UNIVERSITATEA DE TIINE AGRICOLE I DE MEDICIN

VETERINARION IONESCU DE LA BRADIAI

PROIECT
LA
MARKETING
INDRUMATOR: STUDENT:
Sef.lucr. dr.ELENA GNDU ACULTATEA: AGRICULTURA
SPECIALI!AREA: I.E.A.
ANUL:IV
2002/2003
-TEMA PROIECTULUI-
Studiu de caz privind aprovizionarea cu principalele produse agroalimentare: carne
de pui si preparate din carne de pui din localitatea Bacau, jud. Bacau.
CUPRINS
1. Necesitatea elaborarii proiectului si consecintele social-economice
2. Scurta prezentare a localitatii Bacau judetul Bacau.
3. Consideratii teoretice privind nevoile de consum pentru principalele produse
alimentare
. Norme de consum
.1.Norme minime de consum pentru principalele produse agroalimentare
prevazute in !omania
.2.Norme medii anuale de consum pentru principalele produse
agroalimentare prevazute in ".#
.3.Normele consumului optim.
$ $. %utoconsumul principalelor produse agroalimentare: carne de pui si preparate
din carne de pui, din localitatea Bacau judetul Bacau
& &. 'opulatia localitatii Bacau judetul Bacau si structura populatiei
(. 'roiectarea cantitatilor totale anuale de aprovizionat cu principalele
produse agroalimentare a populatiei din localitatea Bacau judetul Bacau si a
c)eltuielilor anuale de ac)izitionare
(.1.Calculul cererii de consum mediu si annual a populatiei din
localitatea Bacau judetul Bacau pentru principalele produse
agroalimentare
(.2.*eterminarea c)eltuielilor anuale cu ac)izitionarea principalelor
produse agroalimentare
+. Calculul dimensiunilor pietei e,ective si a pietei potentiale la principalele
produse agroalimentare- la orizontul anului 2..( in localitatea Bacau judetul
Bacau
/. 0ariante de aprovizionare cu principale produse agroalimentare
/.1.1urnizorii de mar,uri si prestatorii de servicii
/.2.2agazinele si punctele de vanzare en detail din localitatea Bacau judetul
Bacau
/.3.*istanta dintre localitatea de aprovizionare si ,urnizorii bunurilor si
serviciilor
/..Sc)eme de aprovizionare a principalelor produse a localitatii Bacau
judetul Bacau si e,icienta economica
1.. Concluzii si propuneri
11. Bibliogra,ie

". Nece#$%&%e& el&'(r)r$$ *r($ec%ulu$ #$
c(+#ec$+,ele #(c$(-ec(+(.$ce
#laborarea acestui proiect de mar3eting pe anul 2..3 are ca abordare major4
ob5inerea unei cre6teri semni,icative la vanz4rile ,irmelor 6i pro,iturilor de pe raza
localitatii Bacau, jud. Bacau ,a54 de anul precedent, dar are 7n vedere 6i satis,acerea
nevoilor de consum 7ntr-o mai bun4 m4sura.
'entru atingerea acestor obective se vor ,olosi ca surse ,inanciare impozitele 6i
ta8ele de pe pia5a local4, dar 6i prim e,ctuarea unor proiecte cu scopul ,inan54rii de c4tre
programe de dezvoltare.
'rogramul opera5ional al proiectului cuprinde 6i strategii de mar3eting care vor ,i
presc)imbate 7n programe de ac5iune speci,ice, r4spunzand la urm4toarele 7ntreb4ri: ce
trebuie ,4cut, cand trebuie ,4cut, care este r4spunz4tor pe aceasta operatiune, cat va costa.
'unerea 7n practic4 a acestor obiective va determina o modi,icare major4 atat asupra
cadrului economic, cat 6i asupra mentalit45ii populatiei.
9n ceea ce prive6te cadrul socio-economic, vor cre6te vanz4rile de produse locale,
prin practicarea turismului, satis,acerea 7n mai bun4 m4sur4 a nevoilor de consum,
ob5inerea unor venituri 6i pro,ituri net superioare celorlante localit45i.
#laborarea acestui proiect :Studiu de caz privind aprovizionarea cu principalele
produse agroalimentare a localita5ii Bacau, jud. Bacau apare 7n genere ca o necesitate
pentru cunoa6terea: pie5ei 6i satis,acerii nevoilor de consum, at;t prin autoconsum c;t 6i
prin intermediul pie5ei agroalimentare, dar 7n special apare ca o etapa de pregatire
pro,esional4 av;nd un puternic caracter ,ormativ pentru cei care-l 7ntocmesc, dar 6i pentru
cei care-l studiaza 7n pregatirea lor pro,esional4.
*in punct de vedere socio-economic are menirea s4 prezinte nivelul la care se a,l4
localitatea Bacau jud. Bacau 7n piramida socio-economic4 a localita5ilor rom;ne6ti, dar 6i
abaterile de la normele optime privind protec5ia consumatorilor.
%cest studiu pune 7n prim plan cunoa6terea problemelor reale ce se a,l4 pe pia5a
produselor agroalimentare av;nd o importan5a deosebit4 pentru ,ormarea pro,esional4 a
noilor speciali6ti in domeniul agrar 6i ingineriei economice din agricultur4.
Concluzia rezid4 din simplul ,apt c4, problemele ce apar pe aceast4 pia54 sunt direct
legate de produc5ia agricol4 6i indirect de nivelul cultural al zonei.
