Capitolul 4:

RESURSELE TURISTICE
DIN ZONA PORILE DE FIER
Literatura de specialitate privind resursele turistice din zona Porile de Fier este
extrem de bogat. ceast zon a !ost intens cercetat a"a cum a !ost demonstrat #n
capitolul precedent sub aspectul stabilirii valorii sale turistice. $asta literatur publicat%
cuprinde toat gama posibil de aspecte de cercetare privind o zon turistic& #ncep'nd cu
cele teoretico ( metodologice "i termin'nd cu cele cu caracter aplicativ. st!el au !ost
stabilite metode de studiu ale potenialului turistic din zon "i metode de evaluare ale
acestuia av'nd ca !inalitate c)iar evaluarea calitativ dar "i cantitativ a acestuia. *n urma
unei analize atente a unui numr considerabil de lucrri teoretice "i aplicative ce au ca baz
de studiu Porile de Fier se poate trage urmtoarea concluzie. +ona Porile de Fier
reprezint una dintre cele mai importante zone turistice din ,om'nia. Poziia sa pe primele
locuri ale acestui top se datoreaz aproape exclusiv potenialului su turistic. -in
lucrrile cu caracter conceptual% reiese !aptul c ma.oritatea cercettorilor rom'ni consider
potenialul turistic ca !iind elementul !undamental #n dezvoltarea turismului unei zone.
Potenialul turistic include ca "i componente de baz: resursa turistic natural "i cea
antropic /C'ndea% 0rdeli% 1imon% 23334. 5ermenul pre!erat este acela de resurs de"i #n
literatur mai apare uneori "i sinonimul lui% cel de !ond turistic. Prin prisma aceluia"i
numr mare de studii rezult c #n procesul de evaluare a potenialului turistic al unei zone
importana cea mai mare este atribuit resurselor naturale% indi!erent care ar !i metoda de
evaluare% cea a gra!ului% a rangului sau matricei.
Ca urmare un studiu riguros al zonei turistice Porile de Fier nu poate exclude o
prezentare amnunit a resurselor naturale "i antropice a acesteia.
62
4.1. Potenialul tui!ti" natual al #e$iului %eo%a&i"
*n mod .usti!icat o ax transversal ca cea a -unrii constituie o zon de
concentrare a unor obiective unicat care dau imaginea unor !actori naturali cu o evoluie
spectaculoas cu o larg desc)idere ctre !rumos "i atractivitate.
7neori resursele turistice naturale mai apar #n literatura de specialitate "i sub
denumirea de !ond turistic natural. cestea sunt alctuite din totalitatea resurselor turistice
puse la dispoziie de cadrul natural al unui spaiu: uniti% tipuri "i !orme de relie!% tipuri "i
subtipuri climatice% ape de supra!a "i subterane% eta.e de vegetaie sau asociaii
vegetale8 *n !oarte multe situaii% componentele cadrului natural au un rol predominant #n
determinarea valorii potenialului turistic 8 "i a dezvoltrii industriei turistice8 /C'ndea%
0rdeli% 1imon% 23334. Con!orm acelora"i autori atractivitatea cadrului natural este dat de
trsturile care individualizeaz componentele acestuia !iind de!init prin: valoarea
peisagistic a unitilor de relie! din teritoriu% calitile terapeutice% relaxante ale !actorilor
climatici% calitatea elementelor de )idrogra!ie% biodiversitate.
ceast metod de evaluare "i determinare a valorii turistice a unui teritoriu este
speci!ic "colii geogra!ice rom'ne"ti% !iind o metod ale crei baze teoretice au !ost puse #n
anii 9:3 % apoi dezvoltat de cercettori ai ;nstitutului de <eogra!ie =ucure"ti #n anii 9>3 "i
care a !ost ulterior preluat% modi!icat "i per!ecionat de un grup mixt de cercettori
printre care "i cei de la ;nstitutul de 0conomia 5urismului. *n urma unor ample studii de
evaluare a potenialului turistic "i de ierar)izare a acestuia a !ost stabilit existena "i
valoarea ridicat a zonei turistice Porile de Fier. Prin prisma celor menionate mai sus
valoarea turistic ridicat este determinat #n primul r'nd de resursele turistice naturale ale
zonei.
+ona turistic Porile de Fier este ca atare considerat ca !iind !oarte bogat #n
resurse turistice naturale% pe teritoriul su gsindu?se practic o multitudine de ast!el de
resurse din toate categoriile menionate mai sus. 1e pare c personalitatea turistic a zonei
este determinat de resursele naturale ale acesteia% cu alte cuvinte este determinat #n
primul r'nd de atractivitatea exercitat de relie!ul zonei asupra turi"tilor dar "i de alte
elemente ale cadrului natural al zonei./!ig.@4
'Fi%.()ai"i*****
Fig. @ Aarta resurselor naturale din zona turistic BPorile de Fier9
6@
-in punct de vedere al relie!ului zonei se poate observa c resursele turistice pot !i
ordonate #n c'teva grupe de elemente de atracie:
0lemente individuale montane: masive% piscuri% v'r!uri% creste% perei% st'nci solitare
0lemente individuale de vale: c)ei% de!ileuri% sectoare pitore"ti de vale% culoare%
cascade% gol!uri
sociaii "iCsau elemente individuale de endocarst "i exocarst: pe"teri% poduri naturale%
plat!orme sau c'mpuri carstice cu complexe de uvalii% polii% lapiezuri% sorburi etc.
0lemente individuale de natur )idrologic: lacuri% ape termale
sociaii "iCsau elemente individuale de !lor "i !aun a!late #ntr?un cadru protectiv:
parcuri "i rezervaii naturale
ceste elemente individuale cel mai adesea se asociaz #ntre ele "i !ormeaz peisa.e
de o rar !rumusee "i dramatism ce sunt apreciate de vizitatorii zonei. *n aceste asocieri
de elemente intr /con!orm capitolului 24 anumite tipuri de elemente ale cadrului natural
!apt pentru care peisa.ele !ormate au caracteristici proprii% o personalitate aparte% aceea a
Porilor de Fier% sunt #n !inal unice #n ,om'nia prin valenele lor estetice% curative%
instructive "i de relaxare. ceast zon se poate a!irma c este printre puinele din ar
unde toate elementele cadrului natural concur la de!inirea caracterului% valorii%
personalitii "i atractivitii sale. -e alt!el toate studiile apro!undate de evaluare "i de
cercetare a zonei au scos #n eviden acela"i lucru: potenialul turistic excepional al
cadrului natural din zona Porile de Fier.
7n sumar sonda. de opinie e!ectuat #n vederea testrii ponderii elementelor cadrului
natural #n atractivitatea zonei a scos la iveal urmtoarele /pentru detaliile metodologice
vezi capitolul D% D.@.4:
EEF dintre subiecii intervievai au asociat un peisa. natural sau un element al mediului
natural cu zona turistic Porile de Fier
4EF dintre subieci au considerat o imagine conin'nd un element sau un peisa.
antropic ca !iind reprezentative pentru zona turistic Porile de Fier
*n ceea ce prive"te pre!erinele lor% ace"tia au !ost rugai s aleag primele 4
imagini #n ordinea atractivitii% sugestivitii% relevanei "i importanei din punct de vedere
al promovrii turistice a zonei Porile de Fier. *n acest caz situaia a !ost urmtoarea:
64
:D F dintre imaginile conin'nd elemente sau peisa.e naturale au !ost alese ca prime 4
imagini importante.
@6F dintre imaginile conin'nd elemente sau peisa.e antropice s?au numrat printre
cele 4 mai importante.
*n concluzie elementele cadrului natural "i peisa.ele naturale ale zonei turistice
Porile de Fier rm'n #n continuare elementele de cea mai mare atractivitate pentru
aceast zon. 0a este asociat% identi!icat prin elementele sale naturale% #n plus acelea"i
peisa.e "i elemente sunt cele care exercit atracie asupra zonei.
-in cadrul grupei de elemente individuale montane #n zona turistic Porile de
Fier se #nt'lne"te o mare varietate de ast!el de elemente reprezent'nd baza pitorescului
zonei !r a !i neaprat distincte prin altitudine. Prezena acestora se !ace simit pe trei
aliniamente: de?a lungul -e!ileului -unrii% a $ii Cernei "i a 5opoliniei.
Pentru aceast categorie% De&ileul Dun+ii este reprezentativ. *n cuprinsul su c)iar
la intrare% #n imediata apropiere a !ostei localiti Goldova $ec)e% din apele lacului rsare
st'nca ,a-a"ai /#n turc #nseamn destin ru4 care nu este altceva dec't un pinten% un
martor calcaros ce reaminte"te de st'ncile de odinioar din albia -unrii. *n trecut aceast
st'nc avea rolul de vmuire a vaselor ce treceau prin zon% de ea prinz'ndu?se o barier ce
le #mpiedica trecerea .
>

-ar imaginea simbol% sectorul cel mai reprezentativ al -e!ileului -unrii este cel al
Ca.anelo /ai 0i /i"i ce au !ost tiate #n calcarele munilor Ciucarul Gare "i Htirbul
Gare "i respectiv a Ciucarulului Gic "i Htirbului Gic. Cazanele -unrii au perei
verticali pe alocuri surplombai iar peisa.ul creat aici de -unre "i munte este
impresionant. Cazanele reprezint sectoarele cele mai pitore"ti "i mai cutate din #ntreg
sectorul pentru !rumuseea lor. ceast !rumusee este sporit "i de alte elemente de
atracie precum pe"terile sau complexele exocarstice de pe coama Ciucarului Gare "i a
celui Gic dar care vor !i prezentate separat la grupele lor de resurse. Hoseaua prezint
avanta.ul c o!er vizitatorului puncte de belvedere la care se mai adaug !aptul c #n
general din "osea se poate a.unge u"or "i #n timp scurt /maxim @3 min. de urcare u"oar4 #n
puncte de altitudine "i de belvedere /exemplu Ciucaru Gare4 de o rar atractivitate.
Peisa.ele o!erite de aceste puncte sunt inedite "i speciale.
*n munii clisurii mai exist o serie de alte mici culmi ce !ac obiectivul
drumeiilor pornite din drumul din clisur prin% "i spre satele din interior% care par ascunse
#n munte& ast!el de culmi #mpdurite sunt /untele 1eli%an /pe ale crui pante s?a
6E
strmutat satul 1vinia4% Zna#+n /Plavi"evia4% C20ia Du#-+3ia ::I m /cunoscut "i
sub numele de Cetatea Cozla4% Cio"a ,i%+ului4 Dealul Pe5a4 T2l3a /o!ni"ului
/Goldova Jou4 sau #n lungul vii =erzasci unde se gsesc culmi #nalte% rotun.ite%
alungite "i #mpdurite precum: Poiana 6otaului4 Za%l+4 12"i"l+u4 De-eliu%4 1ul5ii 0i
,etina. cestora li se mai adaug c'teva v'r!uri sau culmi precum C20a Ilo3ei 789 #4
Ca5u Co:anu 87; #4 1oini"o3+4 Cul#ea 1aa$ului4 Dealul 1ano3+4 Dealul
Ranenilo Dealul A#alia etc.
C)iar #n cuprinsul sectorului dunrean Porile de Fier /$'rciorova ( <ura $ii4 se
a!lau p'n la construirea 1istemului Aidroenergetic "i de Javigaie dou st'nci solitare
dezvoltate imediat deasupra drumului din -e!ileu: prima vizibil "i astzi% a !ost denumit
/o0u deoarece din "osea are !orma unui btr'n coco"at /vzut din pro!il4 ce urc
muntele iar cea de a doua B=aba care s?a prbu"it #n -unre #n timpul lucrrilor de la
)idrocentral.
