Sunteți pe pagina 1din 16

Testul1

1. descriei premisele obiective i subiective ale apariiei victimologiei ca


tiin.
Secolele XVIII-XIX au fost dominate de legile mersului fires al omenirii pe calea
progresului civilizator. Apare postulatul conform cruia omul este o fiin social
iar aciunile lui !une sau rele sunt determinate cauzal.
"e de alt parte se o!serv o cre#tere a forelor de producie #i dezvoltare a
proprietii iar ca rezultat are loc o!iectiv o cre#tere accentuat a fenomenului
criminal. $a urmare a acestor %mpre&urri s-a simit nevoia organizrii pe !az
#tiinifice a luptei %mpotriva criminalitii.
"remisele su!iective sunt date de ideiile unor savani &uri#ti oameni de #tiina
etc. 'n perioada revoluiilor !urg(eze.
Studiul sistematic al victimei a fost propus pentru prima oara de catre
avocatul roman Beniamin Mendelshon in anul 1)*+ care in lucrarea sa ,The
Victimology, propune constituirea unei noi discipline stiintifice numite
victimologie. -endels(on isi incepe cercetarile in acest nou domeniu pornind
de la studiul victimelor infractiunii de viol adoptand conceptele si teoria
psi(analizei freudiene. .l pleaca de la constatarea ca toate disciplinele care
au legatura cu delincventa studiaza numai partial realitatea pentru ca au in
vedere doar agresorul nu si victima. /r victima e0ista de multe ori
independent de infractor. Autorul introduce notiunea de ,comple0
criminogen, care se compune din studiul criminalului in corelatie cu studiul
victimei si cea de ,cuplu penal, format din cuplul antagonist criminal-
victima in permanent conflict si adversitate. $ea mai interesanta teza
introdusa de -endels(on este ,receptivitatea victimala, a unor persoane
adica predispozitia innascuta a unora de a deveni victime.
"rofesorul german de drept penal Hans von Hentigin volumul ,The Criminal
and His Victim, aparut in anul 1)*1 si in lucrarile sale ulterioare
1
2*3s-a
ocupat de vulnera!ilitatea presupusa a unor categorii de indivizi cum ar fi cei
foarte tineri cei foarte !atrani imigranti recenti mem!rii unor grupuri
minoritare cei cu tul!urari mentale. .l a analizat fenomenul concret al
victimei sta!ilind prenotiuni si concepte utilizate in victimologie evidentiind
posi!ilitatile de interactiune dintre infractor si victima precum si rolul
victimei in desfasurarea actiunii infractionale. 4in aceste cosiderente unii
autori il considera pe 5. von 5entig initiatorul victimologiei ca stiinta
distincta
6
273.
Intre 1)*8-1)91 Scoala de la -ainz dezvolta caracteristicile victimale
continutul specific al individualitatii victimale esenta etica a conflictului
agresional desprins din actiunile comunitatii necesitatea reintegrarii sociale
a victimei cercetarea caracteristicilor infractorilor.
In anul 1)91 italianul Filippo Gramatica in volumul ,Principi di difesa
sociale, ela!oreaza profila0ia victimala dupa gradul de victimizare si
capacitatea de recuperare individuala resta!ilirea unor relatii sociale si a
interactiunii noi sta!ilite cu comunitatea edificarea unei structuri pentru
aplicarea sistematica a tratamentului victimal. In anul 1)99 Ezzat Adel
1
2
Fattah in studiul ,!"el#"es prolemes pos$s % la &"stice p$nale par la
victimologie, evidentiaza modul in care actul agresional e0ercita o presiune
constanta si puternica asupra victimei o!ligand-o sa participe in orice mod
la actul agresional.
$ercetarile in domeniu au continuat si s-au diversificat victimologia
devenind cu adevarat o siinta individuala. In 1)8: are loc in Israel primul
$olocviu International de Victimologie dupa care au urmat si altele punandu-
se !azele acestei stiinte noi.
$ercetarile continua si individual remarcandu-se nume importante ca; T.
Sellin si -. <olfgang - ,T(e =esurement of 4elin>uenc?, @1)8+A S. Sc(afer -
,Victimolog?. T(e Victim and 5is $riminal, @1)88A <. -iddendorf - ,4ie /pfer
des Betruges, @1)11A etc.
Scoala romaneasca de victimologie continua drumul inceput de -endels(on.
Astfel in 1)17 criminologul Vasile 'tanci"pu!lica la "aris volumele ,(es
droits de la victime, si ,Criminalitatea Paris"l"i,. .l considera ca e0ista
victime prin definitie; saracii !olnavii imigrantii persoanele cu un instinct
sla! de conservare si propune o strategie de prevenire a crimei prin preceptul
defensivei si al revendicarii drepturilor deoarece indivizii sunt victime ale
mediului social. In anul 1)11 psi(ologul Tieri" Bogdan editeaza in
cola!orare volumul ,Analiza psihologica a victimei) *ol"l ei in proces"l
&"diciar,. Aici analizeaza pe larg conceptele de victima victimizare si riscuri
victimale si ela!oreaza o conceptie structurala despre identificarea
agresorilor. $ercetarile de specialitate sunt continuate de alte nume
importante din domeniu criminologi psi(ologi medici legisti profesori
universitari in stiinte &uridice magistrati etc.; Aurel 4incu Ion C(eorg(iu-
Bradet Dicolae -itrofan Voicu Edreng(ea Tudorel Butoi $onstantin
"aunescu Iancu Tanasescu =odica -i(aela Stanoiu C(eorg(e Distorescu
$ostica "aun si altii dovedind ca victimologia este o stiinta aflata in
permanenta evolutie.
2.analizai obiectul de studiu, sarcinile i scopul victimologiei ca tiin.