/. Scur%& *re0e+%&re & l(c&l$%&,$$ 1&c&u
2ude,ul 1&c&u
'ozitie geogra,ic<: situat 7n jum<tatea estic< a t<rii, 7n bazinul mijlociu al Siretului si
=rotusului. Supra,at<: &.&21 3m2. 'opulatie: (+.+/ locuitori >la 1iulie 1//+?. !esedint<
de judet: municipiul Bac<u. @rase: @nesti, Bu)usi, Com<nesti, *<rm<nesti, 2oinesti,
Sl<nic-2oldova si =;rgu-@cna.
2arturiile ar)eologice ale Bacaului, situat pe cursul mijlociu al raului Siret, dateaza
din paleolitic. #le dovedesc nu numai e8istenta unei populatii active dar si legaturile
stranse stabilite intre locuitorii acestor parti si oamenii din tot cuprinsul 2oldovei, estul
=ransilvaniei si =arii !omanesti >Aallac)ia?. Conservarea urmelor paleolitice con,irma
e8istenta omului pe teritoriul judetului Bacau inainte de anul 1..... i.Br. Cele mai
,ascinante vestigii au ,ost dezgropate la Bogdanesti-@ituz, 0iisoara-=argu-@cna, =argu-
=rotus, Comanesti, etc.
2ult mai numeroase sunt asezarile care dateaza din timpul #pocii de Bronz. 'ana la
aceasta data, au ,ost descoperite 2$. de asemenea asezari, unde s-au gasit numeroase si
semni,icative relicve ale triburilor dacice, creatori si mesageri ai culturii bronzului. Cn
cateva asezari datand din #poca 1ierului s-au descoperit monede, cat si vase ceramice
asemanatoare cu cele descoperite la =omis si Bistria. %u ,ost aduse la lumina ,recvente
vestigii ale civilizatiei romane. #8istenta unor asezari bine organizate si intens populate in
zona Bacaului este atestata in documente ,oarte vec)i apartinand cancelariei domnesti a
2oldovei. "n prim asemenea document dateaza din 12 2artie 13//.
%stazi, judetul Bacau, situat la intersectia unor importante mijloace de comunicatie,
ocupa o supra,ata de &&2..$2 )ectare, reprezentand 2,+ D din teritoriul tarii. Cntinzandu-se
la 3.2 3m departare de Bucuresti, pe drumul european #+$, are granita cu judetele
Covasna si Barg)ita la vest, cu judetul 0aslui la est, judetul Neamt la nord si judetul
0rancea la sud. Eudetul este acoperit in proportie de +,$D de teren arabil si 3/,+D de
paduri >,ag, stejar, pin, molid, brad?. 0ariatia relie,ului arata distributia egala a muntilor,
dealurilor, platourilor si campiilor, scazand in altitudine de la 1.&& m in vest >2untii
tarcaului? la 1.. m in est >0alea Siretului?.
!eteaua )idrogra,ica este alcatuita in principal din apele din bazinul mijlociu al
Siretului si din lacurile de acumulare construite pe cursurile in,erioare ale raurilor Bistrita,
=azlau, "z si Siret. *aca in secolele FC0-F0 Bacau era un important oras manu,acturier
si comercial, in aceasta regiune, in prima decada a secolului al FCF-lea s-au pus bazele
e8ploatarii si prelucrarii petrolului si a lemnului la scara industriala, cat si prima ,abrica de
)artie, te8tile si incaltaminte.
*in punct de vedere al organizarii teritorial-administrative, judetul Bacau este
alcatuit din +( unitati teritorial-administrative, doua municipii >Bacau si @nesti?, sase orase
>Bu)usi, Comanesti, *armanesti, 2oinesti, Slanic-2oldova, and =argu-@cna? si (/ de
comune. Cn 31 august 1//(,
2unicipiul Bacau, resedinta judetului Bacau, avea 2.+.$$& locuitori, ,iind al 12-lea
oras din !omania din punct de vedere al numarului de locuitori. 'opulatia de ($.3
locuitori la 31 august 1//( plaseaza judetul Bacau pe locul sase dupa 2unicipiul
Bucuresti, judetele 'ra)ova, Casi, *olj si Constanta. *ensitatea medie a populatiei in
judetul Bacau este de 112,+& locuitori pe 3m patrat, cu cea mai mare densitate de 23.
locuitori pe 3m patrat in zona industrializata in care locuieste mai mult de $.,$ D din
populatia judetului.
Eudetul Bacau este situat in partea estica a !omaniei, si ocupa 2,+D din supra,ata
!omaniei. 2unicipiul Bacau este resedinta administrativa a judetului. Eudetul Bacau are
un relie, variat si pitoresc avand Carpatii !asariteni si dealurile stabatute de vaile raurilor
Bistrita, =rotus, Siret, =azlau, Casin si Slanic si este un important punct de actractie
turistica avand peisaje pitoresti, monumente de arta si istorice, case memoriale. *in
supra,ata judetului, 2&.(.. )a sunt acoperite de paduri. !estul din supra,ata judetului o
reprezinta terenurile cultivate.
Ga s,arsitul anului 1//$ populatia numara ($3.(/ locuitori. *in punct de vedere
administrativ, judetul are doua municipii >Bacau si @nesti?, sase orase >Bu)usi, Comanesti,
*armanesti, 2oinesti, Slanic-2oldova, =g. @cna? si (/ sate. Gungimea cailor ,erate este
de 22& 3m >din care 1/1 3m sunt electri,icati?, si unul dintre drumurile care traverseaza
acest judet are o lungime de 2.31 3m- din orasul Bacau pornesc cinci drumuri nationale.
*e asemenea in Bacau se mai gaseste un aeroport.
