Sunteți pe pagina 1din 18

Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi

de CAMIL PETRESCU

Alaturi de Eugen Lovinescu si de George Calinescu, Camil Petrescu (1894-
1957 este una dintre marile constiinte literare ale generatiei interbelice.
!"irit nelinistit, de inalta intelectualitate, rece"tiv la e#"erientele literare ale
vremii, Camil Petrescu da la iveala o o"era diversi$icata ca $orma si s"ecii
literare, dar unitara in tematica si continut, cu"rin%and "oe%ie, "ro%a, teatru,
eseistica, $ilo%o$ie, c&iar note de 'urnal si de calatorie(
Poezie
!"ers#ri! (19)*, scrise su+ im"resia "rimului ra%+oi mondial, inc&eiat de
curand( ,cultiva cu o mare virtuo%itate a"ocali"ticul, si ,teroarea de o
"rime'die anonima,, ra%+oiul a"arand ,monstruos, universal, &otarat de
tram+ite divine, (G- Calinescu, idei reluate in "ro%a in romanul !Ultima
noapte de dragoste, intaia noapte de razboi!$ tot aici tanarul Camil
Petrescu a$irma dramatic( !E# am %az#t idei!, tema $undamentala, tratata
si in drama !&oc#l ielelor!.
!Transcendentala! (19*1, "oe%ie $ilo%o$ica, in care $i#ea%a
,im"osi+ilitatea s"iritului de a cunoaste a+solutul, (Eugen Lovinescu-
Romane
!Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi! (19*., !Pat#l l#i
Proc#st! (19**, !Un om intre oameni! (trei volume, 1954-1957, in care
scriitorul $ace concesii ideologice si estetice noii oranduiri instaurate,
comunista-
Piese de teatr#
!&oc#l ielelor! (1919, !Act %enetian! (1919, !S#'lete tari! (19)5,
!(anton! (19)4-19)5, !Mitica Popesc#! (19)/, !Mioara! (19)* etc-
Aduce o im"ortanta contri+utie la de%voltarea dramei de idei in "erioada
inter+elica-
Ese#ri, st#dii si articole de critica literara, estetica si $ilo%o$ie(
!Teze si antiteze! (19*/, !Modalitatea estetica a teatr#l#i! (19*7,
!)#sserl * o introd#cere in 'iloso'ia 'enomenologica! (19*8-
Un ese#+pam'let !E#gen Lo%inesc# s#b zodia seninatatii
impert#rbabile! (19*9-
0"era lui Camil Petrescu, oricat de diversi$icata ar "area aici, ,"re%inta o
e#ce"tionala unitate, su+ trei as"ecte( al problematicii, al spirit#l#i
polemic in care este scrisa si al 'act#rii artistice!. !u+ as"ectul
"ro+lematicii, intalnim la Camil Petrescu o ac#ta drama a intelect#al#l#i,
inculcata atat in romanele sale, !Ultima noapte de dragoste, intaia noapte
de razboi! si !Pat#l l#i Proc#st!,
cat si in cele mai reusite "iese de teatru, !&oc#l ielelor!, !S#'lete tari!,
!(anton!, !Act %enetian!, !,alcesc#!.
Eroii lui Camil Petrescu e#"rima im"actul intelectualului cu lumea
incon'uratoare1 ei sunt( student sarac, devenit a"oi +ogat, casatorit din
dragoste (G&eorg&idiu, %iarist si "oet (Ladima, conducator "olitic
(2alcescu, 3anton, ostas (Pietro Gralla, militant social si "olitic (Gelu
4uscanu- !unt insetati de a+solut, absol#t#l in dragoste (!te$an
G&eorg&idiu, Pietro Gralla, Andrei Pietraru, in -#stitie (Gelu 4uscanu, in
in'apt#irea programelor politice (2alcescu- 4o+es"ierre, din !(anton!,
este un s"irit mult "rea geometric, 'udecand lumea din "ers"ectiva restransa
a vi%iunii sale1 in !&oc#l ielelor!, Gelu 4uscanu se sinucide "entru ca nu se
$ace dre"tate si criminalul, !inesti, nu este "ede"sit1 in !Act venetian,,
Pietro Gralla devine e#trem de sla+ in momentul cand a$la ca sotia il insala
cu un "ersona' marunt-
Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi
4omanul !Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi! ras"unde
tendintei moderniste "romovate de cenaclul !Sb#rator#l!, condus de
criticul literar Eugen Lovinescu, aceea de a se trece, in literatura romana, de
la romanul r#ral la romanul citadin, intr-o necesitate de sincronizare c#
spirit#l %eac#l#i, cu e#"erientele literare euro"ene- Camil Petrescu insusi
o+serva, intr-o de%+atere asu"ra romanului .!(e ce n# a%em roman!,
19)7, ca e necesar ca literatura sa im"artaseasca o "ro+lematica mai
"ro$unda, drame mai "uternice decat temele "rovinciale si rurale ale
literaturii anterioare( ,cu eroi care mananca trei sa"tamani cinci masline,
care $umea%a doi ani o tigara, cu carciuma din targusorul din munte si
gos"odaria cu trei cotete a dascalului din 5oldova nu se "oate $ace roman si
nici literatura- 6re+uie sa ai deci ca mediu o societate in care "ro+lemele de
constiinta sunt "osi+ile-,
Camil Petrescu va scrie deci un roman citadin, cu o "ro+lematica acuta,
vi%and p#ternice drame e/istentiale si de constiinta. Cele doua "arti ale
romanului !Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi!,
redactate la "ersoana intai, "entru a le s"ori nota de autenticitate, au $iecare
cate o tema distincta. Prima este radiogra'ia #n#i sentiment, gelozia, cea
de-a doua relatea%a e/perienta contact#l#i nemi-locit c# moartea pe 'ront
(o su+tila corelatie intre eros si t0anatos, in care intalnirea cu moartea
$orti$ica "ersona'ul si il vindeca, in $inal, de dramele sentimentale- Partea a
doua este, de $a"t, #n -#rnal de razboi (0v- !- Cro&malniceanu sta+ileste
$iliatii cu romanele lui !tend&al !Ros# si negr#! si !Armance!, "entru
trairile erotice, si cu !Manastirea din Parma!, cu "ersona'ul 7a+rice del
3ongo, in +atalia de la 8aterloo, "entru %izi#nea 0aotica as#pra
razboi#l#i1. 4omanul lui Camil Petrescu e#"rima un ,dosar de e#"eriente,,
este a#tentic "rin inserarea 'urnalului in des$asurarea e"ica, vocea auctoriala
$iind la "ersoana intai, a persona-#l#i+narator, si s#bstantial "rin
descrierea "re%entului mental- in structura narativa sunt incluse te&nici
cele+re in e"oca( de la Proust, procede#l memoriei in%ol#ntare,
"resu"unand reconstituirea unei secvente e#istentiale trecute, si de la 9ames
9o:ce 'l#/#l constiintei.
