Administrarea,inchirierea si darea in folosinta gratuita a bunurilor domeniului public

Atit in
statele importante din Europa , cat si in tara noastra legislatia a inceput sa se modernizeze o
data cu trcerea timpului si cu nevoia de progres.
Mai intii prin dispozitiile Codului comercial a fost cautat sa se clarifice notiunea de act de
comert si a comerciantului, pentru ca mai apoi nu numai in Franta,
Aglia sau Germania ci si in Romania, au existat discutii in doctrina si
solutii diferite in contenciosul administrativ cu prvire la trasaturile unei regii, la gradul de dezvolt
are al fiecareia pe plan local si national , de unde au aparut si solutiile legislative.
Perioada pe care
o strabate astazi tara noastra este o perioada semnificativa devenind practic o adevarata explozie
a fenomenului inchirierii terenurilor publice, a diferitelor spatii cu destinatii din ce in
ce mai diverse menite sa satisfaca uzul public din ce in ce
mai pretentios cu viziuni tot mai avangardiste pornite
cu precadere din dorinta de a face posibila in tara noastra conditia umana vazuta de cetatenii ta
rii noastre in pribegia lor de-a lungul si de-a latul lumii.
Exista insa si fenomene mai putin avangardiste si demne de pedepse aspre ,
insa onoarea si fuga dupa cistiguri imediate chiar cu riscul
deprecierii si distrugerii domeniului public se regasesc aevea.
Astfel ,
sub ochii nostri dispar zilnic locuri de joaca pentru copii zilnic trotuarele devin tot mai inguste a
parind in schimb tonete , chioscuri , constructii improvizate care atirna greu la ce ar trebui sa fie ,
si-n folosul cui sa slujeasca cei care trbuie sa ne apere de asemenea agresiuni.
,, Pina la aparitia Legii nr. 213/1998, in literatura de specialitate s-
au facut discutii asupra naturii juridice a dreptului de administrare asupra bunurilor proprietete p
ublica, asupra
subiectelor care pot avea acest drept ,implicit care pot avea calitate procesuala in litigiile ce priv
esc bunuri proprietate publica. [1]
Nu exista nici o indoiala dupa cum
spunea marele profesor ANTONIE IORGOVAN ca si in conditiile aplicarii Legii nr. 213/1998, ca
si a Legii nr. 219/1998
,orice analiza asupra aspectelor de mai sus trebuie sa aiba ca punct de plecare Constitutia .
Alineatul (4)
al art. 136 din Constitutie consacra principiului general al domenialitatii, conform caruia bunurile
proprietate publica, in conditiile legii, pot fi date in administrare regiilor autonome
or institutiilor publice, pot fi concesionate, respectiv pot fi date in folosinta gratuita institutiilor p
ublice. ,,Observam ca regia autonoma si instititia publica sunt nominalizate expres de legiuitorul
constituant in cazul administrarii bunurilor, sa intelegem mai departe ca acestea sunt singurele
subiecte care pot exercita dreptul de administrare?[2]
Regasim reglementat in art. 12, 14, 15, 16 si
23 din Legea nr. 213/1998 regimul contractelor de administrare si inchiriere a bunurilor domeniul
ui public, ,, sintagma care in consens cu legea este sinonima cu cea de proprietate publica.
Sectiunea 5.1.Administrarea bunurilor proprietete pulica.
In ceea ce priveste contractul de dare in administrare art. 12 stabileste urmatoarele reguli:
a) Un bun proprietate publica poate fi primit in administrare de catre un subiect de drept ce
poate fi reprezentat de:
- regii autonome;
- prefecturi;
- autoritati ale administratiei publice centrale si locale;
- alte instititii publice de interes national , judetean sau local.