'e teritoriul judetului se mai gasesc 1 )oteluri cu 2.31 de locuri, 21 de cabane
turistice cu 1.2/2 locuri, )anuri si moteluri cu 11 locuri, locuri de campare cu &3
locuri, & tabere scolare si o pensiune turistica cu 2+ de locuri. 'rincipalele activitati
turistice sunt legate de tratament si odi)na. 'ricipalele punctele turistice de interes sunt
Slanic 2oldova, 'oiana Sarata. =g. @cna si 'oiana "zului. Slanic 2oldova este bine
cunoscut atat in tara cat si peste )otare pentru tratament si in special pentru elementele
terapeutice cat si pentru peisajele pitoresti ,iind cunoscut si sub numele de 'erla
2oldovei. %pele minerale sunt ,olosite in tratarea bolilor digestive, de ,icat, de plamani,
de nutritie si de metabolism si tratarea reumatismului si a bolilor cardio-vasculare cat si a
bolilor asociate cum ar ,i neurastenia si bolile pro,esionale. Cazarea se poate ,ace in
)oteluri, vile si spitale balneare. Ga =g. @cna e8ista cel mai mare sanatoriu subteran din
#uropa, situat intr-o mina de sare.
%cesta este ,olosit in tratarea bolilor aparatului respirator >la copii precentul de
recuperare este de /.D?. Cn aceste uriase sali subterane se gasesc paturi, o pista de popice
si terenuri de sport. =escani aduce aminte de numele lui Heorge #nescu, marele muzician
roman care a compus opera @edip. Casa 2ariei Cantacuzino, marcanta personalitate acelor
vremuri, adaposteste Centrul Cultural :!osetti =escanu-Heorge #nescu:. Cn =escani se
organizeaza anual cateva evenimente =abara internationala de arta, Hala tinerilor artisti. Cn
Bacau se mai gaseste centrul cultural international :Heorge %postu: cat si casa memoriala
a poetului roman Heorge Bacovia.
3. C(+#$der&,$$ %e(re%$ce *r$4$+d +e4($le de c(+#u.
*e+%ru *r$+c$*&lele *r(du#e &5r(&l$.e+%&re
Studiul aprovizion4rii cu produse alimentare reprezint4 o activitate de mar3eting, ca
orice activitate de mar3eting 6i aprovizionarea cu di,erite produse atrage dup4 sine
studierea nevoilor de consum. 'rin studierea nevoilor de consum se 7n5elege cercetarea lor
6i ,ormele de mani,estare a acestora pe pia54. %cestea se reg4sesc pe pia54 sub ,orma
cererii de consum 6iIsau cererii de servicii.
'lec;nd de la anumite criterii, nevoile de consum pot ,i clasi,icate 6i ierar)izate
ast,el:
nevoi ,iziologice
nevoi de prim ordin
nevoi obliga5ii 6i aspira5ii
nevoi solvabile
Nevoile ,iziologice sunt reprezentate de: ,oame, sete, odi)n4 etc., acestea ocup;nd
primul loc 7ntre celelante, dup4 %.B. 2asloJ.
Nevoile solvabile acestea opereaz4 pe pia54 sub ,orma cererii de consum., iar cele
insolvabile 7n prezent, dar care, 7ntr-un viitor ar putea deveni solvabile.
'rin studierea nevoilor de consum s-a observat c4 7ntre nevoi se stabilesc anumite
rela5ii de ordine di,erite 7n ,unctie de locul pe care-l ocup4 nevoile 7n via5a social4, aceste
rela5ii sunt:
rela5ii de prioritate,
rela5ii de completare,
rela5ii de asociere,
rela5ii rivale sau care se e8clud
!ela5iile de prioritate apar pe pia54 o dat4 cu cre6terea 7ncrederii consumatorilor
7ntr-un anumit produs 7n de,avoarea altuia.
!ela5iile de completare sau asociere sunt acele rela5ii care se stabilesc atunci c;nd un
produs satis,ace mai multe nevoi.
!ela5iile rivale sau cele care se e8clud apar atunci c;nd o anumit4 nevoie poate ,i
satis,4cut4 de un alt produs din aceia6i gam4 >#8. Satis,acerea nevoii de consum prin
consumul c4rnii de porc, poate e8clude nevoia de carne de vit4.?
#valuarea 6i m4surarea >comensurarea? nevoilor de consum se poate realiza cu
ajutorul normelor de consum, care reprezint4 rezultatul unor cercet4ri 6tiin5i,ice, 7n
domenii variate, cum ar ,i: medicina, biologia, dietetica, psi)ologia, urbanismul etc.
'roblema nevoilor de consum a preocupat o serie de oameni de 6tiin54 ,de renume
mondial 6i 7n acela6i timp, intr4 7n preocup4rile unor organisme na5ionale de stat sau
intrena5ionale.%ceast4 problem4 s-a multiplicat ,oarte mult o dat4 cu evolu5ia societ45ii 6i
7mbun4t45itera nivelului cultural al umanit45ii.
Cercet4rile nutri5ioni6tilor 7n domeniul nevoilor energetice 6i proteice au eviden5iat
e8isten5a unui prag critic al c)eltuielilor energetice de 7ntre5inere, care constitue limita
minim4 pentru o ra5ie alimentar4 normal4.
!a5ia alimentar4 normal4 ,iind alc4tuit4 din di,erite produse cu procentaje
di,eren5iate pe sortimente, 7mprenun4 alc4tuind caloriile necesare pentru un consum optim.
9n literatura de specialitate s-a determinat c4, nevoia zilnic4 de )ran4 a unui om
obi6nuit este de 2..-3... calorii, (. g de protein4, (. g. gr4simi,.,&-.,+ g. calciu, $.-1..
mg. C. etc.
Cu ajutorul acestui indicator se poate stabili nivelul de dezvoltare a unei localit45i
sau 54ri, ast,el 7n anul 2... s-a 7nregistrat urm4toarele valori a acestui indicator:
2edia mondial4 2&( cal.