Pe aceste arii tematice Camil Petrescu isi a"lica e/perientele literare si
estetice pe care le incearca asu"ra romanului- Acesta n# %a mai 'i
'actologie p#ra, simpla relatare de e%enimente, ca in romanul traditional,
ci ac#ta analiza psi0ologica, radiogra$iere a ecourilor "e care evenimentele
le au in constiinta "ersona'ului "rinci"al, !te$an G&eorg&idiu- Acesta,
student la $ilo%o$ie, este un intelectual su"erior, cu o sensi+ila acuitate
analitica, trecand "rin $iltrul ratiunii tot ceea ce se intam"la, re$u%and sa
traiasca alt$el decat constient dramele cotidiene- Ca si ceilalti intelectuali din
o"erele camil"etresciene, G&eorg&idiu traversea%a drame de constiinta, cu o
e#as"eranta luciditate- 3e alt$el, devi%a scriitorului este( ,Cata luciditate,
atata drama,-
!u+iectul romanului se organi%ea%a in 'urul dramei de constiinta a
"ersona'ului "rinci"al, generata de incertit#dinea in i#bire. !te$an
G&eorg&idiu este un student sarac, care traieste din greu, im"reuna cu
surorile sale, din "ensia modesta de vaduva a mamei- Logodit cu o $rumoasa
colega de $acultate, Ela, G&eorg&idiu amana nunta "ana la o+tinerea licentei,
intrucat +anii "utini nu-i a'ung sa-si intretina o $amilie- Ela este si ea o $ata
or$ana, crescuta de . matusa- G&eorg&idiu are doi unc&i, unul +ogat si avar,
6ac&e, altul +inevoitor si glumet, ;ae G&eorg&idiu, un cunoscut avocat si
om "olitic- 3esi nu-si agreea%a si nu-si cultiva rudele, "e care le
dis"retuieste "entru "reocu"arile lor mercantile, !te$an G&eorg&idiu devine,
s"re sur"rinderea tuturor, mostenitorul unc&iului 6ac&e, care-i lasa o avere
considera+ila, incredintata s"re administrare celui de-al doilea unc&i, ;ae
G&eorg&idiu, in sc&im+ul unei consistente rente lunare-
Eli+erat ast$el de gri'ile materiale, "ersona'ul se "oate dedica "reocu"arii
sale $avorite, $ilo%o$ia, consacrandu-se in liniste studiului- !te$an
G&eorg&idiu nu reuseste totusi sa-si castige inde"endenta si sa se i%ole%e in
,turnul de $ildes, al eroilor lui Camil Petrescu- G&eorg&idiu isi iu+este sotia,
dar aceasta este un "rodus al lumii din 'ur si, vrand-nevrand, eroul tre+uie sa
"artici"e la viata mondena, sa $recvente%e "ersona'e cu "reocu"ari mesc&ine,
sa $aca e#cursii in gru", sa se "re$aca interesat de moda, de dans, de alte
$rivolitati ce $ac "arte din s$era de e#istenta a sotiei sale-
!te$an G&eorg&idiu este, in $ond, #n inadaptat s#perior, care a"lica
dragostei si e#istentei "ro"ria vi%iune insetata de ideal, un $el de pat al l#i
Proc#st care nu are contingenta cu valoarea si cu realitatea "ersona'ului
$eminin- intre ideal si realitate se instituie o evidenta dis'unctie, intre cei doi
soti nee#istand o comunicare su$leteasca autentica- Ela G&eorg&idiu este o
$emeie $rumoasa, dar cat se "oate de o+isnuita, cu mani$estari de tandrete si
de $eminitate, co"ilaroasa, sensi+ila, alintata, dar su+ care se ascund
su$icienta, egoism si marginire- isi urmea%a sotul la seminarii, ca nu cumva
sa $lirte%e cu colegele, desi nu are inclinatie "entru s"eculatiile intelectuale,
$a"t vadit dintr-o antologica lectie de $ilo%o$ie ce se des$asoara in "atul
con'ugal- 3ragostea Elei are, ast$el, un e$ect aca"arator, care tinde sa
ani&ile%e "ersonalitatea lui G&eorg&idiu- (rama lui nu este de $a"t a
gelo%iei, ci a i#birii inselate, a setei de certit#dine. Persona'ul o+serva cu
minutie com"ortarea sotiei sale in societate, a"arenta ei atractie "entru un
om de <unie, Gregoriade, cu care crede ca Ela il insala- !unt remarca+ile
"aginile de acuta o+servatie "e care le $ace G&eorg&idiu asu"ra acestui
"osi+il cu"lu amoros, sentimentul gelo%iei atingand cote insu"orta+ile-
in aceasta stare su$leteasca de incertitudine, la intrarea 4omaniei in "rimul
ra%+oi mondial, eroul este mo+ili%at si "artici"a la lu"tele din %ona 4ucar-
2ran si de "e =alea Pra&ovei, $acand o+servatii asu"ra dramei razboi#l#i$
el traieste e#"erienta ma'ora a acestuia, "utand sa o com"are cu "ro"ortiile
e#acte ale dramei sale sentimentale, "entru care, la un moment dat, era in
stare sa de%erte%e de "e $ront- in $inal, se des"arte de Ela, lasandu-i intreaga
avere-
3incolo de aceasta intensa drama de constiinta, se derulea%a realitatea
obiecti%a, cu +ine cunoscutele teme, unele c&iar de origine +al%aciana(
mostenirea (unc&iul 6ac&e este avar, ursu%, +atran, mostenirea tre%este
invidii si dis"ute, ari%ism#l (;ae G&eorg&idiu, im+ogatit "rin %estre, este
un $el de !tanica 4atiu din !Enigma 2tiliei!, de George- Calinescu,
radiogra'ierea mediilor citadine si mondene etc-
Cau%a "rinci"ala a dramei lui G&eorg&idiu "rovine din sit#area meditatiei
sale 'ilozo'ice intr+#n spati# al inadec%arii, ilustrat "rin doua meta$ore
esentiale ale intregii o"ere a lui Camil Petrescu( -oc#l ielelor, e#"rimand
tentatia absol#t#l#i, si pat#l l#i Proc#st, sim+ol al limitarii, al
constrangerii real#l#i sa se s#p#na il#ziei. 4e%ultatul con'ugarii acestor
doua intentii contradictorii este ca, in ciuda $ramantarilor sale interioare,
c&iar daca este un $ilo%o$, G&eorg&idiu nu "oate de"asi stadiul teoriilor si al
ilu%iilor, cre%and, in mod a"roa"e sc&o"en&auerian, ca lumea se modelea%a
d#pa %ointa si reprezentarea lui- ;e$iind insa un "ersona' divin, ci
dim"otriva, un sim"lu muritor, la $el ca unc&iul sau, de"osedat, "rin moarte,
de toata averea, o+tinuta $ara ca el sa-si dea seama cum, G&eorg&idiu
ramane, in cele din urma, #n ratat. in acest univers simetric, $iecare
"ersona' traieste in cu+urile de sticla ale "ro"riilor ilu%ii, uitand de #topia
e/istentei lor 'icti%e, su+iective- 3e aceea, "osi+ilitatea de comunicare
dis"are si caracterele vor $i ing&itite de &imerele "ersonale- La $el ca in orice
roman realist, cum e#istenta +iologica nu trans"are "rea mult, tre+uie sa ne
intoarcem la anali%a "si&ologica- Persona'ele nu sunt scrutate decat "rin
"risma trairilor intense, nu a "resc&im+arilor $i%iologice- Ele "ar a $i
sus"endate, entitati ce nu au altceva de $acut decat disectia "ro"riului su$let-
in "rimul rand, G&eorg&idiu "roiectea%a ilu%iile sale "rocustiene asu"ra
"ro"riei sotii- 2btinerea absol#t#l#i in i#bire, "rintr-o imper'ecta
reiterare a mit#l#i l#i P3gmalion, urmea%a, du"a G&eorg&idiu, algoritmi,
sc0eme, o serie de "rocese de$initorii( el incearca sa-si ridice sotia la nivelul
a+stractiunilor sale teoretice, ii tine lectii de $ilo%o$ie, ra"ortea%a "ovestea
lor de dragoste la "ro"ortiile marilor evenimente- 3e remarcat este si