-in cadrul grupei de elemente individuale de vale zona turistic Porile de Fier
deine un numr #nsemnat de ast!el de elemente av'nd #n vedere prezena -e!ileului
-unrii care este #n sine !ormat din sectoare pitore"ti mai largi sau mai #nguste% la care se
adaug cu precdere cele din $alea Cernei "i 5opolniei.
Pentru $alea -unrii mai semnalm !aptul c odat #ndiguit "i trans!ormat #n lac
de acumulare #n lungul su au aprut gol!uri largi !ormate la gura de vrsare a unor
a!lueni #n -unre% adevrate lacuri !oarte potrivite pentru sporturi nautice "i navigaie de
agrement. st!el se disting <ol&ul ,a:na4 <ol&ul Cenei4 <ol&ul /a"oniei4 <ol&ul
Du-o3ei toate #nsoite de areale de campare% de cabane "i de tabere pentru "colari. ceia"i
a!lueni ai -unrii !ormeaz la r'ndul lor% #n arealele de contact cu muntele bazinete #n
zonele sedimentare urmate de sectoare pitore"ti de c)ei #n care gsim la o scar mic !orme
similare Cazanelor pe care le traverseaz% !ie sectoare pitore"ti !ie c)ei de o rar !rumusee
cu at't mai mult cu c't acestea sunt localizate #n zone retrase% izolate. st!el se remarc
C:eile Poni"o3ei4 C:eile /a"oniei4 C:eile Nea#ului4 C:eile Pla3i0e3iei4 C:eile
Siiniei4 1alea /o!ni"ului4 C:eile 1+ii 1oitan4 C:eile Ti!ei4 1alea Ceu"a4 1alea Rea.
C:eile Poni"o3ei sunt o mic poriune de vale !oarte str'mt care numai dup
c'teva sute de metri se trans!orm #n cale de acces #n pe"tera cu acela"i nume. Pornind din
Cazanele Gici% "oseaua urmeaz spre dreapta% 1alea /a"oniei. Graconia !ormeaz cu
c'teva zeci de metri #nainte de vrsare #n -unre un sector de c)ei lung de aproape D Km%
!oarte pitore"ti. 7na dintre culmile pe care Graconia le !ierstrui"te tindu?"i cunoscutele
6:
C:ei ale /a"oniei se a!l #n plin proces de trans!ormare de ctre Fundaia ;osi!
Constantin -rgan% prin construirea unei statui #n mrime natural prezent'nd portretul
regelui -ecebal. C)eile Graconiei sunt imediat urmate de <ol!ul Graconiei. *ntreaga
poriune a c)eilor "i a gol!ului au aspectul unui !iord cu un !armec aparte. Graconia% #n
amonte prime"te un a!luent% P22ul Nea#u care dezvolt "i el un sector de c)ei "i multe
alte sectoare #nguste "i pitore"ti care dein evidente posibiliti de amena.are turistic.
7n alt a!luent al -unrii cu sector de c)ei% este Plavi"evia care nu departe de !osta
localitate cu acela"i nume dezvolt segmente #nguste unde versaii aproape se unesc #n !irul
vii ( aspect tipic de c)ei.
*n apropierea localitii Cozla se a!l con!luena 1iriniei cu -unrea. R2ul Siinia
peste obligat la un moment dat de -ealul Pepa s !ormeze un meandru #nctu"at. ;mediat
dup acest cot valea devine #ngust "i ad'nc% #n c'teva poriuni #nctu"ate% cpt'nd aspect
de c)ei delimitate de perei calcaro"i "i lipsii de vegetaie #n care se desc)id guri de pe"teri
greu accesibile. *n albia ad'nc "i pietroas a r'ului apar praguri mari peste care apa r'ului
se rostogole"te #nvolburat locuri denumite sugestiv de localnici: =obot "i Lg)eaburi.
1irinia prime"te a!luentul /o!ni" care este important pentru poriunile sale de vale de un
pitoresc ie"it din comun datorat unei serii de sorburi mici prin care apa sa pur "i simplu
dispare #n subteran pentru a reaprea c'iva metri #n aval sub !orm de izbucuri.
,'ul =erzasca se vars #n -unre dup ce a strbtut un areal montan ce o
delimiteaz prin culmi% poienie% sectoare carstice #n care valea !ormeaz un peisa. de
contraste. -in bazinul =erzasci poriunea cea mai pitoreasc este poate cea a a!luentului
su $alea $oitan care odat ptruns #n zona de calcare devine #ngust% cu versani aproape
verticali care consemneaz dou nivele de umeri ce pot !i racordai pe tot sectorul din aval
inclusiv pe =erzasca "i -unre. *n apropierea Poienii =ertina% C:eile 1oitan au versani
extrem de abrupi ce se apropie la 23 m unul de altul. *n aceast vale ca "i pe cea a 1iriniei
exist un loc unde apa pur "i simplu '"ne"te din roc !orm'nd izbucuri& ea cade de la E?:
m sub !orma unei perdele !ine "i transparente.
Goldova Jou este a"ezat la con!luena $ii Gari cu =o"neagul. ceasta descrie
#n apropiere de con!luen cu -unrea meandre pentru ca #n amonte s se #ngusteze
puternic ( #n amonte de arealul cu *ntreprinderea Ginier. ,'u prime"te 2 a!lueni mai
importani prin prisma atractivitii lor: 5isa "i $alea ,ea. 5isa% nu departe de localitatea
Padina Gatei !ormeaz C:eile Ti!ei% str'mte "i slbatice% cu versani !oarte abrupi de
culoare alb cenu"ie de coloane% cptu"ii la baza lor de gro)oti"uri acoperite cu !gete. *n
6>
ace"ti perei se desc)id din c'nd #n c'nd guri de pe"teri care #n marea lor ma.oritate nu sunt
desc)ise pentru turism /greu de penetrat% desc)ideri mici acoperite de gro)oti"4. 1alea Rea
con!lueaz cu $alea Gare "i cu ali a!lueni ne#nsemnai precum $alea Gudvia 1eac "i
$alea 1eac. ceste vi cu sectoare #nguste% albii care nu dep"esc 2?@ m lime cu
cascade mici "i marmite supra#ncrcate de gro)oti"% c)ei% albii ce nu dep"esc 2?@ m
lime complet concreionate% cu cascade mici "i marmite.
5oate aceste sectoare de vale sunt mai puin cunoscute% destul de izolate "i ne
a!ectate de activiti antropice% cu peisa.e interesante% atractive ceea ce impune o serie de
msuri de protecie. 0le se des!"oar #n areale unde structurile de primire aproape c
lipsesc reduc'ndu?se la c'teva cabane cu precdere !orestiere "i mai puin dotate. Cu toate
acestea ele sunt cutate de cei care doresc o recreere activ !apt pentru care se mani!est
mai ales aciunea de campare.
*n zona turistic Porile de Fier se impune "i 1alea Cenei /=adea "i colab%
D6ID4 prin pitorescul peisa.ului dar "i prin aportul apelor minerale. *n peisa.ul su se
remarc relie!ul carstic prin atracii precum: C:eile Co"oaiei4 Ca!"a$a ,o-ot4 1alea 0i
C:eile +!nei4 La"ul Io3anu4 !eia $e #a#ite4 "2#5ui $e la5ie.ui etc. -e"i la =ile
Aerculane valea prezint dou nivele locale de terase #n roc spre amonte ea se #ngusteaz
din ce #n ce mai mult ast!el #nc't #n dreptul Podului Msnei /un mic a!luent dinspre Gunii
Ge)edini4 valea !ormeaz o cascad numit $'nturtoarea de 2E ( @3 m #nlime. *n
spatele podului Msna se dezvolt la un moment dat un mic sector% C:eile+!nei cu pante
aproape verticali "i surplombai. *n amonte de Podul Msnei "i p'n la Piatra Pu"cat /:
Km4 $alea Cernei capt aspectul unui de!ileu slbatic cu versani abrupi. *n perei apar
!oste guri de izvoare prsite care atest ad'ncirea succesiv a vii. *n acest sector Cerna
prime"te Pi!+"ina care con!lueaz cu Cerna dup ce a !ormat la r'ndul su un sector de
c)ei dezvoltat pe c'teva sute de metri lungime% cu perei crenelai care o!er pinilor "i
scumpiilor un loc prielnic de dezvoltare% !iind tivii de gurile unor grote "i pe"teri "i care
poate !i !oarte u"or vizitat din $alea Cernei. La punctul =obot valea se #ngusteaz din nou
"i se ad'nce"te. La partea superioar a vii pro!ilul versanilor este larg desc)is suger'nd
imaginea unui aliniament de doline "i uvale care !iind subminate de un drena. subteran au
creat aspectul actual al $ii Cerna. Ca!"a$a ,o-ot #nscris #n pro!ilul longitudinal
prezint o serie de rupturi #n patul vii. *n acest sector de #ngustare remarcm C:eile
R2#nuei /ai. $alea Cernei se lrge"te apoi !orm'nd sectorul su de la Cerna 1at situat
c)iar #naintea celui mai spectaculos "i mai !aimos sector al su% cel al C)eilor Corcoaiei.
6I
C:eile Co"oaiei sunt spate #n calcar #ntr?o zon #n care grosimea este mare iar
diaclazarea accentuat& ele sunt considerate de unii autori ca !iind unice #n ar.
;mpresioneaz prin #ngustime /D3 m4 lu'nd !orma unui tunel cu seciune oval% desc)iderea
la partea superioar a versanilor este !oarte redus ceea ce !ace ca insolaia s !ie mic .
Cerna curge printr?o albie de circa @ m lime pe o lungime de aproximativ D33 m. 1unt
caracteristice segmente de marmite unele pstr'ndu?"i !orma lor cu striuri de evorsiune.
1pectaculoas este scurgerea din sezonul secetos c'nd marmitele localizeaz lacuri.
*n amonte de C)eile Corcoaiei nu departe de acestea se a!l la"ul $e a"u#ulae
Io3anu care de"i a !ost prevzut s !ac parte dintr?o mai ampl amena.are turistic a
rmas un simplu lac.
$alea 5opolniei este un alt r'u important din punct de vedere al atraciilor sale
pentru turi"ti% ea des!"ur'ndu?se #n cea mai mare parte pe teritoriul Podi"ului Ge)edini "i
a calcarelor acestuia. *n cursul su se gsesc C:eile To5olniei pe o lungime de
aproximativ E33 m% au perei abrupi "i acoperii de plante de origine meditareneean.
Coste"tiul% un a!luent al 5opolniei !ormeaz "i el un sector de c)ei pitore"ti% C:eile
Co!te0tilo% din apropierea satului Coste"ti. *n sudul comunei Jadanova pe valea Co"u"tei
se a!l C:eile Co0u0tei% c)ei mai bine cunoscute #n zon.
-in categoria asociaiilor de elemente de relie! carstic se poate observa c exist
dou subcategorii importante de atracii turistice: endocarstul ( pe"terile% grotele% lacurile
"i cursurile subterane% plat!ormele /carstoplene4 cu asociaii de doline% c'mpuri de
lapiezuri% polii% uvalii% etc.
+ona turistic Porile de Fier este recunoscut #n ,om'nia pentru bogia
carstului su% ast!el #n cuprinsul su se gsesc un numr ridicat de pe"teri "i c'teva
carstoplene% plat!orme carstice vestite pentru pitorescul lor.