K4ri 7n curs de dezvoltare 22. cal
K4ri dezvoltate 3$.2 cal
%merica de N 3/23 cal
#uropa 3$3 cal
C.S.C. 32& cal
!om;nia 2+.. cal
%,rica 232& cal
*in cercet4rile 6i studiile publicate de speciali6ti 7n domeniul mar3etingului rezult4
c4, o alimenta5ie ra5ional4 trebuie s4 cuprind4:
1. 2$-3.D gr4simi alimentare-
2. 11-13D proteine, din care 1I3-1I2 de origine animal4-
3.. $$-&.D glucide, din care cantit45i mai mici de produse de tipul za)arurilor-
%l5i autori apreciaz4 c4 un regim alimentar normacologic trebuie s4 cuprind4:
carne 6i produse din carne -+D
lapte 6i derivate din lapte 3.-$$D
oua 3-D
gr4simi >in a,ar4 de cele din carne, lapte 6i oua? 12-1(D
cereale 6i derivate din cereale 2$-$D
legume 6i ,ructe 1-1(D
za)4r 6i produse za)aroase (-+D
b4uturi nealcoolice 2-3D
9n evolu5ia stabilirii normelor optime de consum 6tiinti,ic au permis elaborarea cum
bugete de consum tip, denumite 6i bugete normative.
Re*&r%$0&re& 'u5e%el(r *e c6el%u$el$
T&'.".
Speci,icare
%ni
"77" "778
C)eltuieli totale de consum,
*in care.
"99 "99
Consum alimentare 6i b4uturi :".; :<.=
9mbr4c4minte 6i 7nc4l54minte "8.= "9."
Gocuin5e 6i 7nzestrarea cu bunuri "/.3 ";.7
2edicamente 6i 7ngrijire medical4 ".9 ".:
=ransport 6i telecomunica5ii 8.< <.;
Cultur4, 7nv454mant 6i educa5ie <." 3.<
%lte c)eltuieli pentru uz personal ;.< ;.8
%semenea bugete se re,er4 la o ,amilia obi6nuit4, de m4rime medie, >dou4 persoane
adulte 6i doi copii? 6i cuprind principalele posturi de consum:produse alimentare, produse
nealimentare 6i servicii. %ceste bugete se re,et4 la repartizarea procentual4 a veniturilor net
lunare pe c)eltuieli >tab.1?.
*up4 ponderea c)eltuielilor pentru alimenta5ie, !omania se a,l4 7n zona s4r4ciei
>dep46ind pragul de $.D?, iar 7n prezent o ,amilie de salaria5i aloc4 pentru asigurarea
)ranei &$-(.D, 7n timp ce o ,amilie de pensionari (.-+.D, e8primand un nivel de via54
,oarte sc4zut.
*up4 p4rerea subectiv4 a diver6ilor autori 7ntalnim o varietate de bugete normative:
buget minim de consum
buget moderat
buget al bel6ugului
buget etalon >presupune satis,acerea complet4 a nevoilor de consum?.
Buget ra5ional.
;. N(r+e de c(+#u.
Normele de consum apar ca o necesitate 7n procesul evalu4rii 6i comensur4rii
nevoilor de consum, care reprezint4 rezultatul unei lungi perioade de cercetare 6tiin5i,ic4 7n
domenii variate, cum ar ,i: medicina, biologie, dietetic4, ps)iologie, urbanismul etc.
9n general normele de consum presupun e8isten5a unor limite 7ntre care este posibil
s4 se cuprind4 toate nevoile de consum. "neori, acestea vizeaz4 numai nevoile esen5iale
>normele minime de e8isten54?, alteori, 7mbrac4 ,orma unor proiec5ii de viitor ale
consumatorului, cand toate nevoile de consum urmeaz4 s4 ,ie satis,4cute, situa5ia cand
vorbim de norme ideale de consum sau norme ale consumului optim.
;.". N(r.e .$+$.e de c(+#u. *e+%ru *r$+c$*&lele *r(du#e &5r(&l$.e+%&re
*re4)0u%e >+ R(.&+$&. Normele de consum prezint4 numeroase di,eren5ieri 7n ,unc5ie de
nivelul de dezvoltare economic4, condi5ile zonale, dar 6i de tradi5ia de consum a popula5iei
din teritoriile respective, ast,el putem vorbi de norme de consum di,erite de la 5ar4 la 5ar4,
de la localitate la localitate, de la individ la individ. Guand 7n aten5ie ace6ti indicatori
putem aprecia modul de satis,acere a nevoilor de consum 7n !omania.
*atorit4 ,aptului c4 !omania se a,l4 7n zona s4r4ciei >dep46ind pragul de $.D?, iar
7n prezent o ,amilie de salaria5i aloc4 pentru asigurarea )ranei &$-(.D din venitul lor
lunar, ea se a,l4 la stadiul de satis,acere a nevoilor esen5iale, putand vorbi de norme
minime de comsum.
9n !omania s-a 7nregistrat 7n anul 2... urm4toarele norme de consum:
'aine 11, 3gIlun4Lpers.
'aste ,4inoase .,2$. 3gIlun4Lpers.
Carto, ,( 3gIlun4Lpers
Carne de bovine .,2$. 3gIlun4Lpers
Carne de porc .,/.. 3gIlun4Lpers.
Carne de pas4re 1,. 3gLlun4Lpers
Carne de oaie .,1$. 3gIlun4Lpers
'reparate din carne .,/.. 3gIlun4Lpers.
'este proasp4t 6i preparat .,/.. 3gIlun4Lpers.
...Gapte b4tut M iaurt .,2$. 3gIlun4Lpers.
=elemea de oaie 6i vac4 .,&$. 3gIlun4Lpers.