conce"tia meta$i%ica asu"ra lumii, redata "rin intermediul unei "ara+ole
des"re un student la $ilo%o$ie, venit de la 0#$ord, detestat de tatal sau, du"a
ce a$irmase ca totul, masa, vinul, inclusiv tatal sunt o creatie a simturilor
sale- 3iscutia des"re $ilo%o$ii rationalisti, 6oma d A>uino, !$antul Anselm,
des"re e"isco"ul 2er?ele:, 7rancis si 4oger 2acon, des"re em"iristi, se
des$asoara in "atul con'ugal- Prin o"o%itie cu eroul "rinci"al, ca"itanul
Cora+u, crescut la tara, #n persona- r#ral, conce"e dragostea in maniera
realista, mai mult +urg&e%a, a unei rigiditati de ince"ut de secol( cei doi
com"anioni tre+uie sa se res"ecte unul "e celalalt si sa traiasca intr-o liniste
mona&ala- 0r, G&eorg&idiu, care este o $ire nelinistita, &i"ersensi+ila, omul
care ,a va%ut idei,, marcat de ,'ocul ielelor,, nu "oate "erce"e aceasta
dimensionalitate straina- 3e aceea, in $inalul romanului, crede ca si
des"artirea a doi oameni legati mult tim" de sentimente "uternice tre+uie sa
$ie s"ectaculoasa, nemai"omenita-
3ragostea lui G&eorg&idiu este "lina de "eri"etii( un caracter ca al lui,
vulcanic, "oate gasi ceva sus"ect in $iecare dintre gesturile "e care le $ace
sotia sa( ,imi "etreceam tim"ul s"ionandu-i "rieteniile, urmarind-o, $acand
"ro+leme insolu+ile din inter"retarea unui gest, din nuanta unei roc&ii si din
in$ormarea laturalnica des"re cine stie ce vi%ita la vreuna din matusile ei,-
Evenimentele vietii celor doi urmea%a cai "utin o+isnuite( ei se "lim+a la
nes$arsit "rin locurile "ustii ale Ca"italei, "artici"a la sindro$ii din ce in ce
mai dese, in care se am"li$ica orice amanunt, c&iar "regatirea unei mese
do+andind "ro"ortiile unui $estin cosmic- Ela are, in mani$estarile +anale,
cotidiene, un entu%iasm deose+it( c&iar discutia cu unc&iul 6ac&e, in care
este "usa in mi%a mostenirea, i se "are tinerei $emei un amu%ament- Cu toate
acestea, $elul ei de gandire este so$ist( ea intrea+a, deli+erat, cine 1-a creat "e
3umne%eu, con$undand in $elul acesta Creatorul si Creatia- -6oate aceste
detalii com"ortamentale, o+servate si anali%ate cu minutie, alimentea%a
sentimentul de gelo%ie al "ersona'ului, care s"oreste "e tot "arcursul
romanului- Gelo%ia a'unge la "aro#ism in mai multe momente, intr-o
e#cursie, redata in cateva "agini magistrale, sau, ultima data, cand !te$an
G&eorg&idiu se a$la "e $ront si asista la o discutie la "o"ota des"re $idelitate,
&"tarandu-se +rusc sa-i redea Elei ,tot trecutul, si li+ertatea, asa cum o
conce"e ea- Ca regula, gelo%ia a"artine persona-elor t#rmentate de real,
traind obsesi% $iecare cli"a, "entru care coordonatele %ietii pend#leaza
intre i#bire si moarte, intre doi "oli, re"re%entati de razboi#l mai su+til al
sentimentelor, de gelo%ie, dar si de razboi#l adevarat, in care moartea este
conditia dominanta-
3rama lui G&eorg&idiu se acuti%ea%a si in ra"ort cu celelalte "ersona'e- Cei
+ogati sunt anali%ati de el cu un teri+il s"irit critic( ,3e cele mai multe ori,
"arintele, care lasa avere co"iilor, le transmite si calitatile "rin care a $acut
averea( un o+ra% mai gros, un stomac in stare sa digere si oua clocite, ceva
din slutenia nevestei luate "entru averea ei---,- Lumea in care "atrunde
G&eorg&idiu este +a%ata, "rin e#celenta, "e $i%iologia +anului( cei $ara avere
nu su"ravietuiesc sau astea"ta sa mosteneasca averea de la cei ce o "oseda-
;ae G&eorg&idiu este un ast$el de "ersona', un arivist care $ace tot ce este
"osi+il "entru a "une mana "e averea unc&iului 6ac&e- 3ar lumea nu consta,
in multidimensionalitatea ei, numai in legea +anului( cei "rinsi intr-o ast$el
de s$era sunt +antuiti de nevoi "rimare, nu duc decat o viata larvara si
moartea nu va intar%ia sa-si $aca a"aritia- Produsele unei ast$el de lumi sunt
sno+ii, "ersona'e arti$iciale, care isi ascund golul interior "rintr-o serie
nes$arsita de +anc&ete, de e#cursii si de rece"tii- 3u"a moartea unui ast$el de
e#em"lar, se va intam"la mereu acelasi lucru( mostenitorii ii vor lua averea
si totul se reia de la ca"at- @nc&iul 6ac&e are, "rin intalnirea cu !te$an
G&eorg&idiu, aceasta revelatie $inala, care-i con$era iesirea din acest cerc
vicios, si ii lasa lui toata averea, $a"t "e care ;ae, celalalt unc&i, avocat de
"ro$esie, indeletnicindu-se si cu "olitica, nu-1 "oate intelege- ;ae
G&eorg&idiu este "ersona'ul terestru, a"lati%at, "ra+usit la acest nivel, care se
in'oseste "entru o+tinerea unei averi cat mai mari, a unei "o%itii "olitice cat
mai im"ortante, "entru conservarea "ro"riei sale $iinte, nu atat in sens
+iologic, cat al "uterii acumulate- El este, in toate actele sale, un persona-
detestabil, $iecare dintre "asii sai conducand s"re im"linirea acestui sco"( se
casatoreste cu o $emeie urata numai "entru +anii ei, devenind la randu-i urat,
se com"orta servil $ata de cei cu o mare avere, "entru a do+andi si el o "arte
insemnata, iar, cand acest lucru nu se intam"la, ramane +ulversat, nu mai
intelege nimic-
3e $a"t, toate ru+edeniile lui G&eorg&idiu se dovedesc la $el de oar+e in
incercarea de a "une mana "e o "arte a averii lasate de unc&iul 6ac&e- Este,
aceasta, alta latura a %esnicei l#pte pentr# e/istenta, tot #n 'el de razboi,
cu actiuni estom"ate de conveniente si de $alse dove%i de "olitete- Lumea
devine, "entru G&eorg&idiu, #n medi# ostil, in care toti ceilalti se com"orta
cu "er$idie, in cele din urma cu 'osnicie- 6ema aceasta, 0omo 0ominis
l#p#s, este universala( scar+it de "ro"ria sa inconsistenta e#istentiala, in care
%ilele trec $oarte re"ede, omul incearca sa com"ense%e toate acestea cu o
trecatoare glorie, data $ie de +ani, $ie de "o%itia sociala( ,Lu"ul crede sincer
ca mielul ii tul+ura a"a, si des"otul, care ucide mii de oameni, o $ace "entru
ca e sincer convins ca alt$el va $i ucis el,- 3e"ersonali%area "e care o su$era
toti cei din 'urul lui G&eorg&idiu ii trans$orma in sim"le manec&ine, de un
egoism $eroce, $ara o $ilo%o$ie adanca de viata, dar "ragmatici, "ragmatism
in care ca"acitatea de a distinge +inele de rau, moralul de imoral devine
inutila-
G&eorg&idiu traieste intr-o ast$el de lume, devenita deodata straina,
alunecoasa, vag "ericuloasa- @n singur "as gresit si totul se naruie- 4egulile
sunt $oarte sim"le, $acute "arca du"a cele ale 'unglei( intr-o ast$el de lume,
$iecare tre+uie sa lu"te "e cont "ro"riu, "entru sim"lul motiv ca toti ceilalti ii
sunt dusmani- Ceea ce o+serva cu uimire !te$an G&eorg&idiu este ca si sotia