Pentru -e!ileul -unrii reprezentative sunt platourile carstice: 1!. 0lena% <'rnic "i
Ciucaru iar pentru arealul Gunii "i Podi"ul Ge)edini: Complexul carstic 5opolnia "i
Complexul carstic Ponoarele ( Jadanova. ceste !orme genereaz "i explic
complexitatea drena.ului de supra!a "i de ad'ncime% precum "i tipuri de soluri terra rosa%
un albedou ridicat "i plante calci!ile.
Platoul S&. Elena se des!"oar pe o supra!a calcaroas cu acela"i nume "i
dezvolt mai ales exocarst. Cel mai !recvent #nt'lnite aici sunt dolinele prin care apa se
scurge #n subteran "i apoi #n -unre. 5ot aici se gse"te "i un mic c'mp de lapiezuri ce apar
ca ni"te dantele #n piatr "i ad'nc brzdate de "anuri% unele de peste 2 metri lungime. Pe
66
aceste carstoplene se des!"oar a"ezri risipite% localizate mai ales #n .urul izvoarelor%
st'ne care dein #n special ovine% sla"e etc.
+ona are un mare potenial turistic pretabilitatea terenurilor !iind bene!ic pentru
agroturism. cest aspect este #ntregit de atracia unor gospodrii bine #ntreinute "i unde
obiceiurile tradiionale sunt evidente.
Platoul este drenat de mai multe p'r'ia"e cu debit redus% de regul temporare.
limentate la ob'r"ie prin izvoare de natur carstic ele #"i pierd apa pe parcurs% dispr'nd
#n reeaua subteran prin ponoare "i reapr'nd din loc #n loc prin izbucuri.
Platouile <2ni" "i Ciu"au /ae sunt asemntoare cu platoul anterior din
punct de vedere al micro!ormelor de relie! carstic dezvoltat. Cel de pe Ciucaru este
considerat ca !iind cel mai pitoresc% reprezent'nd #n acela"i timp steaua atraciilor turistice
din zon deoarece este u"or accesibil "i o!er o imagine !antastic asupra Htirbului Gare%
Cazanelor Gari "i <ol!ului -ubovei. *n general toate aceste platouri dezvolt un numr
impresionant de pe"teri% grote "i guri ce vor !i tratate separat.
Co#5le=ul "a!ti" To5olnia% situat pe cursul mediu al r'ului 5opolnia% este unul
dintre cele mai mari ansambluri carstice din ,om'nia% declarat monument al naturii. cest
complex adun la un loc un numr mare de pe"teri% ponoare% c)ei% abrupturi% polii% doline%
uvalii% lapiezuri% vi seci% sorburi% izbucuri% toate pe teritoriul din .urul -ealului Proscului.
Co#5le=ul Ponoaele > Na$ano3a este asemntor #n componena elementelor de
endocarst "i exocarst adug'nd pe list c'teva elemente de e!ect precum Podul natural de la
Ponoare "i +toanele% acele lacuri carstice cu existen e!emer dar !oarte pitore"ti.
Complexul Ponoarele este cel mai cunoscut "i mai vizitat din toat zona. 1e a!l a"ezat la
:34 m altitudine "i a !ost declarat monument al naturii. 0lementele sale de mare atracie
sunt: Podul natural% Pe"tera Podului% +atoanele% Pe"tera "i C)eile =ulbei.
Po$ul natual $e la Ponoae este o bolt natural cu o desc)idere de 2:%I3 m% :D
m lungime% D@%>3 m lime% 6%>3 m #nlime. Hoseaua trece c)iar pe acest pod care nu
reprezint altceva dec't tavanul unei pe"teri prbu"ite. Localnicii #l numesc Podul lui
-umnezeu. Pe0tea Po$ului se a!l c)iar sub acesta "i are dou galerii: una subacvatic
"i alta !osil !oarte !rumos concreionat. Lacurile carstice de la Ponoarele /Z+tonul /ae
0i Z+tonul /i"4 sunt dou lacuri naturale cu existen temporar situate #n amonte "i #n
aval de Podul natural. 0le !uncioneaz ca lacuri numai primvara c'nd apele din topirea
zpezilor se acumuleaz #n aceste polii uria"e. +tonul Gare atinge o supra!a de circa
DE3 )a #n perioada viiturilor de primvar. *n sezonul uscat sunt ni"te polii uria"e seci.
D33
pele acestor ztoane se scurg #n Pe0tea ,ul-a printr?un ponor. Pitorescul zonei este
completat de prezena C:eilo ,ul-ei cu aspect de canion. -ar !armecul aparte al
complexului carstic este dat de cunoscuta 5+$ue $e lilia" de la Ponoarele.
Cea mai mare bogie carstic a zonei turistice Porile de Fier o reprezint totu"i
pe"terile% #n numr !oarte ridicat. -e"i unele de dimensiuni impresionante% cu !orme ie"ite
din comun conin'nd !ormaiuni de concreionare rare totu"i nici una nu este amena.at
corespunztor pentru turism. 7nele% cele mai importante sunt desc)ise spre vizitare dar nu
publicului larg% ci unui grup restr'ns% #n marea lor ma.oritate speologi pasionai "i cu
experien. utenticitatea "i !rumuseea acestora a rmas intact poate tocmai datorit
!aptului c nu au !ost amena.ate "i desc)ise publicului larg.
Garea ma.oritate a pe"terilor din zon au intrat #ntr?o evoluie alert odat cu
construirea bara.ului de la Porile de Fier c'nd apele lacului de acumulare au invadat
pe"terile& bine cunoscut !iind cazul pe"terii Ponicova. 5oate pe"terile zonei turistice
Porile de Fier au !ost #ns cercetate "i aproape toate au !ost cartate% asupra lor exist'nd o
bogat literatur speologic.
*n urma realizrii unor interviuri structurate cu 2 reprezentani ai unor organizaii
de speologi amatori din ,om'nia "i Garea =ritanie se poate a.unge la concluzia c zona
turistic Porile de Fier este bogat #n pe"teri% este atractiv% realitate insu!icient pentru
a atrage un numr constant de vizitatori. -in punct de vedere al celor doi reprezentani un
turism bazat pe speologie #n zon necesit o atenie deosebit din partea autoritilor at't
locale c't "i naionale #n ceea ce prive"te amena.area "i dezvoltarea sa #n contextul
existenei parcurilor naturale locale ce prote.eaz aproape toate pe"terile. 7n ast!el de
turism #n dezvoltarea sa trebuie s in seama de toate detaliile ecologice impuse de
principiul ec)ilibrului "i conservrii. 0xist bine#neles un numr restr'ns de pe"teri ce au
!ost sacri!icate cu at't mai mult cu c't ec)ilibrul lor a !ost de.a a!ectat de !ormarea
lacului de acumulare /Ponicova% <aura cu Gusc4 sau activiti miniere /cele din platoul
1!. 0lena ( <'rnic4. *n tabelul D3 sunt redate pe"terile cunoscute din arealul zonei turistice
Porile de Fier pentru a se exempli!ica bogia speologic a zonei. *n cele ce urmeaz vor
!i prezentate detaliat doar cele considerate a !i reprezentative "i importante din punct de
vedere turistic /u"or accesibile% interesante "i atractive prin prisma !ormaiunilor "i
topogra!iei interne% ne periculoase #n vizitare% relativ u"or de a !i amena.ate pentru turism4.
Ta-elul 1?: Pe"terile din zona turistic NPorile de Fier9
D3D
Jr.
Crt. -enumire Localizare
-imensiu
ni
cunoscut
e
;mportan
turistic
D Pe"tera ;esKinea -e!.-unrii?1! 0lena Ginim
2 Pe"tera Filipo -ira -e!.-unrii?1! 0lena Ginim
@ Padina Gatei -e! .-unrii?P Gatei 64 m Ginim
4 <aura Aaiduceasc -e!. -unrii?P.Gatei >D4m ,idicat
E Pe"tera ;as'noca -e!.-unrii?1! 0lena Ginim
: Pe"tera Ceuca -e!.-unrii?1! 0lena 243 m Ginim
> Pe"tera de la ;zvorul
G'nzului
-e!.-unrii?1! 0lena Ginim
I Pe"tera 5opolia -e!.-unrii?1! 0lena Gininm
6 Pe"tera 7 Lomu -e!.-unrii?1! 0lena Gininm
D3 Pe"tera Potoc -e!.-unrii?1! 0lena Gininm
DD <aura cu Gusc -e!.-unrii?Coronini 2E4 m ,idicat
D2 Pe"tera $oinicov $. 1up. =erzasca >> m Gedie
D@ <aura Cornii $. 1up. =erzasca 2 Km Gedie
D4 Pe"tera Cleanu P'nzei $. 1up. =erzasca Ginim
DE Pe"tera Cleanu +begului $. 1up. =erzasca Ginim
D: Pe"tera +amonia $. 1up. =erzasca :4 m ,edus
D> Pe"tera 1ocolov $. 1irinea @E m Ginim
DI Pe"tera Gic de sub Gosnic $. 1irinea Ginim
D6 Pe"tere de la Pepa $. 1irinea Ginim
23 Pe"tera -umbrvia Gic $. 1irinea @3 m Ginim
2D <ura Ponicovei Cazanele Gari D:::
m
,idicat
22 Pe"tera lui Climente Cazanele Gari ,edus
2@ Pe"tera $eterani Cazanele Gari I> m ,edus
24 Pe"tera Fluturilor Cazanele Gari Ginim
2E Pe"tera Ciucaru Gare Cazanele Gari Ginim
2: Pe"tera de la -espictur =ile Aerculane D3E m Ginim
2> Pe"tera AOgeea =ile Aerculane DI m Gedie
2I Pe"tera lui dam =ile Aerculane 2D2 m Gedie
26 Pe"tera Aoilor =ile Aerculane D4@ m ,idicat
@3 Pe"tera cu buri =ile Aerculane D4 m Gedie
@D Pe"tera Gare de la 1oroni"te -omogled DE@m Gedie
@2 <rota lui Herban -omogled ,edus
@@ <aura 7ngurului -omogled 246 m Gedie
@4 Pe"tera Clo"ani Clo"ani ,edus
@E Pe"tera Cioaca cu =rebenei Clo"ani Ginim
@: Pe"tera Lazuri Complex Ponoarele 2233
m
,edus
@> Pe"tera =ulba Complex Ponoarele Gedie
@I Pe"tera Ponoarele /Podului4 Complex Ponoarele >@4 m ,idicat
@6 Pe"tera ;sverna ;sverna DE33
m
,edus
43 Pe"tera Gare =alta D3>E ,edus
D32
m
4D Pe"tera 5opolnia Complex 5opolnia ,idicat
42 Pe"tera Femeilor Complex 5opolnia Gedie
4@ Pe"tera 1o)odol Complex 5opolnia Gedie
44 Pe"tera lui 0puran Complex 5opolnia Gedie
1ursa: tlasul complex Porile de Fier% 0ditura cademiei ,1,% =ucure"ti "i Prg)idan% 5% et al% Peteri
din Romnia, ghid turistic% 0ditura 1port 5urim% =ucure"ti.
Pentru -e!ileul -unrii cele mai reprezentative "i mai importante sub aspect
turistic sunt <aura cu Gusc% Ponicova% $eteranilor% pentru $alea Cernei: Pe"tera Aoilor
sau <aura Aaiducilor% iar pentru zona de carst me)edinean: Pe"tera 5opolnia "i Pe"tera
Podului cunoscut "i sub denumirea de Pe"tera Ponoarele.
