Introducere

Insemnari despre consumul ciupercilor comestibile, apreciate de vechii romani,din cele

mai vechi timpuri s-au pastrat pina in zilele noastre. Referiri la aceasta pot fi intalnite si in
operele unor renumiti oameni de stiinta ai antichitatii. Astfel, Pliniu cel Batran, istoric si literat
roman, in lucrarea sa istoria naturalascrie si despre ciupercile bune de mancat, iar
Dioscoride ,medic si botanist rec, oriinar din Asia !ica, trateaza in lucrarea sa Despre
mi"loacele de vindecare si medicamente de oriine veetala obtinute din ciuperci.
#a inceput, ciupercile au fost recoltate din flora spontana si consumate datorita ustului si
aromei specifice.!ai tarziu,empiric s-a trecut si la introducerea unor specii in cultura. #a nivelul
anului $%%& productia mondiala de ciuperci cultivate era de circa ' ()' &&& t, *hina situandu-se
pe primul loc, urmata de +.,.A.In anul $%%$, venitul rezultat din comertul mondial cu ciuperci
depasea (,- miliarde dolari. Dintre speciile cultivate, primul loc il ocupa Agaricus bisporus
.champinion/, urmata de Pleurotus sp..bureti/ si de Auricularia sp. si Lentinus sp.
Pentru a veni in spri"inul celor ce doresc sa cultive ciuperci, cu investitii minime, in
aceasta carte sunt prezentate sfaturi practice privind modul in care trebuie sa se lucreze pentru a
obtine recolte bune, destinate consumului familial - si nu numai.
#ucrarea de fata se adreseaza in eala masura cultivatorilor amatori si celor e0perimentati,
atat de la sat cat si de la oras, din sudul si din nordul tarii. 1otodata, vine in spri"inul tuturor
amatorilor de ciuperci, prin indemnul de a nu se mai e0pune riscurilor consumului unor ciuperci
to0ice, ci obtinerii unor culturi siure in ospodaria proprie. Adresez acest indemn cu atat mai
mult, cu cat presa noastra a semnalat in ultimul timp numeroase cazuri de into0icatii rave cu
ciuperci recoltate in flora spontana, chiar mortale - de adulti si copii - in multe dintre "udetele
Romaniei.
*ultivarea ciupercilor Pleurotus debuteaza la inceputul secolului 2&, primele mentionari
referindu-se la culturi in 3ermania si 4ranta.
In anul $%$& !atruchot in 4ranta obtine primele basidiofructe de Pleurotus cornucopiae
.buretele cornet/ utilizand rondele de plop, incubate natural, inropate si udate periodic.
De-a lunul anilor, pe plan mondial s-au elaborat mai multe tipuri de cultura.
In tara noastra primele culturi de Pleurotus au fost realizare incepand cu anul $%(' la I. +.
Arad si la ferma !oosoaia a I. *. #. 4. 5idra, in diferite tipuri de adaposturi, cu scopul de a se
$
stabili cea mai adecvata tehnoloie, folosind ca substrat nutritiv diferite reziduuri aricole
.ciocalai de porumb, vre"uri de soia, de mazare, paie de rau/.
*ercetarile efectuate in acest sens de 4lorica 1randaf si colab .$%(6-$%()/, de 7.
!ateescu si colaboratorii precum si datele din literatura de specialitate scot in evidenta cele mai
reusite retete de compostare, cu aplicabilitate in conditii de productie8
vre"uri de soia ))9 : ciocalai de porumb '69;
ciocalai de porumb %29 : orz boabe <9;
ciocalai de porumb ))9 : vre"uri de soia '69;
paie -&9 : scoarta de rasinoase si foioase -&9;
ciocalai de porumb -&9 : scoarta de rasinoase si foioase -&9.
+unt cultivate 6 specii de Pleurotus si anume 8 Pleurotus florida sau buretele rosiatic, care
fructifica la temperaturi de pana la 2-=*; Pleurotus ostreatus sau buretele vanat, Pleurotus
cornucopiae care fructifica la temperaturi asemanatoare cu Pleurotus florida si Pleurotus ma"or-
ca"u, care fructifica in "urul valorii de 2&=*.