sa "artici"a, cu insu$letire, la acest "roces de im+urg&e%ire, de instrainare
$ata de adevaratele valori umane, "e care o generea%a de"endenta de +ani-
!"iritul +urg&e% este aici su"us unei critici nimicitoare( +anul este o
e#crescenta monstruoasa, indis"ensa+ila insa intr-o societate mesc&ina, asa
cum o "re%inta Camil Petrescu- <ar ceea ce nu "rice"e "ro$esorul de $ilo%o$ie
este ca el nu "oate sc&im+a aceasta matrice, "entru ca lucrurile au $ost
statornicite cu mult tim" in urma, ca istoria este $acuta de camatari nemilosi,
care declansea%a, in $unctie de interesele lor, ra%+oaie distrugatoare, ca
dincolo de aceasta realitate necrutatoare nu mai este nimic( el insusi nu va sti
ca $a+rica lui de metalurgie $urni%ea%a arama nemtilor, "entru a $a+rica
"roiectile $olosite im"otriva armatei romane- Eroul ar vrea sa traiasca la
marginea lumii, dar nu are "uterea "ersona'elor mitice, ramanand, "ana in
momentul e#"erientei directe a ra%+oiului si a vi%uali%arii mortii, un visator-
Prinse intr-un mecanism inelucta+il, urmand de legi situate deasu"ra lor,
celelalte "ersona'e ale romanului se com"orta in virtutea unei predestinari
pedestre, a instinctelor aca"aratoare( de"utatul ;ae, ,latrator si demagog,
(,;ene 6ac&e, de ce sa intram, cand "utem avea Ardealul $ara ra%+oiA B---C
3e alt$el, eu am incredere in steaua 4omaniei,, incearca sa "una mana "e o
$a+rica de metalurgie, "entru a scoate si mai multi +ani, nevasta lui
G&eorg&idiu c&iar a'unge sa $ie din ce in ce mai interesata de a$aceri,
devenite singurul sco" al vietii sale- ;ae isi urmareste interesele "ana in
"an%ele al+e( toate actiunile sale sunt calculate indelung, iar cei ca%uti in
ca"cana devin victime usoare, cum este si ca%ul unui rival, Lumanararu,
a'uns servitor de oca%ie, du"a ce gresise, in urma unei manevre co"ilaresti,
intrarea in "roductie a unei $a+rici de metalurgie castigate la licitatie- intr-o
ast$el de lume, in care $iecare urmea%a o stricta ierar&ie (,5a, oala de noa"te
a lui 2ratianu o duce conu Alecu, eu i-o duc "e-a lui conu Alecu, si tu, daca
vii in "artid, o s-o duci "e-a mea,, sunt "ermise toate gesturile, iar $emeile
$rumoase sunt $olosite "entru a ca"ta +unavointa celor sus-"usi-
L#mea economic#l#i p#r este "o"ulata de "ersona'e ciudate( a$acerile sunt
$acute de oameni care nu se "rice" deloc la ele, totul "arand o loterie, in care
"oti sa castigi, dar sa si "ier%i- Lumanararu este un ast$el de e#em"lu( el
$acuse avere cu o $a+rica de lumanari, devenita renta+ila, si mai detinuse o
ti"ogra$ie si c&iar o editura- ;e"rice"erea oamenilor este generala1 $iecare
"arvenit crede ca stie ceva, dar in $a"t se dovedeste un imitator "rost- 5ai
tar%iu, !te$an G&eorg&idiu a$la ca Lumanararu, multimilionarul, este un om
$ara carte, care nu stie nici macar sa citeasca- Pana si ra%+oiul este $acut de
non"ro$esionisti, numai ca, aici, cei care "ierd nu mai "ot insela "e nimeni,
"ierd "entru totdeauna- !entimentele sunt si ele 'udecate, "use in +alanta,
ada"tate pat#l#i l#i Proc#st, anali%ate du"a canoane "resta+ilite-
<ntr-o ast$el de lume coru"ta, sentimentele de +unatate sunt ina+usite cu
re"ulsie, iar lucrurile nu se "ot misca decat $oarte incet- !criitorul descrie
lumea aglomerata a ministerelor in care toti sunt o+ligati sa aste"te, ,+atrani
uscati, $emei tinere, cucoane grase si mustacioase, domni cu in$atisare
res"ecta+ila---,, intr-o tem"ori%are a e#istentei s"eci$ica lumii +urg&e%e- Aici
e sur"rinsa o intreaga $auna umana, una si mereu aceeasi( intr-o vi%iune
generala toti "ar a $i "ensionari, aste"tand vremuri mai +une- 5inistrii insisi
se com"orta du"a o sc&ema umana relativ o+isnuita, ne$acand decat sa-i
o+lige "e ceilalti sa aste"te- 5inistrul la care a"elea%a G&eorg&idiu este #n
pro%incial "ana si acasa este cautat de o multime de lume, "arlamentari,
%iaristi, oameni de a$aceri, care incearca sa a$le ce se mai intam"la in alte
"arti ale lumii- Lumea ca ansam+lu se saturea%a, devine pro%inciala,
stationara. Pentru ca singurul sco" declarat al tuturor celor de aici este de a
castiga o "aine sau de a $ace un act, un gest, un e$ort "rin care sa-si asigure o
ascendenta asu"ra celorlalti- Pana si con$lictele stiinti$ice se re%olva "rin
metode originale( in loc sa ras"unda la o "olemica stiinti$ica, unul dintre
savantii locali il asedia%a "e o"onentul sau, ast$el incat acesta cedea%a "rintr-
o e"ui%are datorata li"sei de &rana- Cum aceasta lume i se "are lui
G&eorg&idiu +i%ara, el ii "araseste mediul "estrit si +ulversant-
@n alt ti" de "ersona' e#"licitat de Camil Petrescu este imbecil#l, cel ce nu
reuseste sa $aca decat declaratii $urtunoase, avand menirea de a atrage
"u+licul, de a-1 $ace curios, c&iar daca valoarea de adevar a acestor
declaratii este nula- <diotul "er$ect crede ca ra%+oiul se "oate castiga cu
mainile goale, ca este su$icienta numai "re%enta soldatului roman "e cam"ul
de lu"ta "entru ca armatele straine sa se teama si sa $uga din $ata lui- Acesta
nu este singular( idioti sunt toti, "arlamentari, "oliticieni, coru"ti, semnatari
care astea"ta "rintr-un ca+inet de minister- Ei nu isi "ot invinge +analitatea
gandirii, "otrivit careia lucrurile sunt $ie al+e, $ie negre- Li"sit de o anali%a
"ro$unda a lumii este si G&eorg&idiu, "rins in varte'ul dragostei sale,
tul+urat ori de cate ori $emeia iu+ita nu se mai intoarce la tim" acasa-
in -#rnal#l de 'ront, gri'a "entru detaliu e#"rima consecventa "rogramatica
a scriitorului anticalo$il, "reocu"at de a+senta oricaror im"licatii stilistice,
a"reciind com"o%itia amor$a, la $el ca Proust, in !A Ia rec0erc0e d# temps
perd#! .!in ca#tarea timp#l#i pierd#t!1. Lumea discuta, $ara sa cunoasca
$enomenul, des"re $lagelul ra%+oiului( ,- 3omnule, romanii e deste"ti--- 6i-o
s"un eu--- - Pai +ine, domnule Predescu, atunci de ce nu intramA Ca eu nu
cred ce sustin unii, ca nu suntem "regatiti--- - Ce "regatire, domnuleA Ce
"regatireA--- Ca ma omori cu %ile- Ce sa te mai "regatestiA - ;-avem tunuri ---
cine stieA ;-ai tunuriA--- Ce nevoie ai de tunuri, domnuleA--- de asta are
nevoie neamtul si $rantu%ul, ca sunt crescuti in "u$--- 3umneata stii cum e
romanul, domnuleA ;ade'dea lui e +aioneta--- Ca o vara "ana in "rasele--- !i
daca se ru"e, da cu "atul armei,- Stil#l anticalo'il este, in acelasi tim",
adecvat vi%iunii demiti%ante "e care Camil Petrescu o a"lica ra%+oiului-
0amenii a$lati "e cam"urile de lu"ta sunt coborati de la stadiul de erou,
