PROCEDEE DE CALCULAIE A COSTURILOR

Desfasurarea activitatii dintr-o ntreprindere, de la aprovizionare si pna la desfacere, este influentata de o serie
de factori (procesul tehnologic aplicat, tehnica de care dispune, modul de organizare a productiei, tipologia produselor
obtinute, durata ciclului de fabricatie etc.).
De aceea, si calculatia costurilor este diferentiata de la o activitate la alta si procedeele utilizate sunt diferite.
Dar, indiferent de natura influenta a factorilor, determinarea costului unitar are la baza raportul dintre
cheltuielile ntreprinderii si volumul produselor obtinute, al lucrarilor executate si al serviciilor prestate.
Metodele de calculatie a costurilor folosesc procedee:
cu caracter general: observatia, rationamentul, comparatia, inductia, deductia etc.
cu caracter specific calculatiei costurilor, care sunt subordonate n final calculului matematic si care au forme diferite,
de la calcule aritmetice simple, la cele algebrice etc.
!e utilizeaza, astfel, diferite procedee de calculatie cum ar fi: "#"b$"f
procedee de repartizare a cheltuielilor indirecte
procedee de delimitare a cheltuielilor de productie n variabile si fi%e
procedee de calcul al costurilor privind productia de fabricatie interdependenta
procedee de calcul al costului pe unitatea de produs.
Procedee de repartizare a cheltuielilor indirecte
&epartizarea cheltuielilor indirecte pe activitati, pe locuri de cheltuieli, pe purtatori de costuri, se realizeaza prin
intermediul procedeului suplimentarii care mbraca doua forme:
procedeul suplimentarii n forma clasica
procedeul suplimentarii sub forma cifrelor relative de structura.
Procedeul suplimentarii - varianta clasica
'cest procedeu se utilizeaza pentru repartizarea si delimitarea cheltuielilor indirecte, pe zone sau sectoare de
cheltuieli.
Zonele sau sectoarele de cheltuieli sunt considerate subdiviziunile organizatorice ale unei ntreprinderi (fie
productive sau administrative), n raport de care se realizeaza bugetarea, analiza si controlul activitatii.
(tilizarea acestui procedeu presupune urmatoarele etape de lucru:
stabilirea bazei de repartizare (bj) aceasta creeaza legatura dintre cheltuielile ce urmeaza a fi repartizate si purtatorii
de cheltuieli
calculul coeficientului de suplimentare (Ks), prin respectarea cheltuielilor de repartizat (Chr) asupra bazei de
repartizare.
calculul cotei-parti din cheltuielile indirecte (Cj) ce trebuie repartizate pe obiecte de calculatie, dupa relatia:
)%emplul $
*ntr-o ntreprindere, n sectia de productie se fabrica patru produse, cheltuielile directe nregistrate fiind:
produsul ' - $#+.+++.+++ lei
produsul , - $"+.+++.+++ lei
produsul - - .".+++.+++ lei
produsul D - $/".+++.+++ lei.
-heltuielile indirecte ale sectiei, nregistrate n contul 0#/ 1-heltuieli indirecte de productie1, sunt de
"+.+++.+++ lei.
!a se repartizeze cheltuielile indirecte ale sectiei asupra produselor principale, criteriul de repartizare fiind
salariile directe.
&ezolvare:
criteriul de repartizare l constituie 1salariile directe1 (redate n tabelul urmator)

cota de cheltuieli indirecte repartizate pe produse:

222222222222222222222222222222222222222

3abel
4r.
crt.
5rodusele -heltuieli
directe
din care:
!alarii
directe
-heltuieli
indirecte
de
productie
-heltuieli
repartizate
+ $ # / 6 "
$ ' $#+.+++.++
+
#6.+++.+++ % $#.+++.+++
# , $"+.+++.++ /+.+++.+++ % $".+++.+++
+
/ - .".+++.+++ #+.+++.+++ % $+.+++.+++
6 D $/".+++.++
+
#7.+++.+++ % $/.+++.+++
383'9 6:+.+++.++
+
$++.+++.+++ "+.+++.++
+
"+.+++.+++
Procedee de delimitare a cheltuielilor n variabile si fixe
Din aceasta categorie fac parte:
procedeul celor mai mici patrate
procedeul punctelor de ma%im si de minim
procedeul analitic.


