Universitatea Dimitrie Cantemir

Facultatea de Psihologie i tiine ale Educaiei

Anul II
- Disciplina Psihologie Clinica -
Tulburarea Obsesiv Copulsiva
INTRODUCERE
O de!iniie sipl" a personalit"ii este di!icil de stabilit# deoarece at$t in liba%ul coun cat si in cadrul
tiini!ic al psihologiei sunt iplicate ai ulte sensuri ale acestui teren& Istoricul terenului de
personalitate desena la introducerea cuv$ntului 'n liba engle("# 'n secolul al )I*# calitatea de a !i o
persoan"# di!erit" de obiectele ne'nsu!leite sau aniale& Personalitatea era ast!el ceva ce orice o
deinea# includea atribuite generale ca i contiina i gandirea raionala# care erau considerate a o!erii
oaenilor un loc special 'n creaie&
In genere personalitatea este re(ultatul unui 'ndelung proces de selecie natural"# 'n ba(a c"ruia devin
stabile i doinante acele tr"s"turi individuale care contribuie 'n cel ai 'nalt grad la supravieuirea
speciei uane# deci i la adaptabilitatea# e!iciena i creativitatea individual" 'n rolurile vieii& Faptul ca
unele dintre aceste tr"s"turi# ai ult sau ai puin de(voltate devin aladive i peturbatoare ale
integrit"ii structurale ale persoanei i ale integrabilit"ii sale counitare# pledea(" pentru apartenena lor
la natura uana# precu i pentru cople+itatea i unicitatea acesteia&
Istoria tulburarii anancaste de personalitate nu poate !i disociata de aceea a nevro(ei obsesive& Aceasta
diada# la randul ei# a !ost reali(ata cu un secol in ura de catre Pierre ,anet -./0/1 din cele doua notiuni
care au !acut epoca in psihopatologia clinica si anue2 -3nevro(a3# teren creat de 4illia Cullen
-.5561# prin care autorul -Pro!esor la 7niversitatea din Edibourgh1 desena ansablul bolilor psihice si
3obsesie3 -lat& obbsessio8asediu1 notiune lansata de ,& Falret -./ /91 si preluata rapid de nuerosi
psihiatri care ii acordau acceptia de 3psiho(a constienta3& :a %uatatea secolului trecut# in psihiatria
gerana a aparut terenul de 3copulsie3 -;<ang1 care avea sensul de constrangere tradus in literatura
engle(a prin 3copulsion3# care de!ineste actualente teaa de a nu coite un act ipulsiv& Tot in
psihiatria gerana# in acelasi spectru seantic# a aparut prin =& >chneider -.0651 notiunea de 3anancast3
-gr& anan?astos8 !ortat1# care a devenit sinoni cu sintaga 3obsesivo-copulsiv3& :a randul ei#
psihanali(a# prin >& Freud -.0@/1# lansea(a terenul de 3caracter anal3 care isi disputa -alaturi de
3obsesivo-copulsiv3si anancast1 acelasi continut seantic Con!or observatiei lui >& Freud# cei
desenati prin 3caracter anal3 sunt caracteri(ati prin ordine# incapatanare si (garcenie# la care se adauga
deseori2 si preocupare e+agerata pentru curatenia corporala si constiincio(itate scrupuloasa pentru situatii
sau indatoriri inore& Psihanali(a considera ca aceasta tulburare isi a!la originea in stadiul anal al
de(voltarii psihose+uale# supo(itie teoreti(ata de =& Abraha& El adauga noi trasaturi la tabloul clinic al
acestei conditi&
PERSONALITATE SI TULBURARI DE PERSONALITATE
In tip accepiunea terenului de personalitate se odi!ic"# de la un atribut general la o calitate ce
di!erenia(" indivi(ii uani# la cea ceva le o!er" individualitate& Terenul de personalitate# desena
aadar la 'ncepturi iplic" de aseenea ultiple de!iniii& Allport invoca 'n cartea sa A>tructura si
de(voltarea personalit"iiB# peste C@ de 'n generalitatea unui tip de erou# vesel sau trist& Abilitaile
cognitive# inteligena# caracterul nu intra 'n acepiunea terenului de personalitate# la !el cu nici
gandurile# coportaentul# otivaia# eoiile sunt tot tras"turi psihologice intelectuale& Personalitatea
iplic" 'ns" o alt" diensiune# aceea a stabilit"ii# a persistenei 'n tip# a durabilit"ii acesteia&
Personalitatea uan" repre(int" siultan un concept si o structur" ulti-diensional" care integrea("
coponente condiionate biologic# social si spiritual& At$t in varianta sa noral" cat si 'n cele patologice
