CULTURA

GASTRONOMICA A
THAILANDEI


1. Istoria si evolutia culturii gastronomice.
Thailandezii sunt mari gurmanzi, mncarea fiind pentru ei o component esenial a vieii bune. Pe timpul dup-amiezei,
thailandezii se salut cu Gin ao!, care "nseamna # cinezi cu noi!. $ultura %i civilizaia poporului thailandez sunt
legate intrinsec de buctria sa, ilustrnd perfect zicala& !cultura unui popor poate fi "ntrezrit prin fereastra buctriei
sale!.
$a %i thailandezii "n%i%i, buctria thailandez "i c%tig, aproape pe neobservate, pe toi cei care viziteaz ospitalierul
regat din 'sia de #ud-(st.
Poporul thailandez a migrat din a%ezrile stabilite "n vile munilor din sud-vestul $hinei spre actuala Thailand "ntre
secolele )* %i +***. *nfluenat puternic de tehnicile culinare chineze%ti, buctria thailandez a "nflorit datorit resurselor
"mbel%ugate %i diversificate oferite de peninsula thailandez. Primii conductori ai Thailandei au apreciat valoarea
culturilor vecine %i au adus "nvai %i meste%ugari din $hina %i *ndia pentru a educa poporul thai.
Influena chinez
$hinezii au fost primii care au adus "n Thailanda echilibrul dintre cele cinci gusturi %i arome primare ,srat, iute, acru,
dulce, amar-, metoda stir-fr. %i multe ingrediente ca, orez, tiei, soia, ghimbir.
(migranii musulmani din *ndia ,ca %i cltorii arabi- au drept contributie curr.-ul /asaman, att de aromat %i de
gustos. 'lte feluri de mncare indiene au fost asimilate de la cltorii hindu%i %i clugrii budi%ti care se deplasau de-a
lungul 0rumului /tsii, care lega Tibetul de 1ei2ing. $urr.-urile thailandeze pot fi urmrite, cu dovezi istorice, timp de
sute de ani "n drumul lor, alturi de imigranii indieni, care au adus, pe lng puternice influene culturale, %i budismul.
Influena portughez
/etodele tradiionale thailandeze de a gti carnea erau fierberea "n sos, coacerea %i frigerea. *nfluena chineza a dus la
adoptarea frigerii %i a tehnicile stir-fr. %i deep-fr..
*nfluenele culinare suferite dup secolul al +)**-lea au inclus tehnici portugheze, olandeze, franceze %i 2aponeze.
/isionarii portughezi, care prinsesera gustul ardeilor iui "n timpul serviciului lor "n 'merica de #ud, au introdus acest
condiment "n buctria thailandez. Pentru thailandezi, descoperirea unui ingredient mai iute dect piperul a fost o
revelaie. 'rdeii iui au devenit imediat populari, iar astzi sunt folosite nu mai puin de 34 de varieti, de la cei
incendiar de iui ,pri ee noo, "n traducere ardei rahat de soarece!-, pn la cei aproape dulci.
Influena indian
(ste u%or de observat c civilizaia thailandez este un hibrid "ntre cea chinez %i cea indian5 buctria nu face e6cepie
de la aceast regul. 'rdeii iuti %i curr.-urile indiene %i-au dat mna cu orezul %i tieii chineze%ti. $ondiiile climaterice
%i de refief au influenat %i ele buctria thailandez. 'ceasta reflect caracteristicile unui stil de via legat de ap.
'nimale acvatice, plante, ierburi sunt toate ingrediente importante. 7ondul religios fiind budist, thailandezii nu utilizeaz
cantiti mari de carne, %i cu att mai puin bucile mari. $arnea tiat f%iue, sau bucele, de dimensiunea unei
"mbucturi este gtit cu multe condimente.
0atorit a%ezrii sale geografice, Thailanda poate oferi una dintre cele mai interesante buctrii din lume. $limatul
tropical, "n care suferi cumplit de cldura pe timpul verii, ofer "ns o bogie e6traordinar de produse e6otice, de la
fructe %i legume, pn la ierburi aromate %i condimente.
Stil culinar eclectic
'%ezarea ei la rscrucea cilor de acces dintre *ndia, $hina, *ndonezia %i restul 'siei de #ud-(st a contribuit la stilul
culinar thailandez, att de eclectic.
1uctria thailandez folose%te preponderent pe%tele, fuctele de mare, puiul, porcul, vita, tieii %i orezul, alturi de o
mare varietate de condimente, ierburi, rdcini, frunze %i flori, pentru a crea arome e6traordinare. 8 mas thailandez
include un amestec de arome %i gusturi& iute, srat, amrui, dulce %i acrisor. /odul tradiional "n care se incheie o astfel
de masa este un desert rece, sau fructe.
