OSCILATOARE

Notiuni de Baza
Page 2
Oscilatoare de Microunde
Oscilatoarele reprezinta sursa de energie de frecventa inalta in toate
sistemele ce lucreaza in domeniul microundelor.
Ele pot fi considerate convertoare DC-RF sau amplificatoare cu castig
infinit.
Un oscilator de microunde tipic consta intr-un dispozitiv activ (dioda
sau tranzistor) si un circuit pasiv (rezonator) care determina frecventa
de oscilatie.
Calitatea oscilatorului este judecata in principal dupa puritatea
spectrala si stabilitatea semnalului generat.
Ansamblul dispozitiv activ rezonator este raspunzator de
performantele oscilatorului din toate punctele de vedere: dimensiuni,
eficienta, largimea benzii de acord in frecventa, liniaritate de acord,
putere, settling time, stabilitate (cu tensiunea de alimentare, cu
temperatura, cu variatia sarcinii etc.), fiabilitate si cost.
Page 3
Dispozitive active utilizate
Din punct de vedere istoric primele dispozitive active utilizate la
oscilatoarele de microunde au fost tuburile (Klistronul, Magnetronul).
Acestea, pe langa dimensiunile mari, aveau nevoie de surse de
alimentare de gabarit deosebit.
Tuburile au fost treptat inlocuite de diode speciale (Gunn, IMPATT) si
mai tarziu de tranzistoare (Bipolare, MESFET). Astfel s-au putut rezolva
problemele legate de miniaturizare, fiabilitate si cost redus necesare
echipamentelor de comunicatii din prezent.
In prezent dispozitivele active utilizate in realizarea oscilatoarelor de
microunde din echipamentele de comunicatii sunt diodele Gunn,
diodele IMPATT si tranzistoarele.
In timp ce diodele Gunn au avantajul unui zgomot redus, diodele
IMPATT au eficienta mai mare fiind de asemenea si dispozitive de
putere mai mare comparativ cu primele.
Oscilatoarele cu tranzistoare sunt in acelasi timp de zgomot redus si de
eficienta mare comparativ cu diodele.
Page 4
Dispozitive active utilizate (continuare)
Comparativ cu diodele Gunn, oscilatoarele cu tranzistoare nu au
probleme legate de curent de prag, racire si tendinta de calare pe
frecvente parazite.
Diodele Gunn si IMPATT sunt dispozitive cu rezistenta-negativa
inerenta, ceea ce inseamna ca aplicarea polarizarii in curent continuu
este suficienta pentru producerea rezistentei-negative. Proiectarea
oscilatorului este astfel simplificata, ea reducandu-se la proiectarea
circuitelor de adaptare pentru obtinerea puterii specificate in sarcina.
Pentru producerea rezistentei-negative la oscilatoarele cu tranzistoare
este necesara realizarea unei retele de reactie serie-paralel; simpla
aplicare a polarizarii de curent continuu nefiind suficienta.
Banda de frecvente in care diodele prezinta rezistenta-negativa este
determinata de structura dispozitivului activ propriu-zis (deci fixata
prin parametri tehnologici constructivi) in timp ce la tranzistoare
aceasta banda de frecvente poate fi influentata de topologia circuitelor
de reactie utilizate.
Page 5
Dispozitive active utilizate (continuare)
Singurul dezavantaj pe care-l au la ora actuala tranzistoarele fata de
diode este frecventa maxima de oscilatie.
Oscilatoarele cu tranzistoare pot fi realizate cu BJT sau cu MESFET. In
timp ce oscilatoarele cu tranzistoarele bipolare pot oferi un zgomot de
faza mai mic decat cele cu efect de camp, acestea din urma ofera o
frecventa maxima de oscilatie mai ridicata.
Limitarile pe care le au in prezent dispozitivele active sunt intr-o
continua dinamica datorita progreselor care se fac in tehnologiile de
fabricatie. Pe de alta parte si sistemele de comunicatie actuale cer pe zi
ce trece performante crescute de la echipamentele utilizate.
Tendinta de baza in realizarea oscilatoarelor de microunde este
asigurarea unei puritati spectrale si a unei stabilitati cat mai mari. In
parametri de sistem acest lucru s-ar traduce in asigurarea unui raport
(S/N) mare a sursei de semnal.
Page 6
Rezonatoare utilizate
Oscilatoarele realizate cu cristale de cuart ca element rezonant reprezinta
la ora actuala cele mai stabile surse de semnal. Frecventa lor maxima de
oscilatie este limitata insa la cateva sute de megaherti.
In domeniul microundelor surse stabile au fost realizate prin multiplicarea