personalitatea repre(int" coponenta obligatorie a terenului pe care se instalea(" diversele tulbur"ri
psihopatologice& Evoluia acestora este de aseenea !avori(at"# agravat" sau nuanata de doinantele
structurale ale personalit"ii& Dupa D& Ionescu# ilustrate printr-un coportaent ce devia(" clar i
invalidant de la e+pectaiile !ata de persoana respectiv" si de la norele grupului social& Enscrise 'n
nosogra!iile psihiatrice oderne# tulburarile de personalitate cu greu pot !i considerate ca boli psihice
propriu-(ise& Tulbur"rile de personalitate sau psihopatiile# nu se con!orea(a odelului edical al bolii
i nu raspund accepiei coune de boala# 'n sensul ca nu e+ist" un debut care sa poat" !i deliitat 'n tip#
o perioad" de a+ia ani!estare clinica# o reisiune sau vindecare& Ignor$nd aceste precepte clasice ale
bolii psihice sau soatice# tulbur"rile de personalitate sunt 'ncrustate 'n te+tura !iinei uane# respectiv a
personalit"ii insului&
Fe!iind considerate boli# tulbur"rile personalit"ii au !ost denuite 3de(volt"ri3# !apt care le apropia de
structura psihic" a persoanei 'n cau("& En !elul acesta se !ace un pas spre ceea ce pute denui structurari
ale personalit"ii& Aceste structurari# di(aronice ale personalit"ii insului pre(int" anuite caracteristici
'n sensul ca2 sunt schiate i pot !i observate 'nca din copilarie# se cristali(ea(" la adolescenta -odata cu
structurarea personalit"ii1# il insotesc insul de-a lungul intregii sale e+istene& Tocai aceasta structurare
si relativ constant" evoluie a tulburarilor de personalitate le enine al"turi de bolile psihice propriu-(ise#
situ$ndu-le 'nsa 'n suprastructura nosogra!iei psihiatrice& Diagnosticul de tulburare de personalitate poate
!i pus doar dupa v$rsta de ./ ani# aceleai problee nuindu-se 'nainte tulburari de coportaent&
Tulburarile de personalitate# cu greu pot !i 'ncadrate ca boala deoarece ele nu se con!orea(a odelului
edical al bolii# ocupand o (ona GgriB 'ntre noral si patologic# iar unii autori considera aceste tulburari
ca repre(entate iniaturale ale unor boli psihice& Terenul echivalent al acestora este de GpsihopatieB#
vorbi asadar de tulburari de personalitate sau psihopatii si nu de psiho(eH
DIAGNOSTICUL TULBURARII OBSESIV COMPULSIVE
Pana in .0/I tulburarea obsesiv copulsiva -TOC1# pe atunci nevro(a obsesiva# era considerata o boala
rara si prevalenta ei in populatie era estiata in %urul valorii de @#@CJ& Dupa acel an# studiile
populationale din >7A releva o prevalenta de .&0-6&CJ in populatia generala& Aceeasi valoare a
prevalentei a !ost gasita si intr-un studiu cross-national pe patru continente -4eissan si colab# .00I1&
Daca in pria %uatate a secolului )) boala era considerata ca netratabila# a doua parte a secolului a
relevat e+istanta unor trataente e!icace# atat edicaentoase cat si needicaentoase& Problea care
apare a !i !oarte interesanta este ca indivi(ii cu tulburari obsesionale cauta !oarte tar(iu a%utorul edical&
Ast!el# desi debutul tulburarii este in general la varsta tanara# cautarea a%utorului edical se !ace dupa
ulti ani de la debut# in edie dupa apro+iativ .@ ani# ca apoi sa ai !ie un rastip de 9 ani intre
pre(entarea la edic si diagnosticul corect -Kollander si colab& .0091& Cu toate acestea# din totalul
obsesivilor nuai LIJ din bolnavii se adresea(a la edic si doar unul din cinci a cautat a%utor la un
edic specialist -:eon si colab& .00C1& Intr-un studiu populational care a cuprins un nuar de 6I@@
bolnavi cu TOC# carora li s-a triis un chestionar privind evolutia si di(abilitatea bolii lor# s-a relevat ca
doar 6/J au cautat a%utor 6 cali!icat& Din acestia /9J au priit psihoterapie# /.J terapie
edicaentoasa cu inhibitori de recaptare a serotoninei# L/J consiliere# 60J tehnici de rela+are# 66J
trataent edicaentos cu alti agenti precu antidepresive triciclice# ben(odia(epine sau neuroleptice#
.LJ psihanali(a si ..J hipno(a -Kollander# .00C1&
Tulburarea obsesiv copulsiva se insoteste !oarte !recvent de o serie de alte tulburari cu care iparte