Daca este vorba despre valorificarea unor
bunuri proprietate publica apartinind unitatilor administrativ-
teritoriale, trebuiesc avute in vedere si dispozitiile Legii 215/2001, si mai in esenta ale art. 125 a
sa cum a fost modificat si completat prin legea nr. 286/2006 care recunoaste consililor locale si j
udetene oportunitatea de a
hotari ca toate bunurile care apartin dmeniului public sau privat de interes local sau judetean in
functie de caz sa fie date in administrare regiilor autonome si institutiilor publice
, sa fie concesionate ori sa
fie inchiriate. Decizia cu privire la cumpararea unor bunuri ori vinzarea bunurilor care fac parte
din domeniul privat de interess
local sau judetean apartine consiliilor locale si judetene in conditiile legii.
b) Actul juridic prin intermediul caruia bunul poate fi dat in administrare difera in functie de
natura acestuia, dupa cum urmeaza:
-daca bunul respectiv este un bun care apartine domeniului
public national, darea in administrare se face prin hotarire de guvern;
-
daca bunul apartine domeniului public de interes local sau judetean, darea in administrare se va
face prin hotarire a consiliului local sau judetean.
Dreptul de administrare prezinta o natura administrativa si nu poate sau nu trebuie confund
at cu drepturile reale derivate din dreptul de proprietate civila , spunea profesorul Emil Balan intr-
una din lucrarile sale despre studiul domenialitatii,
c) Potrivit art. 12 alin. (3), prerogativele celui care administreaza bunul sunt, urmatoarele:
- dreptul de administrare confera titularului sau capacitatea de a
poseda, folosi si dispune de bunul respectiv ,, Nu impartasim solutia recunoasterii dreptului de a
dispune de bun [3] , deoarece este vizibil aspectul ca ea duce la o
regasire a statutului proprietarului in cel al titularului de drept ,ceea ce poate duce la ,,
o instrainare deghizata[4] a bunului respectiv .
Legea prin art. 12 ali. (3), recunoaste teza a doua, posibilitati ca
dreptul de administrare sa poata fi revocat, atunci cind titularul lui nu-si exercita drepturile si nu-
si executa obligatiile nascute din actul de transmitere
d) Dispozitii privitoare la litigiile care se pot
naste din administrarea sau inchirierea unor bunuri publice.
Legea face deosebire intre litigiile privitoare la dreptul de administrare si litigiile privitoare la
dreptul de proprietate dupa cum notam:
-
in litigiile privind dreptul de administrare, titularul dreptului de administrare va sta in instanta in
nume propriu.
-
in litigiile privind dreptul de proprietate, titularul dreptului de administrare are obligatia sa arate
instantei cine este titularul acestui drept, potrivit codului de procedura civila.
Trebuie amintit faptul ca titularul dreptului de administrare raspunde , conform legii in
vigoare fata de prejudiciile cauzate in urma neindeplinirii obligatiilor ce-
i revin care pot determina chiar revocarea dreptului de administrare.
In cazul acestor litigii,
,, statul este reprezentat de Ministerul Finantelor[5] iar unitatea administrativ-
teritoriala este reprezentata de ,, consiliul judetean ( sau de Consiliul General
al Municipiului Bucuresti) sau de consiliul local ,
care dau un mandat scris, in fiercare caz in parte presedintelui consiliului judetean sau primarului
. [6]
In
mod elocvent legea nu prevede expres ca litigiile privind administrarea si inchirierea bunurilor p
roprietate publica sunt de competenta instantei de
contencios administrativ, dar conform articolului 8 alin.(2) si a articolului 10 ali.
(3) este prevazuta competenta instantelor de contencios administrativ in ceea ce
priveste hotaririle de trecere a unui bun din domeniul privat in cel public si invers, si prin
articolul 23 se dispune ca litigiile cu privire la delimitarea domeniului public al statului sau a unit
atilor administrativ-teritoriale sunt, la fel de competenta instantelor de contencios administrativ.
Potrivit articolului 12 alin.
(6) acesta precizeaza ca aceste dispozitii sunt valabile si in litigiile privind dreptul de concesiune,i
nchiriere sau la dreptul de proprietate privind bunurile concesionate sau inchiriate.