Branz4 proasp4t4 6i sm;nt;n4 .,3$. 3gIlun4Lpers.
@u4 1$ buc.Ilun4Lpers.
"lei 1 litruIlun4Lpers.
Na)4r 1 3g.Ilun4Lpers.
Ciocolat4, bomboane .,.$ 3gIlun4Lpers.
@rez .,$ 3gIlun4Lpers.
Ca6caval ., 3gIlun4Lpers.
;." N(r.e .ed$$ &+u&le de c(+#u. *e+%ru *r$+c$*&lele *r(du#e &5r(&l$.e+%&re
*re4)0u%e >+ U.E. *atorit4 ,aptului, c4 nevoile de consum sunt satis,4cute 7n ,unc5ie de
gradul de dezvoltare, nivelul cultural 6i pre,erin5ele de zon4, putem vorbi de norme de
consum medii anuale, acestea se prezint4 ast,el.
Cereale total 7n ec)ivalent ,4in4 (. 3gIanLpers.
Na)4r 6i produse za)aroase 3 3g.IanLpers.
Carto, (1 3gIanLpers
Gegume +2 3gIanLpers
1ructe /1 3gIanLpers
Carne 6i preparate din carne ($ 3gIanLpers.
'este proasp4t 6i preparat 2. 3gIanLpers.
Gapte b4tut M iaurt 1. litriIanLpers.
"nt & 3gIanLpers.
Branzeturi 11 3gIanLpers.
;.3 N(r.e (*%$.e de c(+#u.. %sigurarea unor norme optime de consum alimentar
constituie o problem4 deosebit de di,icil4? ca urmare a in,luen5elor di,eri5ilor ,actori, 7ntre
care diversitatea 6i mobilitatea nevoilor de consum, cat 6i marea varietate de satis,acere a
acestora joac4 un rol esen5ial.
'entru prodesele alimentare, nevoile optime de consum sunt reprezentate de normele
,iziologice, core 7mbrac4 ,orma unor ra5ii alimentare, acestea sunt in,luen5ate de varst4 ,
se8, ocupa5ie, mediu, tradi5ie. etc. 6i se pot e8prima 7n calorii sau 7n unit45i de protide,
lipide, glucide, etc. necesare organismului uman. %st,el nutri5ioni6tii au ,4cut numeroase
studii 6i cercet4ri in domeniul mar3etingului, cercet4ri care privesc consumul alimentar,
elaborand anumite norme de consum considerate ideale sau optime.
%ceste norme cuprind:
Cereale total 7n ec)ivalent ,4in4 13. 3gIanLpers.
Na)4r 6i produse za)aroase 3$ 3g.IanLpers.
Carto, +. 3gIanLpers
Gegume 1&$ 3gIanLpers
Carne 6i preparate din carne ($ 3gIanLpers.
'este proasp4t 6i preparat 2. 3gIanLpers.
Gapte b4tut M iaurt 1+. litriIanLpers.
@u4 2$. 3gIanLpers.
:. Au%(c(+#u.ul *r$+c$*&lel(r *r(du#e &5r(&l$.e+%&re @c&r+e de *u$ #$ *re*&r&%e d$+
c&r+e de *u$ d$+ l(c&l$%&%e& 1&c&u? 2ude,ul 1&c&u.
Cosumul de produse agricole 6i agroalimentare al populatiei reprezint4 modalitatea
concret4 de satis,acere a nevoilor de consum, 7ns4 nu a tuturor, 7ntre nevoi 6i consum
e8istand permanent un decalaj.
Consumul de prodese agricole 6i agroalimentare poate avea drept surs4 de
aprovizionare pia5a >consum de m4r,uri?, gospod4ria personal4 >autoconsum sau consum
direct de produse? sau alte surse.
%utoconsumul sau consumul direct de produse 7n general 6i de produse
agroalimentare 7n special este o ,orm4 de matrializare a nevoilor de consum. 9n 5are noastr4
dup4 anul 1/+/ m4rimea autoconsumului a crescut semni,icativ, aceasta s-a datorat:
ponderii ridicate a popula5iei rurale
promulg4rii legii ,ondului ,unciar >legea 1+I1//1?
'opula5ia rural4 a crescut 7n ultimii ani, ajungand la $,$D din totalul popula5iei pe
5ar4 6i la ,(D din totalul popula5iei jude5ului Bacau. %ceast4 diversi,icare a popula5iei
rurale s-a datorat 7nc)iderii unui num4r mare de ,abrici 6i 7ntreprinderi dup4 1/+/,
rezultand ast,el o cre6tere a ratei 6omajului 6i 7n acela6i timp o migrare a popula5iei urbane
spre zonele rurale.
"n alt indicator major, care a determinat cre6terea autoconsumului 7l reprezint4
promulgarea legii ,ondului ,unciar, legea 1+I1//1, ,4cand posibil4 7mpropriet4rirea unui
num4r mare de ,amilii din zonele urbane cu teren agricol.
%st,el 7n 1// 7n structura c)eltuielilor de consum alimentere 6i b4uturi alcolice,
autoconsumul repreOint4 33,$D pentru ,amiliile de salaria5i, +1,D pentru ,amiliile de
54rani 6i 33,/D pentru ,amiliile de pensionari.
%utoconsumul este in,luien5at de o serie de ,actor, cum ar ,i:
zona >rural4 sau urban4?-
venituri e8trasalariale >cele legate de terenul agricol 6i cre6terea
animalelor?-
nivelul veniturilor, ,orma de 7ncasare a lor >bani sau natur4?-
puterea de comp4rare-
condi5iile socio-economice a zonei-
volumul, structura 6i calitatea produelor- etc.