Valoarea alimentara a ciupercilor
*iupercile contin, pe lina apa > intre <2 si %29-substante proteice, hidrati de carbon,
lipide, vitamine si saruri minerale. Proteinele sunt comparabile cu cele din carne si au un rol
foarte important in oranism, in ceea ce priveste cresterea si refacerea tesuturilor .rol plastic/.De
asemenea, proteinele participa la formarea enzimelor si hormonilor, la apararea oranismelor
impotriva infectiilor si pot folosi ca material eneretic, in lipsa lipidelor si lucidelor. In structura
proteinelor din ciuperci sunt prezenti $& aminoacizi esentiali care se asesc, de obicei, in
albumina oului, caseina laptelui si liadina din riu. 5alorea nutritiva a proteinelor depinde de
diestibilitatea lor . posibilitatea de a fi transformate si absorbite de tubul diestiv /. ?idratii de
carbon .manita, lucoza, trehaloza, licoenul si celuloza / apar in proportie de )9 in ciupercile
uscate si de &,%-$9 in cele proaspete. 3lucidele .2,-9/ din ciuperci sunt formate din licoen,
asemanator cu cel din carnea animala.
*iuperca este sinura planta din intre renul veetal care contine licoen, fiind
denumita si carne veetala.
,nele specii de ciuperci mai contin si substante tanante, uleiuri eterice etc. 5itaminele au
un rol comple0 in oranism 8contribuie la cresterea si dezvoltare, maresc rezistenta acestuia,
fortifica sistemul nervos etc. *iupercile sunt sinurele din renul veetal care contin
2
vitamine din comple0ul B.thiamina, biotina, acidul nicotinic, acidul pantotenic/, vitamina
D .specifica pentru carnea de peste/, vitaminele A$, *, @ si PP.
#ipidele .rasimi/ din ciuperci proaspete .&,-9/ sunt utilizate de oranism ca sursa de
enerie. ,n ram de lipide produce % calorii. #ipidele din oranism transporta vitaminele A, D, B
si le asiura absorbtia pri tubul diestiv. !ai au rol de reenerare a tesuturilor, intra in alcatuirea
sistemului nervos, asiura buna functionare a landelor.tiroida/, contribuie la formarea
anticorpilor si la functionarea normala a pielii etc.
+ubstantele minerale .&,-9 - $,-9/ din ciuperci, determinate in cenusa sunt8 @.potasiu/ >
66 - 6$9; P.fosforul/ - $',- - 2-9; +I.siliciu/ - <9. Dupa continutul in fosfor, ciupercile sunt
comparate cu carnea de peste. !aneziu, sodiul, clorul si calciu sunt mai putin reprezentate in
ciuperci, ceea ce le incadreaza printre alimentele putin sarate. +ubstantele minerale numite si
catalizatorii vietii sunt absolut indispensabile pentru buna functionare a oranismului. Ale fac
parte din compozitia celulelor si a sinelui. *iupercile de cultura au o aciditate scazuta, fiind data
de catre acidul malic si citric. Anzimele din ciuperci si, in special, tripsina, au rol important in
diestie. *iupercile au ust si aroma deosebite, pot fi consumate ca aliment de baza, atat de catre
persoane sanatoase, cat si de catre diabetici .nu contin amidon/. #ipidele se asesc in ele numai
sub forma combinata .aaricine, lecitine, erosterine, fosfatide/.
3ama lara a preparatelor culinare .6(- retete culinare cu ciuperci, Ioana 1udor,
$%%),Ad.1ehnica/, precum si posibilitatea conservarii pentru iarna, e0plica interesul de care se
bucura acestea.
Valoarea terapeutica a ciupercilor
Datorita faptului ca ciupercile inferioare au facut posibila producerea penicilinelor,
streptomicinelor etc., intr-un cuvint, a antibioticilor, care au salvat milioane de vieti umane si
animale,cercetorii sunt preocupati si acum de studiul ciupercilor superioare .macromicete/. Dupa
ce au fost valorificate ca aliment,ciupercile au inceput sa prezinte interes si pentru medicina,
pentru prepararea diferitelor bauturi si pentru e0traerea diferitelor arome.
1raditional, ciupercilor li s-au acordat virtuti terapeutice antitumorale si imonoloice care
au inceput sa fie testate in mod stiintific. Astfel, s-a observat ca, datorita continutului lor ridicat in
anumite polizaharite, au proprietati imunostimulente. Prin prezenta chitinei in peretii celulari,
ciupercile produc un efect filmoen, utilizat in industria cosmetica. In trecut s-au studiat trufele,
albiori, hebele, iutarii, nicoretii, rascovii s.a. Astfel, din Lactarius deliciosus .rascovi/ si
'
*lBtocBbe iantea s-a izolat o substanta care s-a dovedit eficace impotriva bacilului
tuberculozei; din Calocybe georgii .nicorete/ si din Polyporus betulinus s-au izolat substante
antibiotice, iar din Marasmius rameales o substanta activa contra ermenilor tifosului.
