O scrisoare pierduta demonstratie

Scriitor ce apartine perioadei marilor clasici, I.L. Caragiale ramane in literatura

romana drept cel mai mare dramaturg al nostru. El ofera prin intreaga sa opera o imagine
complexa asupra societatii romanesti din sec. XIX, care capata valoare eterna si este de
actualitate prin surprinderea datelor esentiale ale spiritului romanesc.
Caragiale a scris patru comedii (O noapte furtunoasa, Conul Leonida fata cu
reactiunea, O scrisoare pierduta, D-ale carnavalului,) - repreentari ale degradarii
umane, anticipand teatrul a!surdului, care se va manifesta in secolul al XX "lea.
#epreentata pe scena $eatrului %ational in &''(, comedia O scrisoare pierduta de
I.L. Caragiale este o capodopera a dramaturgiei romanesti.
O scrisoare pierduta este o comedie realista, de moravuri, in care sunt satiriate
aspecte ale societatii contemporane scriitorului, fiind inspirata din farsa electorala a
anului &'').
Comedia este o specie a genului dramatic, care starneste rasul prin surprinderea unor
moravuri, a unor tipuri umane sau a unor situatii neasteptate, cu final fericit.
Incadrandu-se in categoria comediilor de moravuri, piesa este construita pe !aa a
doua teme centrale* viata politica si moravurile marii !urg+eii de provincie din epoca
autorului. ,ctiunea piesei este astfel conceputa incat cele doua planuri " viata pu!lica si
cea privata, sa interferee continuu.
$itlul pune in evidenta contrastul comic dintre aparenta si esenta. -retinsa lupta
pentru putere se realieaa, de fapt, in culise, avand ca instrument al santa.ului politic /o
scrisoare pierduta0 " pretextul dramatic al comediei, /o!iectul !uclucas0 constituindu-se
intr-un perfect generator de conflicte. ,rticolul ne+otarat indica atat !analitatea
intamplarii, cat si repeta!ilitatea ei.
,ctiunea piesei este structurata in patru acte, dupa modelul comediei clasice. In
construirea discursului dramatic scriitorul apeleaa, deopotriva, la te+nici clasice
(lovitura de teatru sau intamplarile neasteptate care modifica cursul evenimentelor1
im!roglio-ul sau 2ncurc3tura1 coinciden4a1 repeti4ia1 evolu4ia invers3 a persona.elor 5i a
situa4iilor) si moderne, piesa devenind un model de constructie dramaturgica.
-rintre elementele moderne, originale, se numara* te+nica expoitiunii cu caracter
anticipativ, care lasa loc naratiunii in cadrul discursului dramatic (piesa se desc+ide cu
relatarea unor /istorii0 care evoc3 fapte aflate 2n afara scenei)1 te+nica am6n3rii intr3rii
2n scen3 a oponentului (Ca4avencu 25i face apari4ia a!ia 2n actul al II " lea, scena 7, dup3
ce imaginea i-a fost construit3 2n nara4iunile anterioare)1 intriga este pus3 2n mi5care de
un accident periferic (pierderea scrisorii de amor de c3tre 8oe)1 conflictul dramatic
puternic, este construit prin te+nica !ulg3relui de 3pad3 5i const3 2n acumulare treptat3
de evenimente1 te+nica falsului denod3m6nt (fiecare sf6r5it de act pare a anun4a
denod3m6ntul). $oate aceste procedee compoitionale mentin tensiunea dramatica la un
nivel ridicat, prin complicarea si multiplicarea situatiilor conflictuale.
Conflictul dramatic principal consta in confruntarea a doua grupari politice* una a
partidului de guvern3m6nt ($ra+anac+e, $ip3tescu, 9arfuridi, :r6novenescu,
;andanac+e) 5i alta disident3, desprins3 din prima, condus3 de %ae Ca4avencu.
<<<.referat.ro
Conflictul are la !aa contrastul dintre aparenta si esenta. Conflictul secundar este
repreentat de grupul 9arfuridi " :ranovenescu, care se teme de tradarea prefectului.
$ensiunea dramatica este sustinuta gradat prin lantul de evenimente care conduc spre
reolvarea conflictului, in finalul fericit al piesei* scrisoarea revine la destinatar, 8oe, iar
trimisul de la centru, ,gamita ;andanac+e este ales deputat.