de frecventa a oscilatoarelor cu cristale de cuart. Prin aceasta metoda se
mareste zgomotul de faza cu factorul de multiplicare, eficienta este mica
iar complexitatea circuitului si pretul sunt mari.
Oscilatoare stabile in domeniul microundelor au fost realizate si cu ajutorul
cavitatilor rezonante. Acestea reusesc sa ofere factori de calitate de ordinul
zecilor de mii in domeniul microundelor. Marele dezavantaj al cavitatilor
rezonante este gabaritul si dificultatea realizarii unui acord electronic precis
si fiabil.
La ora actuala, datorita dezvoltarilor deosebite in tehnologia materialelor,
se pot realiza rezonatoare dielectrice cu factori de calitate mari, cu
dimensiuni reduse (comparabile cu cele ale dispozitivelor active) si la
preturi de cost mici. Acestea constituie elementele rezonante din marea
majoritate a oscilatoarelor de microunde din echipamentele de comunicatii.
Page 7
Oscilatoare de microunde (solutii de principiu)
OSCILATOARE
FIXE
OSCILATOARE
VARIABILE
Disp.
Activ
Rezonator Disp.
Activ
Rezonator Acord
Frecvente
Joase
Diode
BJT
LC
SAW
CDR(O)
Diode
BJT
LC
SAW
CDR(O)
YIG
Mecanic
Electronic
Varactor
Frecvente
Inalte
Diode
MESFET
Linii
DR(O)
Diode
MESFET
Linii
DR(O)
YIG
Electronic
Varactor
Page 8
Rezistenta Negativa
Dispozitivul activ are rolul de a
intretine oscilatiile rezonatorului,
altfel spus compenseaza pierderile
de energie din rezonator.
Pentru simplificarea modelului s-a
considerat energia cedata sarcinii ca
pierdere de energie in rezonator.
Modelul de principiu utilizat in
analiza oscilatorului este format din
dispozitivul activ si din circuitul
pasiv exterior.
In regim stationar oscilatorul
trebuie sa satisfaca ecuatia:
Partea reala a impedantei circuitului
pasiv exterior nu poate fi decat
pozitiva. Ceea ce conduce la ideea
ca partea reala a impedantei la
bornele dispozitivului activ trebuie
sa fie negativa pentru a se respecta
ecuatia scrisa.
Dispozitiv
Activ
Circuit
Rezonant
i(t)
V
d
Z
L
Z
c
Z
d
I
DC
V
DC
I
prag
V
prag
V
op
( ) ( ) 0 , , , , , , = + geometrie f Z T P I V f Z
c sat DC DC d
K
Page 9
Rezistenta Negativa (continuare)
Conceptul de rezistenta negativa este o modalitate eleganta de a
modela un fenomen fizic real acela de generare a unei energii.
Din punct de vedere matematic utilizarea acestui concept este
consistenta cu teoria circuitelor si usureaza foarte mult formalismul
scrierii ecuatiilor de functionare ale oscilatoarelor.
Pentru unele dispozitive prezenta fenomenului descris prin rezistenta
negativa poate fi pus in evidenta chiar pe caracteristicile statice (de
curent continuu). Astfel pentru diodele Gunn pe caracteristicile statice
I-V apare o zona in care la o variatie pozitiva a tensiunii la borne
corespunde o variatie negativa a curentului prin dispozitiv. Polarizand
dioda in aceasta zona ea va functiona ca generator de semnal atunci
cand conditia de oscilatie este indeplinita.
Dispozitivele active care prezinta rezistenta negativa prezinta in plus si
o anumita reactanta. Acestea sunt functii de punctul static de
functionare, de frecventa, de nivelul puterii de saturatie a dispozitivului,
etc.
Page 10
Ecuatiile oscilatorului
Circuitul exterior plasat la bornele
dispozitivului activ, poate avea
frecvente de rezonanta multiple, ceea
ce inseamna ca sunt posibile oscilatii la
mai multe frecvente.
Scopul analizei este de a pune in
evidenta conditiile de oscilatie pe
frecventa fundamentala utilizand
impedantele retelei pasive exterioare si
a dispozitivului activ echivalate in planul
de referinta stabilit la bornele de acces
ale acestuia din urma.
In schema echivalenta obtinuta se
introduce si o sursa e(t) care modeleaza
initializarea oscilatiilor deoarece, dupa
cum se stie, demararea oscilatiilor intr-
un oscilator liber este indusa de
zgomot sau de regimul tranzitoriu
produs de polarizarea dispozitivelor
active din circuit.
Vom scrie ecuatiile circuitului
echivalent simplificat:
In vederea simplificarii relatiilor
s-au facut anumite presupuneri
cu privire la dependenta
anumitor marimi de frecventa,
de timp si/sau de amplitudinea
semnalului generat.
Z
d
Z
c
i(t)
V
d
e(t)
( ) ( )
( ) [ ]
( ) ( ) [ ]