<aua "u /u!"+ are o lungime de 2E4 m "i poate !i accesat c)iar din "oseaua
-e!ileului -unrii. ccesul "i vizitarea sunt limitate de !aptul c pe"tera nu deine un
minim de amena.are !iind neiluminat% lipsit de un drum amena.at "i de podee etc.
Jumele ei este legat de prezena aici% #nainte de !ormarea lacului de acumulare a mu"tei
columbace /1imulium colombasc)ense4. 0ste o musc periculoas at't pentru om c't "i
pentru animalele din zon% ea !iind supranumit musca ( vampir deoarece produce
#nepturi "i suge s'nge. -ezvoltarea acestei specii era str'ns legat de depunerea oulor #n
apele -unrii% #n care ulterior se dezvoltau "i larvele. Pe"tera a constituit doar adpost
pentru musca columbac. 0a a disprut din zon odat cu !ormarea lacului de acumulare #n
care se pare c nu a mai putut s se dezvolte ulterior.
I
Gusca columbac a !ost o specie
comun grotelor "i pe"terilor din -e!ileul -unrii tocmai pentru c un plus de umiditate
condiiona un grad de !avorabilitate. <ura pe"terii se a!la la doar c'iva metri deasupra
"oselei din de!ileu% #n dreptul unui izvor cu ap potabil. C)iar de la intrarea #n pe"ter se
desc)ide o vedere panoramic pitoreasc asupra -e!ileului dar mai ales asupra Cetii
<oluba de pe malul iugoslav. ccesul #n pe"ter se !ace printr?un vestibul nu prea larg iar
de aici printr?o sprtur practicat #n zidul unei vec)i !orti!icaii datat din secolul Q$;;
prin care se ptrunde #n <aleria 7scat% o galerie bine luminat de o !ereastr natural
imens desc)is spre -unre. -in vestibulul de la intrare prin partea st'ng se a!l accesul
spre o alt galerie dar inundat de un p'r'ia" care !ace legtura cu <aleria cu p printr?o
concavitate ad'nc. La st'nga acestei galerii se a!l o alt galerie denumit <aleria cu
rgil% bogat concreionat spre partea ei !inal. Pe"tera este presrat cu marmite ad'nci
#n care se gsesc acumulate diverse materiale de pe"ter "i praguri di!icile de escaladat. Ju
D3@
este o pe"ter care exceleaz #n concreiuni de calcit spectaculoase atrag #ns atenia
gurile "i bara.ele de travertin% laptele de piatr% "i buzunra"ele de calcit suprapuse "i
c'teva stalactite. Jota speci!ic a pe"terii este dat de mirosul puternic de amoniac
provocat de marea cantitate de acumulri de guano provenit de la masivele colonii de
lilieci c't "i de la ace"tia. 1e pare c ea a prezentat interes #nc din DI>E c'nd L. .
1c)onbauer s?a ocupat de cercetarea sa% ulterior atrg'nd atenia din punct de vedere
!aunistic lui L. Ge)elz #n D633 /Prg)idan et al% D6I4 & Jegrea% D66:4.
Pe0tea <ua Poni"o3ei /cunoscut "i sub denumirea de Pe"tera Liliecilor4 situat
pe teritoriul rezervaiei naturale Cazanele -unrii este cea mai mare pe"ter din -e!ileu "i
cea mai important prin varietatea aspectelor pe care le prezint sistemul su subteran
complex. 5uristic este cea care prezint cea mai mare atractivitate. -in punct de vedere
genetic ea reprezint o interesant strpungere )idrologic a p'r'ului Ponicova #n Guntele
Ciucaru Gare !iind clar opera acestui p'r'u. Ponicova !ormeaz mai #nt'i un sector de c)ei
dup care intr #n Pe"tera <ura Ponicovei pe care dup ce o strbate se vars #n lacul care #i
inund periodic o parte din galerii. *n paralel cu ad'ncirea albiei -unrii% Ponicova a
ptruns mai ad'nc #n subteran sp'ndu?"i succesiv galerii #n calcarele cretacice% !isurate ale
Ciucarului Gare: mai #nt'i <aleria Concreionat% apoi <aleria Liliecilor iar la urm
<aleria Ponicovei. 0ste o pe"ter eta.at #n care galeriile "i grotele situate la ad'ncimi mai
mari sunt umede iar cele superioare sunt uscate.
*n pe"ter se poate intra !ie prin imensa desc)idere din -e!ileu% cu barca sau "alupa
!ie prin una din cele dou guri din C)eile Ponicovei. -ac este accesat dinspre c)ei este
relativ u"or a !i strbtut #n #ntregime "i se poate ie"i direct #n de!ileu. 5raversarea #ns se
poate !ace numai #n !uncie de debitul p'r'ului% care #n anumite perioade !iind ridicat !ace
traversarea !oarte periculoas "i c)iar imposibil. La averse mari p'r'ul devine vi.elios "i
glgios% zgomotul !iind ampli!icat de pereii c)eilor% ptrunde #n acest tunel natural
arunc'ndu?se practic #n lac. Partea cea mai !rumoas a pe"terii este bine#neles cea !osil%
prsit de apele p'r'ului. La aceast parte se a.unge dinspre c)ei dup ce a !ost traversat
galeria tunel. *n urma acesteia se dezvolt un sistem de galerii rami!icat #ntre care se
distinge <aleria Concreionat !ormat la r'ndul su de mai multe galerii ce se #ntretaie
#ntre ele "i o sal% 1ala Coloanelor. 1ala Coloanelor este cea mai spectaculoas o!erind
practic o expoziie de stalactite% domuri uria"e% coloane de toate !elurile% podea de calcit
alb complicat de guri ale cror bara.e de travertin rein perle de cavern. P alt galerie
!osil este cea a Liliecilor cu o sal uria"% 1ala Gare /peste D33 m lungime% :3 m lime%
D34
@3 m #nlime4% cu o podea plin cu blocuri de prbu"ire% gropi naturale% de !ormaiuni
stalagmitice% movile de guano luate drept )ran de alte mii de vieuitoare de cavern.
,emarcabil prin !rumuseea galeriilor sale pe"tera prezint interes deosebit "i din punct de
vedere biospeologic% paleontologic "i ar)eologic. !ost studiat #nc din DI>2 de ctre G.
GunK iar mai apoi de ,. Leannel #n D626. Pe"tera poate !i vizitat #n #ntregime doar de
turi"ti experimentai "i numai cu #ndrumarea unui speolog. $izite scurte% pariale se pot
e!ectua "i de cei mai puini experimentai dar tot cu #ndrumare la capetele de acces.
Pe0tea 1eteanilo este cunoscut local "i sub denumirile de Pe"tera Gaov sau
Pe"tera de sub P'nza Curii. 0a este o pe"ter relativ mic ce #nainte de !ormarea lacului de
acumulare era !oarte !recventat at't de turi"ti c't "i de localnicii care?"i adposteau aici
vitele. *n prezent pe"tera este accesibil doar din de!ileu venind cu "alupa p'n #n dreptul
su iar de aici urc'nd pe versant c'iva metri p'n la intrarea .oas "i mascat !oarte bine
de vegetaie. Cea mai mare parte a intrrii !orti!icate a pe"terii este #n prezent inundat. 1e
poate vizita sala principal dup un acces anevoios. *n pe"ter se intr printr?o galerie mic
unde se mai vd vagi urme ale !orti!icaiilor apoi se trec sal de proporii mai mari%
luminat di!uz de o !ereastr desc)is spre -unre. ceast sala este rece% auster "i cu
cureni "i este singura ce mai poate !i vizitat. -in ea spre vest se dezvolt o galerie
ascendent care se #n!und repede% aceasta !iind toat pe"tera. 0a era srac #n concreiuni
iar cele existente erau !ie nesemni!icative !ie se remarcau urmele distrugerii lor de
vizitatori% cuttorii de comori% ar)eologi% paleontologi% localnici% soldai etc. Con!orm
descrierii lui <risellini% la D>I3 concreiunile erau intacte "i de o rar !rumusee.
$ieuitoarele din pe"ter se reduc #n prezent la colonii mici de lilieci% pian.eni% c'iva
!luturi "i 'nari la care se adaug miriapode iar #n apa unui bazina"% crustacei subterani.
6
ceast pe"ter a !ost pentru prima dat descris datorit !orti!icaiilor sale #n D>43 de . F
Garsigli c'nd era denumit Piscbara. Cu aceast ocazie i?a !ost #ntocmit "i planul !iind
probabil cel mai vec)i plan de pe"ter din lume. 0a a intrat #n atenia cercettorilor% ulterior
#n DI>2 /G. GunK4 sau DI>6 /P. Aerman4/=oto"neanu% D6>:& Jegrea% D66:4
Pe0tea 6oilo /<aura Aaiducilor% <aura 5'l)arului4 are trei desc)ideri ce conduc
#n !inal vizitatorul #ntr?un sistem de galerii "i sli. $aloarea s?a turistic nu este dat de
elementele speologice ci de elementele de natur istoric #nc pstrate aici /inscripii "i
desene datate din secolele Q$;;; ( Q;Q4. -e asemenea ea prezint interes pentru !auna
terestr "i cea acvatic prezent aici. ceast pe"ter ca "i cea a $eteranilor are o istorie a
sa proprie scris #nc din paleolitic c'nd se pare c era locuit. Legat de ea circul diverse
D3E
legende ca !iind adpost al )oilor "i )aiducilor din zon. Ca "i cea a $eteranilor ea a .ucat
rol de adpost c)iar "i pentru !ormaiuni militare din zon. !ost descris pentru prima
dat de <riselini #n D>I3. 0a nu prezint elemente speologice deosebite% dimpotriv.
trage prin !aun "i inscripii. Ca urmare a !aptului c este u"or accesibil% amena.at "i
bine cunoscut necesit programe clare de protecie "i conservare cu at't mai mult cu c't
este considerat potrivit "i se preconizeaz a !i mai mult inclus #n diverse aciuni
turistice. /L.=oto"neanu% D6>:4
Pe0tea To5olnia este una dintre cele mai mari "i mai spectaculoase pe"teri din
,om'nia reprezent'nd perla speologic a zonei turistice BPorile de Fier. *n componena
ei intr numeroase galerii "i sli ce !ormeaz un sistem imens de rami!icaii% unele dintre
ele dein o bogie de !orme de concreionare care !ormeaz o veritabil lume subteran.
Ca urmare a !ost declarat monument al naturii. re o lungime total de D: Km% #n cea mai
mare parte des!"urat pe !isurile calcarelor% !iind spat #n calcarele -ealului Proscului la
aproximativ 433 m altitudine !a de 5opolnia #mpreun cu p'raiele <urini "i Ponor. *n
ea se poate ptrunde prin E guri. 5opolnia intr #n pe"ter prin <ura Proscului ce are
!orma unui portal de :> m "i iese prin locul numit B<aura lui Cioc'rlie/Prg)idan% D6I44.