Procedeul celor mai mici patrate
5resupune o relatie de tip liniar ntre cheltuielile de productie si volumul productiei, presupunnd parcurgerea
urmatoarelor etape:
determinarea volumului mediu de productie aferent perioadei de calcul, dupa formula:
,
n care:
- volumul mediu al productiei
Q - volumul productiei dintr-o perioada de gestiune
t - perioada de gestiune (luna, trimestru, an)
n - numarul perioadelor de gestiune luate n calcul.
determinarea cheltuielilor medii aferente perioadei de gestiune luata n calcul:
,
n care:
- cheltuielile medii aferente perioadei de gestiune luata n calcul
Ch - cheltuielile dintr-o perioada de gestiune ce trebuie repartizate n variabile si fi%e.
determinarea abaterii volumului activitatii din fiecare perioada de gestiune luata n calcul, fata de volumul mediu al
acesteia:
,
n care:
X - abaterea volumului productiei fata de volumul mediu al acesteia.
(celelalte simboluri sunt e%plicate n etapele anterioare).
calculul abaterii cheltuielilor de productie aferente unei perioade de gestiune fata de cheltuielile medii:
,
n care:
- abaterea cheltuielilor de productie, fata de cheltuielile medii.
determinarea cheltuielilor variabile unitare (chv), dupa relatia matematica:
,
n care:
chv - cheltuieli variabile
t - perioada de gestiune luata n calcul
x! - produsul abaterilor de productie si cheltuieli
x
#
- abaterea la patrat a volumului productiei.
determinarea cheltuielilor variabile totale aferente unei perioade de gestiune:
,
n care:
chv - cheltuieli variabile totale.
determinarea cheltuielilor fi%e:
,
n care:
Chf - cheltuieli fi%e
Cht - cheltuieli de productie.
determinarea cheltuielilor de productie prestabilite (standard) pentru o perioada de gestiune viitoare:
,
n care:
Chs- cheltuieli standard
Qs - productie prestabilita (standard).
!pre e%emplificare, se ia n consideratie o sectie dintr-o ntreprindere n care se cunosc cheltuielile indirecte de
productie si volumul productiei aferent trimestrului ; al anului curent.
!e cere sa se determine volumul cheltuielilor pentru cea de-a patra luna a anului, productia perioadei de gestiune
fiind de 7+.+++ ore.
Datele sunt prezentate n tabelul urmator.
3abel
4r. 9una <olumul -heltuieli indirecte
crt.
productiei
(ore)
de productie
(lei)
+ $ # /
$ ;anuarie #+.+++ 6.7++.+++
# =ebruarie $7.+++ 6.$++.+++
/ Martie /+.+++ ".#++.+++
&espectnd etapele amintite, se va proceda la efectuarea calculelor:
determinarea volumului mediu al productiei:
determinarea cheltuielilor medii aferente perioadei de gestiune luata n calcul:
determinarea abaterii volumului activitatii fata de volumul mediu:
+$ - #+.+++ - ##.+++ > -#.+++ ore
+# - $7.+++ - ##.+++ > -7.+++ ore
+/ - /+.+++ - ##.+++ > ?:.+++ ore.
determinarea abaterii cheltuielilor de productie aferente unei perioade fata de cheltuielile medii:
+$ - 6.7++.+++ - 6.7//./// > -//./// lei
+# - 6.$++.+++ - 6.7//./// > -"//./// lei
+/ - ".#++.+++ - 6.7//./// > ?"77.777 lei.
Datele se regasesc n tabelul urmator.
se determina cheltuielile variabile unitare:

se determina cheltuielile variabile totale:

se determina cheltuielile fixe n luna a treia:
se determina cheltuielile variabile pentru luna a patra:
se determina cheltuielile totale indirecte"
se determina cheltuielile indirecte# prestabilite"
3abel
Procedee de calcul al costurilor privind productia de fabricatie interdependenta