+ =
=
+
c d
t t j
Z Z t I t E
e t A t I

( ) ( ) ( ) ( ) t t A A A Z Z Z Z
d d c c
= = = = , , ,
Page 11
Ecuatiile oscilatorului (continuare)
S-a considerat ca impedanta
rezonatorului nu depinde de
amplitudinea semnalului generat.
O aproximare de ordinul intai a
dependentei de frecventa se obtine
utilizand teoria perturbatiei:
Impedanta rezonatorului va fi
dezvoltata in serie Taylor si se
neglijeaza termenii superiori:
S-a considerat de asemenea ca
impedanta dispozitivului activ
nu depinde decat de
amplitudinea semnalului
generat.
( ) ( ) { } ( ) ( ) [ ]
( ) ( ) { } ( )

= +
+ = =
t e Z t I e A t v
t t t A t I e t i
c d
,
cos
( ) ( ) { } ( ) ( ) [ ] ( ) ( ) [ ] t t t A X t t t A R Z t I e A t v
d d d d
+ + = = sin cos ,
( ) ( ) ( ) ( ) ( ) + + = t A X t A R t v
d d d
sin cos
<< + = , &
( )
( ) ( ) t I j t I
dt
dA
A
j
dt
d
j
dt
t dI
=

+ = &
1
( )
( ) ( ) t I j
dt
t I d
m
m
m
&
dt
dA
A
j
dt
d 1

+ = + = &
( ) ( )
( )
( ) ( ) ( ) ( )

+ + = +
dt
dA
A
j
dt
d
jX R jX R
d
dZ
Z Z
c c c c
c
c c
1

&
Page 12
Ecuatiile oscilatorului (continuare)
Tensiunea perturbata de la bornele
rezonatorului poate fi scrisa:
Inlocuind relatia gasita in ecuatiile
circuitului se poate scrie:
Ecuatia gasita se multiplica cu cos(*)
si se integreaza pe o perioada a
semnalului apoi se multiplica cu
sin(*) si de asemenea se integreaza
pe o perioada a semnalului si se
obtine sistemul de ecuatii:
Marimile marcate cu prim sunt
derivate in raport cu omega.
{ } ( ) ( ) ( ) ( )
( ) ( ) ( ) ( ) +

+
+

+ =
t A
dt
dA
A
R
dt
d
X X
t A
dt
dA
A
X
dt
d
R R I Z e
c c c
c c c c


sin
1
cos
1
( ) ( ) ( ) ( ) ( )
( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) t e t A
dt
dA
A
R
dt
d
X A X X
t A
dt
dA
A
X
dt
d
R A R R
c c d c
c c d c
= +

+ +
+

+ +


sin
1
cos
1
( ) ( ) ( ) ( ) ( )
( ) ( ) ( ) ( ) ( )

+ +
t e
A dt
dA
A
R
dt
d
X A X X
t e
A dt
dA
A
X
dt
d
R A R R
s c c d c
c c c d c
1 1
1 1