Pe"tera 5opolnia este dezvoltat pe un sistem de !alii "i diaclaze% #n care reeaua de grote
"i galerii este dispus #n patru eta.e dintre care dou sunt !osile% unul sub!osil "i unul activ
ele toate comunic'nd #ntre ele. -e regul la intersecia galeriilor se a!l sli uria"e #n care
se gsesc blocuri mari /1ala Gare% 1ala cu guano etc4. <aleriile sunt considerate a !i unice
#n ar prin asociaiile de elemente speologice de o rar !rumusee "i valoare% dimensiuni%
culoare "i !orme. 1e gsesc stalactite "i stalagmite% curgeri parietale% draperii% perdele de
pe"teri% lum'nri /Pdurea de Lum'nri4% coloane% lacuri /Lacul de Cle"tar4% praguri. -intre
galeriile de interes turistic deosebit se pot aminti: <aleria ,acovi% <aleria Gurgoci%
<aleria $etrelor% Culoarul ;onescu etc. -in punct de vedere biologic aici se gsesc toate
tipurile de biocenoze subterane. -e"i este cea mai important pe"ter din punct de vedere
turistic !iind cea mai atractiv sub !oarte multe aspecte% vizitarea ei este anevoioas "i nu se
poate !ace !r un ec)ipament adecvat "i g)izi. 0a nu este luminat "i nu a !ost amena.ate
pentru turism nici o poriune a sa de"i ar exista posibiliti de amena.ri pariale #n
contextul unei protecii sau conservri complexe.
realele din imediata apropiere a pe"terii #ns pot constitui un grup spaial cu
elemente de atractivitate av'nd #n vedere pa.i"tea BLunca Cire"ului pe care se ine
D3:
Jedeia de la 5opolnia% punctul pitoresc de la <ura Proscului precum "i gura de ie"ire a
5opolniei din pe"ter./lbuleu% D6I24
Pe0tea Po$ului /Pe"tera de la Ponoare4 este o pe"ter poli?eta.at% complex "i are
2 guri de acces /Prg)idan et al% D6I44. 7na dintre intrri este cea de la Podul Jatural care
are !orma unei arcade larg de DE m "i #nalt de @ m. ceast pe"ter este compus dintr?un
complex de galerii ca de exemplu <aleria Principal /sub!osil% cu podea acoperit cu
argil% inundabil mai ales primvara c'nd devine un lac imens4 "i <aleria Fosil /de
dimensiuni impresionante% bogat #n concreiuni% cu domuri stalagmitice% stalagmite%
stalactite% draperii% stalactite !isulare ce ating apogeul pitorescului #n 1ala Final4. 7ndeva
#n mi.locul podelei <aleriei Principale se a!l un sorb /pu4 de : m prin care cele dou
+toane comunic #n !inal. 0ste o pe"ter accesibil vizitrii dar numai #n sezonul uscat.
Paradoxal% importana turistic a pe"terilor zonei turistice BPorile de Fier este per
ansamblu% sczut deoarece de"i ele constituie una dintre cele mai mari atracii naturale ale
zonei "i se gsesc din abunden ele !iind !oarte puin sau deloc amena.ate corespunztor
pentru un turism de agrement care s se des!"oare #n condiii de securitate. 5oate aceste
atracii naturale pot !i puse #n circuitul turistic prin amena.ri. +ona s?ar preta la
delimitarea unui muzeu al carstului. Lipsa unei strategii de amena.are "i exploatare
corespunztoare nu #nsemn neaprat c aceste pe"teri sunt conservate sau prote.ate.
0xperiena arat ca #n marea lor ma.oritate galeriile !oarte u"or accesibile au !ost degradate
#n mare msur prin accesul dezorganizat "i necontrolat.
ceast situaie este valabil #n primul r'nd pentru cele mai valoroase dintre aceste
pe"teri /de.a descrise4 dar "i pentru unele cum sunt de exemplu pe"terile calde cu
alimentare acvatic termal de pe $alea Cernei. cestea nu s?au bucurat de o exploatare
balnear corespunztoare ceea ce a dus la o degradare a lor.
+ona carstic Porile de Fier nu poate !i analizat #n scop turistic excluz'ndu?se
aciunea exercitat de ape & arterele )idrogra!ice de supra!a de ad'ncime caracterele
temporare ale unora% izvoarele "i lacurile. 5oate acestea au !ost prezentate anterior ca o
corelaie primordial de mediu #neleg'nd prin aceasta :
cauzele care genereaz o evident originalitate #n peisa. "i
dinamica pe care o mani!est "i care #nsumeaz cele mai spectaculoase
mutaii
P veritabil deta"are #n peisa. o !ormeaz !lora "i !auna din zona turistic Porile
de Fier constituie o atracie !ie prin #ntregirea peisa.ului di!eritelor areale "i subareale !ie
D3>
ele #nsele. Ca urmare #n zona turistic Porile de Fier exist un numr ridicat de rezervaii
sau parcuri naturale de prote.are a diverselor specii !loristice "i !aunistice de valoare.
desea rezervaiile capt caractere mai complexe #n ceea ce privesc elementele ocrotite.
mintim o serie de rezervaii "i parcuri complexe precum:
Pa"ul Natual Poile $e Fie #n care se disting rezervaiile: $alea Gare% ,'pa cu
lstuni% Locul !osilier 1vinia% ,ezervaia Cazanele Gari "i Cazanele Gici% Locul
!osilier =a)na% -ealul -o)omei% <ura $ii% Faa $irului% Cracul Crucii% $alea
Pglnicului% Cracul <ioara /con!orm in!ormaiei aparin'nd Centrului Carpato?
-anubian de <eoecologie4
Re.e3aia #i=t+ Do#o%le$
P+$uea ,oo3+
Co#5le=ul "a!ti" Ponoaele 0i P+$uea $e lilia"
Re.e3aia %eanuile 0i Ciu"e3ele Cenei
Re.e3aia Coonini@,e$ina
-in punct de vedere turistic nici una dintre rezervaiile mai sus amintite nu
!uncioneaz con!orm reglementrilor privind de exemplu #ncura.area unor !orme de
ecoturism sau promovarea pentru turism unor anumite elemente ast!el #nc't protecia "i
conservarea acestora s !ie e!icient.
4.A. Re!u!ele anto5i"e %e!tiune 0i 3aloi&i"ae
Prezentarea anterioar% detaliat privind elemente ale cadrului at't natural c't "i
antropic% a istoricului zonei anticipeaz punerea #n context a ultimei mari categorii de
atracii turistice "i anume aceea a resurselor antropice. C'ndea et al /23334 de!inesc
indirect resursele turistice antropice prezent'nd potenialul antropic ca !iind un complex de
elemente ce s?a conturat #n timp istoric% #mbogindu?se treptat #n urma ascensiunii
creative a omului care a produs mereu noi valori% #mbogindu?"i mediul arti!icial% #n
concordan cu cre"terea preteniilor sale de cultur "i civilizaie. Gai toate elementele
acestuia nu au !ost create sau construite cu scopuri turistice ci din cu totul alte motive "i
pentru alte motivaii. *n timp ele au cptat o anume valoare !apt pentru care atrag oameni
pentru a le vizita. $aloarea aceasta era "i are caracteristici de!initorii: unicitate% inedit%
D3I
dimensiuni% vec)ime% !uncia #ndeplinit% geniu% neobi"nuit% deosebit dar mai ales ca
urmare a simbolului "i mesa.ului pe care?l poart. st!el resursele turistice antropice au
!ost clasi!icate #n dou mari categorii: resurseleCobiectivele cultural?istorice "i arta "i
mani!estrile culturale /C'ndea et al% 23334.
-in acest punct de vedere zona turistic Porile de Fier este o zon relativ bogat
dar cu elemente de o varietate ridicat./!ig.44 *n general aceste resurse sunt reprezentate
printr?o serie de vestigii ar)eologice% monumente istorice% de art "i de ar)itectur% edi!icii
monumentale% creaii populare. st!el se remarc o concentrare a acestora #n .urul unor
nuclee: -robeta 5urnu 1everin% =ile Aerculane% Pr"ova% =azia"% ,adina% Goldova Jou%
comunele "i satele Platoului me)edinean. -e asemenea se mai remarc prezena unor
aliniamente de puncte de atracie #n lungul unor artere de circulaie din zon.
'Fi%. 4)ai"i****
Fig. 4 Aarta resurselor antropice din zona turistic BPorile de Fier9
*n cele ce urmeaz vor !i prezentate principalele centre nucleice cu resursele lor
antropice #n contextul geogra!ic local.
Do-eta Tunu Se3ein% municipiul .udeului Ge)edini este centrul su politic%
economic% administrativ "i cultural reprezent'nd #n acela"i timp a"ezarea urban cea mai
#nsemnat din toat zona turistic Porile de Fier. ;storia acestui ora" de grani este o
istorie vec)e% #nceput a !i scris #nc de prin paleolitic% neolitic continuat "i #n epoca
bronzului. *n epoca !ierului se pare c geto?dacii aveau aici o a"ezare puternic cunoscut
sub denumirea de -rubeta sau -robeta provenit con!orm istoricului $. P'rvan din
cuv'ntul geto ( dac drub ce #nsemna Bdespicat& a"ezarea de la despictur #ntruc't la
est de a"ezarea !luviul se despic #n dou brae ce delimiteaz ;nsula Himian. supra
acestei denumiri au !ost emise mai multe teorii: J. ;orga susine c vine de la cuv'ntul trac
drueta care #nsemn ste.ri"& <. Gateescu crede c vine de la numele zeului cavaler
+eus -robotes. Cert este c acest nume este menionat c'nd sub !orma de -rubeta
c'nd sub cea de -robeta de ctre Ptolemeu. 0l a !ost preluat "i de romani "i s?a pstrat
p'n #n zilele noastre. -espre a"ezarea sau a"ezrile pre?romane de aici s?au pstrat puine
in!ormaii. ;storia mai bine cunoscut a a"ezrii #ncepe cu rzboaiele dintre daci "i romani
"i cu trans!ormarea -aciei #n provincie roman. -unrea devenise pe la #nceputul
secolului ; #.e.n. grani #ntre statul dac "i ;mperiul roman. -up primul rzboi cu dacii "i
#nc)eierea pcii din D32 -robeta 5urnu 1everin se a!la de.a pe teritoriu roman. *n a.unul
D36
celui de al doilea rzboi daco?roman -robeta devine un important centru militar % sediu al
cartierului general roman. ici se construie"te la captul unui drum de pe malul drept al
-unrii un pod de piatr. -rumul era vestit #n imperiu pentru modul cum !usese construit%
spat #n piatr% pe alocuri% unde st'nca nu a permis o lrgime su!icient drumul se
prelungea #n a!ar sub !orm de poduri susinute de grinzi !ixate #n st'nc. Lca"urile de
!ixare ale grinzilor "i poriuni ale drumului au !ost vizibile #n zona Cazanelor p'n la
construirea bara.ului "i #nlarea apelor lacului de acumulare. *n spaiul acelora"i Cazane la
punctul <olabrda% 5raian a #nlat o tabul comemorativ ( 5abula 5raiana ce slve"te
tocmai realizarea acestui important proiect de construcie militar. 5abula 5raiana este
unul dintre monumentele romane ce s?au mai pstrat% ea a !ost decupat din st'nc de la
locul ei original "i ridicat cu peste 23 m pentru a nu !i #ng)iit de apele lacului de
acumulare. Podul lui 5raian% a !ost construit #ntre anii D3@ ( D3E% de ctre ar)itectul
pollodor din -amasc "i a constituit la vremea respectiv una dintre perlele
ar)itectonice ale imperiului% o cucerire a te)nicii construciilor militare !iind cel mai lung
pod de piatr din #ntreg imperiu.