Obiectul de studiu. "otrivit lui C. Culotta victimologia asigura studiul
victimei unui delict al personalitatii sale al caracteristicilor !iologice
psi(ologice morale si socio-culturale al relatiilor sale cu delincventul si al
rolului pe care l-a &ucat in geneza delictului. .a releva cauzalitatea si efectele
agresiunii asupra victimei ordinea in care se produc actele agresionale si
limita reducerii acestora respectiv actele agresionale cu un continut clar;
lezarea intereselor unei victime identificate sau care se va individualiza in
perioada producerii actului agresional prin legatura de cauzalitate si efectul
victimal.
.. A. Fatta( considera ca victimologia are ca o!iect ela!orarea printr-un
studiu aprofundat al victimei al unui ansam!lu de reguli generale de
principii comune si de un alt tip de cunostinte putand contri!ui la
dezvoltarea evolutia si progresul fenomenului criminal al procesului
criminogen a personalitatii si caracterului periculos al delincventului.
/!iectul victimologiei este reprezentat de tul!urarile psi(o-fizice @cu e0ceptia
celor de tip maladivA - efecte ale actului agresiv care afecteaza in mod direct
ec(ili!rul dinamic @!iologic si psi(ologicA al victimei. Analiza victimologica se
refera la situatiile cand agresorul are capacitatea de comportare neafectata
de !oli @fizice sau psi(iceA in sensul ca este constient si responsa!il de actul
agresiv produs dovedeste o corecta auto-perceptie o capacitate !una de
relationare sociala de rezolvare a conflictelor de a trai vinovatia. 4incolo de
aceasta situatie intereseaza psi(opatologia sau psi(iatria.
Sarcinile:
1. studierea procesului de victimizare #i a rolului victimei %n mecanismul actului
infracional
6.sta!ilirea pronosticului victimal deoarece cunosc%nd mecanismul de victimizare
metodele #i tipurile #i caracterul victimilor este posi!il de a preciza nivelul de
victimizare %n plan statistic.
:.informativ- practic de informare a poten#ialelor victimedespre metodele de
comitere a infraciunilor
*.recuperarea pre&udiciului cauzat #i %nlturarea consecinelor infracionale.
7. victimoterapia ce ar include ela!oararea metodelodiei de comportare cu victime
de audierea a acesteia #i crearea unui sistem de rea!ilitare a victimei.
4eoarece v-gia are un caracer mai mult sociologie #i anume de detrminare a
cicumstanelor %n care s-a produs infraciunea #i calitile victimei care %ntr-o
anumit msur a oferic condiii pentru declan#area acestui rezult c scopul
principal ar fi rea!ilitarea victimei #i pre%nt%mpinarea sv%r#irii infraciunilor.
Sistemul victimologiei;
- v-gia criminal
- v-gia traumatic
-v-gia domestic #i a petrecerii timpului li!er
- v-gia psi(iatricv-gia catastrifelor calamitilor naturaleGecologice
-v-gia securitii te(nice
3. formulai metode i tehnici de investigaie victimologic.
Victimologia este o stiinta care foloseste procedeele de investigare comune
celorlalte stiinte sociale pentru o cercetare &uridica interdisciplinara.
-etodele de cercetare vor prezenta comple0ele interindividuale dintre
victima si agresor actiunea grupurilor sociale asupra fiecaruia dintre acestia
si c(iar relatiile dintre grupurile sociale cunoscute scopurile acestor grupuri.
$onsecintele metodologice constau in e0plicarea fenomenelor glo!ale
corelatia acestora si perceperea evolutiei starii agreso-victimale creandu-se
posi!ilitati de previziune care definesc aceasta stare.
Metoda logica) -etoda logica este reprezentata de procedeele si operatiile
specifice utilizate pentru sta!ilirea genezei si a structurii raporturilor
interindividuale sau sociale aparute in sistemul de fenomene agreso-
victimale ca realitati o!iective. /rice actiune-inactiune agresionala se refera
la un principiu de identitate de aparare a unor interese care vor califica
actiunea ca fiind pozitiva sau negativa a carui finalitate o individualizeaza.
=ezulta ca la conflicte de valori si atitudini asemanatoare vor aparea efecte
victimale asemanatoare. $and actiunile-inactiunile agresive se degradeaza
sau se amplifica pentru a permite aparitia altor atitudini din partea
agresorului acest fenomen se va repercuta si la nivelul efectelor victimale
pastrand continutul agresiunii.
Metoda tipologica) Aceasta metoda sta!ileste o multime de trasaturi
constante e0istente permanent in cadrul fenomenului agreso-victimal
analizand diferentierea calitativa si cantitativa a acestora si eliminand
trasaturile neesentiale. -etoda sta!ileste prototipuri de victima in functie de
diferite criterii; mediul socio-cultural tipologia valorilor afectate @fizic
material psi(ic moral religios politicA modul de viata si tipul de civilizatie
frecventat calculul coeficientului de intensitate al participarii victimei la
agresivitate volumul si dinamica victimizarilor @glo!al si pe sectoare de
victimizareA. "rocesele de interactiune agresor-victima si comportamentele
de grup ale victimelor vor fi apreciate si delimitate in categorii de victime
dependente de; actiunile-inactiunile victimelor particularitatile actelor si
mi&loacelor utilizate consecintele actelor victimizatoare structura de
ansam!lu a fenomenului victimal.
Metoda clinica) -etoda e0plica fenomenul victimal ca fiind e0presia
generalizata a cazurilor individuale de victimizare pentru a se sta!ili un
diagnostic si a se prescrie tratamentul corespunzator fiecarei victime.
Aceasta formula se aplica pornind de la anamneza cazului de victimizare
pentru a se intelege diversitatea cauzelor si conditiilor concrete pornind de la
trasaturile de personalitate ale victimei. In !aza diagnosticului se va sta!ili un
tratament de natura psi(o-sociala pentru reducerea efectelor victimale sau
pentru eradicarea lor prin evitarea antagonismelor dintre agresori si victime
urmand ca intr-o faza ulterioara sa se identifice si aplice masuri de integrare
a victimei in raporturi normale de natura familiala sociala &uridica si
religioasa.