s"eci$ic e"o"eilor vec&i, din s$erele lu"tei legendare, dusa "ana la ca"at, la
acela de sim"li muritori, inca"a+ili sa re%iste unei +anale dureri de +urta, cu
atat mai "utin unei con$lagratii moderne- 4a%+oiul este "urtat de armata
romana cu o te&nica rudimentara, cum se o+serva din "rimele ca"itole ale
"artii a doua( santurile de a"arare sunt niste transee "line cu a"a, in $ata lor
$iind "lasate $orti$icatii ridicole, gen gura de lu"- C&iar o$iterii au adanci
mete&ne de "rovincial( ei isi aduc si $urculite de acasa, $iind e#trem de
gri'ulii "entru a nu le "ierde, discutiile de la "o"ota se des$asoara du"a
ritualuri ad-&oc, o$iterii vor+ind s$atosi ca niste "ensionari des"re
evenimente din ca"itala, intr-o lumina +olnavicioasa, data de o anemica
lam"a cu ga%- in acest cadru general, lu"tatorii nu sunt decat +urg&e%i
trans"lantati intr-un mediu im"ro"riu, $ara a$initati cu o ast$el de incercare
dura- Cu toate acestea, s"ectacolul real al ra%+oiului este teri$iant, cu ,mii de
cadavre culcate in grame%i, ca lemnele in de"o%it,- 3in "unctul de vedere al
te&nicii $olosite insa, ,ra%+oiul nu e "rea gro%av,( ,"entru soldatul din "rima
linie nu e#ista Dlu"ta uriasaE sau Dlu"ta neinsemnataE- !oldatului ii este
indi$erent daca moartea il sur"rinde Dintr-o lu"ta cu mii de o+u%eE sau cand
sta de "a%a,, "entru ca moartea este un $enomen ire"eta+il si ireversi+il-
E#"lo%iile se succed, taie res"iratia, determina convulsii e"ile"tice
soldatilor, +ucurosi du"a lu"ta ca au sca"at cu viata- 6otul devine un 'oc al
norocului, "entnuca unei lovituri directe nu ii re%ista nimeni- ;umele unor
o$iteri a"ar tem"orar in "lanul romanului, 0risan, maiorul 3olescu, 7loroiu,
"arca "entru a arata "rovi%oratul vietii individului in ca% de ra%+oi( ei sunt
oameni care "ot dis"area re"ede, asa cum se intam"la cu ,ungurul ce trasese
in mine, (in G&eorg&idiu, ,cu mustata mica, as"ra, gura mica, groasa, oc&ii
mici si umerii o+ra'ilor iesiti,, +un tragator- Colonelul e +atran, urcusul "e o
"anta il istoveste la culme, iar G&eorg&idiu striga( ,- Coltu, inainte, ;iculae,
$uga, nu staF,- <deea de razboi neserios, stend&aliana, unde oamenii "ot
muri totusi, este sugerata de 0risan( ,- Ca n-a $ost serios, o arata si $a"tul ca
rtoi ne-am miscat ca o turmaF ;Ga $ost cam" de lu"taF @n cam" de lu"ta
modern $ace im"resia ca e desertF,- Am+uscadele din a"ro"iere de "asul
2ranului se succed im"ersonal, iar adversarii nu se vad la $ata, sunt doar
niste ,soldatei de "lum+,, ce "ot $i scosi de "e scena de un im"ersonal
atacant sau strateg- ,Gluma, ra%+oiului consta in ne"regatirea totala a
oamenilor "entru el( cei ce "ot muri nu au ce cauta "e $rontul de lu"ta-
Pentru !te$an G&eorg&idiu, ra%+oiul re%olva toate "ro+lemele cu care se
con$runta( gelo%ia "e care o are $ata de usuratica $emeie cu care este
casatorit, inutilitatea vietii sale de om al inaltei societati- El c&iar va $ugi de
"e $ront "entru a desco"eri adevarul, cil gandul de a se intoarce recon$ortat1
adica, dintr-un anumit "unct de vedere, de%ertea%a, dar este iertat- Prin toate
acestea, ratand atat dragostea, cat si ra%+oiul, G&eorg&idiu este unul dintre
intelect#alii ratati ai epocii interbelice, inca"a+ili sa-si reali%e%e "ro"riile
ilu%ii, traind in $antasmele "ro"riului t#rn de 'ildes. El nu are elan#l %ital,
"romovat, de "ilda, de Henri 2ergson, "e care Camil Petrescu il
$recventea%a, si de aceea es#eaza intr-o dragoste "entru o $emeie ce se va
dovedi la $el ca toate celelalte, greseala ca"itala "entru un om indragostit de
ideal. <ar averea nu-1 a'uta sa-si de"aseasca limitele e/istentiale.
3incolo de a $i o drama a intelectualului care nu intelege lumea in care
traieste, romanul este o cronica a derizi#nii nici un "ersona' nu are
autenticitatea umana "e care o visa romancierul, nici ;ae G&eorg&idiu, care
a'unge "ro+a+il din intam"lare de"utat, nici su"eriorii re%ervisti, care isi
gasesc mai +ine locul in oras, in "osturi insigni$iante- Persona'ele
"rinci"ale --u$ca si ele acest "roces de a"lati%are, de scu$undare, du"a drama
traita, in lumea comuna, "er$ect anonima si anodina- Pier%andu-si tre"tat
$armecul deose+it, nemaiiesind in evidenta, sotia lui G&eorg&idiu, o $emeie
su"usa si ea degradarii +iologice, e$ectelor tim"ului, devine o doamna
,o%ar3, in cautare de +ucurii minore si de aventuri $acile- 4omanul se
inc&eie cu aceasta constatare trista( ,- A--- "entru astaA Ce-a gasit la ea,
dragaA !a ucida "entru ea--- nu mai "utea gasi alta la $elA, !te$an
G&eorg&idiu ramane ast$el un ,cavaler, degradat, care se duce la ra%+oi din
sete de cunoastere, normalizat in cele din urma de monstrul distruetiei
universale-
Pro+lema de%+atuta in acest scurt ca"itol este a unei "ovesti de dragoste care
se soldea%a tragic( ,@n +ar+at din asa-%isa societate +una si-a ucis nevasta
necredincioasa si a $ost a+solvit de vina de catre 'udecatorii lui-, Cei care
discuta acest ca%, in interiorul +atalionului, sunt ca"itanul 3imiu,
necon$ormist, care nu "oarta c&i"iu $rantu%esc, du"a moda o$iterilor mai
tineri, ci modelul ,Carol <,, ca"itanul 7loroiu, ,"utintel, delicat si cu $ata
+lond-sters, si Cora+u-
Ca"itanul 3imiu sustine te%a de +un simt, du"a care o $emeie nu tre+uie sa
devina nevasta, ,daca-i arde de altele,- insa el l-ar $i ac&itat "e cel in cau%a
daca ar $i $ost, la $el, 'urat, a"licand, in $elul acesta, legea talionului-
Ca"itanul Cora+u este, insa, neindu"lecat( a"artinand 'ustitiei germane, el se
contra%ice( ,- Cu ce dre"t, sa uci%i o $emeie care nu te mai iu+esteA ;-ai
decat sa te des"arti- 3ragostea-i $rumoasa tocmai "entru ca nu "oate
cunoaste nici o silnicie-, ;ici ca"itanul 7loroiu nu este de alta "arere( ,-
Cum "oti sa ai cru%imea sa siluiesti su$letul unei $emeiA,
Am+ele atitudini, atat a lui Cora+u, cat si a ca"itanului 7loroiu, sunt
de"lasate( $emeia casatorita care insala comite un adulter, iar acesta se
constituie intr-o incalcare a "oruncilor 3ecalogului-
Pentru !te$an G&eorg&idiu intreaga discutie este o mise en abime a "ovestii
sale de dragoste, atingand "uncte dureroase ale intensului sau %+ucium
launtric- 3e aceea intervine in discutie "rintr-un gest nervos, atragand atentia
tuturor( ,I 3iscutia dumneavoastra e co"ilaroasa si "rimara- ;u cunoasteti
nimic din "si&ologia dragostei-, G&eorg&idiu e de "arere ca ,0 iu+ire mare e
mai curand un "roces de autosugestie--- 6re+uie tim" si tre+uie com"licitate