Podul "i portul comercial construite de romani aici au !avorizat dezvoltarea rapid a
-robetei mai ales dup #n!r'ngerea de!initiv a dacilor "i trans!ormarea -aciei #n provincie
roman. La capetele podului romanii construiser castre de aprare "i #ntrire: 0geta pe
malul drept "i -robeta pe cel st'ng. *n .urul castrului -robeta s?a dezvoltat o a"ezare
urban #n!loritoare. st!el% #n DDI (DD6 -robeta devine municipium "i capitala provinciei
-acia ;n!erior. *nscripiile #n calcar descoperite menioneaz ora"ul sub numele de Colonia
Septimia Drobeta% rang la care !usese ridicat #n .urul anului 233 e.n de ctre #mpratul
1eptimiu 1ever. 7n ora" cu rangul de Bcolonia9 se bucura de multe avanta.e mai ales de
natur economic "i .uridic !iind considerat ca o !raciune a ,omei "i supus imediat
romanizrii. *n prima .umtate a secolului al ;;;?lei -robeta se putea m'ndri cu titlul de
splendissima colonia. Continu'nd s se dezvolte ca port% ora" comercial situat la rscruce
de drumuri% el #n!lore"te "i se extinde #mpodobindu?se cu construcii publice "i particulare.
La retragerea de!initiv a romanilor din zon% #n anul 2>D e.n. din timpul domniei
*mpratului urelian% acesta a pstrat castrul -robeta menin'nd aici o garnizoan militar.
-robeta are ulterior o istorie zbuciumat cu perioade bune urmate de unele rele dar
supravieuind "i !iind re!cut de multe ori. *n anul E:3 e.n. #n timpul domniei lui Lustinian
-robeta re!cut de acesta este numit 5)eodora dup numele soiei sale. ceasta este
"i ultima perioad #n!loritoare a ora"ului roman. *ntr?o nou etap ora"ul se stinge "i
DD3
eventual dispare /la s!'r"itul secolului al $;;?lea4 ca centru militar% economic "i .uridic sub
atacurile din ce #n ce mai dese "i puternice ale migratorilor. Con!orm descoperirilor
ar)eologice el se reduce la o simpl a"ezare cu grad ridicat de ruralizare /secolele Q% Q;4.
Pra"ul reapare #n istorie #n D2@@ odat cu crearea =anatului de 1everin ca centru "i unitate
administrativ teritorial #n contextul politic "i militar al presiunii regatului mag)iar asupra
imperiului sud?dunrean. *n acest context anterior momentului D2@@ mag)iarii "i?au #ntrit
poziia construind aici o cetate !orti!icat cu turn 5urnul lui 1ever !orm'nd una dintre
re"edinele =anului de 1everin. ceast perioad anterioar anului D2@@ este "i epoca
dezvoltrii primelor !ormaiuni politice rom'ne"ti. $oievozii "i prinii rom'ni stp'neau
=anatul de 1everin #n !uncie de alianele "i interesele politice "i militare dintre ,egatul
mag)iar "i ;mperiul sne"tilor de la sud de -unre iar ulterior ;mperiul Ptoman. st!el
voievozi ca =asarab ;% $laicu $od% Gircea cel =tr'n% ;ancu de Aunedoara au stp'nit "i
locuit vremelnic #n Cetatea 5urnului lui 1ever. -up cderea Constantinopolului /D4E@4
Cetatea 1everinului devine int principal a ;mperiului Ptoman !iind atacat #n
nenumrate r'nduri. 0a a rezistat p'n #n DE24 /D> august4 c'nd a !ost cucerit "i distrus
complet de turci /#n acela"i timp cu cea a Pr"ovei4. La numai 2 ani de la cderea Cetii
1everinului% =uda este distrus iar 7ngaria devine pa"al'c turcesc.
ctul de na"tere al actualului ora" -robeta 5urnu 1everin #l constituie decretul dat
de generalul rus Pavel Risele!! la data de 22 aprilie DI@@ iar primele construcii au #nceput
#n DI@E. Prezena ru"ilor #n zon se datoreaz de asemenea contextului politico ( militar al
timpului. Pdat cu rzboiul ruso?turc #n urma cruia turcii au !ost #nvin"i "i con!orm cu
Pacea de la drianopole ru"ii stp'neau Mara ,om'neasc p'n la plata de ctre turci a
pagubelor de rzboi. ceea"i pace #ns a liberalizat comerul rom'nesc "i a prevzut
utilizarea -unrii ca mare arter de circulaie. *n perioada respectiv aceste evenimente
localitatea cea mai important /capital de .ude4 era ora"ul Cernei ai crui locuitori
doreau strmutarea acesteia #n C'mpia 1everinului din dou motive: inundaiile repetate
ale 5opolniei "i noile condiii economice ale -unrii ceea ce crea avanta.e pentru o poziie
pe malul acestuia.
-e la =ucure"ti a !ost trimis un inginer% Qavier $ilacroz% care a plnuit "i #ntocmit
planul urbanistic iniial pentru 5urnu 1everin. Pra"ul era proiectat pe terenul din !aa
piciorului podului lui 5raian% teren #mprit #n E33 de locuri de cas pentru locuitorii
Cerneiului. Planul urbanistic prevedea o reea de strzi care se #ntretiau #n ung)iuri
drepte% cu piee largi "i multe spaii verzi dup modelele apusene. La vest de piciorul
DDD
podului erau proiectate a !i construite instituiile% p'n #n apropierea 5urnului lui 1ever. 1?a
trecut la o construire treptat a noului ora" #n paralel cu strmutarea locuitorilor "i a
instituiilor& #n D6@: a !iind terminat prima construcie a ora"ului ( Aanul ,o"u% iar #n
DI4D 5urnu 1everin devenea o!icial capitala .udeului Ge)edini. Godernizarea "i
dezvoltarea ora"ului au continuat cu #n!iinarea portului #n DIED% a "antierului naval #n
DIE>% terminarea cii !erate =ucure"ti ( 5urnu 1everin ( Pr"ova #n DII2 etc. *n paralel au
loc primele studii "i cercetri ale ruinelor "i istoriei locale care s?au !inalizat prin primele
msuri cu caracter protectiv "i de conservare con!orm legii.
La I mai DI::% prinul Carol de Ao)enzolern avea s p"easc pentru prima dat pe
pm'nt rom'nesc% la 5urnu 1everin% unde ... l'ng -unre% #n !aa Cetii medievale a
1everinului% avea s rosteasc celebrele cuvinte: ...pun'nd piciorul pe acest s!'nt pm'nt%
am devenit rom'n% pe care nu le va dezmini p'n la moarte/=utnaru% D66I4. *n memoria
proclamrii acestuia ca domn al rii% boierul ;on <recescu /care construise de.a un spital
pentru ora"4 #ncepe construirea unei biserici /acum numit <recescu4 ce o imit /la sugestia
regelui4 pe cea a mnstirii Curtea de rge". *n DI:>% Carol ; revine la 5urnu 1everin unde
s!tuie"te edilii s construiasc mre% in'nd seama c ... aici% a spus regele% este la
grani% la porile rii% #n marginea unui drum mare% european% -unrea% "i ar !i bine ca
oc)iul strinului% c'nd intr #n ar% s !ie #nt'mpinat de ceva naional% ceva rom'nesc
/=utnaru% D66I4. ,egele se re#ntoarce la 5urnu 1everin la inaugurarea bisericii <recescu.
Pra"ul "i?a continuat dezvoltarea "i modernizarea devenind pentru ,om'nia ceea ce
era Pr"ova pentru ustro?7ngaria. *n DI>: 1everinul dispunea de 2 )oteluri /<rand al
!railor 0lias "i 0uropa4 de un salon% pollo% Aanul ,o"u "i alte )anuri la intrrile
principale ale ora"ului. *n DI>6 aici !uncionau 2 teatre.
5urnu 1everin este implicat activ la toate evenimentele ma.ore ale istoriei rii:
rzboiul de independen% primul rzboi mondial% cel de?al ;;?lea rzboi mondial. 5oate
acestea au lsat !ire"te mai ales urme negative. La 5urnu 1everin au avut loc "i evenimente
istorice mai puin !ericite pentru poporul rom'n: ast!el #ntre D: ( 23 august D643% la
presiunea <ermaniei% #n sala Palatului Cultural s?au des!"urat tratativele rom'no?mag)iare
cu privire la cedarea 5ransilvaniei de Jord% 7ngariei )ortiste. 1!'r"itul celui de?al ;;?lea
rzboi mondial a #nsemnat "i distrugerea tuturor )otelurilor "i )anurilor din ora".
Perioada comunist a ora"ului a urmat modelul clasic de dezvoltare care prin
construirea unor cartiere?dormitor de blocuri a distrus practic caracteristica t'rgului coc)et
de grani ce?l cptase #n aproape D33 de ani de existen. -in punct de vedere al
DD2
structurilor de primire turistice #ns situaia este di!erit. 0ste perioada #n care s?a investit
cel mai mult #n dezvoltarea turistic a ora"ului. Perioada post comunist este lipsit de
evenimente istorice sau turistice semni!icative.
traciile turistice %cultural ( istorice ale ora"ului sunt rezultatul istoriei acestuia. P
mare parte dintre ele au disprut sau au !ost deteriorate #n ciuda !aptului c s?a trecut la
conservarea lor #nc de timpuriu. *n mod paradoxal regimul comunist% cel care a pus un
accent !oarte mare asupra originii daco?romane a poporului rom'n este cel care contribuie
la distrugerea celui mai valoros monument roman al ,om'niei: Piciorul podului lui 5raian
precum "i a altor monumente romane sau medievale prin construirea lacului de acumulare
Porile de Fier ;; "i a noii ci !erate. traciile turistice cultural istorice prezente #n -robeta
5urnu 1everin valori!icate parial% total sau deloc% din punct de vedere turistic se pot grupa
ast!el:
Complexul ar)eologic -robeta din sud estul ora"ului care cuprinde: ruinele
Piciorului podului lui 5raian% ruinele castrului roman -robeta% ruinele bilor
romane% ruine ale !orti!icaiilor din secolele ;$ "i $ e.n% ruinele 5urnului lui
Lustinian% ruinele bisericii medievale cu contra!orturi. 5oate acestea se gsesc #n
acela"i perimetru din curtea Guzeului Porile de Fier "i de"i au o valoare istoric
inestimabil "i se remarc prin unicitate "i autenticitate sunt meninute la un nivel
minim de protecie "i conservare. -in punct de vedere turistic ele sunt aproape
inexpresive "i lipsite de mesa.. Ju exist panouri interpretative care s o!ere un
minimum de in!ormaii "i nici explicaii. cestea se pot obine numai la cerere "i
eventual insistene de la lucrtorii muzeului. *n urma unor sonda.e repetate
#ncep'nd din D66: #n perioadele estivale% marea ma.oritate a vizitatorilor indi!erent
dac sosii individual sau #n grup de"i pltesc bilet de vizitare a parcului nu
bene!iciaz de prezentri% in!ormaii sau explicaii orale. -e asemenea Guzeul nu
o!er nici un !el de material promoional sau in!ormativ tematic. tracia numrul
D a parcului /care cu un minim de e!ort ar putea deveni unul dintre cele mai
valoroase parcuri tematice din ar4 este Piciorul podului lui 5raian. 1tarea acestui
valoros monument a !cut obiectul de studiu al multor articole de specialitate sau
de pres. Paradoxul este c cea mai valoroas pies din colecie este pur "i simplu
lsat #n voia apelor% v'nturilor "i a soartei% #ncarcerat !iind de un zid de beton (
soluie protectiv aplicat de regimul comunist.
DD@
Cetatea medieval a 1everinului% situat #n imediata apropiere a <rdinii Publice% #n
sud estul Palatului Cultural% a .ucat un rol militar ma.or #n istoria zonei "i nu numai
a zonei% pe larg descris #n subcapitolul anterior "i la prezentarea istoric a ora"ului
-robeta 5urnu 1everin. Planul acestei ceti se compunea din dou incinte% una
interioar "i alta exterioar% #ncon.urat de un "an de aprare. Planul !iecrei
incinte era dreptung)iular iar spturile au scos la iveal o serie de turnuri ptrate
ce !lancau incinta interioar. Pe platou #n interiorul incintei exterioare se mai
pstreaz ruinele unei biserici #n !orm de nav.