Popularitatea ciupercii parfumate >#entinus edodes, este data de calitatile astronomice,
dar si de vitutile medicinale si anticolesterolice. Din aceasta ciuperca s-a e0tras polizaharidul
lentinina, capabil sa produca o reresie a tumorilor canceroase benine. Afectul clinic benefic al
lentininei poate fi asociat cu operatii chiruricale si terapia prin radiatii, sau cu alte
imunostimulente,cind relatia azda-tumoare permite un astfel de tratament.
Din ciupercile *litopilus prunulus s-a izolat, de asemenea, o substanta care inhiba
dezvoltarea tumorilor canceroase;buretele de iasca prezinta calitati hemostatice; !arasmius
oreades se recomanda pentru diabetici, iar 1richoloma sp. prezinta virtuti sudorifice, la0ative,
recomandate in cura de slabire.
*u circa '& de ani in urma, dintr-o ciuperca "aponeza .ciuperca de ?ona/, s-a produs un
ceai care, supus analizelor, s-a dovedit ca contine $( acizi aminici, cu efecte benefice asupra
oranismului uman.
*iupercile de cultura, champinion, datorita continutului boat in substante minerale, au
rol de mineralizare a oranismului, fiind recomandate in stari de oboseala si anemii. 1ot acestor
ciuperci li se atribuie si insusiri antibiotic.
Pregatirea substratului nutritiv celulozic pentru cultura de Pleurotus
+ubstratul nutritiv celulozic pentru cultura buretilor are la baza materii prime, materii
au0iliare si amendamente.
Buretii sunt capabili de a utiliza celuloza in prezenta unor apreciabile cantitati de linina,
fapt pentru care au primit si denumirea de ciuperci 0ilofae. +ubstratul nutritiv pentru bureti nu
va trebui sa fie un compost fermentat, ca in cazul culturii de Aaricus bisporus, ci un material
celulozic boat in polizaharide si linina, sarac in saruri minerale esentiale .7, P, @/.
Din e0perienta cultivatorilor amatori din tara noastra a rezultat ca s-au folosit cu bune
rezultate urmatoarele materiale8
!aterii prime8 rumeus de foioase, talas de foioase si conifere, frunze de foioase,
scoarta de copaci, paie de rau, orez, ciocalai de porumb, co"i de floarea soarelui,
unoi de oi, unoi de porc.
6
!aterii au0iliare8 deseuri de hartie, tarate de rau, faina de porumb, boabe de orz,
deseuri de bumbac, in, canepa.
Amendamente8 varul pasta administrat de consistenta unei smantani, sau carbonat
de calciu .creta fura"era/
Rumeusul indicat este cel de foioase .fa, ste"ar, plop/, care in componenta viitorului
substrat nutritiv va trebui sa prezinte urmatoarele calitati8
rumeusul cu dimensiuni mai mari da rezultate mai bune comparativ cu pulberea
de rumeus
sa nu fie intrat in fermentatie, cu o culoare bruna sau neara
sa nu contina corpuri straine .sticla, fier, plastic/
1alasul indicat este de asemenea cel de foioase, cu urmatoarele caractere8
sa fie de dimensiuni mici, ceea ce creeaza o buna omoenizare a substratului
celulozic
sa nu fie innerit, cu inceput de fermentare
Rumeusul si talasul au un continut sarac in azot comparativ cu continutul ridicat in
hidrati de carbon reprezentati prin celuloza, hemiceluloza si linina, care constituie hrana de baza
a ciupercilor Pleurotus.
+-au obtinut rezultate bune cand s-a folosit un substrat nutritiv obtinut din rumeus de
foioase.
4runzele de foioase utilizate sunt cel mai adesea de ste"ar si fa. Acestea trebuie sa fie
stranse toamna si pe cat posibil sa nu fie umezite de apa provenita din precipitatii, care
favorizeaza dezvoltarea microoranismelor fermentative.
Daca frunzele se vor folosi dupa o perioada mai indelunata, vor trebui sa fie ferite de
ploi sau alte intemperii, depozitate fie in vrac, fie in saci de hartie sau panza. Aceleasi conditii de
depozitare sunt valabile si pentru rumeus si talas.