%ce6ti indicatori dup4 anul 1//. au 7nregistrat o cre6tere masiv4, determinand ast,el
o sc4dere a cantit45ilor de alimente cump4rate, ajungand 7n 1// comparativ cu 1//. la
2&,&D la ceriale 6i produse din ceriale, 3$,/D la carne 6i preparate din carne, .,+D la
,asole 6i alte leguminoase, 3.,D la carto,, 1,1D la legume, 2(,2 la ou4, 2&,&D lapte 6i
produse din lapte, iar la ca6caval autoconsumul nu a 7nregistrat modi,ic4ri semni,icative.
'entru a se putea 7n5elege situa5ia real4 de pe pia5a arealului studiat, trebuie
perzentat4 ponderea autoconsumului din volumul total al consumului sau ponderea
produselor cump4rate din consumul total.
%st,el 7n localitatea Bacau, jud. Bacau ponderea produselor cump4rate destinate
consumului alimentar este prezentat4 7n tabelul urm4tor:
S$%u&%$& *r(du#el(r cu.*)r&%e >+ R(.&+$& c(.*&r&%$4 cu l(c&l$%&%e& 1&c&u
T&'elul /
Nr.
Crt.
Speci,icare
1//1 1//2 1//3 1//
!omania Bacau !omania Bacau !omania Bacau !omania Bacau
1 Carna de pui &(,1 +$. &2,+ +.$ &+,/ +$.3 &2, (/.$
2
'astrama
'arizer
'ui a,umat
1.. //.1 +&, /(.3 +1,3 +&. (2,+ /3.2
/.,& /+.$ (/,$ /(.2 &,/ /.3 &,. ($./
1.. 1.. 1.. 1.. 1.. 1.. 1.. 1..

*in datele prezentate anterior se observ4 ,c4 aprovizionarea cu principalele produse
agroalimentare carne de pui si preparate din carne de pui 7n !omania au cunoscut o
,luctua5ie continu4, 7n timp ce 7n localitatea Bacau aceasta a avut o ,luctuatie
asemanatoare, cu abateri relativ mici. *atorita ,aptului ca preparatele din carne de pui nu
se pot ,ace acasa, procurarea acestora se ,ace in mare parte de pe piata agroalimentara, in
timp ce carnea de pui se poate obtine si din propria gospodarie > pentru ,aniile care au rude
la tara sau cei care au proprietati in zone rurale?.
8.P(*ul&,$& l(c&l$%),$$ 1&c&u A$ #%ruc%ur& &ce#%e$&
'opula5ia 6i structura popula5iei pentru orice activitate de mar3eting reprezint4
elementul esen5ial, asupra ei se re,lect4 toate strategiile statului modern, ast,el sau 7n,iin5at
di,erite organiza5ii la nivel national 6i interna5ional privind protec5ia consumatorului 6i
protec5ia omului.
'opula5ia !omaniei la 1 ianuarie 2... a ,ost, con,orm estim4rilor, de 22$& mii
persoane, 7n scadere cu 33 mii comparativ cu 1 ianuarie 1///, ca urmare a valorilor
negative ale sporului natural al popula5iei >-3., mii? 6i soldului migratiei e8terne >-2,$
mii?.
*atele estimate pentru anul 1/// re,lect4 o ameliorare a mi6c4rii naturale a
popula5iei materializat4 7n scaderea num4rului de decese cu ,2 mii- 7n aceste condi5ii rata
mortalit45ii generale s-a redus de la 12,. deceda5i la 1... locuitori 7n 1//+ la 11,+P.
Num4rul de nascu5i-vii 7n anul 1/// a sc4zut cu 2,& mii, dar rata natalita5ii s-a men5inut la
1.,$ nascu5i-vii la 1... locuitori.
Sporul natural al popula5iei, de6i a continuat s4 ,ie negativ, a sc4zut de la -32 mii 7n
anul 1//+ la -3. mii 7n anul 1///, 7n special pe seama reducerii numarului de decese. !ata
mortalita5ii in,antile 6i-a continuat tendin5a de scadere mani,estat4 7n ultimii 3 ani,
ajungand 7n anul 1/// la 1+,( deceda5i sub 1 an la 1... nascu5i-vii comparativ cu 2.,$P
7n anul 1//+.
9n anul 1/// num4rul casatoriilor a sc4zut cu $,3 mii- rata nup5ialit45ii a ,ost de &,2
casatorii la 1... locuitori ,a54 de &,$P 7n anul 1//+.
@ in,luen5a ,avorabila asupra st4rii civile a popula5iei a avut o scadere a num4rului
de divor5uri cu aproape ( mii- rata divor5ialit45ii a ,ost 7n anul 1/// de 1,( divor5uri la
1... locuitori, comparativ cu 1,(+ 7n anul 1//+.
2unicipiul Bacau, resedinta judetului Bacau, avea 2.+.$$& locuitori, ,iind al 12-lea
oras din !omania din punct de vedere al numarului de locuitori. 'opulatia de ($.3
locuitori la 31 august 1//( plaseaza judetul Bacau pe locul sase dupa 2unicipiul
Bucuresti, judetele 'ra)ova, Casi, *olj si Constanta. *ensitatea medie a populatiei in
judetul Bacau este de 112,+& locuitori pe 3m patrat, cu cea mai mare densitate de 23.
locuitori pe 3m patrat in zona industrializata in care locuieste mai mult de $.,$ D din
populatia judetului.