Parcurile "i grdinile severinene cu statuile% !'nt'nile% plantele "i aleile lor: <rdina
Public% Parcul Central% Parcul ,ozelor "i Parcul Liceului 5raian
Gonumente ar)itectonice: Palatul Cultural% Castelul de ap% Aala ,adu Jegru%
=aia Comunal% Liceul 5raian% cldirea Guzeului Porile de Fier.
Gonumentul 0roilor "i alte monumente comemorative
lte monumente ale stilului realist: !'nt'na artezian de l'ng Parcul Central% Casa
5ineretului "i parcul cu statui% monumentul eroului comunist din cartierul Cri)ala.
-intre atraciile turistice cultural ( istorice enumerate mai sus cele care par s
atrag cel mai mare numr de vizitatori "i atrag atenia prin valoarea lor istoric sunt:
Guzeul Porile de Fier #n curtea cruia se a!l Piciorul podului lui 5raian "i Castrul roman
-robeta.
Guzeul Porile de Fier este gzduit de o cldire monumental cu trei eta.e #n stil
ar)itectonic tradiional rom'nesc. cest muzeu a !ost !ondat #n D6D2 /!uncion'nd mai #nt'i
#n cldirea Liceului 5raian iar dup construirea internatului acestuia% #n acesta% o parte din
colecii au !ost mutate #n slile actualei cldiri ce ulterior a #ncetat a mai !i internat4 de
pro!esorul lexandru =rccil "i reoganizat #n actuala !orm #n D6>2. ;niial era unul
dintre cele mai moderne "i !rumoase muzee din ,om'nia dein'nd o grdin
impresionant. Guzeul este amena.at #n patru secii: istorie% "tiine naturale% acvariu "i
etnogra!ie. 5ema sa principal este de a prezenta o imagine complet a zonei Porile de
Fier. Guzeul dispune de o colecie mare% complex dar mai ales valoroas care merit
evideniat "i mai mult.
Podul lui Traian% monument unicat din antic)itate "i p'n #n prezent% care veacuri
de?a r'ndul a st'rnit admiraie% #n prezent% #n urma intervievrii unui numr de E2 de
subieci /de diverse v'rste% pro!esii provenind din diverse regiuni ale rii4 reu"e"te s mai
DD4
st'rneasc o mixtur de sentimente: regret% con!uzie% interes% revolt% apreciere.
;mpresioneaz #n continuare mac)eta sa din secia de istorie a muzeului.
mmianus Garcellinus% istoric din secolul al ;$?lea descrie cum *mpratul 5raian
plnuia de mult construirea acestuia deoarece #"i pusese #n g'nd s cucereasc -acia.
Construirea podului a !ost #ncredinat ar)itectului pollodor din -amasc care mai
construise un pod #n 1pania peste r'ul 5ogo "i care ulterior construirii Podului de la
-robeta a mai construit la ,oma: Pdeonul% <Omnazium "i Columna lui 5raian. Podul de
la -robeta a !ost construit #ntre cele dou rzboaie purtate de 5raian #mpotriva lui
-ecebal.
D3
Con!orm descrierilor lui -io Cassius "i a poetului bizantin ;oan 5zetzes /sec
Q;;4 podul avea o lungime de D D@E m /dimensiune dovedit ulterior a !i exact4.
1peciali"tii contemporani i?au calculat o lime de D4%EE m /!iind mai lat dec't actuala
autostrad a ,om'niei% ceea ce permitea #ncruci"area a dou ve)icule mari% o!erind spaiu
"i pentru dou trotuare laterale cu balustrade puternice4 "i o #nlime de DI%:3 m /ls'nd
spaiu su!icient pentru trecerea corabiilor romane pe sub boli4 . 0ra susinut de 23 de pile
/picioare4 a cror parte in!erioar /din ap4 era construit din piatr cimentat cu un ciment
special !oarte rezistent /con!orm unor autori se pare c pollodor ar !i !olosit o reet
special rmas necunoscut% cimentul a !ost pregtit pe loc din marn ars4% iar partea
superioar din blocuri de piatr necioplit% cptu"ite cu crmid ars. 1uprastructura
podului% bolile "i pardoseala erau con!ecionate din lemn de ste.ar de la Porile de Fier.
Fiecare cap de pod era #ntrit prin pori de aprate% poarta sudic /de pe malul s'rbesc4 era
amplasat la punctul numit Pontes iar cea nordic la punctul numit -robeta. Fiecare cap de
pod era #ntrit "i aprat "i de c'te un castru: 0geta "i respectiv -robeta "i era conectat la un
sistem de drumuri spre diverse alte regiuni. Pentru partea nordic drumurile aveau o int
clar: 1armisegetuza% capitala dacilor.
Povestea distrugerii construciei podului a !ost "i #nc mai este mult controversat
exist'nd mai multe teorii. -io Cassius relateaz cum *mpratul Aadrian% tem'ndu?se de
nvlirea barbarilor la sud de -unre ar !i ordonat /DD> ( DDI4 demontarea structurii
superioare% lemnoase spre al !ace impracticabil. u circulat "i zvonuri con!orm crora
acela"i #mprat ar !i ordonat aceast demontare de invidie pentru ceea ce putuse dura
predecesorul su. ;storicul roman Procopius atribuie deza!ectarea podului aluvionrii "i
#mpotmolirii treptate a picioarelor iar #ng)eurile "i dezg)eurile repetate s !i contribuit
prin !isurare% crpare% dislocare la rezultatul !inal. 0xist #ns "i dovezi con!orm crora
podul a continuat s !ie renovat #n secolele ;; "i ;;; e.n. "i a stat #n picioare p'n la
DDE
retragerea de!initiv a armatelor romane din -acia c'nd probabil a !ost incendiat ca msur
de protecie #mpotriva nvlirii migratorilor.
Castrul Drobeta este o !ost !orti!icaie "i tabr militar roman !oarte puternic
"i care #n timp a su!erit multe trans!ormri. ;storia acestor ruine cuprinde trei mari
perioade% crora le corespund castrul lui 5raian /sec ;; e.n.4% castrul secolelor ;$ ( $ "i
turnul din perioada stp'nirii bizantine. Castrul lui 5raian a avut rol de aprare al podului.
Ca "i podul% castrul de la -robeta este "i el reprezentat #n imaginile de pe Columna lui
5raian de la ,oma unde apare ca o cetate ptrat% cu colurile rotun.ite% zidit din blocuri%
prevzut cu creneluri de aprare. Castrul era ca orice tabr militar de !orm
dreptung)iular cu laturi lungi de D@:%E3 m "i late de D2@%E3. Laturile lungi erau orientate
nord ( sud% Poarta pretorian spre pod& iar alte trei pori identice ca !orm "i mrime%
existau la mi.locul celorlalte trei laturi. Fiecare poart avea o desc)idere de trei metri "i era
pzit de dou turnuri ptrate% ie"ite #n a!ar "i cu c'te un eta.. La colurile castrului se
gseau turnuri de!ensive. *n centru castrului se a!la cldirea pretorianului /comandant4%
lung de @@ m "i lat de @2%E3 m care la intrare avea o curte descoperit "i de .ur #mpre.ur
un portic acoperit. Pe aripile de apus "i de rsrit ale acestei curi se a!lau c'te cinci camere
ptrate destinate pstrrii armamentului. -easupra acestora probabil se a!lau camere de
locuit. 5ot #n aceast curte% pe partea st'ng% un bloc de piatr susinea o statuie de bronz
/cel mai probabil a lui 5raian4. La mi.locul pretoriului se a!la sala sacr lat de >%43 m. l
treilea grup de #ncperi dispuse simetric pe latura nordic a cldirii% avea #n centru capela%
#n !orma unei abside% loc de pstrare a odoarelor. 1ub capel exista o camer subteran ce
adpostea tezaurul garnizoanei. ,estul #ncperilor din aceast arip aveau instalaii de
#nclzire la subsol "i #mpreun cu cele de la eta.% erau destinate administraiei "i locuinei
comandantului garnizoanei. La exterior se gseau dou magazii cu contra!orturi ce !lancau
pretoriul "i pstrau proviziile trupei. *ntre ele "i porile laterale se a!lau locuinele o!ierilor%
restul supra!eei castrului !iind ocupat de barci #n care locuiau soldaii /=rccil% D6@2&
Gironescu% D6>E4.
La numai c'iva Kilometri de -robeta 5urnu 1everin se a!l satul Cernei care este
o a"ezare vec)e cu urme de !orti!icare din perioada roman dar care devine important
istoric #n secolul Q$; c'nd dup distrugerea Cetii 1everinului "i strmutarea =niei la
Craiova% localitatea cea mai #nsemnat de pe mo"ia boierilor =uze"ti rmsese Cerneiul.
Ca urmare #n timpul domniei lui Constantin =r'ncoveanu a !ost instalat aici cpitnia de
margine iar sub !anarioi Cerneiul devine isprvnicie "i ulterior capital de .ude de"i era
DD:
cea mai sraca dintre a"ezrile din zon nedep"ind niciodat stadiul de t'rgu"or. -e"i o
lung perioad Cerneiul a !ost prezentat #n literatura de specialitate ca o localitate cu
valoroase obiective turistice #n prezent el este un sat lipsit de importan cu acces anevoios
datorit drumului ne as!altat "i a podului de peste 5opolnia grav a!ectat de inundaiile din
D666 #n urma crora nu a mai !ost re!cut. 1atul nu are nimic din #n!i"area% atmos!era sau
in!rastructura unei localiti turistic. Pe raza satului se a!l #ns c'teva monumente de
interes mai degrab local. -e numele acestei localiti se leag o parte din activitatea lui
5udor $ladimirescu% boier local care a avut aici cas% prvlie "i moar iar pe dealul din
apropiere o cul "i vii.
Cula lui Tudor Vladimirescu a !ost construit #n DI3: #n stilul culelor oltene"ti
/locuine tipice boierilor olteni proprietari de vii "i livezi care aveau nevoie de acest gen de
locuine !orti!icate pentru a se apra "i adposti parte din recolte de incursiunile de .a!
provenite de la sud de -unre4. *n zona turistic Porile de Fier cule se gsesc numai #n
partea rsritean me)edinean "i se grupeaz #n dou mari categorii: cule de lemn
caracteristice arealului #nalt de podi" "i montan "i cele de zidrie cu metereze puternice
caracteristice arealului depresionar de contact. 5udor $ladimirescu a !ost un ast!el de boier
proprietar de vii care a devenit o !igur remarcabil a istoriei ,om'niei ca "i conductor al
revoluiei de la DI2D /de trezire a nzuinelor naionale ale rom'nilor4. -estinul lui 5udor
$ladimirescu a !ost #n !inal tragic ca "i al rscoalei conduse de el% cula lui ne !iind
implicat direct #n aceste evenimente istorice. 0a a constituit locuina eroului revoluionar%
#n prezent adposte"te colecia expoziiei omagiale a D33 de ani de la revoluia din DI2D.
-e"i Cula lui 5udor $ladimirescu !ace parte din patrimoniul Guzeului Porile de Fier ea
nu este amena.at "i nici desc)is vizitrii sau inclus #n vreun program turistic de vizitare.
-e alt!el la ea se a.unge destul de anevoios pe un drum ne as!altat.