+coarta de copaci a inceput sa fie folosita ca o buna materie prima pentru cultura
buretilor. Aa poate fi obtinuta in urma prelucrarii trunchiurilor in e0ploatatiile forestiere, fiind
considerate deseu sau materie prima secundara.
*omparativ cu paiele de rau, ciocalaii de porumb sau vre"urile de floarea soarelui si soia,
scoarta de copac contine atat substante proteice cat si hidrati de carbon in cantitati sporite.
In scoarta de copaci s-a determinat ca hidratii de carbon ca 0iloza, arabinoza, lucoza, manoza si
-
alactoza sunt prezente in cantitati insemnate fapt ce ridica valoarea nutritiva a acestui material.
Paiele de rau sau orez se folosesc de asemenea pentru continutul lor de hidrati de carbon, +unt
utilizate atat cele provenite din baloti, cat si cele tocate la dimensiuni de pana la $& mm.
1rebuie evitata tocarea prea fina a paielor, intrucat substratul care va rezulta va fi foarte
compactizat, cu o posibilitate redusa de ventilatie si retinere a apei, iar productia de ciuperci va fi
mai scazuta.
De reula, se folosesc la formarea substratului atat paie tocate, cat si paie netocate in
proportii eale.
Paiele netocate sunt indicate datorita faptului ca avand elasticitate favorizeaza formarea
unei structuri ranulate a substratului nutritiv celulozic, factor de prim ordin in declansarea
fructificarii micveliului.
*a si celelalte materii prime, paiele trebuie sa nu fie umezite, muceaite sau intrate in
fermentatie.
*iocalaii de porumb constituie materialul clasic pentru cultura buretilor. Pentru folosirea
ciocalailor de porumb la formarea substratului nutritiv, acestia vor trebui sa fie tocati in prealabil
la dimensiuni de <-$& mm. Aste indicat sa fie evitata tocarea la dimensiuni mai mici de 2-' mm
deoarece ca si in cazul paielor, se creeaza conditii pentru formarea unui substrat nutritiv foarte
compact si fara o structura ranulara.
4olosirea lara a ciocalailor de porumb are la baza si faptul ca pe lana hidrati de carbon
contine si proteine. *iocalaii de porumb pot fi folositi sinuri, precum si in amestec cu paiele de
porumb, rumeusul de foioase sau in amestec numai cu un material au0iliar, respectiv boabele de
orz. De starea fitosanitara a ciocalailor de porumb depinde in mare masura calitatea viitorului
substrat nutritiv.
3unoiul de oi si de porc are o folosire ceva mai restransa in preatirea substratului pentru
cultura buretilor. Aste necesar in special pentru aportul de substante proteice.
Aste indicat ca unoiul de oi si de porc la folosire sa fie cat mai proaspat. In caz ca se urmareste
folosirea dupa o perioada mai indelunata se va proceda la uscarea si apoi la macinarea lui.
+ubstratul nutritiv care contine unoi de oi sau de porc va trebui sa fie dezinfectat termic (2 de
ore la temperaturi de )&-)-*, atat pentru distruerea in totalitate a nematozilor, cat si pentru
eliminarea amoniacului, factor inhibitor al cresterii miceliului. De remarcat este faptul ca
)
amoniacul in substratul pentru bureti se evidentiaza numai in cazul in care se foloseste unoi de
ra"d.
?artia se foloseste atat cea de ziar, cea din ospodarie cat si cea provenita din deseurile de
la tiporafii. 7u necesita tocare in prealabil ci numai o buna omoenizare cu masa de compost,
dupa o imbibare in prealabil.
?artia nu trebuie sa fie muceaita, de aceea va trebui pastrata in conditii corespunzatoare.
1aratele de rau si faina de porumb sunt folosite in cantitati mici, --$&9, pentru aportul
de substante proteice pe care il aduc.
Crzul sau ovazul boabe se foloseste ca atare sau macinat, omoenizat in masa de substrat
celulozic.
+e prefera orzul macinat intrucat atacul rozatoarelor se face mai putin simtit in acest caz.
,nii cultivatori considera orzul, ovazul, taratele sau malaiul drept un component obliatoriu al
substratului nutritiv pentru cultura buretilor, insa practica a dovedit ca pot fi obtinute rezultate si
fara aceste componente.