Ca modalitate fundamentala de expunere in piesa de teatru identificam dialogul.
Caracteristic dialogului este faptul du!lei enuntari* orice enunt in dialog are doi emitatori
(scriptorul si persona.ul caruia i s-a delegat vocea sa) si doi receptori (alocutorul "
persona. si spectatorul).
9iind destinata repreenarii scenice, creatia dramatica impune anumite limite in ceea
ce priveste amploarea timpului si a spatiului de desfasurare a actiunii.
,ctiunea se petrece /in capitala unui .udet de munte, in ilele noastre0, adica la
sfarsitul secolului al XIX "lea, pe fondul agitat al campaniei electorale. $oate cele patru
acte sunt generate ca urmare a pierderii unei scrisori de amor de catre 8oe, sotia lui
8a+aria $ra+anac+e " mem!ru marcant al partidului de guvernamant.
Scrisoarea, trimisa de Stefan $ipatescu, prefectul .udetului, a.unge in mainile
Cetateanului $urmentat si de la acesta este luata prin viclesug de catre %ae Catavencu,
seful partidului de opoitie si director " proprietar al iarului /#acnetul Carpatilor0, care
ii santa.eaa cu ea pe 8a+aria $ra+anac+e si pe cei doi amanti.
In sc+im!ul scrisorii, Catavencu cere spri.in pentru a o!tine canditatura in -arlament.
,tunci cand nimic nu pare sa sc+im!e situatia pentru cei doi amorei, in timpul sedintei
de numire a noului candidat trimis de la centru " ,gamita ;andanac+e " se produce o
incaierare in care Catavencu isi pierde palaria ce ascundea, in captuseala ei, scrisoarea ce
a.unge iar in mainile Cetateanului $urmentat, care de aceasta data o inapoiaa
/andrisantului0 si anume coanei =oitica. In final, toata lumea se impaca, ;andanac+e este
ales in unanimitate, %ae Catavencu tine un discurs si se im!ratiseaa cu vec+ii adversari
intr-o atmosfera de carnaval accentuata de muica saltareata condusa de -ristanda.
Se o!serva ca prin continut si prin modul de reolvare a conflictului, atmosfera
destinsa din final reface starea initiala a persona.elor1 opera se su!sumeaa comicului.
-entru a provoca rasul, Caragiale surprinde moravurile societatii, creeaa situatii si
persona.e comice astfel incat comicul este de mai multe tipuri.
In ceea ce priveste tipurile de comic, exista in primul rand un comic de situatie, ce
reulta din pierderea si regasirea succesiva a scrisorii, din ipostaa ridicola a lui
Catavencu, care a.unge sa fie do!orat prin aceleasi mi.loace la care apelase si el, din
conturarea unui triung+i amoros in care se inscriu 8oe " $ipatescu " $ra+anac+e, din
existenta unor cupluri de persona.e in oglinda precum 9arfuridi si :ranovenescu, din
situatia finala, cand cele doua forte antagonice se impaca si totul se inc+eie cu un
compromis pe care toata lumea il accepta.
Situatia comica decurge din intriga* scrisoarea este pierduta si regasita succesiv
datorita coincidentei si +aardului 1 aceasta pendulare afecteaa aparent relatiile in
triung+iul con.ugal 8oe " $ipatescu " $ra+anac+e. In acest sens, un exemplu concludent
este dialogul dintre $ra+anac+e si $ipatescu din actul I.
Enervat la culme, deoarece fusese c+emat de catre %ae Catavencu la redactia
iarului, $ra+anac+e se plange !unului sau prieten Stefan $ipatescu. Catavencu ii aratase
o scrisoare de amor a prefectului catre =oitica, sotia lui. Comicul de situatie al acestei
scene este monumental. $ra+anac+e il consoleaa pe prefect, sustinand ca scrisoarea este
o plastografie ordinara. Cu toate acestea, el amplifica, cu su!inteles, spaima prefectului,
aratand ca scrisul seamana atat de !ine incat /sa ici si tu ca e a ta, dar sa .uri, nu altceva,
sa .uri>0. $ra+anac+e reda, din memorie, textul scrisorii, adaugand aluiv explicatiile si
identificand exact momentul intalnirii amoroase dintre cei doi.