acelasi raspuns la terapie# varsta de debut# curs clinic si istorie !ailialaM ipreuna ele alcatuind spectrul
bolii obsesiv copulsive& Daca se ia in considerare tulburarile din spectrul obsesional# prevalenta lor in
populatia generala a%ungela .@J & Aceste tulburari din spectrul TOC ar !i2 tulburarea disor!ica#
depersonali(area# tulburarile alientare# hipocondria# sindroul :a Touratte# coreea >Ndenha#
torticolisul# trichotilloania# ?leptoania# si alte tulburari de ipuls& Depresia este tulburarea cu care
tulburarea obsesionala se asocia(a cel ai !recvent# in ai ult de 9@J din ca(uri# apoi urea(a
tulburarile an+ioase de di!erite tipuri# tulburarile alientare# alcoolisul# schi(o!renia si tulburarile
bipolare ->ason si colab& .0051&
In situatia de asta(i# cand se considera ca gandurile obsesive sunt o e+perienta universala# separarea
obsesiilor norale de cele patologice este un alt tip de problea pe care clinicianul trebuie sa o re(olve
pentru !ace un diagnostic de calitate& Atat obsesiileGnoraleB cat si cele patologice ipartasesc
a%oritatea criteriilor din de!initia obsesiilor2 Gganduri invasive# para(itare# repetitive# iagini sau
ipulsuri care sunt inacceptabile siOsau nedorite in !ata carora individul cauta sa re(iste&&&B -Pachan si
Kodgson# .0/@1& In studiul de re!erintan si Da >ilva -.05/1# pe ba(a unui anchete !acute pe 9
pro!esionisti# se arata ca acestia sunt capabili sa decele(e obsesiile in general dar nu tot atat de bine pot
deosebi obsesiile patologice de cele ale indivi(ilor norali& 7lterior s-a considerat ca problea este
datorita !aptului ca atat obsesile norale cat si cele patologice ipartasesc acelasi continut si doar
intensitatea# !recventa si inter!erenta cu !unctionarea individului le poate di!erentia de unde si scorul ai
are a acestora din ura la instruentele de asura& In studii ai noi# care au !olosit un esantion ai
are de specialisti# Passin si Quris -6@@51 arata ca acestia pot deosebi cu destul de are con!identa
obsesile norale de cele patologice dar nu au putut identi!ica e+act cu -H12 Gdi!erentele dintre obsesiile
noral si cele patologice au ceva l desi a%oritatea indivi(ilor vor descrie gandurile# iaginile sau
ipulsurile lor ca !iind iorale# de(gustatoare# periculoase# aenintatoare# alarante# inacceptabile si
patologice si principalele tee ale acestora sunt agresiunea# se+ul si blas!eia# e+ista o di!erenta
calitativa intre obsesiile norale si cele patologice in !elul cu acestea sunt repriate si interpretate& >e
pare ca adevarul este in ceea ce Pachan -.0051 spunea ca nuai in ca(ul obsesiilor patologice individul
!ace interpretari eronate si bi(are asupra gandurilor invasive carora la da o seni!icatie aenintatoare#
uneori catastro!ica care !ace ca un lucru coun sa se trans!ore intr-un pericol deosebit& Obsesiile vor
trai atata tip cat individul va da gandurilor lui o interpretare eronata# e+agerata si aenintatoare& O alta
caracteristica care deosebeste obsesivii Gnoratologici este ceeace se nueste G!u(iunea gand-actiuneB2
credinta ca gandul poate lui in practica& Acest proces de !u(iune se ba(ea(a pe distorsiunile cognitive pe
care obsesivul le are# printre care si sentientul e+agerat al responsabilitatii descris de >al?ovs?is -.0/C1#
sau alt!el spus# a avea ganduri iorale este egal cu a !i ioral& In general se poate spune ca cu cat
gandurile nedorite si intrusive se distantea(a de valorole orale acceptate de subiect# precu ganduri
blas!eice sau cu caracter se+ual aberant# cu atat ai repede duc la para(itarea asiva a individului cu
tulburari secundare de !unctionare& Intelesul si valoarea pe care o da !iecare individ teelor gandurilor
sale obsesionale !ac ca ele sa treaca pragul de la noral la patologic -Corcoran si 4oodN# 6@@/1&
TRASATURILE PSIHOLOGICE SI PSIHOPATOLOGICE
Inalta valori(are a regleentarilor# regulilor si ordinelor# ast!el incat# in ediul !ailial sau pro!esional#