Deseurile de bumbac constituie de asemenea un component au0iliar al substratului
celulozic pentru ciuperci. +unt boate in hidrati de carbon, dintre care celuloza depaseste <&9. In
$%<& studii efectuate de 7. !ateescu, 3. Ionita, I. 3roza si Ana Badita au demonstrat importanta
surselor de azot oranic in culturile de ciuperci, si recomandau utilizarea fainurilor din seminte de
bumbac si de soia, in proportie de )-< D$ E substrat in cazul fainii de bumbac si 2-6FG$'(; in
cazul soiei. +porurile de productie mentionate au fost de 2,--' EDm
2
.
Amendamentele .varul sau creta fura"era/ sunt indispensabile oricarei retete de substrat nutritiv
pentru ciuperci. Amendamentele alcalinizeaza usor substratul si nu permite instalarea
muceaiurilor, dintre care cel mai daunator este 1richoderma.
1richoderma viride reprezinta o ciuperca celulolitica, care prefera o reactie mai acida a
substratului, cu p?-ul 6-), fapt pentru care se administreaza calciu. In urma aplicarii
amendamentului de calciu, p?-ul va trebui sa fie slab, acid sau slab alcalin.
Anual productia de Pleurotus este diminuata din cauza atacului unor aenti patoeni cu
pana la 6&9, dintre care '&9 se datoreaza 1richoderma viride.
*ontaminarea se produce de reula in timpul insamantarii cu miceliu infectat, sau din
pricina contaminarii anterioare a substratului.
(
1richoderma viride poate fi controlata cu urmatoarele funicide, arata 4. 1randaf in
cercetari efectuate in anul $%<%8
Benlate-&,$9
Bavistin-&,$9
1opsin !(& &,$9
!orestan &,&-9
Aceste funicide, administrate o data cu umectarea substratului asiura protectia culturii de
Pleurotus pe toata perioada de incubare si productie, eliminandu-se astfel atat sterilizarea termica
a substratului, cat si necesitatea unor tratamente in perioada de veetatie. .4. 1randaf/.
Daca nu se administreaza totusi funicide substratului, acesta trebuie obliatoriu
pasteurizat. 7. !ateescu propune mai multe metode de tratament termic8
incalzirea substratului nutritiv umectat in prealabil si dispus intr-un recipient la o
sursa calorica, pana la atinerea valorii de <&*D6-- ore, de (&*D') ore sau
)&*D6< ore.
turnarea de apa fiarta peste amestecul de substrat si acoperirea lui cu folie.
utilizarea unui enerator de abur de "oasa presiune
+e va evita supraincalzirea in oricare din cazurile prezentate, depasirea temperaturii de
<&* conduce la sterilizarea substratului, ceea ce va favoriza aparitia muceaiurilor. De
asemenea, supraincalzirea declanseaza procese de fermentatie in masa substratului.
Dupa tratament amestecul se va raci la 2&-2-* si abia apoi se va aseza in straturi si se va
inocula.
4oarte important8 inainte de tratarea termica, amestecul omoenizat in prealabil este lasat
la inmuiere in bazine sau pe platforme, nu mai mult de $-2 zile. .7. !ateescu/
Cultura buretilor in solarii
+olariile sunt usor de amena"at, prin acoperire cu folie din polietilena, de preferinta de
culoare inchisa sau, in lipsa acesteia, cu roo"ini. 4ata de cultura din primavara, ale carei rezultate
pot fi influentate de insolatia puternica din lunile aprilie si mai, recomandam cultura din perioada
toamna-primavara. *ultura infiintata toamna, in luna septembrie, asiura incubarea miceliului
fara consum eneretic .caldura/, productia incepand in cursul lunii noiembrie.
Preatirea solarului pentru cultura consta in prote"area impotriva insolatiei a foliei din
polietilena, cu cartoane plasate in interior, intre sarmele de sustinere .se poate folosi si stuf, paie,
<
fan etc./. Pentru aerisire se poate instala un ventilator pentru admisia aerului si diri"area lui prin
tubulatura confectionata din folie .prin simpla rulare a acesteia/ prevazuta cu fante laterale, sau
prin doua deschideri la capetele opuse ale solarului. +olarul trebuie sa fie prevazut cu instalatie de
apa potabila sau curata,in interior sau in apropiere, iar la intrare cu un spatiu tampon, tot din folie,
cu rol de uniformizare a aerului. #a infiintarea culturii se urmasresc aceleasi verii tehnoloice
descrise la cultura ciupercilor Pleurotus. Repartizarea substratului insamantat poate fi facuta in
saci amplasati direct pe sol sau in lazi din care se pot forma ziduri. +pecia de ciuperci Pleurotus
ostreatus prezinta rezistenta la er, poate sa inhete la valori neative ale temperaturii, dar odata
cu cresterea acesteia isi continua dezvoltarea, fapt constatat de noi in lunile ianuarie-februarie,
cand in e0terior erau >2&=* iar in solar-(=*.