Buctria de acas
1uctaria thailandez se "nva acas, iar thailandezii, de la buctarii profesioni%ti pn la omul obi%nuit, au "nvat s
gteasc "n buctria familiei. $alitatea mncrii thailandeze const mai ales "n combinarea ingredientelor ,cu gusturi %i
arome diferite-, dect "n tehnici laborioase %i consumatoare de timp. 0e aceea, e6ist numeroase variaii "n pregtirea
aceluia%i fel de mncare, variaii datorate schimbrii unuia sau a mai multor ingrediente, sau "n modificarea cantitilor.
9eetele thailandeze sunt doar intuitive %i las mult fru liber imaginaiei %i creativitii.
2. Alimentele ce stau la baza preparatelor culinare.
Orez: este e6trem de popular %i socotit mai preios dect orice alte grne. :n mod tradiional, "nsoe%te ma2oritatea
felurilor de carne %i curr.-uri, legume, supe. ;nul dintre tipurile cele mai populare de orez este aromatul <asmine.
Tot din orez se prepar tiei folosii "n mncrurile preparate stir-fr., sau sunt adugai "n supe.
Legume: buctarie thailandez folose%te o mare varietate de vegetale, de toate formele, culorile %i dimensiunile& ceap,
ceap verde, usturoi, ardei gra%i ro%ii, galbeni %i verzi, broccoli, conopid, varz, cartofi dulci, morcovi, ro%ii, bambus,
castravei, salat verde, castane de ap, floare de bananier.
Boabe: fasolea, lintea, nutul, mazrea sunt utilizate "n mod regulat. Tofu, care este preparat din fasole de soia, este
un aditiv tradiional "ntr-o gam larg de mncruri thailandeze. 'rahidele sunt mcinate %i transformate "n past,
pentru a aduga arom %i te6tur mncrurilor. 'lunele ca2u se presar "n mod obi%nuit peste mncrurile cu tiei sau
peste salate.
Pete i fructe de mare: thailandezii au o adevrat cultur pentru produsele oferite de mare. :n mod obi%nuit, se
consum din bel%ug ton, macrou, biban, crevei, scoici, crabi, caracati, stridii %i midii. 7ructele de mare %i pe%tele se
fierb "n lapte de cocos, se prepar "n aburi, "n frunze de bananier, se adaug "n preparate stir-fr., "n mncruri cu tiei
%i "n supe, sau se marineaz %i se frig pe grtar, sau se pr2esc "n =o.
Carnea de pasre, porc, vit: nici una dintre ele nu are o poziie predominant "n buctria thailandez. )ita se
consum destul de rar, iar porcul este mncat cu moderaie. $arnea de pui este consumat "n mod regulat %i este
preferat "n curr.-uri iui, alturi de orez %i tiei, sau "n salate. 8ule sunt consumate cu moderaie %i sunt de obicei
btute %i adugate "n preparate stir-fr., sau fierte tari, feliate %i adugate "n mncruri %i salate.
Condimente: sunt utilizate pentru a obine varietatea de gusturi %i arome care au dus faima buctriei thailandeze.
#osul de peste ,nam pla- se prepar din pe%te fermentat ,de obicei pe%ti mici, cu valoare comercial redus-, ap %i
sare %i este unul dintre ingredientele favorite ale Thailandei %i 'siei de #ud-(st. 're gust srat %i picant %i este folosit
pentru a dezvolta aromele curr.-urilor, mncrurilor cu tiei, a orezului %i a supelor.
#osul de soia este %i el un ingredient utilizat e6trem de des.
*erburile %i vegetalele aromate ,usturoi, ghimbir, lemongrass, galangal, ardei iui, frunze de limeta afir, coriandru, trei
feluri de busuioc, ment, ceap, galangal, limete, zahr de palmier- sunt eseniale "n buctria thailandez. 'ceste
ingrediente se toac mrunt, sau se macin. Pastele de curr. conin de obicei usturoi, ardei iui %i ceap.
$himenul, curcuma, tamarindul, %ofranul, feniculul, mu%tarul se utilizeaz mai rar, "n special "n mncrurile influenate
de buctria indian.
3. Retete specifice.
Gai Pad este o mancare foarte picanta, neindicata suferinzilor de gastro-interstinale.