( ) ( ) ( )
( ) ( ) ( )

+ =
+ =

t
T t
s
t
T t
c
dt t t e
T
t e
dt t t e
T
t e
0
0
sin
2
cos
2
0
0

Page 13
Ecuatiile oscilatorului (continuare)
Ecuatiile anterioare se prelucreaza in vederea obtinerii urmatorului sistem:
Acestea sunt ecuatiile generale care determina amplitudinea si faza curentului
generat de oscilator pe frecventa fundamentala. In cazul unui oscilator liber aflat in
regim stationar conditia de oscilatie se gaseste particularizand in ecuatiile anterioare
conditiile:
Atunci se obtine:
( ) ( ) [ ] ( ) ( ) ( ) [ ] ( ) ( )
( ) ( ) ( ) ( )
( ) ( ) [ ] ( ) ( ) ( ) [ ] ( ) ( )
( ) ( ) ( ) ( )

=
=

+ +

=
=

+
t e X t e R
A
dt
d
Z X A X X R A R R
t e R t e X
A
dt
dA
A
Z R A X X X A R R
s c c c
c c d c c d c
s c c c
c c d c c d c




1
1
1
2
2
( ) 0 , 0 , 0 =

= =
dt
d
dt
dA
t e
( ) ( ) ( ) ( ) [ ]
0 0
, 0 A A X X j A R R
d c d c
= + + +
Page 14
Stabilitatea Oscilatiilor
Oscilatiile sunt posibile daca sunt indeplinite conditiile descrise
matematic de setul de ecuatii anterior determinat.
Cu toate acestea, daca oscilatorul sufera o mica modificare a conditiilor
electrice de lucru (de exemplu o schimbare a punctului static de
functionare datorata modificarii tensiunii sau curentului de alimentare),
este posibil ca oscilatiile sa inceteze sau sa creasca in amplitudine
pana dispozitivul activ se distruge.
Un oscilator se considera STABIL atunci cand in urma unei mici
perturbatii a conditiilor electrice de functionare el revine in punctul de
regim permanent.
Se pot obtine conditiile de functionare stabila prin teoria perturbatiei.
Se considera o mica variatie a amplitudinii curentului fata de cea din
regimul permanent.
Oscilatii stabile pot fi generate daca si numai daca:
0
, 0 A A
dt
A
<< <

Page 15
Stabilitatea Oscilatiilor (continuare)
Considerand ca ne aflam in regim permanent e(t)=0 si obtinem:
Relatia s-a obtinut prin inlocuirea in prima ecuatie a sistemului de
conditii de oscilatie a partii reale si imaginare cu:
Stabilitatea rezulta daca variatia amplitudinii este o functie monoton
descrescatoare in timp astfel incat:
Astfel, daca S>0, perturbatia amplitudinii tinde catre zero si oscilatorul
revine in punctul de regim permanent stabil.
( ) ( ) ( )
( )
0
1
0
2
0 0 0
=

dt
A d
A
Z R
A
X
A X
A
R
A
c c
d
c
d


( ) ( ) ( ) ( )
A
X
A
A
A
A X X
A
R
A
A
A
A R R
d
d c
d
d c

= +

= +
0
0
0 0
0
0
,

( ) ( ) 0
0 0
>

=
c
d
c
d
R
A
X
X
A
R
S
Page 16
Stabilitatea Oscilatiilor (continuare)
Conditia de stabilitate demonstreaza ca
stabilitatea unui oscilator depinde
deopotriva de caracteristicile electrice ale
dispozitivului activ cat si ale circuitului
exterior pasiv - rezonatorul.
Conditia de stabilitate dedusa aici este
aproximativa deoarece s-a considerat ca
impedanta dispozitivului activ este
dependenta numai de amplitudinea
fundamentalei curentului de RF.
Daca se va tine cont de mai multi
parametri se vor obtine relatii mult mai
complicate care nu pot fi evaluate decat
cu ajutorul tehnicii de calcul
( )
( )
( )