Structura popula5iei depinde de:
*up4 se8 7ntalnim:
masculin >b4rba5i? - /+.22
M,eminin >,emei? - 11.$
*up4 grupa de varst4:
.-1 ani - $++$
1$-$/ ani - 13$$&+
&. 6i peste - 2(113
Structura popula5iei dup4 nivelul de instruire:
Cnstitutii de invatamant superior - $&313
Scoli postliceale si te)nice de maistri - 1$//
Gicee - (/&+
Scoli pro,esionale, complementare sau de ucenici - 33&+/
Himnazii, scoli generale si treapta 1 liceu - 22/1
Scoli primare - 1&&+
1ara scoala absolvita - 1&&&3
Nedeclararti - 21
*upa datele de la recensamantul populatiei din 1//2 privind nivelul de instruire al
populatiei, dupa nivelul scolii absolvite s-a determinat un nivel mediu de 11, ani de
scoala pe un locuitor din comuna Slatina >barbati 11,& ani scoala 11,2 ,emei ani scoala?
<. Pr($ec%&re& c&+%$%),$l(r %(%&le de &*r(4$0$(+&% cu *r$+c$*&lele *r(du#e
&5r(&l$.e+%&re & *(*ul&,$e$ d$+ l(c&l$%&%e& 1&c&u? 2ude,ul 1&c&u A$ & c6el%u$el$l(r
&+u&le de &*r(4$0$(+&re
'roiectarea cantitatilor totale de aprovizionat se re,era la stabilirea volumului de
alimente >agricole, industriale? necesare unui anumit esantian- termenul de aliment se
re,era la totalitatea bunurilor care compun ratia alimentara a unui individ. !e,eritor la
obiectivul, scopul acestui proiect, adica la aprovizionarea cu principalele produse
agroalimentare >carne de pui si preparate din carne de pui?, acestea se mani,esta di,erit in
procesul aprovizionarii, ast,el:
'entru pastrama de pui si pui a,umat, aprovizionarea se ,ace prin intermediul pietei
locale deoarece acestea au metode comple8e de preparare, metode care nu se pot
improviza in gospodaria personala, pe cand carnea de pui se poate aproviziona atat prin
intermediul petei locale cat si prin autoconsum sau prin caonsum direct.
C)eltuielile pentru aprovizionarea principalelor produse agroalimentare >carne de
pui si preparate din carne de pui? au valori insemnate deoarece acestea se procura in cea
mai mare parte prin intermediul pietei agroalimentare.
Cn ceea ce priveste aprovizionarea acestor produse pe viitor putem a,irma ca, va ,i in
crestere deoarece in timp mentalitatea populatiei in general este in crestere, iar produsul
mentionat este dietetic.
<.". C&lculul cerer$$ de c(+#u. .ed$u A$ &+u&l & *(*ul&,$e$ d$+ l(c&l$%&%e& 1&c&u
*e+%ru *r$+c$*&lele *r(du#e &5r(&l$.e+%&re
Cererea de consum reprezinta cantitatea de produse alimentare si industriale pe care
consumatorii le ac)izitioneaza prin intermediul pietei, ea se mani,esta di,erit de la sezon la
sezon. Cn procesul mani,estarii ei pe piata cererea este in,luientata de o multitudine de
,actori.
%supra cererii de consum actioneaza o multitudine de ,actori dar cel mai important
este nivelul marimii venitului consumatorilor.
'e baza datelor prezentate se vor calcula valorile medii, cat si pe grupe de ,amilii,
ale urmatorilor indicatori :
Coe,icientul mediu al elasticitatii totale a cererii de consum in ,unctie
de venit -
Coe,icientul mediu al elasticitatii cererii de consum pentru cantitate in
,unctie de venit -
Coe,icientul mediu al elasticitatii cererii de consum pentru calitate in
,unctie de venit -
Cantitatea medie lunara cumparata de o persoana -
'retul mediu unitar al produsului cumparat.
%cesti indicatori sunt calculati pentru ,iecare produs in parte, care ,ace obiectul
acestui studiu de caz si se gasesc in ane8a 1.
<./. De%er.$+&re& c6el%u$el$l(r &+u&le cu &c6$0$,$(+&re& *r$+c$*&lel(r
*r(du#e &5r(&l$.e+%&re
Cererea de consum pentru produsele agroalimentare este in,luientata atat de nivelul
veniturilor cat si de marimea ,amiliei.
*in studiile e,ectuate rezulta ca intre marimea medie anuala a c)eltuielilor pe o
persoana pentru un produs sau o gama de produse>Q?, venitul mediu anual pentru un
membru de ,amilie >F
1
? si marimea ,amiliei >F
2
? e8ista o legatura de tip liniar.
'entru ,undamentarea cererii de consum pentru cei doi ,actori > F
1
F
2
? se vor ,olosi
observatiile privind evolutia cererii de consum, a venitului mediu anual pe o persoana si a
marimii ,amiliie din arealul prezentat, dintr-o perioada anterioara, cuprinzand mai multi
ani consecutivi.
!ezultatele re,eritoare la in,luienta acestor 2 ,actori asupra cererii de consum sunt
calculati si prezentati in ane8a 2.
=.C&lculul d$.e+#$u+$l(r *$e,e$ efec%$4e A$ *(%e+%$&le l& *r$+c$*&lele *r(du#e
&5r(&l$.e+%&re l& (r$0(+%ul &+ulu$ /99< >+ l(c&l$%&%e& 1&c&u 2ude,ul 1&c&u
'iata unui produs in general indi,erent de natura sa si in special de natura
agroalimentara isi modi,ica dimensiunile in timp sub in,luienta di,eritilor ,actori, ast,el
dimensiunile pietei produsului pot ,i stabilite rlativ usor, pe baza unei relatii simple de
calcul : * R NLF, unde :
N S reprezinta numarul consumatorilor produsului respectiv -
F S reprezinta consumul mediu pe o persoana pentru perioada de re,erinta
data.
Cunoscand dimensiunile e,ective si potentiale si elementele de calcul ale acestora se
poate determina largirea pietei si proportia e8tinderii acesteia pe cele doua cai:
Cntensive-
#8tensive.