Metoda comparativa) Aceasta metoda propune ca dupa o!servarea
intelegerea si discutarea elementelor si factorilor inclusi in doua fenomene
acte evenimente sa se procedeze la evidentierea asemanarilor sau
deose!irilor dintre ele. -etoda se !azeaza pe ipoteza ca esenta elementelor
sau factorilor care compun un fenomen rezida in asemanarea sau deose!irea
relativa sau radicala de un alt fenomen in cadrul mai larg al relatiilor umane.
"entru e0plicarea fenomenului victimal potrivit acestei metode se recurge la
urmatoarele procedee;
procede"l concordantei presupune depistarea acelor elemente care se
regasesc in doua sau mai multe fenomene agreso-victimale constituind
cauza generatoare sau conditia lor favorizantaH
procede"l diferentelor identifica acele elemente specifice ale unui anumit
act sau fenomen care nu se regasesc in celelalte constituind cauza
generatoare sau conditia favorizanta unicaH
procede"l variatiilor concomitente impune investigarea evenimentelor
anterioare producerii unui rezultat dupa criteriul ca ori de cate ori fenomenul
anterior se modifica in acelasi mod cu rezultatul sau inseamna ca primul
este cauza secundului.
Metoda statistica) -etoda statistica apreciaza fenomenul victimal in functie
de repeta!ilitatea cantitativa si numerica a anumitor categorii determinate
de cauze conditii evenimente etc. Studiind cazurile individuale din care va
rezulta modul cum s-a produs efectul victimal se a&unge la o cauzalitate
singulara. Scopul metodei este de a culege informatii pentru compararea lor.
"rin identificarea acestora se determina o anumita concluzie statistica privind
coeficientii de dependenta a fenomenului victimal de
Testul 2
1. interpretai conceptul uridico!penal de victim i procesual!penal de
parte vtmat.
$uvIntul victima vine din latinescul ,victima, care desemneaz ,un animal de
sacrificiu care este e0piat pentru greJelile sale sau ale celorlaKi,. 'n zilele noastre
orice persoan care a suferit un pre&udiciu material fizic sau moral %n urma unei
acKiuni ruvoitoare sau a unui accident este considerat victim cu condiKia ca un
te0t de lege @o reglementareA s o defineasc ca atare Ji s-i permit accesul la
anumite drepturi. .ste vor!a deci de un statut tranzitoriu dar necesar Ji menit a fi
depJit cIt mai curInd posi!il.
"onceptul uridico!penal de victim- Se consider victim orice persoan fizic
sau &uridic creia prin infracKiune i-au fost
aduse daune morale fizice sau materiale. Victima are dreptul ca cererea sa s fie
%nregistrat
imediat %n modul sta!ilit s fie soluKionat de organul de urmrire penal iar dup
aceasta s fie
informat despre rezultatele soluKionriiconform $"" =-
conceptul procesual!penal de parte vtmat- L.ste considerat persoana
fizic creia i s-a cauzat prin infracKiune un pre&udiciu
moral fizic sau material recunoscut %n aceast calitate conform legii cu acordul
victimei.
=ecunoaJterea ca parte vtmat se efectueaz prin ordonanKa organului de
urmrire penal imediat
dup sta!ilirea temeiurilor de atri!uire a unei asemenea calitKi procesuale.
2. clasificai victimile infraciunilor dup criteriu de v#rst, ocupait, stare
familial.
/ clasificare sau o tipologie victimal riguros JtiinKific poate constitui Ji un
instrument
deose!it de util pentru prevenirea victimologic individual Ji !ine%nKeles din
perspectiva dat
o!Kinerea analiza Ji utilizarea informaKiei victimologice devin deose!it de valoroase.
$u toate
pro!lemele pe care le ridic victima numeroJi autori au %ncercat s realizeze diverse
clasificri %n
funcKie de o serie de criterii Ji varia!ile. $lasificarea victimelor tre!uie efectuat %n
!aza anumitor
temeiuri Ji %n corespundere cu diferite pro!leme ce stau %n faKa investigaKiilor
victimologice.
4up criteriu de v%rst;1 victime nev%rstnice
'n func$ie de apartenen$a la o anumit categorie social cercettorul
american Marmen A.
distinge; 1A copii dispruKiH 6A copii maltrataKi fizic sau se0ualH :A persoane %n v%rstH
*A femei
maltratateH 7A victime ale atacului se0ualH 9A victime ale accidentelor rutiere
criterii factorii psihologici, biologici %i sociali, contureaz treisprezece
categorii de
victime; 1A victime nev%rstniceH 6A femei ca victimH :A v%rstniciH *A consumatori de
alcool Ji de
stupefianteH 7A imigranKiH 9A minoritKi etniceH 8A indivizi normali dar cu o inteligenK
redusH 1A
indivizi @temporarA deprimaKiH )A indivizi ac(izitiviH 1+A indivizi destr!laKi Ji
desfr%naKiH 11A
indivizi singuratici Ji cu Linima zdro!itH 16A c(inuitoriH 1:A indivizi L!locaKi Ji cei
LnesupuJi
VIrsta victimelor - $ategoriile de vIrst predispuse a fi victime ale infracKiunii de
omor sunt persoanele cu vIrsta peste 7+ de ani @681NA tinerii cu vIrsta %ntre 1)-:+
ani @6**NA Ji adulKii cu vIrsta %ntre :1-*+ ani @6:1NA
"rofesorul rus 4avid =ivman propune urmtoarea clasificare a victimelor dup
comportamentul acestora %n mecanismul infracKiunii;
1A victime agresive comportamentul crora se manifest prin atac asupra
victimizatorului
sau asupra altor persoane @violatorii agresiviA sau prin alte forme ale agresiunii;
insult calomnie
!at&ocur etc. @provocatorii agresiviAH
6A victime active comportamentul crora nu se manifest prin atac sau im!old su!