=
A
R
A
X
R
X
A
R
R S
d
d
c
c d
c
0
0
0

( )
( )
A
R
A
X
R
X
d
d
d
c
c
c

tan , tan
0
0
( ) [ ]
d c
d
c
A
R
R S tan tan
0

=
Page 17
Zgomotul oscilatorului
La orice oscilator real semnalul generat este insotit de zgomot; definit
ca variatie aleatoare a amplitudinii si fazei semnalului. Analiza
matematica a fenomenului a fost facuta considerand in schema
echivalenta simplificata a oscilatorului tensiunea e(t) drept o tensiune
de zgomot.
S-a obtinut expresia matematica a densitatii spectrale de putere a
zgomotului de amplitudine (AM noise) :
Expresia matematica a densitatii spectrale de putere a zgomotului de
faza (Phase Noise) este:
( )
( )
( )
2 2
0
4
0
2
2
2
0
2
2
S A Z
e Z
f A
c
c
+

( )
( )
( )
2 2
0
4
0
2
2 2
2
0
2
0
2
2
0
2
2
2
2
S A Z
A
X
A
R
A Z
A
e
f
c
d d
c
+

Page 18
Zgomotul oscilatorului (continuare)
Pe baza expresiilor gasite este dificil de tras concluzii consistente in ceea ce
priveste caracteristicile de zgomot ale oscilatorului. Un aspect insa poate fi
evidentiat: Atunci cand S=0 , la marginea regiunii de stabilitate, functiile de
densitate spectrala a zgomotului isi ating valoarea maxima si deci
oscilatorul devine zgomotos. O stabilitate slaba induce deci si o
caracteristica de zgomot deficitara.
In general zgomotul de amplitudine este asociat cu variatiile curentului de
polarizare a dispozitivului activ. O buna stabilizare a polarizarii dispozitivului
activ asigura un zgomot de amplitudine scazut.
Pentru reducerea zgomotului in amplitudine a unui oscilator exista si solutii
indirecte comode si des utilizate in proiectare: utilizarea unui amplificator
de tip limitator la iesirea oscilatorului astfel incat amplitudinea semnalului
va fi pastrata constanta si efectul zgomotului de amplitudine va deveni
neglijabil.
Zgomotul de faza reprezinta pentru oscilator un criteriu de calitate deosebit.
Pentru analiza mai comoda a zgomotului de faza si a parametrilor care-l
influenteaza se va adopta un alt model de descriere al oscilatorului.
Page 19
Zgomotul de faza Modelul lui LEESON
Modelul pleaca de la conceptul ca
oscilatorul poate fi definit si ca un
amplificator cu reactie (pozitiva).
Reteaua de reactie utilizata contine
obligatoriu si rezonatorul.
Amplificatorul reprezentat prin
elementul activ va avea propria
contributie de zgomot la zgomotul
oscilatorului.
In bucla deschisa, amplificatorul real
poate fi modelat printr-un amplificator
ideal si un modulator de faza.
Semnalul modulator este insusi
zgomotul amplificatorului real
echivalat la intrare.
REZONATOR
Amplificator
cu Zgomot
Amplificator
fara Zgomot
P
avs
Zgomot
Modulator
de faza
S

(f
m
)
f
c
f
m
FkTB
P
avs
f
1
Page 20
Modelul lui LEESON (continuare)
Functia de densitate spectrala a
zgomotului (semnalul modulator) este:
Functia de densitate spectrala a
semnalului modulator contine cele doua
componente tipice: zgomot termic si
flicker noise.
Zgomotul de faza al semnalului ce
ajunge la intrarea amplificatorului prin
bucla de reactie este afectat de functia
de transfer generica a rezonatorului
(parametri fiind frecventa de rezonanta
si factorul de calitate in sarcina):
Modelul in bucla inchisa a oscilatorului
contine cele trei elemente: amplificatorul
ideal, modulatorul de faza si rezonatorul.
( )

+ =
m
c
avs
m
f
f
P
FkTB
f S 1

( )
0
2 1
1

m
L
m
Q j
L
+
=
REZONATOR
Amplificator
fara Zgomot
Modulator
de faza
Page 21
Modelul lui LEESON (continuare)
In bucla inchisa sistemul va functiona
dupa modelul operational:
Raspunsul circuitului in bucla inchisa
se calculeaza ca pentru orice sistem cu
reactie si functia de transfer a
zgomotului de faza va fi:
Ca urmare densitatea spectrala de
putere a zgomotului de faza la iesirea
oscilatorului poate fi scrisa:
Se fac inlocuirile si se scrie relatia
pentru o banda laterala (cu originea
axei de coordonate translatata pe
frecventa de oscilatie):