+ituatiia nefavorabile intr-o ciupercarie cu Pleurotus spp.
Pentru reusita unei culturi intensive > si nu numai > aplicarea stricta a tehnoloiei
inseamna si inlaturarea unor situatii nefavorabile, reu de sesizat in mod practic si , mai ales,
pentru un ciupercar incepator. 1ratate pe lucrari, in lucrari, in flu0 tehnoloic, acste sfaturi
practice sunt mai usor de urmarit, in vederea inlaturarii situatiilor nefavorabile. C sinura lucrare
neaplicata la momentul optim sau resit e0ecutata poate compromite partial sau total reusita
culturii.
Aprovizionarea cu materiale > de baza si au0iliare. !aterialele celulozice de baza si
au0iliare, care intra in componenta unei retete de substrat celulozic pentru cultura ciupercilor
Pleurotus spp se recomanda sa indeplineasca anumite conditii8
sa nu fie mai vechi de un an;
sa nu fie deradate prin muceaire;
sa nu contina impuritati, corpuri straine sau reziduri petroliere.
+e recomanda ca aprovizionarea cu aceste materiale sa se faca cu putin timp inainte de a
fi folosite, sau sa fie depozitate in conditii optime, fara a se amesteca intre ele.
!aruntirea .tocare, zdrobire, macinare/
#ucrarea de maruntire se va e0ecuta in momentul inceperii preatirii substratului. 7u se
recomanda depozitarea materialelor maruntite.
Dimensiunile de maruntire sunt in functie de materialul respectiv, astfel8
%
materiile prime se recomanda sa nu fie prea maruntite .paie de rau, orz, orez >2-'
cm, coicalai si tulpini de porumb-$-2 cm, vre"i de soia, fasole, mazare, rapita,
cartofi > 2-' cm/;
materiile au0iliare reprezentate prin concentrate de orz, ovaz, porumb, sroturi de
soia, mazare etc. pot fi transformate in uruiala;
amendamentele8 carbonatul de calciu sau ipsosul sa nu contina bulari, sa se
prezinte sub forma de praf.
Cantitatea de apa absorbita de diferite material la inmuiere
Denumirea materialului Greutatea in uscat
(kg)
Greutatea dupa
imbinare (kg)
Cantitatea de apa
absorbita (litri)
Paie de grau netocate $& 26,& $6,&
Paie de grau tocate $& 2-,& $-,&
Ciocalai de porumb tocati $& 2',' $','
Vreji de mazare $& $(,- (,-
Vrezi de fasole $& $(,- (,$
Rumegus $& 2&,& $&,&
Orz boabe $& $%,& %,&
Grau boabe $& 2&,& $&,&
Puzderie de in si canepa $& '&,- 2&,-
$&
Necesarul de substrat nutritive celulozic pentru cultura ciupercilor Pleurotus sp. in solaria pe brichete
Tipul de sol
Dimensi/tra
vee in m
(Lxl)
Supraf.
Travee
(m

)
!r.
Trave
i/"a
Dimensiuni ale
bric"etelor
travee (m

)
Supraf.
#a$ei
bric"etelo
r travee
(m

)
Supraf.
%oteci
circulati
e (m

)
&ol.
unei
bric"et
e (m

)
!r. #ric"ete (buc)
Densit.
Compost
(kg/m
'
)
Cantit. !ecesar (kg) pentru(
%e )
stalp
%e )
rand
%e )
trevee
(solar)
)
bric"eta
) stalp
(col)
) rand )
travee
(solar)
*.C.L.+. &idra (, randuri
de stalpi de bric"ete
-, 6&06& 2$),& $ &,6&0&,2-60&,'
%
$6,2 2&$,< &,&$%( - -0-)
H$6&&
2<&0-
H$6&&
'-&-6&&I
II
),% '6,- $%'2 %))&
(,% '%,- 22$2 $$&)&
*.C.L.+. &idra (- randuri
de stalpi de bric"ete
-, 6&06& 2$),& $ &,6&0&,2-60&,'
%
$(,% $%<,$ &,&2-& - -0-2
H2)&
2)&06
H$&6&
'-&-6&&I
II
<,< 66,& 22<< %$-2
$&,& -&,& 2)&& $&6&&
$$