Sectiunea 5.2.Inchirierea bunurilor proprietate publica
Articolul 11 ali. (2), 14 ,
15 si 16 din Legea nr.213/1998, dar si Legea nr.215/2001 privind administratia publica locala, c
u modificarile si completarile
de rigoare contin dispozitii privind regimul contractului de inchiriere a bunurilor proprietate publi
ca.


Impreuna prin aceste dispozitii se pun in evidenta ,
urmatoarele elemente privind contractul de inchiriere a bunurilor proprietate publica:
a) Actul juridic prin
intermediul caruia se face inchirierea este diferit, ca si la darea in administrare ,
in functie de natura bunului, astfel:
- pentru bunurile proprietate publica a statului, inchirierea se face prin Hotarire de Guvern;
- pentru bunurile proprietate publica a unitatilor administrativ-
teritoriale, inchirierea se face prin hotarire a consiliului judetean, a
Consiliului General al Municipiului Bucuresti sau a consiliului local.
b) Potrivit articolului 14 alin. (2), titularii contractului de inchiriere pot fi:
- chirias ,poate fi orice persoana fizica sau juridica , romana sau straina;
-
calitatea de a transmite, prin inchiriere un bun proprietate publica revine titularului dreptului de
proprietate sau a celui de administrare;
c) Instituirea principiului licitatiei publice pentru
a concesiona sau inchiria bunurile proprietate publica ( art. 15) ;
d) Dispozitii privind destinatia sumelor
incasate din concesionarea sau inchirierea bunurilor proprietate publica a statului sau
a unitatilor administrativ-teritoriale fiind vorba, dupa caz despre:
- bugetul de stat , pentru veniturile produse din
concesionarea si inchirierea bunurilor proprietate publica a statului;
- bugetele locale,
pentru veniturile realizate din inchirierea sau concesionarea bunurilor proprietate publica
a unitatilor administratv-teritoriale;
-in cazul in care
contractul de inchiriere se incheie de catre titularul dreptului de administrare,
acesta beneficiaza de dreptul de a incasa din chirie o cota parte de 20-
50%, cota care este stabilita,dupa caz, prin Hotarire de Guvern, Hotarire a Consiliului Judetean,
a Consiliului General al Municipiului Bucuresti sau a consiliului local prin care s-
a aprobat inchirierea.
e) Fata de regimul juridic al solutionarii litigiilor
privind dreptul de inchiriere,ca si cele de concesiune prin articolul 12 alin.
(6) se stabileste ca sunt aplicabile cele privind contractul de administrare,
pe care le-am discutat mai sus, astfel drept valabile si in acest caz.
Sectiunea
5.3. Alte modalitati juridice de punere in valoare a bunurilor proprietate publica, prevazute de le
ge si de Constitutia revizuita
Exista si alte modalitati juridice prevazute de lege prin care pot fi puse in valoare
bunurile proprietate publica, potrivit art. 17 din Legea nr.213/1998
, lege care continea o norma prin care se re-
recunoaste posibilitatea, statului si a unitatilor administrativ-teritoriale de,,
a da imobile din patrimoniul lor, in folosinta gratuita, pe termen limitat, persoanelor juridice fara
scop lucrativ, care desfasoara activitate de binefacere sau de utilitate publica ori servicii publice133.
Potrivit articolului 126 din Legea 215/2001 exista o dispozitie similara prin care ,,
consilile locale si cele judetene pot da in folosinta gratuita, pe termen limitat, bunuri mobile si i
mobile proprietate publica sau privata locala ori judeteana, dupa caz, persoanelor juridice fara sc
op lucrativ, care desfasoara activitate de binefacere sau de utilitate publica ori serviciilor publice
134.
Teza finala a constitutiei revizuita, prevede potrivit articolului 136
alin. (4), posibilitatea ca bunurile proprietate publica
sa fie date in folosinta gratuita institutiilor de utilitate publica. In acest sens se
confera legimitate constitutionala textelor sus mentionate, adoptate inainte
ca legea fundamentala sa recunoasca aceasta posibilitate.