disciplina este un principiu de e+istenta# iar situl datoriei un de(iderat iediat& Per!oreri ai
analitisului# ai detaliilor care le ocupa cea ai are parte a e+istentei si# din acest otiv# pierd din
vedere esentialul sau nu-si pot !inali(a planurile# proiectele& Despre ei se poate a!ira ca 3nu vad padurea
din cau(a copacilor3& sacri!ica in od constient toate oentele si aspectele agreabile ale e+istentei2
odihna# rela+are# concedii# sarbatoare# vi(ite# calatorii# prietenii& Pentru ei# viata# lipsita de rela+are ori
sarbatoare# este o continua obili(are# iar binecunoscuta devi(a 3traieste ca si cu ai uri aine3 le
raane necunoscuta sau in od inconstient ignorata# !iind suprainvestita copletarea antinoica a
acesteia2 3unceste ca si cu ai trai o vesnicie3&
Constiincio(itate# scrupulo(itate# in!le+ibilitate# atribute care pentru &personalitatea obsesiva nu sunt doar
nore de conduita# ci principii de e+istenta& Ei sunt oaenii cu un inalt sit oral#%ustitiar si a+iologic
general& Intoleranta !ata de indi!erenta# coprois si coruptie& Prootori ai inaltelor principii %ustitiare si
orale# cu o structura psihica in!le+ibil# oaeni ai adevarului si dreptatii& Qilitanti ai standardelor inalte#
autoipuse& Deci obsesivi# ei isi propun de alta parte# analitisul e+cesiv si per!ectionisul ii retine#
intar(iind sau ipiedicand reali(area lor& E+igenta !ata de ceila.ti si tendinta de a le ipune propriile
standarde# rigori sau stil de viata# iar din aceasta cau(a ei pot avea di!icultati relationale# intcat ceilalti
nu pot sau nu vor sa se con!ore(eacestor 3aniaci3 ai ordinii si corectitudinii&
Feincredere in repre(entare& Identi!icat cu datoria si cu unca# obsesiv-copulsivul crede ca nuai el
poate indeplini activitatea respectiva si de aceea suporta greu sau nu accepta ca altcineva sa-i tina loculM
oricare altul# din nepricepere sa# a odului de e+istenta& Cel cu tulburare obsesiv-copulsiva are oroare
de schibare# intrucat aceasta presupune un e!ort de adaptare de care el nu se site in stare& Adepti ai
stabilitatii si conservatori prin de!initie& Orice incercare de odi!icare# trans!orare sau schibare este
traita ca o agresionare si de aceea el lupta cu inversunare ca 3totul sa raana cu este3& Din perspectiva
obsesionala# rutina este asiilata cu aronia# iar schibarea cu anoia# in tip ce lupta pentru
stabilitate siboli(ea(a datoria&
5&6& Trasaturi asociate sau !acultative
Inalta valori(are a conduitelor rationale# devalori(area si de(avuarea conduitelor calau(ite de a!ect sau
sentiente& Obsesivo-copulsivii aspira spre o clara deliitare# iar in e!ortul deliitarilor distincte#
instruentele inestiabile sunt inteligenta si logica& Per!ectionisul conduitei isi gaseste subliarea in
corectitudinea silogisului# care nu poate iplica a!ecte sau sentiente# chiar daca acestea sunt gasite
uneori sublie& Counicare concreta# necesara# reala& Counicarea persoanelor cu tulburare obsesivo-
copulsiva# indeosebit parcionioasa# se re!erlucruri concrete# la actiuni care trebuiesc indepliniteM este o
counicare actionala si descriptiv-narativa& Fu nuai rigiditatea si in!le+ibilitatea ii ipune acest stil
counicational# ci si obsesionalitatea si prudenta# intrucat el considera ca unde-i Norba ulta# greseala nu
lipseste& Incapacitat& De !apt# !ata de persoanele apropiate si dragi# tandretea obsesivului se e+pria prin
gri%a& Peducerea diapa(onului dispo(itional# prin care nuantarea ca si aploarea a!ectelor este liitataM in
consecinta# pacientii cu tulburare obsesiv-copulsiva pre(inta o slaba capacitate de re(onanta a!ectiva#
!iindu-le straina si iproprie o ani!estare a!ectiva si# cu atat ai putin# deonstrativa& Dipotriva# ei
pun in surdina atat e+priarea a!ectelor po(itive cat si a celor negative&
Pelatii interpersonale reduse# uneori liitate la problee strict necesare sau utilitare& 7n o cu rigiditate#
slaba epatie si in!le+ibilitate# nu poate avea relatii sociale si epatice de(voltate& Pe de alta parte# din
