Sunteți pe pagina 1din 8

Universitatea de Petrol si Gaze Ploieti

Facultatea de Inginerie Mecanica si Electrica


Examen la Pedagogie
Profesor: A.Pescaru Student:Pita George Andrei
Grua: !"#$
Secializare: Automatica
!.%omarati sistemul de educa&ie totalitar cu cel democratic

Educa&ia este considerata ca fiind un ti articular de ac&iune umana' o
direc&ionare sau o interven&ie asura ersonalit(&ii i talentelor coiilor '
reg(tindu)i entru via&a activ( ca adult.

Platon definea educa&ia ca fiind *arta de a forma +unele derinderi sau
de a dezvolta atitudinile native entru virtute ale acelora care disun de
ele., Aristotel' -n lucrarea sa *Politica,' considera c( *educa&ia tre+uie s( fie
un o+iect al suraveg.erii u+lice' iar nu articulare,.

Pedagogul rom/n %onstantin 0arl1' consider( c( educa&ia este *un fat
social i individual -n acelai tim,. Florin Georgescu considera c( *educa&ia
este rima activitate creatoare neroduc(toare de +unuri de consum'
cunoscut( de istorie, 2Florin Georgescu !"$34.
Sistemul de educa&ie totalitar era un sistem de educa&ie care se definea
rin imunerea unui model de g/ndire menit sa modifice si sa construiasc(
erce&ii colective. 5egimul comunist din 5om/nia este relevant in acest
sens rin eretuarea unui model de g/ndire de ti colectivist.
Puterea ca instan&a a+soluta necesita ascultarea a+soluta' de aceea
diferite regimuri totalitare2comunism'fascism4 rouneau construc&ia unui
om total' universal' un ti +iologic suerior realizat rin disolu&ia
ersonalit(&ii sale' dar individul nu era dec/t un instrument destinat entru a
construi viitorul.
%oilului din acele vremuri nu ii erau ermise alte idei si alte asira&ii
dec/t cele ale regimului' omor/nd astfel ersonalitatea si creativitatea sa.
6otul se efectua du( indica&iile uterii iar coii era ui la *activitati
atriotice, ce imlicau si munci fizice entru a deveni un +un muncitor si
entru a cl(di un viitor roser atriei. Se organizau sectacole si activitati
culturale in cinstea conducerii statului. Sistemul urmarea olicalificarea iar
coilului inca de mic ii era insuflata dorin&a de munca si erfec&ionarea in
meseriile necesare construirii viitorului totalitarist.
6otul era -ngr(dit' inca de la gr(dini&a coii erau o+liga&i si o+inui&i sa
oarte uniforme si matricole individuale' nu i se ermitea li+era g/ndirea si
exrimare' edesele erau severe atunci c/nd era vor+a de neresectarea
indica&iilor artidului.

5egimul de educa&ie democratic in comara&ie cu cel totalitar renun&a la
transformarea omului' dorete o mai mare individualizare a fiec(ruia si
construiete intr)un mediu conflictual la nivel sim+olic 2cometi&ia e clasa
intre elevi4.
%oilului ii este stimulata g/ndirea si creativitatea' ersonalitatea
facandu)l unic fata de ceilal&i. El oate rue orice +ariera si este -ndrumat sa
lute entru -ndelinirea unor asira&ii ersonale.
Ast(zi sistemul de educa&ie democratic urm(rete dezvoltarea
intelectuala si sirituala a individului d/ndu)i astfel fr/u li+er alegerii unui
sco in viata.
7umea se remodeleaz( lumea du( un roces sistematic de
ersonalizare a c(rui ac&iune const( -n multilicarea i diversificarea ofertei:
se roune mai mult entru ca cet(&enii s( decid( mai mult.


In concluzie deii era un sistem sever sistemul de educa&ie totalitar
o+liga elevii sa invete mai mult si sa fie informa&i din mai multe domenii'
erau mai +ine reg(ti&i'discilina&i si cu mai mult sirit de ec.ia. 8eii
sistemul de educa&ie democra&ie se +azeaz( e creativitate si ersonalitate si
c.iar daca elevii disun de mai multe mi9loace de informare' din (cate sunt
mai u&in interesa&i si in concluzie dau dovada de mai u&ine cunotin&e.
#. 8a&i # exemle de rofesor +un si # de rofesor rau.

:coala este locul unde ne etrecem o +una erioada din viata' unde avem
arte si de +une si de rele dar in rinciiu suntem o familie numeroasa care
are gri9a de mem+rii s(i. Ea las( o amrenta imortanta asura ersonalit(&ii
noastre. Princialii vinova&i ale acestor sc.im+(ri sunt rofesorii.

0ite exemle elocvente care mi)au sc.im+at (rerea desre anumite
materii au fost ; rofesori: rofesorul de matematica din clasa a)<II)a
rofesoara de matematica din clasa a =<)a' rofesorul de secialitate si
rofesoara de c.imie.