Calcule e,ectuate re,eritor la aceasta problema se gasesc in ane8ele 3.
7.V&r$&+%e de &*r(4$0$(+&re cu *r$+c$*&lele *r(du#e &5r(&l$.e+%&re
%provizionarea in acceptiunea sa clasica se re,era la materializarea nevoilor de
consum, iar termenul de varianta se re,era la modul cum se e,ectuiaza satis,acerea nevoilor
de consum, acest proces a atras dupa sine necesitatea elaborarii unor variante cunoscute in
toata lumea, cu denumire individualizata - en gros si en detail, acestea au ca punct de
sprijin e,ectiv modul cum are loc sc)imbul de proprietate a bunului care ,ace obiectul
mar,ii.
%provizionarea cu principalele produse agroalimentare se ,ace prin intermediul
pietei. Carnea de pui si preparatele din carne de pui, se aprovizioneaza en gros sau en
detail de la S.C. %gricola Cnternational S.%., si din orasele de pro,il >S.C. Tosarom. S.%
'ascani, S.C. %vicola S.%.- Suceava?. %provizionarea din orasele invecinate se ,ace cu
un cost de transport ridicat din simplul motiv ca distanta este ,oarte mare.
!e,eritor la carnea de pui aceasta se poate ,ace si prin autoconsum sau consum
direct >1$D? sau prin intermediul pietei de la societatile mentionate mai sus.
7.". ur+$0(r$$ de .)rfur$ A$ *re#%&%(r$$ de #er4$c$$
1urnizori de mar,uri si prestatorii de servicii din arealul prezentat sunt reprezentati
atat de persoane ,izice cat si de persoane juridice :
S.C.%gricola Cnternational S.%.
S.C.Tosarom S. %.
S.C. %vicola S.%. Suceava
7./. M&5&0$+ele A$ *u+c%ele de 4&+0&re e+ de%&$l d$+ l(c&l$%&%e& 1&c&u
2agazinele si punctele de vanzare en detail sunt repartizate pe intreg teritoriul
localitatii. 0anzarea produselor care ,ac obiectul de studiu in aceat proiect se ,ace prin
intermediul magazinelor specializate, prin intermediul pietei agroalimentare din localitate.
2agazinele si punctele de vanzare e8istente in spatiul acestei localitati pot satis,ace
in cele mai bune condtii necesarul de aprovizionare a locuitorilor cu bunuri alimentare si
nealimentare.
7.3. D$#%&+,& d$+%re l(c&l$%),$le de &*r(4$0$(+&re A$
fur+$0(r$$ de 'u+ur$ A$ #er4$c$$
*istanta dintre localitatile de aprovizionare si ,urnizori de bunuri si servicii
pentru produsele prevazute in acest studiu de caz este apro8imativ ine8istenta deoarece
acestea se procura de la societatile de pro,il din localitatea Bacau.
*istantele dintre localitatile de aprovizionare si ,urnizorii de bunuri si servicii se
prezinta ast,el :
Bacau - 'ascani /. 3m.
Bacau - Suceava 1. 3m.
7.;. Sc6e.e de &*r(4$0$(+&re cu *r$+c$*&lele *r(du#e &
l(c&l$%),$$ 1&c&u A$ ef$c$e+%) ec(+(.$c)
*eciziile de mar3eting privind alegerea unei piete pentru valori,icarea unui produs
in ,unctie de conjunctura pietei ,ac parte din categoria deciziilor luate in cnditii de
incertitudine. Cn procesul de sc)imb, alegerea unei piete se poate ,ace potrivit starii de
spirit a decidentului cat si a starii conjuncturale a pietei . Se pot utiliza mai multe criterii
sau modele -
Criteriul U ma8imin V>Aald?
Criteriul U rationalitatii sau ratiunii insu,iciente V>BaOes- Gaplace?
Criteriul U minima8 V
Criteriul U probabilitatilor de realizare date V >BurJicz?
!e,eritor la carne de pui si preparate din carne de pui in procesul de
aprovizionare, cele doua variante > autoconsum si piata? se con,runta intre ele ocupand
locuri di,erite, ast,el :
C(+clu0$$ A$ *r(*u+er$
*in studiile e,ectuate privind nivelul de dezvoltare al acestei zone se poate
aprecia ca localitatea se incadreaza intre localitatile de var, ale tarii din mai multe motive,
acestea se re,era la pozitia geogra,ica a localitatii, care o,era posibilitati reale de des,acere
a mar,ii si in acelasi tinp de crestere a veniturilor in zona.
'entru viitor dezvoltarea acestei localitati va ,i posibila prin largirea pietei
e,ective de des,acere a produselor de natura agroalimentara a producatorilor e8istenti,
diversi,icarea produselor, imbunatatirea caltatii si pe cat posibil mentinerea unor preturi
acceptabile. si nu in ultimul rand prin cresterea pretentiilor legate de bunuri.
62.2
79.5
72.8
93.2
64.2
75.9
100100
0
50
100
Carne de pui Pastrama Parizer Pui afumat
Sc6e.e de &*r(4$0$(+&re
Romania Bacau
1$'l$(5r&f$e
1. C)iran %., %urel Banu, Handu #lena, Ciubotaru #lena-%dina, 2..2 S 2ar3eting
agroalimentar teorie si practica -
2. C)iran %urel si colaboratorii, 1/// S %gromar3eting -
3. C)iran %., Handu #lena, Ste,an Havril, 1/// S 'iata produselor agricole si
agroalimentare -
. C)iran %., #lena Handu, 1//( S 2ar3eting agrar -
$. H)eorg)e 2acovei- 1///, -1undamentele gandirii economice -