Tusea mgreasc nu trece, ce e drept, aa de primejdioas ca anghina i vrsatul, totui mor

muli copii de aceast boal i alii sufr, cel puin, grozav de accesele tusei. Voi observa numaidect
c orice tuse trebuie privit ca un semn de boal grea, cci omul sntos nu trebuie nici s tueasc
nici se lepede flegm. Tusea nu se produce dect atunci cnd apsarea materiilor strine se
ndreapt n sus i cnd eirea natural de jos e oprit, sau c pielea funcioneaz ru, sau rinichii i
maul nu merg regulat. Copii atini de tuse mgreasc, ne arat ntocmai simptomele bine
cunoscute ale fermentaiei; cu alte cuvinte, au i ei friguri. Materiile strine vor s ias prin gt i prin
cap, cu toate c corpul n-are acolo nici un organ de eire. E de mult nsemntate de a ti, dac
bolnavul asud sau nu n timpul tusei; n cel dinti caz se poate vindeca fr nici un alt tratament. Dar
dac nu asud deloc n timpul tusei, faa roete i se albstrete din ce n ce mai mult i tusea
mgreasc aduce o moarte sigur daca nu e combtut. Sngele sfrete adeseori prin a nvli n
ochi, n nas i urechi, cci toate materiile strine ar vrea s scape pe cile acestea. Cnd bolnavul a
ajuns n starea asta, nu mai e de obicei, nici un mijloc de scpare. Dar dac corpul e ajutat la timp, el
biruiete boala, chiar n cazuri destul de grave.
Tratamentul acestei boli este acelai ca i la celelalte; nu poate s fie deosebit, deoarece felul bolii
este acelai. Cel dinti lucru e s facem s asude repede bolnavul. Dar n acelai timp e neaprat
trebuincios, de a ndrepta ctre organele naturale care scot afar, apsarea materiilor strine. Corpul
are organe anume hotrte care scot afar, i numai prin aceste organe i prin aceste ci se pot da
afar ntr-un chip natural materiile strine. La acest obiectiv ajungem foarte uor prin bile noastre de