forma
contactului de conflict dar cauzarea de pre&udicii acestora se realizeaz prin
contri!uKia activ a
viitoarelor victime; instigatori conJtienKi imprudenKi persoane care primesc pagu!e
intenKionat Ji
din imprudenKH
:A victime cu iniKiativ comportamentul crora este pozitiv dar care poate fi
periculos pentru
ele %nseJi; persoane cu iniKiativ dup funcKia deKinut @e0ercitatA dup statutul
social %n virtutea
trsturilor personaleH
*A victime pasive care nu opun rezistenK agresorului din diferite motive; o!iectiv
nu sunt
capa!ile de a se opune @permanent sau temporarA o!iectiv sunt %n stare de a opune
rezistenKH
7A victime necritice pentru care este caracteristic imprudenKa impreviziunea
incapacitatea de
a aprecia adecvat situaKiile de viaK; persoane care au de regul nivelul redus de
studii intelect
redus v%rst minor v%rst %naintat persoane !olnave inclusiv psi(ic !olnave
necritice fr a se
caracteriza prin particularitKi conturate evidentH
9A victime neutre comportamentul crora n-a provocat acKiuni criminale Ji nici n-a
contri!uit
la derularea lor %n msura %n care aceasta ar fi depins de victim 219+ p. 1+3.
3. estimai rolul i vinovia victimei #n declanarea atentatului criminal.
"ersonalitatea Ji comportamentul victimei pot &uca un rol destul de esenKial %n
motivarea
comportamentului infracKional Ji %n situaKia %n care acesta se realizeaz. "otrivit
studiilor
victimologice mecanismul infracKiunii este determinat de personalitatea Ji
comportamentul victimei
%n fiecare al doilea sau al treilea caz de comitere a infracKiunii violente %n fiecare al
treilea caz de
viol %n dou cazuri din cinci - la sv%rJirea unui accident rutier penal %n opt cazuri
din zece O la
comiterea escroc(eriei
'ntr-adevr cauzele Ji condiKiile infracKiunii pot fi determinate at%t de personalitatea
infractorului c%t Ji de situaKie @%n particular de personalitatea Ji comportamentul
victimei prete0t
circumstanKele %n care se comite infracKiuneaA. 4ar aceasta nu %nseamn c
personalitatea Ji
comportamentul victimei precum Ji prete0tul timpul Ji locul sv%rJirii infracKiunii
sunt cauze ale
acesteia. $onsiderm c LvinovKia victimei poate fi doar condiKie de realizare a
orientrii
antisociale Ji deficienKelor conJtiinKei &uridice a individului care comite infracKiunea
adic o
circumstanK ce favorizeaz sv%rJirea acesteia 29 p. 1193. "rin urmare
particularitKile personale Ji
caracterul comportamentului victimei pot contri!ui la comiterea infracKiunii
influenK%nd asupra
apariKiei Ji realizrii intenKiei su!iectului infracKiunii determin%ndu-i orientarea Ji
caracterul
acKiunilor acestuia sau atrg%ndu-l %ntr-o situaKie favora!il pentru comiterea faptei
pre&udicia!ile.
Astfel personalitatea Ji comportamentul victimei au un rol de sine stttor %n
mecanismul
cauzelor Ji condiKiilor infracKiunii Ji nu pot fi confundate sau identificate cu alte
elemente
componente ale situaKiei. Alte soluKii ale acestei pro!leme vor determina %n opinia
noastr
su!aprecierea sau c(iar ignorarea personalitKii Ji comportamentului victimei
negarea caracterului
de sine stttor al circumstanKelor date %n componenKa infracKiunii %n o!iectul
pro!atoriului Ji %n
interacKiunea Lpersonalitate O situaKie - fapt. "ersonalitatea Ji comportamentul
victimei au importanK la incriminarea faptelor Ji
individualizarea pedepsei penale. PegislaKia penal %n vigoare conKine norme %n
structura crora
sunt incluse semne ce caracterizeaz persoana vtmat Ji comportamentul
acesteia; 1A
particularitKi ale personalitKii victimei Ji statutului su @femeie !r!at minor
funcKionar cetKean
martor etc.AH 6A comportamentul victimei @licit ilicit etc.AH :A starea victimei %n
momentul sv%rJirii
infracKiunii @neputinK femeie gravid !olnav stare periculoas pentru viaKAH *A
relaKiile dintre
victim Ji infractor @rude serviciu dependenK material etc.A
'n timp ce specialiJtii discut asupra acestor modele teoretice c(estiunea privind
determinarea gradului de rspundere %Ji pstreaz importanKa practic pentru
sistemul de drept penal
Ji de regul apare la toate etapele procesului penal. TotuJi pro!lema vinovKiei
victimei nu tre!uie
supraapreciat %n cadrul teoriei Ji practicii com!aterii criminalitKii. Supraestimarea
acestei
pro!leme poate duce la denaturarea perspectivei investigaKiilor victimologice Ji
aplicrii lor corecte
%n practic. Ar fi necesar de deplasat centrul de greutate de pe vinovKia victimei
asupra pro!lemei
%mpotrivirii acesteia Ji acKiunilor de curmare a atentatelor criminale inclusiv asupra
autoaprrii
autoa&utorului Ji autocontrolului deoarece pentru ma&oritatea victimelor
incapacitatea de a se apra
de agresiune este o nenorocire dar nu o vinovKie a acestora 2* p. 16+3.
$ercetarea victimologic a vinovKiei victimei reprezint c(eia de soluKionare a
pro!lemei
cauzalitKii criminalitKii Ji clarificrii mecanismului comportamentului infracKional
individual.
Astfel s-a sta!ilit c cu c%t este mai evident @provocatorA rolul victimei la sv%rJirea
infracKiunii
concrete cu at%t mai mult atenKie tre!uie acordat aprecierii personalitKii
su!iectului infracKiunii
@%n dreptul penal dup cum s-a menKionat aceasta poate contri!ui la aplicarea unei
pedepse mai
!l%nde iar uneori c(iar la li!erarea de pedeapsa penalA. Totodat a!ordarea
pro!lemei cu privire la
vinovKia victimei %n aspect criminologic este deose!it de important nu numai la
analiza
mecanismului actului infracKional la individualizarea rspunderii Ji pedepsei penale
a fptuitorului
dar Ji la ela!orarea Ji realizarea msurilor de prevenire victimologic.