Profesorul de matematica de cum intra e ua arunca e catedra
catalogul si du( aceea se aeza si -nceea sa fac( rezenta. 8u( scurtele
ironii la adresa noastr( -nceea *trasul la catalog, care -l desemna e
urm(torul elev la ta+la. 7a ta+la sa d(dea un exerci&iu e care elevul tre+uia
sa il rezolve. In acest tim rofesorul in urmarea si in cazul in care elevul
greea i se f(cea o *aten&ionare minora, 2i se arunca cu o creta in ca' era
tras de m/neca' era lovit la icior' era ironizat4 iar c/nd elevul atingea ragul
maxim de > aten&ion(ri era oftit in +anca si i se unea cele+ra nota ;.8aca
acesta se concentra asura exerci&iului si reuea sa -l rezolve era -ntre+at cam
ce nota merita iar daca acesta asira la o nota rea mare era do9enit'oftit in
+anca si deunctat entru *-ndr(zneala,.
7a ora acestui rofesor elevii erau seria&i' 9igni&i' considera&i incaa+ili
iar din aceasta cauza nu se uteau concentra. Urau si materia deoarece
rofesorul o f(cea inaccesi+ila' urau si rofesorul deoarece se urta urat cu
ei iar ora resectiva li se (rea o ora de tortura. 0u erau -ncura9a&i sa
g(seasc( metode noi de rezolvare a exerci&iilor ci numai cele imuse de
rofesor care erau considerate cele mai +une.

Profesoara de matematica era o ersoana mai in varsta cu concetii
invec.ite' ne rerosa mereu ca e vremea lui %eausescu se facea carte si
acum nu se mai invata nimic' ca suntem lenesi si nu vrem sa invatam.
Activitatea la ora inceea astfel: de cum intra la ora facea rezenta si inceea
sa verifice temele.8aca cineva nu avea tema scrisa automat lua nota # ca si
cel care o avea doar 9umatate .8ua ce loua cu nota # eram scosi la ta+la si
ascultati in ordine alfa+etica.7a ta+la se enerva reede daca greseam ne
oftea in +anca si ne utea nota ; fara sa ne exlice unde am gresit' dar de
multe ori cand rezolva si dansa exercitiul se imotmolea si ni)l lasa tot noua
sa)l rezolvam acasa.0u o data ni s)a us intre+area daca avem e cineva in
familie care este zugrav sau daca avem orci de vanzare sa o anuntam. 6ot
in acel moment ne atentiona ca avem si nevoie de regatire iar de multe ori
ne invita sa facem cu dansa.Predarea decurgea rost' inceea un exercitiu de
multe ori se incurca si stergea iar la sfarsit ni se lasa entru rezolvare acasa.
%and uteam intre+ari unde nu intelegeam ni se rasundea evaziv iar sfarsit
ni se sugera sa consultam manualul.

7a ora dansei elevii erau seriati' stresati' nu intelegeau nimic' notele
erau foarte mici si toti rofesorii ne considerau lenesi. Elevii erau revoltati
deoarece evaluarea nu se facea corect ci rin risma atentiilor sau rin orele
de regatire.