"entru $ormarea ei- 3e cele mai multe ori te o+isnuiesti, greu, la ince"ut sa-ti
"laca $emeia $ara care mai tar%iu nu mai "oti trai- <u+esti intai din mila, din
indatorire, din duiosie-,
Persona'ul asa%a $emeia ideala in centrul lumii sale( "lanurile de viitor se $ac
in $unctie de "re$erintele ei si toate elementele lumii materiale se
structurea%a monadic in 'urul ei, slu'ind "e de"lin marea, a+soluta iu+ire( ,iti
construiesti casa "entru o $emeie, cum"eri mo+ila "e care a ales-o ea, iti
$i#e%i de"rinderile cum le-a dorit ea- 6oate "lanurile tale de viitor "ana la
moarte sunt $acute "entru doi insi-,
!te$an G&eorg&idiu re"une in valoare, intr-un mod discret, mitul
androginului( ,!&:loc? n-a avut cura'ul sa taie din s"atele unui om e#act
livra de carne la care avea dre"tul, caci stia ca asta nu se "oate- 6otusi,
$emeia crede ca din aceasta sim+io%a sentimentala, care e iu+irea, "oate sa-si
ia ina"oi numai "artea care "e care a adus-o ea $ara sa $aca restului- ;ici un
doctor nu are cura'ul sa des"arta cor"urile celor nascuti uniti, caci le-ar
ucide-, in ca%ul unei iu+iri mari, daca unul din amanti de"aseste "ro+a
im"osi+ilului, celalalt se sinucide- !e o+serva acronia im"licita a te#tului,
derivata din te&nicile narative moderne, memoria involuntara a lui 5arcel
Proust si $lu#ul constiintei al lui 9ames 9o:ce-
Pentru !te$an G&eorg&idiu, $acilitatea relatiilor mondene degradate ale lumii
sus"use i se "are stranie( ,Cea mai mare sur"ri%a a $ost "entru mine ca
nevasta-mea insasi, $oarte ascultata din cau%a $rumusetii ei, si a carei
"artici"are constituia un $el de motiv de succes "entru e#cursie, era aceea
care a deran'at de doua ori "e toata lumea, ca sa i%+uteasca sa-1 ai+a in
masina noastra "e G-, dansatorul a+ia cunoscut cu doua sa"tamani inainte-,
Protagonistul sur"rinde gesturile de"lasate ale Elei, surasurile si im"resiile
"e care si le sc&im+a cei doi, intimitatea con'ugala deran'ata de o a treia
"ersoana, de ,un de%agrea+il intrus,- Atractia Elei "entru intrusul care
incetea%a sa mai $ie intrus este totala( ,Pe drum, nevasta-mea n-a trait decat
"re%enta lui- 6oate comentariile le-a $acut numai "entru el sau cu el-, C&iar
evenimentele neinsemnate sunt "rile'uri "entru cate un ,AF care "ornea insa
din toata intimitatea ei de $emeie si vrea sa s"uie cu totul altceva decat
s"unea-, <maginea Elei este "lina de vitalitate, de energie( ,4e%emata de noi
doi, nevasta-mea era de o voie +una "rimavaratica- 2ratul stang ii era
"etrecut "este +ratul meu, dre"t in $ata, de i-1 simteam, de la cot "ana sus la
inc&eietura omo"latului, si in acelasi tim" ii simteam toata talia, "arca si cu
viata organelor din ea, cum "oate se simte seva, in co"aci---,-
Gelo%ia lui G&eorg&idiu revine "uternic cand este incartiruit "e $ront(
discutia se reali%ea%a "e intuneric, cu colonelul ,"e care l-am va%ut tragand
din tigara, in "ara rosiatica---,- Colonelul ii s"une ca Grigoriade vine cate
doua-trei %ile in Cam"ulung, a"oi "leaca- G&eorg&idiu incearca sa sca"e de
+anuieli( ,3u"a socotelile mele, eram cam la vreo trei%eci de ?ilometri de
Cam"ulung- Pe 'os, alergand, ii "uteam $ace in trei ore-, Grigoriade are ,o
trecere ne+una la $emei,, ,e un tacam,- =ulgaritatea acestui "ersona' se
traduce "rin in$atuarea lui, de alt$el de remarcat in mediul citadin-
<dealul de e#istenta al "ersona'ului este "e larg conturat in comentariul
"rinci"al- El consta intr-o re$ugiere intr-un ,turn de $ildes, al s"eculatiei
$ilo%o$ice si al idealului a+solut, care ii generea%a drama e#istentiala- <dealul
sau este #topia care il "rote'ea%a de universul ostil incon'urator, "rin ilu%ia
ca a desco"erit o $iinta $eminina ce se a"ro"ie de "er$ectiune, o $emeie
su"erioara, interesata de $ilo%o$ie, de stiintele s"iritului- Este idealul
a+solutului in iu+ire si al reiterarii mit#l#i I#i P3gmalion. Pana la urma, Ela
se dovedeste o $iinta mediocra, la $el ca alte $emei, co+orand in "ro%aic
%+uciumul su$letesc al lui G&eorg&idiu- &1c84)&v79vtc
,E#"erienta de$initiva, re"re%inta drama traita cu ma#ima luciditate de
!te$an G&eorg&idiu- Prin $ragmentele din acest manual, aceasta ia insa
am"loarea unei drame e#istentiale, ca in "oe%ia lui Eminescu, generata de
insigni$ianta $iintei umane limitate, e$emere, in ra"ort cu ,in$initul lumii,-
Persona'ul este, "rin $ormatie, $ilo%o$ si tinde sa ada"te%e realitatea la
conce"tele $ilo%o$ice inalte, "roces in care incearca o vreme sa o atraga, "rin
inaltare su$leteasca si intelectuala, si "e Ela- 3u"a cum se stie, s"atiul real
cores"unde tim"ului "ro$an, care este ,liniar si ireversi+il,- in el, orice
e#"erienta sta su+ semnul unui tragism imanent, este $ara intoarcere(
moartea nu este urmata de reinviere, im+atranirea de intinerire- in ca%ul lui
G&eorg&idiu, nar#irea il#ziilor vine in mod concret tocmai din "remisele
$alse de la care a "ornit( $emeia ideala careia incearca sa-i dea $iinta, ca
miticei Galateea, nu e#ista1 ea este numai un $als re$le# al ar0etip#l#i
per'ect din vremurile de odinioara- Ast$el, coincidenta dintre eul individual
si in$initul lumii nu este "osi+ila si, "rin urmare, nici ,"utinta de reali%are
su$leteasca,, de "artici"are, in sens $ilo%o$ic, a eului la marele 6ot- !ecventa
din ca"itolul !4e+a acoperit pamant#l I#i (#mneze#! "re%inta o scena de
ra%+oi din care li"seste orice gest eroic- 2om+ardamentul nes$arsit, ca un
cosmar, toaca nervii com+atantilor( ,<ntermina+ilul +om+ardament a
s$aramat toate resorturile din mine-, 4a%+oiul nu se des$asoara la modul
eroic, "entru ca lu"tatorii se simt intimidati de $ocurile de +ara', nemtii
"utand eventual avansa, avand o "osi+ila oca%ie de a-i "rinde "e oameni-
C&iar in $ocul lu"telor, al stresului generat de ra%+oi, ocu"atiile oamenilor
sunt cele o+isnuite( ,6udor Po"escu $umea%a un c&istoc gal+ui, tinandu-1
iscusit intre aratator si degetul cel gros, cu oc&i a+senti, caci e ganditor---,-
3rama "ersona'ului "rinci"al continua insa c&iar in mi'locul acestui in$ern,
G&eorg&idiu $iind "reocu"at de o adevarata "ro+lema interioara, aceea a
in$erioritatii in $ata celorlalti "e care i-o releva mai "uternic ra%+oiul( ,sunt
in$erior celor de varsta meaA,, ,altul in locul meu s-ar $i "urtat mai demnA,-
Pro+lema de constiinta "e care si-o "une G&eog&idiu este ca nu si-a adunat
soldatii morti de "e coasta( ,in sat nu tragea artileria, si Po"escu nu trecea
"rin incercarile "rin care treceam eu, e adevarat, dar "oate ca ar $i tre+uit