Concesionarea, administrarea si inchirierea bunurilor proprietate publica precum si dare in fol
osinta
gratuita a acestora este de competenta Guvernului, ori dupa caz, a consiliilor judetene, municipal
e orasenesti si comunale ,prin ,,hotarire135.
Putem aduce in evidenta si expuneri tot pe aceasta tema, puse in lumina de
marele profesor Antonie Iorgovan , care prin
lucrarile sale aduce un plus de transparenta in subiectul acestui capitol , pe care nu-
l puteam incheia altfel .
Pornind de la sintagma ,, utilitate publica care dupa cum spune domnul profesor Antonie
Iorgovan ,, vine cu un sens foarte precis din istorie136 , putem aminti un eveniment important.
133 Verginia. Vedinas, op. cit., p.219.
134 Idem. op. cit., p.219.
135 Ibidem. op. cit., p.219.
136 A. Iorgovan , op, cit .,p.253
Legea nr. 21/1924 ( Legea Marzescu ),
Legea asociatiilor si fundatiilor prevedea ca parlamentul are competenta de a atribui statutul
de ,,stabiliment de utilitate publica,pentru o asociatie sau fundatie, ceea ce inseamna ,
o persoana de drept privat cu scop nepatrimonial . In 1928
a fost adoptata Legea pentru recunoasterea Institutului de Stiinte
Administrative a Romaniei ca stabiliment de utilitate publica .
Astfel O.G. nr .
26/2000 da in competenta Guvernului, acordarea statutului de fundatie sau asociatie de utilitate
publica care dupa modificarile facute de O.G. 37/2003, are mai mult o semnificatie simbolica. In
concluzie au dreptul de a primi bunuri proprietate publica in folosinta gratuita asociatiile si funda
tiile care conform Legii nr. 21/1924 sau a O.G. nr. 26/2000, fie prin lege, fie prin hotarire de Gu
vern au fost declarate de ,,utilitate publica.
Acest drept il au si alte structuri guvernamentale, care prin legea lor organica sunt calificat
e ca fiind de utilitate publica, si care sunt implicate in prestarea unui serviciu public cu aceleasi
efecte ca si structurile administratiei publice. Spre exemplu in aceasta categorie intra si anumite
organizatii profesionale, cum este de
pilda Uniunea Nationala a Barourilor din Romania precum si universitatile particulare acreditate pr
in lege.
In Legea nr. 554/2004 se da o definitie de ,, organisme sociale interesate[ art.2 alin.(2) lit.
r)] .
Penru a lamuri acest aspect din lege,
domnul profesor Antonie Iorgovan face urmatoarele precizari: ,, Atragem atentia ca si in Legea nr.
554/2004 se da o definitie de,, organisme sociale interesate [art.2 alin.(2) lit. r)] avindu-
se in vedere o sfera mai larga . Orice ,,institutie de utilitate publica este si un ,,
organism social interesat dar reciproca nu este adevarata.
Daca punem intrebarea; ,,Cine atribuie in folosinta gratuita?
Raspunsul este urmatorul: ,, - autoritatea care realizeaza administrarea generala ,
deci Guvernul pentru bunurile proprietate publica de stat,
consilil judetean pentru bunurile proprietate publica a judetului, consiliul local,
pentru bunurile proprietate publica a municipiului, orasului,comunei. Iar precizarea facuta mai sus
aminteste domnul
Antonie Iorgovan , din Constitutie, ,, a
fost introdusa in continuarea unui text care incepe cu formularea ,, in conditiile legii
organice, ce inseamna ca procedura, regulile de folosire a bunului incetare folosintei gratuite ca
si solutionarea litigiilor vor trebui stabilite prinztr-o lege speciala sau printr-
o lege de modificare si completare fie a Legii nr. 213/1998, fie a Legii nr. 219/1998.




[1]A. Iorgovan , op., cit .,p.213.
[2] A. Iorgovan , op. cit .,p.214.
[3] Verginia Vedinas, op. cit., p.217.
[4] Idem , op. cit., p.217.
[5] Verginia Vedinas, op. cit., p.217.
[6] Idem, op.cit., p. 217.