O alta situatie comica este generata de cuplul 9arfuridi " :ranovenescu. ,cestia
sunt indignati de drumurile repetate ale lui $ra+anac+e, 8oe si -ristanda la Catavencu1
simt manevrele din culise dar esenta le scapa si sunt nemultumiti ca nu sunt implicati in
acest .oc. $emandu-se de tradare, la indemnul lui 9arfuridi, care /face ca de cura.ul
sau0, cei doi +otarasc sa trimita la Centru o telegrama pe care sa o iscaleasca anonim*
/$re!uie sa ai cura., ca mine> $re!uie s-o iscalesti* o dam anonima>0.
Comicul de moravuri vieaa viata de familie (triung+iul amoros) si viata politica
(santa.ul, falsificarea listelor electorale, satisfacerea intereselor personale).
Comicul de lim!a. isi are sursa in a!aterile de la caracteristicile generale si
particulare ale stilului. -ersona.ele nu numai ca vor!esc mult si fara sa spuna nimic, dar
vor!esc si prost. -ronunta gresit unele neologisme sau c+iar cuvinte uuale (!ampir,
famelie, ple!iscit, ciclopedica, fevruarie), alteori cuvintelor li se atri!uie alte sensuri
(capitalistul devine termenul de desemnare al locuitorilor din capitala), nonsensuri (/e
su!lima dar lipseste cu desavarsire0, sa se reviuiasca primesc, dar atunci sa nu se
sc+im!e nimic0), contradictii intre termeni (&? trecute fix), truisme pleonastice (/un
popor care nu merge inainte sta pe loc0), tautologii (/tanar, tanar, dar copt0), cacofonii
(/sa ica ca nu le are0), confuii paronimice (/scrofulosi la datorie0), ticuri ver!ale
(/;a4i-mi voie01 /Curat mi5el>0, /Curat, murdar01 /,i pu4intic3 r3!dare>0 ).
Comicul de caracter isi are originea in comportamentul persona.elor, in atitudinile si
ipostaele in care acestea sunt preentate. -ersona.ele genereaa rasul mai ales prin
contrasul dintre aparenta si esenta, devenind niste masti.
Comicul de nume se asociaa comicului de lim!a.. %umele devine o em!lema a
personalitatii, a functiei sociale si a dominantei de caracter. ,stfel, $ra+anac+e trimite la
/coca moale0 si exprima trasatura esentiala a persona.ului, temporaliarea determinata
de incetinirea in miscari si in gandire. Cuplul 9arfuridi " :ranovenescu are vadite
implicatii culinare. %umele lui Catavencu, cu sugestii etimologice multiple, sugereaa
tipul demagogului insinuant si agresiv. ,gamemnon ;andanac+e este o sintea a
trasaturilor negative cu mari efecte comice. %umele sau cu reonante sonore trimite la
eroul grec ,gamemnon, care prin pronuntarea diminutivala ,gamita sau @amita indica
un erou decaut, iar prin asocierea cu /dandana0 sugereaa ramolismul avansat,
contrastul dintre aparenta si esenta.
Comicul de intentie este pus in evidenta prin atitudinea scriitorului fata de
evenimente si persona.e, exprimand umor, ironir, sarcasm, evidentiate mai ales la nivelul
didascaliilor sau in spatele cuvintelor unui persona..
Caragiale nu se remarca numai prin arta construirii su!iectului dramatic, ci si prin
maiestria cu care isi construieste persona.ele, care /fac concurenta starii civile0. Ele sunt
sim!oluri ale ma+alagismului, sno!ismului, parvenitismului si prostiei. Lumea lui
Caragiale este o marioneta pusa in miscare, ce evolueaa automat, irational, mecanic.
Scriitorul infatisaa, asadar, o umanitate redusa la stereotipie, tipuri umane de factura
clasica si care sunt privite in complexitatea lor.
-iesa lui Caragiale este o capodopera prin complexitatea ei, in care aspectele clasice
si realiste se impletesc cu cele ale teatrului a!surdului. ,ceasta capata valoare eterna si
este de actualitate prin surprinderea datelor esentiale ale spiritului romanesc.
Powered by http://www.referat.ro/
cel mai tare site cu referate