totusi sa adun ranitii---,- 0+sesia se am"li$ica, e#tinsa la nivelul intregii etnii
a romanilor( ,!unt dintr-un neam in$eriorA Ce as $i $acut daca as $i $ost la
=erdun, sau daca as $i $ost "e !omme, in uraganul de o+u%e unde trag mii de
tunuri odataA E aceasta in$erioritate de rasaA Ei nu sunt din carne si nervi ca
si noiA,-
4elatia cu"lului la Camil Petrescu tine de o legitate a $irii( ,cum"eri mo+ila
"e care a ales-o ea, iti $i#e%i de"rinderile cum le-a dorit ea,- in !(iagonalele
#n#i testament!, se "re%inta modul in care se $ac a$aceri si, c&iar daca
acestea nu de"asesc gradul unui anume amatorism, tem"oralitatea tre+uie
strict res"ectata( ,- ;u tre+uie sa "ier%i nici o %i- 3aca mai a$la si altii de
de"o%itA Hei, +aiete, cum cre%i tu ca se mananca o "aine in tara
romaneascaA, La n5?)11.n$5/&dd minister, la $el ca in scurtele "ovestiri ale
lui Ce&ov, astea"ta doar oamenii care cersesc cativa "oli de "e la autoritati-
Conclu%ia "rivitoare la gradul de saracire a lumii este as"ra( ,6ara a graului
si a $oamei cronice in trecut, traieste si acum su+ o+sesia "ainii, care
ecli"sea%a oricare alte "reocu"ari ale constiintei, orice drame in %ona
su"erioara- 6ragediile sunt aci in gradul Dlu"tei "entru e#istentaE, caci viata
e in$init mai usoara ca in A"us B---C, e neinc&i"uit de grea "entru oamenii de
merit-,
in ca"itolul ,E tot $ilo%o$ie---,, autorul "re%inta s"ectacolul degradarii
tre"tate a cu"lului !te$an G&eorg&idiu-Ela- 7actorul di%olvant il constituie
,e#cursiile Din +andaE, cu masinile, la 0do+esti, de o rara "romiscuitate
morala- 0 ast$el de e#cursie se dovedeste un esec, iar "entru G&eorg&idiu
ince"e "rocesul invers al modelarii $iintei iu+ite, imaginea ei destramandu-se
in mii de cio+uri( ,Printr-o ironie dureroasa, eu desco"eream acum, tre"tat,
su+ o madona cre%uta autentica, originalul( un "eisa' si un ca" strain si
vulgar-, Ca"itolul !Asta+i roc0ia albastra! aduce aminte de vi%iunea
samanatorista asu"ra ra%+oiului, "rintr-o interventie de $an$aron a domnului
Predescu( ,- ;-ai tunuriA da intra-n ra%+oi, domnule, si-ti da $rantu%ul cate
tunuri vrei( vrei o mieA iti da o mie--- vrei %ece mii, iti da %ece mii--- !i ridica
+ratele, a"oi le lasa sa cada, uimit si de%gustat- 3ar de asta e vor+a acum---A
Ce nevoie ai de tunuri, domnuleA B---C 3umneata stii cum e romanul,
domnuleA ;ade'dea lui e +aioneta, domnule, +aioneta, intelegi dumneataA
Ca o vara "ana si in "raselc-si daca se ru"e, da cu "atul armei---,-
in ca"itolul !intaia noapte de razboi!, ra%+oiul este com"arat cu cel din
carti( ,3e "atru%eci de ani n-a mai $ost ra%+oi, cartile de citire s-au o"rit la
"agina de la 77 si acum eu desc&id $ocul-, 4a%+oiul este nemilos, "entru ca
el im"lica trairea "rintre ,$ocuri de in$anterie, "rin lu"te de +aioneta, "rin
sute de e#"lo%ii de o+u%e,- 6acerea cu"rinde intregul univers( ,E singura in
tot cu"rinsul lumii- E originara ca intaiul om "e "amant si nu o voi uita "ana
la s$arsitul vietii, niciodata- Pare o morisca mare---,-
in !4e+a acoperit pamant#l l#i (#mneze#!, ra%+oiul devine o
,&alucinatie de $oc si de tra%nete,- ;atura se tre%este la viata la $el ca
inainte( ,Jorile, din viorii, devenisera al+icioase, iar norisorii de la rasarit
iluminati din dos si tiviti cu aur,- 0amenii stau lungiti la doi "asi unul de
altul- in ,;eue 7reie Presse, se citesc titluri de ti"ul ,!cene de groa%a la
6urtucaia - 3oua%eci si cinci de mii de "ri%onieri - 2ucurestii amenintati -
Armata noastra trece ca un tavalug de $ier - 6elegrame catre 5ac?ensen -
5er 6ann R#manien retten7!. Peste masa de soldati cade o salva de
o+u%e, iar acestia se im"rastie in toate "artile, risi"iti "rin trom+e de "amant(
,3u"a ce trom+ele de "amant negru si $um se risi"esc ii ve%i cenusii, lungiti
ici colo---,- 0+u%ele nemtesti, de data aceasta, cad intr-o cadenta de
nesu"ortat( ,7ata de cele austriece, o+u%ele acestea, "e care le +anuiesc
nemtesti, sunt de neasemanat- 6re+uie sa $ie de 1.5 sau 15., 'umatate
$u%ante si 'umatate "ercutante---,- d)?)81.d>/7$vr
4a%+oiul in genere este crud, determinand moartea individuala, indi$erent ca
s$arsitul vine de la o arma so$isticata sau de la o sageata trasa de un +astinas-
!en%atiile "artici"antului la ra%+oi, cum reies din te#t, sunt teri$iante( el este
cu"rins de o ,convulsie e"ile"tica,, rasu$larea i se in'umatateste, urec&ea
"rinde un ,va'ait scurt,, e#"lo%iile +om+elor il aco"era de "ra$- 3ar $a"tul ca
ele mai "ot $i au%ite il determina sa creada, in tumultul e#traordinar, ca este
inca viu- Lu"tele sunt duse de neo$iti, de soldati $ara e#"erienta, de re%ervisti
cu vieti ase%ate, $ara "rea mari suisuri si co+orasuri in viata, care nu "ot sa
$ie decat lu"tatori ne"rice"uti, intrati $ara voie in acest tavalug al ra%+oiului-
3in s"aima $ireasca a mortii, reactiile lor sunt "ur $i%iologice, intense, uneori
"aro#istice, e#"resie a unei "erce"tii maladive a "ro"riei $iinte, te#tul
cu"rin%and re$eriri la unele dintre cele mai cum"lite +oli, tetanosul si
convulsia e"ile"tica- !cena nu mai cu"rinde nimic din eroismul legendar al
+ataliilor trecutului, $iinta umana $iind cutremurata de s"aima in $ata mortii-
Au%ul este simtul cel mai solicitat, cel mai "uternic agresat, in acelasi tim"
e#istenta lui $iind dovada ca "ersona'ul inca mai traieste, strivit de uraganul
ra%+oiului, ingro"at in "amantul e#"lo%iilor- intr-o scena de lu"ta in "lina si
dramatica des$asurare, ver+ele sunt "artile de vor+ire dominante- @nele sunt
a"roa"e im"ersonale, o"erand dincolo de $iinta umana, vi%and o anume
"reci%ie si ritmicitate a te&nicii de distrugere( ,E#"lo%iile se succed
organi%at-, Celelalte ver+e transcriu reactii umane in $ata urgiei ra%+oiului,
convulsii ale $iintei cu"rinse de s"aima cum"lita a mortii, cor"ul se
incordeaza ca sta"anit de tetanos, dintii se inclesteaza, ,intaia e#"lo%ie iti
sparge urec&ile, te na#ceste, a doua te acopera de "amant-, =er+ul a a#zi
desc&ide si inc&ide simetric te#tul selectat, semn ca au%ul este su"rasolicitat,
rever+erea%a in adancurile $iintei %gomotele in$ernale din e#terior( ,@nele le
aud la cativa "asi, altele in mine-,, $iind in acelasi tim" dovada ca moartea
nu a sosit inca- =er+ele, im"reuna cu su+stantive ce transcriu sonoritatea,
%a-ait, e/plozii, r#pt#ra, evoca o tonalitate dura( &arsaituri, %gomote
in$undate, suieraturi, sen%atii e#treme ce duc la in$undarea tim"anelor, la
"ierderea tem"orara a cunostintei, du"a e#"lo%iile ce se succed a"roa"e