Ingrediente pentru Gai Pad:
- >44 gr de piept de pui ,? bucati mari-
- @ ardei iuti
- ? cepe, una alba si una rosie, pt culoare
- @-3 catei de usturoi
- o cana de supa de carne
- ? linguri de ulei
- @44 gr de ciuperci ,ideala sunt cele chinezesti, eu n-am avut-
- o lingura de sos de soia
- o lingurita de zahar
- o lingura suc de lamaie
- ? linguri sos chilli
- ? ardei grasi
- un morcov
- ghimber, busuioc verde sau uscat
Pentru inceput, trebuie curatat usturoiul si taiat bucati. Punem in =oul incins cele ? linguri de ulei, apoi calim putin
ustutoiul, pt aromatizarea uleiului, apoi punem carnea si ciupercile si le calim rapid, la foc iute, @-3 minute. $and carnea e
rumenita, punem legumele taiate marunt ,morcovul il dam prin razatoare-. 0aca doriti mancarea foarte picanta, lasati
nervurile si semintele ardeilor iuti, daca nu, indepartati-le. $alim legumele, la fel, la foc foarte iute, apoi punem supa de
carne ,eu am fiert o pulpa de pui-, sosul de soia, zeama de lamaie, zaharu, busuioc si o lingurita de ghimber. Aa sfarsit,
punem sosul chilli. 'mestecam bine, lasam cateva minute sa se caleasca toate impreuna si voila, mancarea thailandeza e
gataB
Yam Nuea (Salata de vita iute
Ingrediente: 3>4 gr carne de vaca. ? catei usturis, C frunze coriandru, D lingurita zahar, ? lingurite sos de soia, ?
lingurite suc de lamiie.
Mod de preparare: Fierbeti carnea de vita si taiati-o in bucati mici. uneti impreuna cu usturoiul! frunze de
coriandru! zahar! sos soia! sos de lamaie! si piper negru. Incalziti uleiul si amestecati "-# min. $daugati
carnea si fierbeti. Serviti pe un platou puneti deasupra chilli si frunze de coriandru.
!ng"etata picanta
Ingrediente# C cm bucata de ghimbir, E limeta, 344 ml lapte de cocos, EF? ardei iute rosu, EF? lingurita de sare, E lingurita de
zahar brun
Instructiuni:
#e curata ghimbirul de coa2a, se da pe razatoare si se stoarce. #e pastreaza sucul.
#e taie rondele ardeiul iute ,se incepe de la 2umatatea inferioara- pana se a2unge la seminte. #e piseaza rondele cat mai fin
intr-o piua.
#e rade coa2a limetei, apoi se stoarce. #e piseaza zaharul intr-o piua.
#e amesteca laptele de cocos cu suc si coa2a rasa de limeta, sare, zahar si suc de ghimbir. #e pune amestecul in congelator
timp de circa E ora, pana ce ingheata, dar ramane indea2uns de fraged ca sa poate fi luat cu lingura.
4. Traditii si obiceiuri in servirea mesei.

0up cum spun "n%i%i thailandezii, mncarea lor poate fi "mprit "n patru categorii. Prima conine mncarea
populara, ilustrat de pad-thai %i alte feluri fast food!, servite adesea pe strad, sau "n chio%curile %i terasele mici.
7ast food are un "neles cu totul aparte pentru thailandezi5 chiar %i cei mai ocupai %i grbii se pot bucura de o mas
echilibrat selectnd din oferta e6trem de bogat a vnztorilor de pe strad, cu ale lor restaurante ambulante
,transportate "n crucioare, pe roi-, unul dintre simbolurile instituionalizate ale regatului thailandez.
Thailandezii s-au eliberat de stricteea occidental care "mparte mesele "n mic-de2un, prnz %i cin5 ei mnnc, pur %i
simplu, cnd le este foame. Poi mnca pe strad practic oriunde, mai ales "n piee, "n aglomerrile de la intersecii,
lng templeG 9ivaliznd chiar cu restaurantele din 1ango, oferta strzii este o modalitate delicioas %i ieftin de a
beneficia de buctria thailandez. 7ructele frumos curate, tiate, decupate %i sculptate sunt la ordinea zilei, ca %i
grtarurile pe care sfrie carnea de pui, vit sau porc stropit cu sos condimentat de arahide. )ase mari, fierbnd
"nbu%it, revars arome de curr., sup de tiei %i lapte de cocos.
/ncarea este att de ieftin, "nct %i cel mai srac "%i poate permite un castron cu tiei. Hu este de loc neobi%nuit s
vezi oameni de afaceri, la costum %i cravat, mncnd la o mas ieftin din plastic, pe o mu%ama, "n 2urul unui astfel de
restaurant ambulant.
' doua categorie este cea care include mncrurile provinciale, de la ar. #unt simple, rapide %i destinate s hrneasc
un mare numar de persoane. 0e obicei, nu conin lapte de cocos, care este un ingredient scump, ci carne ieftin %i sunt
caracterizate prin utilizarea "mbel%ugat a ardeilor iui. #tilul rnesc de a gti are ca scop hrnirea unui numr ct mai
mare de persoane, cu costuri minime.
