezabilitate tehnica, calendar, mecanismul de implementare, aspecte practice,
metodologie si organizare, indicatori de monitorizare, managementul proiectului.
Aspecte financiare: buget realist si coerent, plan de finantare, deviz, fezabilitate
financiara,implicarea diversilor actori.
Criterii de eligibilitate:
parteneriatele reprezinta GAL-uri sau sunt organizate in conformitate cu abordarea LEADER;
proiectele vor fi elaborate si implementate in comun
coordonatorul este un GAL finantat prin axa LEADER
activitatile sau proiectele corespund unei masuri sau mai multor masuri din FEADR

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



valoarea proiectului (suma solicitata) sa se incadreze in limita financiara maxima stabilita
(200.000 euro co-finantare publica, iar valoarea totala a investitiei nu va depasi 400.000 euro).
In ambele cazuri, prioritate vor avea proiectele de cooperare care:
implica mai mult de doua GAL-uri din Romania
implica un GAL din alt stat membru cu experienta Leader +
includ activitati inovative
combina obiectivele din diferite axe ale PNDR
se adreseaza fermierilor de semi-subzistenta
se adreseaza tinerilor din zona rurala
respecta normele de mediu
care urmaresc facilitarea implementarii acelor masuri din PNDR care vor avea ca beneficiari
grupuri de producatori, asociatii, parteneriate, etc.
Selectia si aprobarea proiectelor de cooperare trebuie realizata in aceeasi maniera ca celelalte
proiecte, respectiv prin intermediul unui Comitet de Selectie organizat dupa caz, fie in cadrul GAL, fie
in cadrul Autoritatii de Management. In cazul in care selectia proiectelor de cooperare este realizata de
catre GAL, responsabilitatea pentru stabilirea calendarului de selectie va reveni acestuia, iar in cadrul
AM selectarea proiectelor de cooperare va fi efectuata de 2 ori pe an in principiu in primul si ultimul
semestru al anului, astfel incat ultimul proiect sa fie selectat inainte de 31 decembrie 2013.

2. Participarea GAL in cadrul RNDR

Conform art. 68 din Regulamentul CE nr.1698/2005, Romania va infiinta Reteaua Nationala de
Dezvoltare Rurala care va grupa, la nivel national, organizatiile si autoritatile implicate in procesul de
dezvoltare rurala.
Functionarea Retelei Nationale de Dezvoltare Rurala va fi finantata prin componenta Asistenta
Tehnica a Programului National de Dezvoltare Rurala, conform art. 66 (3) al Regulamentului
Consiliului (EC) nr.1698 /2005. Avand in vedere principalele orientari strategice stabilite de Romania
cu privire la dezvoltarea rurala pentru perioada 2007 2013 si consolidarea acestor orientari prin
facilitarea cunoasterii si insusirii lor de catre actorii din spatiul rural, Reteaua Nationala de Dezvoltare

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



Rurala are ca obiectiv general inrolarea energiei tuturor actorilor in procesul de dezvoltare rurala si
promovarea unui flux eficient de informatii, schimburi de idei si bune practici si cooperarea dintre
actori, grupand toate organizatiile si institutiile care sunt implicate in dezvoltarea rurala in vederea:
Crearii unei economii agricole si forestiere bazate pe exploatatii care trebuie sa se angajeze pe
calea modernizarii;
Dezvoltarii unei agriculturi care sa favorizeze biodiversitatea si conservarea mediului;
Imbunatatirii calitatii vietii si dezvoltarii economice in spatiul rural;
Imbunatatirii guvernantei locale in vederea crearii si implementarii strategiilor de dezvoltare
locala.
RNDR va functiona pe baza urmatoatelor principii:
Cooperare orizontala si verticala in cadrul Retelei si cu organizatiile si institutiile externe la
nivel national si European;
Retea;
Parteneriat voluntar;
Egalitate;
Parteneriat reprezentativ si organizat.
Planul de actiune al RNDR a fost stabilit avand in vedere actiunile obligatorii prevazute in
Regulamentul (CE) nr.1698/2005, articolul 68, paragraful 2 (b), alte actiuni aditionale obligatorii care
trebuie sa asigure realizarea obiectivelor prevazute in Planul National Strategic si respectiv, Programul
National de Dezvoltare Rurala, precum si actiuni ce vor fi realizate in functie de nevoile identificate pe
parcursul implementarii. In acest context, RNDR urmareste asigurarea imbunatatirii guvernantei
locale, imbunatatirea capacitatilor de management si planificare a persoanelor implicate in
implementarea PNDR si a capacitatii de parteneriat intre teritorii si actorii implicati in dezvoltarea
rurala, diseminarea bunelor practici si a cunostintelor.
Astfel GAL Valea Ramnicului se va inscrie in Reteaua Nationala de Dezvoltare Rurala, la
forumul national permanent on line de discutii pentru parteneriate, prin intermediul caruia toti actorii
implicati in dezvoltarea rurala din Romania isi vor putea exprima opiniile si sugestiile privind
dezvoltarea zonelor rurale in legatura cu stadiul de implementare al PNDR. De asemenea va participa

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA VALEA RAMNICULUI



la programele de instruire pentru Grupurile de Actiune Locala si va solicita informatii si asistenta
tehnica pentru realizarea actiunilor de cooperare inter-teritoriala si trans-nationala.
De asemenea, va participa la grupurile tematice de lucru pe teme diverse si la conferintele
tematice organizate de RNDR.