Testul 3
1. numi!i i caracterizai cele mai vulnerabile categorii de persoane
supuse riscului de victimizare.
Qna dintre primele tipologii ale victimelor infracKiunilor aparKine lui 5ans von 5enting
care
utiliz%nd drept criterii factorii psi(ologici !iologici Ji sociali contureaz treisprezece
categorii de
victime; 1A victime nev%rstniceH 6A femei ca victimH :A v%rstniciH *A consumatori de
alcool Ji de
stupefianteH 7A imigranKiH 9A minoritKi etniceH 8A indivizi normali dar cu o inteligenK
redusH 1A
indivizi @temporarA deprimaKiH )A indivizi ac(izitiviH 1+A indivizi destr!laKi Ji
desfr%naKiH 11A
indivizi singuratici Ji cu Linima zdro!itH 16A c(inuitoriH 1:A indivizi L!locaKi Ji cei
LnesupuJi
2. stabilii factorii de risc victimal #n mecanismul victimizrii femeilor.
A Factorii de risc con&unctural @economici politici culturaliA atat la nivel individual
cat si la nivelul grupului au ca motivari discordantele dintre situatia economico-
sociala a individului si tendinta modificarii imediate a acesteia. Datura acestor
factori poate rezulta si din nevoile o!iective care preocupa victima @li!ertina&ul
comportamental viata de familie perfectionarea individuala sau profesionalaA
asigurand pluralitatea coe0istenta si similitudinea modurilor comportamentale
victimale.

!A Factorii de risc relational. $aracterul su!iectiv al relatiilor individuale in cadrul
e0istentei umane determina concordanta dintre actul agresional si efectul victimal.
In acest sens relatia victimei cu agresorul e perceputa in mod diferit de fiecare
dintre acestia depinzand de conditiile sau de momentele varia!ile ale e0istentei.
.fectul victimal este mi&locit de relatia anterioara simultana sau posterioara dintre
victima si agresor reactiile victimei fiind rezultatul acceptarii sau refuzului scopului
relatiei a reflectarii acestui scop in psi(icul victimei. In mod receptiv atitudinea
victimei si a agresorului devine esentiala in comportamentele individuale si in
stimulii impre&urarile sau starile care comanda aceste comportamente.
cA Factorii de risc natural. $omportamentul victimei este &ustificat in mod o!iectiv
de modul de intelegere a e0igentei sociale modul de determinare in raporturile
interindividuale de calitatile individuale de natura psi(ica morala si intelectuala.
.0istenta sociala determina un anumit comportament si un anumit grad de
intelegere a e0istentei. Inzestrarea !iologica gradul de sanatate fizico-psi(ica si
aparitia unor necesitati de natura materiala creeaza capacitatea sau incapacitatea
de adaptare a victimei la mediul social la un conflict interindividual si la urmarile lui.
In situatie de incapacitate grava de adaptare este nevoie de interventia societatii cu
masuri de recuperare victimala. Asadar factorii de risc natural isi au sorgintea in
e0istenta sociala si in viata psi(o-morala a victimei.
$onditiile favorizante ale producerii efectului victimal tre!uie analizate su! mai
multe aspecte; psi(ologic fiziologic social psi(iatric si demografic. $unoasterea
conditiilor favorizante aparitiei victimizarii nu se reduce la analiza cauzelor
@factorilorA ci tre!uie sta!ilite si intentiile individuale constiente ale victimei de
manifestare a acestora. $onditiile favorizante apar ca un produs al unui sistem
comple0 de impre&urari care a&uta violenta si conflictul in dezvoltarea sa naturala
spre un anumit tip de fenomen victimal in care se ):)f71& integreaza. Aceste conditii
amplifica tensiunile conflictele si antagonismele dintre victima si agresor fara a
declansa actul agresional acest atri!ut revenind intotdeauna cauzelor. $ontinuitatea
sau discontinuitatea conditiilor favorizante demonstreaza relativitatea aparitiei
actului agresional si a particularitatilor fenomenului agresional.
Victimizarea femeii. Femeia face parte din categoriile de victime cu cel mai mare
grad de vulnera!ilitate victimala alaturi de copii si !atrani. Spre deose!ire de
victimele de se0 masculin care datorita instinctului de conservare incearca sa
evite sa com!ata sau sa ani(ileze efectele agresiunii practicand la randul lor o
agresiune victimele de se0 feminin in general sunt stapanite de sentimentul fricii
rezultata din amenintarile si agresiunea suferita care determina de regula
acceptarea efectului victimal. Pa acestea se adauga si alte trasaturi favorizante ale
actului agresional; sensi!ilitate finete emotivitate forta fizica limitata.
4intre formele de victimizare a femeii cele mai des intalnite violul ocupa un loc
foarte important. Qneori acesta este insotit si de acte de cruzime sau urmat de
moartea victimei. =eactia societatii fata de aceasta infractiune este duala; pe de o
parte se considera ca femeia are intotdeauna un grad oarecare de vinovatie fie su!
forma precipitarii fie c(iar a provocarii directe in timp ce ta!ara adversa considera
ca agresiunea incepe atunci cand un !ar!at continua dupa ce femeia spune ,nu,.
Qneori este destul de dificil de sta!ilit daca e0ista viol sau nu si care este
responsa!ilitatea victimei in comiterea infractiunii.2*3 4ar indiferent de gradul de
implicare a victimei in savarsirea agresiunii daca se sta!ileste e0istenta cu
certitudine a delictului infractorul este vinovat si tre!uie sanctionat fapta nefiind
scuza!ila pe motivul vinovatiei victimei.
4upa -. -inovici e0ista patru mari grupe de viol; prin constrangere fizica prin
constrangere morala violul prin asa-zisele a!uzuri de situatie si violul profitand de
starile patologice fizice si mentale ale victimei. .0ista si viol in timpul somnului
(ipnotic sau al somnului natural. Violul poate fi comis de catre un strain @77N din
cazuriA sau de catre cineva care a avut relatii anterioare cu victima @*+N din cazuriA.