cau(a activitatii intense# pedant des!asurate# relatii.e sunt deseori sacri!icate# !iind pastrate nuai cele
strict pro!esionale& Indeci(ie# nu sunt intaplator alatu# ci inanunchiate dupa legi nescrise ce con!era
consistenta sisteului respectiv de personalitate& In consecinta# trasaturile se intercorelea(a si se
conditionea(a reciprocM ai ult# se cheaa intre ele spre a construi unitatea sisteului psihologic al
persoanei& Din aceasta perspectiva# trasaturile ai sus-entionate ale personalitatii obsesiv-copulsive
ipun si o alta trasatura constant intalnita in practica# dar nerelie!ata in studii2 pdenta& Adept al pasilor
arunti# obsesiv-copulsivul este un o cu ochii in patru& Pentru el# eroarea# ca si dusanul# nu vin din
!ata ci se insinuea(a lateral# actionea(a prin invaluire si de aceea el# intr-o continua consolidare# este
incapabil de
inaintare# !apt ilustrat prin indeci(ie si incapacitate de deliberare&
5&L& Trasaturi di!erentiale
5&L&.& Trasaturi di!erential-culturale& Trasaturile obsesionale pot constitui caracteristici socio-culturale&
Ast!el# sunt grupuri sociale sau largi ansabluri nationale ori etnice# a caror caracteristica -chiar
de!initorie1 este 3setea de viata3# -copulsive de personalitate# nu trebuiesc incluse trasaturi care e+pria
u(ante# obisnuinte# obiceiuri# traditii# patternuri sau stiluri coportaentale# care sunt caracteristici ale
grupurilor culturale& Cu toate acestea# in culturile caracteri(ate prin unca# ordine si punctualitate se
constata o prevalenta ai inalta a trasaturilor de obsesionalitate# dar nu e+ista studii care sa ateste si o
crestere a prevalentei tulburarii anancaste de personalitate printre ebrii acestor culturi&
5&L&6& Trasaturi di!erentia#le de se+& Observati&il&e si studiile e!ectuate asupra persoanelor cu tulburare
obsesiv-copulsiva au evidentiat prevalenta dubla a acestei conditii la Qrbati !ata de !eei&
Fara indoiala ca trasaturile personalitatii obsesiv-copulsive sunt l..,i aseanatoare# l..aiapropiate Ri#in
are l..a>7ra#integrate in trasaturi? psihologice generale ale personalitatii asculine Ri# tocai de
aceea#
in eventualitatea aparitiei tulburarii# procentul acestor ani!estari este ai are la barbati&
/& Evolutie
Deci bine structurata# evolutia tulburarii obsesiv-copulsive de variabilaM ast!el# pe acest !undal# in
oente ne!avorabile# oca(ionate de situatii stresante sau !rustrante# pot apare obsesii proala& Alteori#
ai ales dind tulburarea a debutat in adolescenta# odata cu intrarea in viata adulta# trasaturilc
psihopatologice se atenuea(a# iar pacientii devin relativ tandri# relationabili# nuantati si aleabili&
Totodata# nu trebuie ois !aptul ca avansarea in varsta aduce o ingrosare# o accentuare a trasaturilor si
ani!estarilor obsesiv-copulsive&
0& Cop.icatii
7na dintre cele ai redutabile coplicatii este aparitia schi(o!reniei& Desi studiile din doeniu nu au
evidentiat un debut obsesivo-copulsiv al schi(o!reniei# acesta constituie o realitate& El nu trebuie
con!undat insa cu de(voltarea unei schi(o!renii la o persoana cu tulburare obsesiv-copulsiva& 7lterior#
dupa decenii de evolutie a tulburari respectiva poate de(volta o depresie a%ora& De !apt# la o investigatie
a tulburarilor depresive prin tehnici proiective# a avut posibilitatea sa constat ca un nuur seniticativ
dintre pacientii cu stari depresive pre(entau ani!esturi clinice obsesiv-copulsive&
.@& Diagnostic po(itiv
E+ista riscul con!u(iei intre personalitatea obsesiva# care pre(inta intr-un anuit grad trasaturile ai sus
entionate si tulburarea obsesiv-copulsiva de personalitate# care pre(inta aceleasi trasaturi asa cu au
!ost pre(entate& >e ipune totusi o preci(are# cu atat ai necesara cu cat opinia actuala a clinicienilor este
de a aduce tulburarile personalitatii din aria noralitatii in Saria psihopatoiogici clinice& Ca atare# nuai
cand trasaturile anterior pre(entate se caracteri(ea(a prin# durata si dis!unctionalitate# se poate vorbi de o
tulburare obsesiv-copulsiva de personalitate&