5rocedeul de calculatie a costurilor privind productia de fabricatie interdependenta se aplica n ntreprinderile
industriale unde are loc deservirea reciproca de produse, lucrari, servicii, fie ntre sectii sau ateliere de productie.
&ezultatele activitatii de productie obtinute n acest mod sunt denumite 1produse de fabricatie interdependenta1.
-alculatia costului productiei de fabricatie interdependenta presupune utilizarea mai multor procedee:
4r.
crt.
5erioada de
gestiune
(t)
<olumul
productiei
(Q)
-heltuieli
indirecte
(Ch)
'baterea
volumului
productiei
fata de
productia
medie (X)
'baterea
cheltuielilor
fata de
cheltuielile
medii
()
5rodusul
abaterilor
(X)
'baterea la
patrat a
volumului
productiei
(X
#
)
+ $ # / 6 "
7 > 6 "
.
$ ;anuarie #+.+++ 6.7++.+++ -#.+++ -//./// 77.777.+++ 6.+++.+++
# =ebruarie $7.+++ 6.$++.+++ -7.+++ -"//./// /.$00.00:.+++ /7.+++.+++
/ Martie /+.+++ ".#++.+++ ?:.+++ ?"77.777 6."//./#:.+++ 76.+++.+++
383'9 % 77.+++ $/.0++.+++ + + ...00.00#.+++ $+6.+++.+++
Procedeul elaborarii calculatiilor privind costul fiecarui produs# fara a se tine seama de prestatiile reciproce
(utilizat n faza antecalculatiilor).
Procedeul calculatiilor iterative care presupune:
determinarea marimii rapoartelor dintre cantitatile de produse livrate altor sectii ( ) si totalul productiei fabricate
de sectia furnizoare (Q):
, unde:
K - raportul dintre cantitatea de productie livrata altor sectii si totalul productiei fabricate
j - sectia primitoare
$ - cantitatea de produse livrate
Q - cantitatea de productie fabricata.
se determina costul prestatiei:
, unde:
C - costul prestatiei primite
- cheltuielile initiale ale sectiei furnizoare
cheltuielile sectiei furnizoare se scad si ale sectiei primitoare se aduna
cotele de cheltuieli preluate se repeta pna cnd rezultatele obtinute vor fi negli@abile:
, unde:
C - costul prestatiei altor sectii
j - produsul
%&' - soldul final debitor al contului de cheltuieli
- cantitatea productiei livrate altor sectii.
(tilizarea procedeului amintit se face destul de rar deoarece implica un volum foarte mare de calcule.

Procedee de calcul al costului pe unitatea de produs

Determinarea costului efectiv unitar presupune masurarea cheltuielilor aferente productiei n corelatie cu nivelul
productiei fabricate, dar si modalitatea de calcul, astfel:
nivelul cheltuielilor aferente productiei presupune detalierea cheltuielilor cu productia neterminata fata de
cheltuielile aferente productiei neterminate
modalitatea de calcul presupune, pe de o parte, stabilirea unitatii de calculatie, dar si a procedeelor utilizate n
functie de particularitatile procesului de productie si cheltuielile de productie efectuate, cum sunt:
procedeul diviziunii simple
procedeul cifrelor de echivalenta
procedeul restului (al valorii ramase).


Procedeul diviziunii simple

5rocedeul diviziunii simple se aplica n cadrul unitatilor patrimoniale, fie independent (acolo unde e%ista productia
omogena), fie n combinatii cu alte procedee, dupa relatia:
, unde:
- costul pe unitatea de produs 1i1
- cheltuieli totale (directe ? indirecte)
- cantitatea de produs, lucrare, serviciu.
-alculatia costurilor se poate face:
fie lund n consideratie elementele primare de cheltuieli, dupa relatia:
(elemente primare de cheltuieli)
)%emplu
!a se determine costul efectiv unitar n cazul unei unitati patrimoniale ce are ca obiect de activitate principal
prestarile de servicii (transport persoane), cunoscndu-se:
e%istenta n structura organizatorica a doua autobaze
volumul Am parcursi n perioada de gestiune, $#+.+++ Am n autobaza 1unu1
cheltuielile de productie nregistrate pe elemente primare de cheltuieli sunt prezentate n tabelul $
!a se determine costul efectiv unitar n cazul aceleiasi unitati patrimoniale, lundu-se n consideratie cheltuielile de
productie structurate pe articole de calculatie (tabelul #).
TABELUL 1
)lemente de cheltuieli primare:
Materii,
materiale
-ombustibil,
energie, apa
'mortiz
imobilizari
9ucrari,
serv prest
la terti
!alarii
personal
'sigurari si
protectie
sociala
'lte
cheltuieli
383'9
cheltuieli
+ $ # / 6 " 7 . :
-helt directe ale
activitatii de
baza
"+.+++.+++ $:+.#++.+++ - .."++.+++ $"+.+++.+++ "".00"+++ /.#++.+++ 667.:0".+++
-heltuieli
indirecte ale
activitatii de
baza
#".+++.+++ "".+++.+++ $:.+++.+++ $".#++.+++ ##.+++.+++ :.#$#.+++ ../++.+++ $"+..$#.+++
-heltuieli
generale de
administratie
$".+++.+++ $:.+++.+++ 0."++.+++ 7.:++.+++ $:.+++.+++ 7..#+.+++ 6.7"+.+++ .:.7.+.+++
383'9 chelt pe
elemente primare
0+.+++.+++ #"/.#++.+++ #.."++.+++ #0."++.+++ $0+.+++.+++ .+.0#..+++ $".$"+.+++ 7.7.#...+++
TABELUL 2
-heltuieli pe articole de calculatie:
Materii,
materiale
!alarii directe 'sigurari
protectie
sociala
'lte
cheltuieli
directe
-helt cu
ntretinerea si
repararea
mi@l. de
transp.
-helt
indirecte
ale
autobazei
-hel
generale
383'9
cheltuieli
+ $ # / 6 " 7 . :
-helt directe ale
activ de baza
$7:.+++.+++ $//.+++.+++ 60.7"+.+++ 6..++.+++ - - - /""./"+.+++
-helt indirecte
ale activ de baza
- - - - $.+.+++.+++ /#.+++.+++ - #+#.+++.+++
-helt gen de
admin
- - - - - - $$:.0#..+++ $$:.0#..+++
383'9 chelt pe
articole de
calculatie
$7:.+++.+++ $//.+++.+++ 60.7"+.+++ 6..++.+++ $.+.+++.+++ /#.+++.+++ $$:.0#..+++ 7.7.#...+++
&ezolvare $:
Determinarea costului efectiv:
Determinarea costului efectiv n structura pe elemente primare de cheltuieli:
&ezolvare #:
Determinarea costului efectiv:
Determinarea costului efectiv n structura pe articole de calculatie:


Procedeul cifrelor de echivalenta
'cest tip de procedeu se utilizeaza pentru determinarea costului unitar n cazul n care din procesul de productie
rezulta mai multe produse principale, fara productie secundara (cazul productiei simultane, productiei
sortotipodimensionale).
'plicarea acestui procedeu presupune parcurgerea urmatoarelor etape:
stabilirea produsului etalon
alegerea unui parametru tehnico-economic de echivalare (caracteristica tehnico-economica comuna
tipodimensiunilor ce urmeaza a se echivala)
determinarea coeficientilor de echivalenta ((i) prin raportarea parametrului de echivalenta al produsului ()$.Bn) la
marimea criteriului produsului etalon ()i) dupa relatia:
5arametrii tehnici :
cantitatea de materie prima n corp
greutatea, lungimea, volumul produselor
timp de prelucrare n ore-masina.
e%primarea productiei obtinute n unitati de echivalenta:
,
unde:
- productie n unitati echivalente
Q - cantitatea obtinuta pe produs, sort, tip,
dimensiune
( - coeficient de echivalenta.
calcularea costului pe unitatea de produs echivalent ( ) prin raportarea cheltuielilor totale (directe ? indirecte) la
cantitatea de produse echivalente ( ):
calcularea costului unitar al fiecarei unitati naturale de produs, sort etc. ( ) prin nmultirea costului pe unitatea
de produs echivalent ( ) cu coeficientul de echivalenta calculat ((), dupa relatia:
-oeficientii de echivalenta sunt diferentiati n functie de numarul parametrilor care stau la baza determinarii lor:
simpli, complecsi si agregati.

*arianta coeficientilor de echivalenta simpli

'ceasta varianta are la baza alegerea unui singur parametru care este comun tuturor produselor si alegerea unui
produs etalon (de baza).
)%emplu:
*ntr-o ntreprindere, din procesul de productie, rezulta patru produse principale (', ,, -, D), care se diferentiaza
prin caracteristici tehnico-economice.
5arametrul de echivalare este considerat consumul normat de manopera (tabelul/). 5rodusul etalon este 1-1, iar
cheltuielile totale de productie sunt de 6".#"+.+++ lei.
Dupa determinarea coeficientului de echivalenta (() si a productiei e%primate n unitati echivalente ( ), se
determina :
!e determina apoi costul unei unitati fizice de produse (tabelul 6).
3',)9 /
4r.
crt.
5rodusele -antit n unitati
fizice (buc)
-onsum normat
de manopera
-oeficient
de echivalenta
-antitatea de produse n
unitati echivalente ( )
+ $ # / 6
" > # 6
$ ' $".+++ $.:++.+++
6.:++
# , #+.+++ /.:++.+++
$/.6++
/ - $:.+++ ".7++.+++
$:.+++
6 D /+.+++ :.#"+.+++
66.$++
383'9 % % C :+./++
3',)9 6
4r.
crt.
5rodusele -ost uc
lei
-oeficient de
echivalenta
-ostDunitatea
fizica
-antitatea e%pr
n unitati fizice
-ost 383'9
+ $ # / 6 ># / " 7 > 6 "
$ ' "7/,"$ +,/# $:+ $".+++ #..++.+++
# , "7/,"$ +,7. /.: #+.+++ .."7+.+++
/ - "7/,"$ $,++ "76 $:.+++ $+.$"#.+++
6 D "7/,"$ $,6. :#: /+.+++ #6.:/:.+++
383'9: % % C % 6".#"+.+++