=aportul real ar putea fi insa altul avand in vedere ca victima unui viol comis de o
cunostinta este in(i!ata in a face plangere penala. 4upa criteriul varstei situatia
statistica este urmatoarea; 6+-6* ani - 68N 19-1) ani si 67-:* ani - 67N 16-17 ani -
11N :7-*) ani - 8N. 4in datele statistice rezulta de asemenea ca sunt cu risc
crescut femeile cu situatie materiala modesta din medii sociale indoielnice precum
si femeile care lucreaza in domeniul prostitutiei. 4e asemenea agresorii in
ma&oritatea cazurilor au cu cel putin cinci ani mai mult decat victimele si
antecedente penale.
/ alta forma de victimizare a femeii este maltratarea sau uciderea ei de catre sot.
$auzele sunt multiple; conflicte intracon&ugale infidelitate gelozie alcoolism sotul
!olnav psi(ic etc. Qneori ca urmare a agresiunii sotiile pot comite ele insele
infractiuni de regula asupra sotilor. Intr-o asemenea situatie sta!ilirea gradului de
vinovatie a celor doi mem!rii ai cuplului penal este foarte dificila. "entru aceasta
operatie tre!uie sa fie cunoscuta istoria relatiilor dintre cei doi frecventa conflictelor
dintre ei motivatia acestora. Victimizarea sotiei se poate datora in intregime
conduitei ostile a sotului dar poate e0ista si o contri!utie mai mica sau mai mare a
sotiei in sensul ca ea poate provoca direct sau indirect prin raspunsurile sau
atitudinile sale comportamentul violent al sotului. / caracteristica a victimizarii in
familie este refuzul victimei de a renunta la modul de viata agresiv impus de sot
renuntare ce s-ar putea produce prin separarea in fapt a sotilor pe o anumita
perioada pana la solutionarea pro!lemelor con&ugale sau prin divort. Atitudinea
pasiva a victimei are patru mari argumente; copiii au nevoie de am!ii parinti
dificultatile financiare opinia societatii si lipsa spri&inului real din partea autoritatilor
si a legii. Intrucat familia este celula de !aza a societatii in cazul unor crize ma&ore
din viata unui cuplu este necesar sa se intervina cu psi(oterapie con&ugala si
consiliere familiala.
Fireste ca femeile pot fi supuse oricarui tip de agresiune aici fiind analizate cele mai
intalnite dintre ele. Alte infractiuni care au cu precadere victime femei sunt;
infractiunile privind viata se0uala @celelalte decat violulA si tal(aria.
3. estimai efectele sociale i psohologice ale victimizrii persoanelor
strine.
Testul 4 @ tratam penal #i procesual penal al victimeiA
1. descriei particularitile statutului procesual penal al prii vtmate la
faza &'.
2. analizai rolul prii vtmate #n faza e(aminrii cauzei #n ).*.
3. da!i apreciere tratamentului psihologic al victimei, ulterior rezolvrii
udiciare a urmrilor victimizrii.
Testul 5
1. sta!ilii rolul victimei %n cadrul legistaiei penale #i importana acestuia la
calificarea faptei penale.
Analiza semnelor @trsturilorA ce caracterizeaz victima permite de a determina
locul acesteia
%n componenKa de infracKiune. Victima nu este un element de sine stttor al
componenKei semnele
acesteia fiind incluse de ctre legislator %n componenKa de infracKiune pentru a
caracteriza alte
elemente; o!iectul Ji latura o!iectiv a infracKiunii. 'n msura %n care semnele
personalitKii Ji
comportamentului victimei sunt legate de relaKiile sociale prote&ate de legea penal
ele se refer la
o!iectul infracKiunii. Semnele personalitKii Ji comportamentului victimei care
caracterizeaz
situaKia sv%rJirii infracKiunii cauzele Ji condiKiile acesteia se refer la latura
o!iectiv a infracKiunii.
.ste necesar a Kine cont c semnele victimei numai atunci au importanK &uridico-
penal c%nd au fost
reflectate @sau puteau fi reflectateA %n conJtiinKa vinovatului adic c%nd acestea au
fost cuprinse @sau
puteau fi cuprinseA de intenKia ori imprudenKa acestuia.
AJadar importanKa &uridico-penal a circumstanKelor ce caracterizeaz
personalitatea Ji
comportamentul victimei const %n; 1A determinarea gradului de pericol social at%t al
infractorului
c%t Ji al infracKiunii comise de acestaH 6A clarificarea conKinutului psi(ologic real al
infracKiunii
@conKinutul intenKiei sau imprudenKei orientarea intenKiei Ji orientarea acKiunilor din
imprudenK
motivul Ji scopul infracKiunii etc.A Ji prin urmare sta!ilirea prezenKei sau lipsei
temeiului &uridic al
rspunderii penale adic a componenKei de infracKiuneH :A calificarea corect a
faptei comise. 'n
lipsa datelor despre victim frecvent este complicat a determina dac omorul a fost
comis cu
intenKie sau persoana a fost lipsit de viaK din imprudenK dac omorul a fost sau
n-a fost comis %n
stare de afect etcH *A sta!ilirea rolului real Ji gradului de vinovKie al infractorului la
comiterea
infracKiuniiH 7A individualizarea pedepsei Kin%ndu-se cont de personalitatea Ji
caracterul
comportamentului victimei deoarece semnele ce caracterizeaz victima stipulate %n
legea penal
influenKeaz nu numai asupra calificrii faptei dar pot fi luate %n consideraKie ca
circumstanKe
atenuante @punctele Lf Ji Li art. 89 $.". al =.-.A sau circumstanKe agravante
@punctele Ld Le
Lf L( art. 88 $.". al =.-.A.
6. analizai personal #i comparativ victima %n mecanismul actului infracional.
:. dai apreciere raportului infractor- victim.
raportul Rinfractor - victim este un concept de !az
!ine ela!orat la nivelurile teoretic Ji empiric care are valoare deose!it mai ales
din punct de
vedere al genezei comportamentului infracKional.