instantaneu- 3intii se strang, aste"tarea mortii este groa%nica, tim"ul "are sa
treaca e#trem de incet- 3in "lan inde"artat, %gomotele masinariilor
ra%+oiului seamana cu o ru"tura a cata"etesmelor lumii-
in !Com#nicat apocri', G&eorg&idiu se intoarce de "e $ront, o+servand ca
drama su$leteasca este minora in ra"ort cu aceea a ra%+oiului, cu atat mai
cutremuratoare, cu cat se "oate des$asura intr-un "aralelism derutant cu cele
mai o+isnuite si mai "asnice scene de viata( ,Eu stiam, cand su"ortam
+om+ardamentul de la !asaus, ca, teoretic, e "osi+il ca alta lume, undeva
de"arte, sa "etreaca, sa iu+easca, sa ai+a ore de +irou si de masa-, @nul
dintre raniti, Jam$ir, are "icioarele taiate, in tim" ce 0risan si G&eorg&idiu il
intrea+a daca se mai gandeste la revolutie-
in aceste contradictii ale lumii, s$arsitul romanului se inscrie in +analitatea
cea mai $ireasca, anuland orice traire inalta a sentimentelor anterioare( ,-
Asculta, $ata draga, ce-ai %ice tu daca ne-am des"artiA,- G&eorg&idiu re$u%a
trecutul, des"artindu-se de Ela, redandu-i li+ertatea si lasandu-i intreaga
avere- ;u se a+tine totusi sa nu-si inc&i"uie, la modul ironic, intrarea acestea
intr-o e#istenta +anala, ca o ra%+unare a trecutului(
,- =e%i, aia +londa de colo---A nu--- ailalta mai grasa "utin, de la masa cu cei
doi domni si doua doamne--- m7+*11m"*5+nm
-EiA
- E nevasta lui G&eorg&idiu--- ;u-ti mai aduci aminte---A,- Literatura
"rovinciei s"irituale "astrea%a #nc0i#l si mostenirea ca teme "redominante-
@nc&iul 6ac&e, asa cum se arata cu oca%ia unui $estin o$erit rudelor de
!$antul 3umitru, este +ogat si avar, locuind, ca toti avarii consacrati ai
literaturii, in s"atii saracacioase, ,intr-o casa vec&e, mare cat o ca%arma, $ara
sa "rimeasca "e nimeni, mai avar si mai ursu% inca, de cand era atat de
+olnav-, @nc&iul este un $el de Hagi 6udose, "entru ca locuieste intr-o
singura inca"ere, +irou, dormitor si su$ragerie totodata, "entru a nu mai
c&eltui in "lus "entru lumina si caldura- @nc&iul 6ac&e este ingri'it de
+atranul Gligore, avand ca nevasta "e 6udora, 'u"aneasa si +ucatareasa in
acelasi tim"- Persona'ul re"re%inta ti"ul avarului1 el mananca numai carto$i
$ara sare si macaroane la tava-
@nul dintre "ersona'ele im"ortante ale scenei este ;ae G&eorg&idiu, caruia
toti ii "un intre+area ar%atoare a momentului( ,- Ei, ;ae, ce se aude, intrati,
sau nu intrati in ra%+oiA, 4as"unsul este dat in s"iritul demagogiei
dintotdeauna a "oliticienilor- 3e"utatul sustine ca Ardealul "oate $i luat $ara
lu"ta, iar 4omania nu va $i re$u%ata la $inal, cand in s"atele ei sta o armata
de o"t sute de mii de oameni-
Ca"itolul !4e+a ingropat pamant#l l#i (#mneze#! cu"rinde imaginea
teri$ianta a ra%+oiului, semanand cu o $urtuna de "e 5area Cas"ica- ;oile
instrumente ale mortii "rovoaca im"rastierea in aer a unor mari cantitati de
nisi", ridicand in aer un "araias( ,---o+u%ele lor, "ornite odata cu noi, au lovit
numai in dam+ul dinainte, l-au saltat "arca %vacnit si l-au innegrit de "amant
si $um-, Gloantele sunt com"arate cu sa+iile, ,care n-ar i%+uti dintr-o singura
i%+itura sa ne rete%e ca"etele,- Eroii noului ra%+oi incearca sa-si vare ca"ul
in noroi, dar camu$larea nu este e$icienta, "entru ca e#ista "ericolul de
su$ocare- ;ostalgia eroilor de altadata il cu"rinde "e "rotagonist( ,6raiesc,
"langand in mine, gandul ca Ac&ile cel incom"ara+il si vitea% era
invulnera+il $ata de sageti si sa+ii - si "oate de aceea atat de vitea% - in a$ara
de calcai-, in scena aceasta de ra%+oi, "atru "iese de artilerie se a$la in $ata,
taind calea dusmanilor- 5arin 6uc&ei, un erou anonim al ra%+oiului, ingana
,-;e-a aco"erit "amantul lui 3umne%eu---,- v7l)111v+44od' Persona'ele de
la "o"ota se inscriu intr-un ti"ar al "ortretelor si com"ortamentelor
"rovinciale1 ast$el, ca"itanul 7loroiu este inalt, +lond, sters, ca"itanul 3imiu
,e un necon$ormist,, iar ca"itanul Cora+u este un ,tanar si crunt o$iter, cu
scoala germana, 'ustitiar neindu"leca+il, Ds"aima regimentuluiE,-
Con$runtarea cu tanarul Cora+u "une in evidenta caracterul "uternic al lui
!te$an G&eorg&idiu( ,Ca"itanul Cora+u, care in$i"t in "icioare si mult mai
voinic decat mine ma aste"ta, a inlemnit cu mana ridicata, cand a va%ut
"umnul meu cris"at, gata sa loveasca- 5a simteam al+, cu tot su$letul in
aste"tare si linistit ca un cadavru- Era de alt$el un $ior in intreaga inca"ere,
care a $acut sa nu mai res"ire nimeni- Ca"itanul mi-a intalnit "rivirea si a
ramas ca o linie- Cred ca mi-a va%ut in oc&i "rivelisti de moarte, ca "eisa'ele
lunare- Au inteles toti ca sunt &otarat sa ras"und si a"oi sa ma omor-
;iciodata n-am mai $ost lovit ca +ar+at si cred ca n-as "utea indura asta- 3e
alt$el mai a'unsesem de doua ori "oate, in viata mea, "ana in acest "rag- 2a,
co"il c&iar, era sa $iu s$asiat de un +uldog, care se na"ustise asu"ra mea, dar
i-am intalnit intr-o $ulgerare "rivirea, si a incremenit "e loc, ca si mine al+
atunci, ca si a%i, "ro+a+il-,
0 alta scena descrie "rima noa"te de ra%+oi, cand G&eorg&idiu este
concentrat la 2ran- !"re +atalion se indrea"ta ,un vultur urias de $oc,, iar
"rima ra"aiala de arme este "erce"uta ca un s$arsit al lumii- Ca"etele se
"leaca in aste"tarea gloantelor care se lovesc de scoarta co"acilor- 5oartea
"are a $i mai agrea+ila "e sosea, de la un glont care vine incet decat de la o
mare de $oc- Com"aniile comunica intre ele ci$rat, $olosind diverse
indicative( K4, KK- @n ca"itan vrea sa-si retraga com"ania, dar
G&eorg&idiu da ordin lui ;iculae si lui 5arin sa nu lase "e nimeni sa treaca,
sa +age +aioneta in ei, daca de%ertea%a- @n colonel incearca sa sara gardul,
dar acesta nu re%ista su+ greutatea lui- Artileria inamica este "recisa,
semanand cu un +rat care "oate a'unge la o"t-noua ?ilometri de"artare-
G&eorg&idiu este mereu cu %ece "asi inaintea celorlalti, cu un cura' nesa+uit,
c&iar cercetand cadavrul unui ungur care trasese asu"ra lui cu cateva minute
inainte, acum stra+atut de gloante( ,cu mustata mica, as"ra, +londa, gura
groasa, oc&ii mici si umerii o+ra'ilor rotun'i, iesiti,- !olemnitatea mortii
scoate in evidenta cateva elemente $amiliare( intr-un +u%unar se a$la scrisori
si mere- G&eorg&idiu s-ar $i inscris "e ,lista "ierderilor,, daca nu ar $i $ost un
+olovan sa-1 a"ere- 4a%+oiul este monoton, aca"arator,-nelasand nici o
"osi+ilitate de sca"are "entru omul "andit in orice cli"a de moarte-

S-ar putea să vă placă și