' treia categorie, numita de ora%!, include mncruri rafinate %i este caracteristic restaurantelor din 1ango. 'ceasta
combin sosurile subtile ale buctriei franceze, prospeimea de nouvelle cuisine %i prezentarea atent %i migaloas a
celei 2aponeze. 'ceast "mbinare confer buctriei thailandeze stilul su inconfundabil %i reflect ideea asiatic de .in %i
.ang, o lupt continu pentru obinerea unui echilibru armonios, idee pe care thailandezii o aplic "n orice domeniu %i
moment al e6istenei lor.
1uctria thailandez modern, ca %i cele din alte ri asiatice, este o combinaie de diverse stiluri care las loc pentru
iniiativ %i creativitate.
8 mas thailandez tipic este format dintr-o sup, un curr. cu condimente, un dip cu pe%te %i legume. ;neori, o
salat condimentat "nlocuie%te curr.-ul. Ii supa poate fi condimentat, dar, "n acest caz, curr.-ul este "nlocuit de un fel
de mncare necondimentat. :n mncarea thailandez, esenial este armonia de gusturi %i te6turi a fiecrui fel separat,
%i a mesei "n "ntregime.
1ango "%i merit din plin reputaia de a fi una dintre importantele destinaii culinare ale globului. :n imensul ora%
e6ist mai mult de @4.444 de restaurante "nregistrate %i sute de mii de tarabe stradale care produc unele dintre cele mai
delicioase mncruri din lume.
1ango poate fi comparat cu o imensa teras-restaurant. Thailandezii ador s umble prin aglomeraia incredibil a
ora%ului ,unul dintre cele mai zgomotoase %i mai aglomerate-. (6ist chiar o e6presie pentru asta, pai tio!, care
"nseamn pur %i simplu a te plimba prin "mpre2urimi ca s vezi ce %i cum se mai petrec lucrurile. Pai tio include de
asemenea %i aciunea de a vedea ce se mai gte%te %i de a gusta de ici-colo, cte ceva.
$ea de-a patra categorie, numit regal!, sau de palat!, este cea mai rafinat %i este o mo%tenire a perioadei "n care
monarhia era absolutist %i doar la masa regal erau servite cele mai bune, sofisticate %i elaborate bucate. Toate felurile
de mncare trebuie s fie o desfatare, att pentru ochi ct %i pentru gur. Hu numai ingredientele %i tehnicile de gtit
trebuie s fie selectate cu mare gri2 %i e6ecutate perfect, dar %i prezentarea lor trebuie s fie creativ. 'stzi, buctaria
regal poate fi "ncercat doar la cteva restaurante al cror buctar este descendentul, sau elevul, fo%tilor buctari ai
palatului. $utai termenul 9o.al!, sau Palace!, "n denumirea restaurantelor pentru a gsi o astfel de rara avis!.
5. Specificul utilizarii tacimurilor.
;stensilele neaprat necesare pentru a gti "n stil thailandez sunt doar cteva, relativ u%or de procurat.
7unduri de lemn& ct mai multe, dedicate anumitor ingrediente ,pe unul se toac ceap, usturoi, ardei iute, ghimbir F pe
altul legume ca ro%ii, ardei gras, morcovi, castravei F pe altul carnea-.
Jo& este o tigaie de origine chinezeasc, folosit "n special pentru a gti "n stil stir-fr.. Aa nevoie, o tigaie mare %i
adnca, de teflon, poate fi folosit cu acela%i succes.
Locuitorii Thailandei au mare grij de etichet pe timpul servirii meselor. Avei grij s folosii corect tacmurile furculia
ntotdeauna n mna stng. Mna dreapt nu este curat, ntruct este folosit la curarea prilor intime, dup mersul la
toalet, iar cu ea se poate ine numai lingura. e cele mai multe ori, felurile de mncare sunt a!e"ate la un loc, n vase mai
mari, din care toi se servesc cu ce le place. #e lng furculi putei folosi $ei!oarele tradiionale, ns acest lucru necesit
ndemnare !i puin antrenament.
. !estivaluri gastronomice
%estivalul &righton thailande" este o cele$rare spectaculoasa de produse
alimentare din ' regiuni diferite din Thailanda,tradiiile !i cultura sunt pre"entate ntr(un
stil unic pentru toat familia.)e sar$atoreste din anul *++, .
%estivalul gastronomic al vinului si mincarii Mel$ourne
". Restaurantele specifice
Moldova,-hisinau. /estaurantul Tulip serve!te preparate rafinate din $uctria thailande"a0
/omania,&ucuresti( )iam Thai, Thai Moods0
Marea &ritanie,London( 1um 1um0
2)A, Los Angeles( .)pic3 &&4 /estaurant, #rael, #a 5rd 6oodle, 7oodlands -af80
/usia,Moscova( &lue 9lephant, )pic3, &aan Thai0
2:raina,;iev( #hu:et0 etc