=elaKiile dintre infractor Ji victim %l determin uneori pe criminal s aleag metoda
de
comitere a infracKiunii precum Ji s-Ji selecteze victima. =aporturile reciproce
e0istente determin
Ji caracterul reacKiei faK de comportamentul participanKilor unei sau altei situaKii.
Astfel relaKiile
familiale foarte frecvent determin o reacKie pasiv a persoanei vtmate faK de
comportamentul
infracKional care-i pricinuieJte o daun. 'n alte cazuri %ns anume contactul
permanent @sta!ilA dintre
persoana vtmat Ji infractor poate duce la o aJa desfJurare a evenimentelor
c%nd victima iniKial
ia msuri Rpreventive faK de cauzarea pre&udiciului transform%ndu-se ea singur %n
criminal.
AJadar raportul Linfractor - victim poate deveni din instrument al cunoaJterii
mi&loc de
prognozare a criminalitKii prin structurarea comportamentului at%t a victimelor
potenKiale c%t Ji a
infractorului fapt ce ar permite prevenirea Ji com!aterea infracKiunilor.
Testul 6
1 descriee tip de infraciuni contra persoanei conform legislaiei penale #n
vigoare
Testul 8
1 caracterizati cauzalitatea victimologic la general
$auzalitatea victimala reprezinta o structura comportamentala comple0a a victimei
care a &ucat un rol oarecare in savarsirea agresiunii si care este determinata de
interdependenta unor factori o!iectivi @economici politici ideologici religiosi etc.A si
a unor factori su!iectivi @interese individuale sentimente de inferioritate de
superioritate atitudinile si relatiile interindividuale etc.A. $auzalitatea victimala este
intotdeauna concreta si formeaza impreuna cu mediul am!iental o totalitate oferind
modele e0plicative ale agresiunii ale efectelor victimale si ale integrarii victimei in
mediul social.
Factorii de risc con&unctural relational si natural. $lasificarea factorilor de risc
victimal este determinata de mediile socio-structurale de provenienta a victimelor
de tipologia valorilor lezate @fizice morale religioase politiceA de conditiile socio-
economice in care traiesc victimele de regulile de conduita acceptate de victime.
Factorii de risc releva si gradul concret de responsa!ilitate a victimelor in comiterea
actului agresional.
2 stabiliti coraportul dintre agresivitate i violen
+iolenta poate fi coraportat la gresivitate
,est -
+iolenta #n familie
FA-IPIA O nucleul societKii aprut prin con&ugarea !r!atului Ji a femeii %n
temeiul sentimentului de dragoste.Tot acest sentiment condiKioneaz evoluKia
omenirii prin conceperea Ji creJterea copiilor. Astfel are loc fundamentarea unei
funcKii esenKiale a cuplului. "ractica demonstreaz %ns c de multe ori pe parcursul
timpului aceast sarcin este distorsionat cu consecinKe largi Ji dramatice. -otivul
%n acest sens fiind apariKia unui viciu social fundamental O violenKa %n familie. $e
reprezint aceastaS $are este influenKa sa asupra societKii mem!rilor familiei Ji a
copiilor %n specialS
/ definiKie larg acceptat %n materie este cea oferit de .van StarT Ji Anne
Flitcraft conform creia LViolenKa %n familie reprezint o ameninKare sau provocare
realizat %n prezent sau %n trecut a unei vtmri fizice %n cadrul relaKiei dintre
partenerii sociali indiferent de statutul lor legal sau de domiciliu. Atacul fizic sau cel
se0ual poate fi %nsoKit de intimidri sau a!uzuri ver!ale distrugerea !unurilor
victimei izolarea de prieteni familie sau alte potenKiale surse de spri&in
ameninKrile realizate la adresa altor persoane semnificative pentru victim inclusiv
a copiilorH furturiH controlul asupra surselor financiare !unurilor personale ale
victimei alimentelor deplasrilor telefonului Ji a altor surse de %ngri&ire Ji
protecKie.
Studiile %n materie relev faptul c atmosfera de violenK creat %n planul
(a!itatului domestic provoac traume esenKiale la copii c(iar dac aceJtia nu sunt
victime directe. "e l%ng relaKiile tensionate %ntre prinKi are loc diminuarea de
proporKii a procesului de creJtere Ji educare a urmaJilor necesitKile fundamentale
ale crora sunt negli&ate. "e parcurs are loc aprofundarea unei crize psi(ologice.
$opiii influenKaKi de tensiunile intrafamiliare dezvolt caracter introvertit manifestat
prin pro!leme emoKionale Ji mentale dezvoltare fizic mai lent dificultKi de
conduit %n relaKiile cu mediul manifestate fie prin agresivitate sau pasivitate %n
cola!orare intrarea %n cercuri cu influenK negativ sau izolare complet de cei din
&ur asumarea psi(ic a unui rol de persona& negativ etc. .videnKiem %n acest sens
tendinKa de formare a dou tipuri de personalitKi real periculoase pentru societate.
"rimul tip %l reprezint copiii %nc(iJi izolaKi timizi care %n planul violenKei
domestice au luat rolul de victim o poziKie sla! de defensiv. "ericolul social al
acestora nu deKine o cot %nalt raportat la media general a crimelor Ji
criminalilor. Qn studiu relevant realizat de Do!erto Calli a sta!ilit c doar circa 11 N
dintre tinerii cu astfel de caracter acced la sv%rJirea infracKiunilor. =emarcant %n
cazul dat este alt moment Ji anume O gravitatea faptei comise. 4eJi de o!icei
aceste persoane manifest comportament domol la apariKia anumitor circumstanKe
provocatoare fie %n copilrie fie c(iar pe %ntreaga durat a vieKii ei momentan
succed la comiterea actului violent de o!icei manifestat prin vtmare corporal
sau omor violent. Aceasta este o sc(em-prototip creat %n conJtiinKa persoanei la
asistarea scenelor de violenK %ntre prinKii si unde el apare %n calitate de aprtor
sau o rz!unare pentru tratarea sa anterioar de ctre primte. 'n acest sens
practica actual de e0aminare a omorurilor de ctre structurile de drept denot
faptul c sunt prezente tot mai dese cazuri c%nd %nsuJi copiii produc leziunile cu
efect letal asupra corpului unuia dintre prinKi ca rezultat al aplicrii de ctre acesta
a tratamentului violent asupra celuilalt.