Profesorul de secialitate de cum intra e ua ne saluta'ne -ntre+a ce mai
facem cum ne descurcam cu materiile facandu)ne sa ne sim&im +ine'sa ne
relaxam. 7ec&ia decurgea calm si in caz ca nu -n&elegeam ni se exlica inca
o data' la ta+la daca eram asculta&i in cazul in care nu reueam sa ne dam
seama de greeala f(cuta eram a9uta&i si -ncura9a&i sa mergem mai dearte.
Eram rivi&i ca nite coii inteligen&i dornici de cunostere' nu eram 9igni&i'
glumele erau de +un gust'niciodat( la adresa noastr( si eram uncta&i la
adev(rata noastr( valoare.
7a ora acestei rofesoare nu lisea nimeni' totul mergea struna' to&i
invatam cu drag si no&iunile erau mult mai uor re&inute. Eram caa+ili'
recetivi si serioi ' lucram mai mult' doream sa tim mai mult iar totul
decurgea in erfecta armonie. ?mi amintesc cu drag aceste ore si arca -mi
doresc sa mai artici la astfel de ore.
Profesoara de c.imie era +l/nda' calma' cu un voca+ular elevat si care
sim&eam ca iu+ete coii. @rele se desf(urau intr)o armonie delina' lec&iile
erau +ine exlicate si elevii invatam cu drag materia deoarece dansa o reda
in aa fel incat sa fie interesanta. Evaluarea se f(cea corect nu se &inea cont
de notele de la celelalte materii sau al&i factori' eram a9uta&i si sf(tui&i in
leg(tura cu ro+lemele e care la aveam. 0iciun elev nu arasea clasa ana
c/nd nu avea m(car no&iunea de +aza a lec&iei resective.
7a ora d/nsei era mereu linite' toata lumea se urta frumos' nu existau
momente de tensiune iar lec&ia decurgea intr)o maniera l(cuta.
>.Analizati doua metode de invatamant.
Metoda Phillips 6/6
Este o metod( care contri+uie la exrimarea ersonalit(&ii elevului. Se
culeaz( erfect cu relegerea)dez+atere' dar i cu 9ocul de decizie
devenind' -n aceste cazuri' rocedeu didactic. Profesorul are rolul de a diri9a
-nv(&area. Aceast( modalitate de lucru asigur( a+ordarea -ntr)un tim limitat
a mai multor asecte ale unei ro+leme' facilit/nd comunicarea'
confruntarea i luarea deciziilor.
Cum se procedeaz:
A se -marte clasa -n grue eterogene de c/te ase eleviB
A se anun&( tema C su+iectulB
A rofesorul exlic( succint scoul i modul de desf(urare a activit(&ii'
reciz/nd i durata: ; minute = organizareaB D minute = discu&ii -n cadrul
gruuluiB # minute = rezentarea raortului fiec(rui gru de
c(tre un elev delegat.
A fiecare gru desemneaz( un coordonator i un urt(tor de cuv/ntB
A tim de D minute au loc discu&ii -n gru' f(c/ndu)i sc.im+ de ideiB
A se -ntocmete 2du( D minute4 un raort -n care se rezint( solu&ia C
rezultatul la care s)a a9unsB
A urt(torul de cuv/nt al gruului rezint( raortul celorlalte gruuriB
A rofesorul -mreun( cu raortorii fac o sintez( a raoartelor sta+ilind
solu&ia final(' conform oiniei ma9oritare.
%onsider ca este o metoda foarte +una deoarece elevul isi antreneaz(
-ntreaga ersonalitate' isi cultiva autonomia actionala si formeaz( un stil de
lucru activ dar in acelai moment ii da si -ncredere in sine.
Metoda asaltului de idei (Brainstorming)
Este o variant( a discu&iei -n gru' av/nd ca o+iectiv roducerea de
idei noi sau g(sirea celei mai +une solu&ii entru o ro+lem( de rezolvat'
rin articiarea mem+rilor gruului.
Se oate organiza cu toat( clasa sau doar cu un gru secial selectat.
Princiala caracteristic( a metodei: ideile sunt avansate 2roduse4 -n
cadrul discu&iilor sau dez+aterilor' valorizarea 2evaluarea4 lor av/nd loc la
sf/ritul lec&iei.
Metoda ofer( elevilor osi+ilitatea s( se exrime -n mod li+er'
contri+uind la formarea i dezvoltarea calit(&ilor imaginativ)creative' a unor
tr(s(turi de ersonalitate cum ar fi sontaneitatea' cura9ul de a exrima un
unct de vedere' voin&a etc.
Fazele activit(&ii didactice axate e aceast( strategie:
a. -m(r&irea clasei -n gruuri de elevi 2maxim zece4B
+. alegerea unui secretar 2care va conta+iliza ideile -n ordinea emiterii
lor4B
c. comunicarea regulilor de desf(urare a activit(&ii:
- se interzic arecierile critice' ironiz(rile' cenzur(rile' contrazicerile'
o+struc&ion(rileB
- se exrim( li+er orice idee care)i trece elevului rin minte 2entru a
stimula imagina&ia4B
- se cere roducerea unei cantit(&i c/t mai mari de ideiB
- se -ncura9eaz( asocia&iile originale de idei 2entru a afla r(sunsul C
solu&ia4B
- fiecare gru va emite c/te o idee la o interven&ie.
d. alegerea ro+lemei i rezentarea ei de c(tre rofesor 2entru a)i
mo+iliza e elevi s()i sun( unctul de vedere' s( emit( idei4B
e. sta+ilirea' de c(tre rofesor' la sf/ritul ac&iunii a unui comitet de
evaluare' comus dintr)un lider 2reedinte4 i doi)trei mem+ri. Acetia vor
relucra ideile' le vor ierar.iza func&ie de valoarea lor' le vor rezenta
rofesorului' iar la sf/ritul ac&iunii vor face cunoscut *to,)ul rezultatelor'
deun/nd = eventual = o list( a ideilor i la *+anca de idei, a clasei.
Este o metod( care -i motiveaz( e elevi s( -nve&e i s( se exrime'
mai ales dac( rofesorul le aduce la cunotin&( modul -n care ot fi
valorificate ulterior ideile rouse. Se oate asocia erfect cu
ro+lematizarea.
Erainstormingul este o metoda foarte eficienta doare elevii isi exrima li+er
roriile idei dau fr/u li+er imagina&iei si in acelai tim invata sa comunice
cu cei din 9ur dezvolt/ndu)le siritul de ec.ia.