IN

OUT
L(
m
)
( )
IN
m L
m OUT
Q j
f

+ =
2
1
0
( ) ( )
m
L m
m
f S
Q
f
f
f S
IN OUT

+ =
2
0
2
2
1
1
( )

+ =
m
c
avs L m
m
f
f
P
FkT
Q
f
f
f L 1
2
1
1
2
1
2
0
2
Page 22
Modelul lui LEESON (continuare)
Functia obtinuta poate fi scrisa sub o forma convenabila pentru a putea fi
analizata:
f
m
f
c
S

(f
m
)
f
1
Nivel zgomot termic
f
1
La purtatoare
f
0
( )
Hz
dBc
in
f
f
Q
f
f Q
f
f
f
P
FkT
f L
m
c
L m L m
c
avs
m

+ +

= 1
2
1
2 2
2
0
2
2
0
3
Page 23
Modelul lui LEESON (continuare)
Expresia densitatii spectrale de
putere are 4 termeni ce pun in
evidenta cauzele majore ale
zgomotului oscilatorului:
flicker FM noise;
thermal FM noise;
flicker Phase noise;
thermal Phase noise;
Pe caracteristica asimptotica
se pun in evidenta cele 4
cauze prin pantele diferite ale
graficului in zonele
corespunzatoare.
Rezulta in mod evident faptul
ca un factor de calitate mare
reduce zgomotul oscilatorului.
Caracteristica asimptotica poate
lua doua forme diferite functie de
factorul de calitate in sarcina a
rezonatorului:
Factor de calitate mare:
Factor de calitate mic:
L(f
m
)
f
m
f
c
f
0
2Q
Mare
f
0
2Q
mic
f
m
0
f
m
-1
f
m
-3
f
m
-3
f
m
-2
c
L
f
Q
f
<
2
0
L
c
Q
f
f
2
0
<
Page 24
Modelul lui LEESON (continuare)
Pentru consideratii mai consistente vom prelucra expresia gasita punand in evidenta
parametri fizici ce pot fi mai usor apreciati: factorul de calitate in gol, putere reactiva
din rezonator,puterea disponibila de semnal, putere consumata in rezonator, putere
consumata in sarcina etc.
In baza expresiei densitatii spectrale de putere a zgomotului oscilatorului scrise in
acest fel se pot desprinde conceptele de baza ce trebuie aplicate pentru minimizarea
zgomotului oscilatorului:
Marirea factorului de calitate in gol a rezonatorului;
Marirea puterii reactive inmagazinata in rezonator (prin marirea tensiunii RF pe
rezonator);
Eliminarea saturarii elementului activ (de fapt cresterea pragului de saturatie);
disipata totala Putere
ta Inmagazina Putere
P P P
W
P
W
Q
rez sig IN
rez
disipata
rez
L
=
+ +
= =
0 0

gol
e
rez rez
Q
W
P CV W
0
2
,
2
1
= =
( )
avs m
c
rez
sig
gol rez
IN
m
m
P
FKT
W
P
Q W
P
f L

+ + + =

1
1
4
1
2
1
2
0 0
2
2
0
Page 25
Modelul lui LEESON (continuare)
Folosirea unui element activ cu factor de zgomot propriu cat mai mic;
Folosirea unui dispozitiv activ cu corner frequency cat mai joasa;
Minimizarea perturbarii fazei prin utilizarea dispozitivelor cu
impedante mari de intrare si iesire;
Obtinerea semnalului de iesire direct de la rezonator (de fapt cu priza
pe rezonator) pentru ca rezonatorul sa limiteze banda de lucru;
Realizarea unui cuplaj slab cu sarcina pentru ca puterea pierduta in
sarcina sa fie mica;
Realizarea unui cuplaj slab cu dispozitivul activ pentru ca puterea
pierduta catre intrarea dispozitivului activ sa fie cat mai mica;