Tot la acest capitol se %ncadreaz Ji copiii sau c(iar tinerii care au depJit
v%rsta ma&oratului dar al cror mod de sesizare a realitKii este legat nemi&locit de
violenKa din copilrie Ji anume criminalii %n serie. Qn studiu realizat de cercettorii
americani =.M. =essler Ji T. S(ac(man denot faptul c %n *: din 1++ de cazuri
motivele care i-au determinat la comiterea crimelor au fost afecKiunile psi(ice legate
de mediul violent %n care aceJtia Ji-au petrecut copilria av%nd firi timide de
personalitate. 'n 6:N din aceste cazuri activitatea criminal a fost iniKiat %nc %n
perioada minoratului ca ulterior pe parcursul timpului s se acutizeze.
Qn al doilea tip de personalitKi create ca rezultat al asistrii copilului la
scenele oprimative a prinKilor %l formeaz tinerii ce preiau tipul omului violent.
AceJtia de o!icei manifest agresivitate Ji lips de respect vizavi de cei din &ur.
$onform studiului realizat de Do!erto Calli asupra a 6)8 de minori :9N dintre
aceJtia pleac de acas la v%rste destul de fragede Ji %n continuare desfJur%nd un
mod de viaK tranJant se implic %n activitKi ilicite de tipul consumului de droguri
Ji alcool sustragerea ilicit a !unurilor strine violuri vtmri a sntKii
persoanelor lista crimelor %n care se %ncadreaz fiind destul de larg nect%nd la
v%rsta minoratului. .voluKie asemntoare a lucrurilor identificm Ji %n cazul copiilor
care nu prsesc locul de (a!itat al prinKilor. Factorii determinanKi %n acest caz fiind
lipsa atenKiei cuvenite din partea prinKilor la faza educrii urmrirea Ji preluarea
modelului violent de comportament.
4eJi violenKa %n familie are un efect distrugtor %n procesul crerii
personalitKii la copii fapt care %i predetermin la depJirea !ucvei legii nu
%ntotdeauna se a&unge ca finalitate la acest efect. TotuJi astfel de cazuri sunt %ntr-un
numr limitat.
4e aceea statul comunitatea fiecare dintre noi urmeaz a depunde
ma0imum eforturi pentru a preveni Ji diminua fenomenul violenKei %n familie %n
eventualul scop al creJterii unor noi generaKii sntoase Ji non-violente.
Testul )
Violena scolara
$auze
Studiile si cercetarile care au a!ordat tema violentei %n general sau a violentei %n
scoala au
propus diferite clasificari ale cauzelor sau factorilor de risc %n aparitia fenomenului
uneori
considerIndu-le identice alteori operInd o distinctie %ntre cauze si factori de risc. 'n
continuare vom prezenta cIteva tipologii ale cauzelorGfactorilor de risc ai violentei.
Qna dintre clasificarile propuse specialistii %n domeniu8* grupeaza cauzele violentei
%n; cauze
!iologice @factori genetici pro!leme neuro!iologice leziuni cere!rale factori de
nutritie
8* (ttp;GGautarc(ic.tripod.comGfilesGcauseUviolence.(tml
)8
efecte ale consumului de alcool si droguri s.a.A sociologice @conditiile socio-
economice
factori privind comunitatea si structura acesteia etc.A si psi(ologice @afectiuni psi(ice
asociate
si cu un nivel mai redus de dezvoltare psi(ointelectuala dar %n special efectele %n
plan
psi(ologic ale conditiilor de mediu familial %n care se dezvolta copilulA.
Alte a!ordari87 considera ca principale cauze ale violentei sunt cele generate de;
- violenta %n familie @copiii care apartin unor familii %n care se manifesta relatii de
violenta
preiau aceste modele de relationareAH
- conditiile economice @saracia e0trema %n care traiesc unele familii inclusiv copiii %i
%mpinge pe unii dintre ei la comiterea unor acte de violentaAH
- mediul insta!il @anumite evenimente intervenite %n familie de genul divortului sau
decesului unui parinte precum si climatul psi(oafectiv insta!il si insecurizant %n care
se
dezvolta copiii O %n familie sau %n afara acesteia O pot conduce la manifestari de
violenta
ale acestoraAH
- lipsa stimei de sine @indivizii cu o imagine de sine defavora!ila se implica %n acte de
violenta pentru a compensa sentimentele negative cu privire la propria persoana si
pentru
ca astfel o!tin acceptarea grupului cu care comit actele de violentaAH
- imaginea violentei %n mass-media @e0punerea %ndelungata la violenta propagata de
catre
media %i desensi!ilizeaza pe copii a&ungInd astfel sa o accepte si sa o practiceH
aceasta cu
atIt mai mult cu cIt imaginea violentei %n media nu insista pe consecintele asupra
agresorului O penale sociale etc. O si nici pe efectele asupra victimeiAH
- sistemul legal @cadrul legal permisiv %n unele tari privind violenta tinerilor situatie
care
nu descura&eaza recidivareaAH
- alienarea @lipsa comunicarii si a unor puncte de cone0iune cu comunitatea a
sentimentului
de apartenenta la aceasta a tinerilor precum si lipsa sperantei de reusita %n viataH
violenta
si aderarea la un grup violent creeaza acestora sentimentul de apartenenta la o
anume
comunitate si de %ncredere %n viitorAH
- rasismul se0ismul (omofo!ia stratificarea sociala etnocentrismul @discriminarea
centrata pe diferentele %ntre indivizi sau grupuri este o sursa de tensiune care poate
genera
violentaH institutiile pot legitima violenta prin politici si practici institutionale dInd
dreptul indivizilor sa practice discriminarea la nivel individual cu consecinte
minimeA.
2.formele