5ot #n Cernei se mai a!l o cul% cea a lui Jistor un cpitan din oastea de panduri ai
lui 5udor care nu este bine cunoscut nici mcar localnicilor. Cerneiul cu gradul su de
ruralizare "i izolare !oarte ridicat impresioneaz totu"i prin numrul ridicat al bisericilor
sale dar mai ales prin mrimea acestora% rmase de pe vremea c'nd era capital de .ude.
Cea mai important dintre ele este =iserica domneasc% monument de ar)itectur% zidit #n
D::@ "i reconstruit #n D>E2 de <rigore ( <)ica $oievod. trage atenia prin clopotnia
imens ca un turn de cetate ce distoneaz clar cu restul a"ezrii.
DD>
Culele "i lca"ele menionate consemneaz elemente de interes turistic iar peisa.ul
este deosebit de atractiv. *n condiiile #n!iinrii unei baze materiale minime zona ar putea
!i atras de turismul rural.
*n arealul me)edinean de depresiune de contact sau #nalt de podi" "i montan mai
atrag atenia satele sau comunele: =rebina% Pre.na% Jadanova% ;zverna% Coste"ti%
-rg)ice"ti% Pb'r"ia Clo"ani pentru bisericile lor din lemn% tradiionale% pictate% datate din
secolele Q$;; sau Q;Q& pentru ar)itectura popular tradiional autentic "i deosebit%
reprezentat de gospodrii rne"ti dintre care un numr #nsemnat au !cut obiectul unui
studiu amnunit al autoritilor locale din anul D6>4 care #n !inal propuneau
implementarea unui amplu proiect de amena.are turistic cu #n!iinarea unui muzeu al
satului la Cernei unde urmau a !i strmutate o serie de ast!el de gospodrii reprezentative.
-in documentaia amnunit a proiectului% care cuprinde inclusiv calcule !inanciare de
investiii pentru !iecare component #n parte reiese c el a !ost totu"i mult prea ambiios "i
nu a dep"it niciodat stadiul de proiect. 0lementele cele mai valoroase ce ar putea
constitui #n prezent o baz excelent pentru agroturism o reprezint casele Podi"ului
Ge)edini care au temelia din piatr iar pereii din b'rne de lemn cioplit% acoperi"ul din
"indril iar #n !a prisp. cestora li se adaug #n acela"i areal "i sate amintite mai sus%
instalaiile tradiionale precum morile de ap% alte obiecte casnice din lemn. P moar de
lemn din secolul Q$;;; se mai poate vedea #nc #n !unciune #n satul ;zverna. lturi de
obiectele de lemn arealul mai este !aimos pentru ceramica deosebit cunoscut sub
denumirea de ceramic de Hi"e"ti.
Ostrovul imian este o insul a -unrii dezvoltat #n valea !luviului c)iar #n
dreptul comunei suburbane Himian. cest ostrov prezint importan ar)eologic deoarece
aici s?au descoperit urmele unor a"ezri paleolitice% neolotice "i din epoca bronzului. -in
punct de vedere turistic atracia cea mai important o constituie complexul ar)itectural
Ada Kaleh strmutat din insula cu acela"i nume #n Pstrovul Himian ca urmare a !ormrii
lacului de acumulare "i inundarea insulei originale% da Rale). -e"i intenia "i proiectul
iniial au !ost de !actur pozitiv rezultatul !inal cel puin din punct de vedere turistic este
mai puin pozitiv. 1trmutarea cetii a !ost motivat tocmai de prote.area "i conservarea
unui complex de monumente de ar)itectur aparin'nd a"ezrii !orti!icate da Rale).
;nsula da Rale) era localizat #n !aa Pr"ovei nu departe de punctul de
con!luen al Cernei cu -unrea. ceast localizarea a atras imediat atenia din punct de
vedere militar deoarece prezenta o importan strategic extraordinar. 0xist c'teva
DDI
legende legate de trecutul istoric al insulei% una dintre ele merg'nd p'n acolo #nc't spune
c aceast insul ar !i legendara ar Aesperia lui <erOon /ce pare s se regseasc #n
mitologia rom'neasc sub numele de <ruia4. Gitologia greac spune c din aceast insul
Aercule ar !i adus "i plantat #n templul lui Lupiter un mslin "i c tot de aici celebrii
argonaui au dus mslinul #n 0lada. ;storia acestei insule #ns se leag de !orti!icaiile
medievale existente pe ea. 7nii istorici sunt de prere c aici ar !i existat o !orti!icaie pre (
austriac. Cert este c !orti!icaia cunoscut p'n #n zilele noastre aparin austriecilor care
au #nceput o !orti!icaie de tip $auband aici #n D>D> "i au terminat?o #n D>@>. Cur'nd ea a
!ost cucerit tocmai de cei #mpotriva crora #ncercau austriecii s se apere prin construirea
ei& turcii% care au stp'nit?o timp de secole.
Cetatea !orti!icat da Rale) ocupa aproape #ntreaga supra!a a insulei% la
momentul construirii sale ea reprezenta una dintre cele mai importante !orti!icaii de acest
gen din 0uropa. Fiind condiionat de !orma insulei cetatea a primit !orma unei stele
alungite "i era ec)ipat cu obi"nuitele bastioane "i cazemate legate #ntre ele de tuneluri "i
galerii boltite executate #n crmid. *n interior exista o curte ampl. ccesul #n cetate se
!cea prin vest "i est printr?un "ir de pori cu ancadramente de piatr. Pdat cucerit de
turci% la scurt timp ea "i?a pierdut !unciile militare "i a devenit o a"ezare pa"nic de turci
dezvoltat #n interior con!orm noilor motivaii. st!el #n interior existau dou strzi care
reprezentau sc)eletul a"ezrii. Cldirile de locuit au !ost construite cu crmid scoas din
zidul cetii !iind adesea suprapuse peste cazemate. *ntreptrunderea ar)itecturii civile cu
cea militar% invadarea insulei "i a !orti!icaiei de o vegetaie de tip submediteraneean au
creat elemente de pitoresc care alturi de valoarea monumentelor /mosc)eea% cimitirul%
morm'ntul lui GisKin ( =aba% casa lui ,egp Pa"a4 au contribuit la !aima ei /SSS% D6>24.
D3
Proiectul de strmutare a cetii #"i propunea tocmai reproducerea cu !idelitate a
cetii "i a situaiei ei precum "i pstrarea acestei atmos!ere. -in pcate undeva% cumva
proiectul nu s?a mai derulat con!orm planului iniial "i de"i documentele o!iciale ale vremii
susin c cetatea a !ost strmutat "i re!cut !idel realitatea este cu totul alta. Cetatea nu a
!ost dec't parial re!cut% con!orm a!irmaiei autoritilor locale din comuna Himian !r
ca zidurile exterioare s !i !ost re!cute #n totalitate. ceea"i surs ne a!irm c s?a acordat
mai mult atenie prilor vizibile ale cetii !ie de pe mal !ie din ambarcaiunile venind din
amonte spre aval pe -unre. Proiectul prevedea de asemenea #ncura.area dezvoltrii unui
turism de agrement #n a!ara zidurilor "i cetii. utoritile locale au #mbogit proiectul
cu o !alez de agrement cu pla. "i loc de scldat "i un "trand desc)is% c)iar pe malul
DD6
Pstrovului la baza zidurilor cetii. -in ne!ericire spaiul de agrement amena.at nu a avut
succes deoarece poriunea de scldat s?a dovedit a !i !oarte periculoas din cauza curenilor
!luviului !apt ce a #ndeprtat amatorii mai ales #n urma unor accidente !atale.
;ncinta cetii da Rale) nu a !ost niciodat re!cut iar populaia turc a emigrat
spre .udeul Constana% 1tatele 7nite ale mericii "i doar un numr extrem de redus de
!amilii s?au stabilit #n -robeta 5urnu 1everin "i Pr"ova. -up a"a zisa strmutare% cetatea
da Rale) nu a !ost niciodat desc)is vizitrii ca de alt!el nici accesul pe ;nsul nu este
liber. Primria local #"i pune mari sperane #n viitorul insulei #n #ncercarea de a gsi noi
moduri de #mbuntire a !ondurilor locale. 1per c #ntr?un viitor apropiat vor putea
dezvolta insula din punct de vedere turistic eventual relu'nd ideea !alezei de agrement dar
adecvat amena.at. ,ealitatea #ns este destul de descura.atoare deoarece primria local
are puin putere administrativ asupra acesteia. Pstrovul Himian are o supra!a total de
aproximativ E3 )a din care 2E )a aparin Ginisterului Culturii ( dministraia
Gonumentelor ;storice% 2 )a Ginisterului de ;nterne iar restul reprezint proprietate privat
/ ;nterviu Primria Himian ( noiembrie 23334.
La numai D6 Km de -robeta 5urnu 1everin se a!l comuna ;zvoru ='rzii cu casele
risipite la poalele dealului st'ncos. *n imediata apropiere a comunei se a!l Schitul
Topolinei% un monument de ar)itectur situat pe un masiv st'ncos ascuns #ntre dealurile
#mpdurite de la con!luena 5opoliniei cu un a!luent al su.
D2
*n curtea sc)itului se intr
printr?o poart pe sub clopotni% #nalt de !orm papalelipipedic. =iserica este construit
dup un plan tre!lat% cu altar% naos "i pronaos. =iserica este pictat #n stil br'ncovenesc "i a
!ost realizat #n D:>@. Catapeteasma este realizat #n zid% dreapt% cu trei r'nduri de icoane
vec)i. 7"ile #mprte"ti sunt din lemn sculptat "i zugrvit. *n pronaos se a!l morm'ntul lui
Lupu =uliga mort #n lupta de la Finta unde Gatei =asarab l?a #nvins pe $asile Lupu.
Gemoria colectiv a comunitii locale pstreaz pove"ti despre perioada construirii
sc)itului c'nd alturi de Lupu =uliga au participat la construcie muli dintre locuitorii
satelor din #mpre.urimi. Cercettori ai zonei au scos la iveal !aptul c acest sc)it a !ost de
!apt construit pe locul unei construcii romane dintre ale crei pietre sau crmizi au !ost
gsite #n .urul sc)itului. Ju departe de 1c)itul 5opolnia se gsesc ruinele Cetii <rde
situat pe un deal ce poart acela"i nume c)iar deasupra 5opolniei. -ealul este mai seme
dec't toate cele din .ur% cu pante abrupte ceea ce explic de ce a !ost ales pentru construirea
cetii.
D23
5oate aceste sate me)edinene ce concentreaz mai ales resurse antropice cultural
( istorice de interes local cu trsturi ce #n !inal de!inesc Ge)ediniul !ie c este el din
arealul depresionar de contact !ie c este din arealul de podi" sau munte% ar putea !i
coordonate printr?un centru: =aia de ram. ceast a"ezare considerat de unii istorici ca
!iind dacic% a !ost atestat documentar #n secolul al Q;;?lea. Ca puncte de atracie #n
localitate se pot semnala: biserica ortodox% monument de ar)itectur% construit la D:66 de
banul Costea =riloiu% cu pictur interioar realizat #n stil bizantin% bustul lui 5udor
$ladimirescu "i 1tada mare cu case tipice% caracteristice care pstreaz imaginea
t'rgu"orului de alt dat ce avea c prim !uncie mineritul. -e"i #n =aia de ram exist
un )an "i un restaurant prin ceea ce reprezint "i importana resurselor din zon aici nu s?a
!cut p'n #n prezent dovada posibilitii dezvoltrii unui turism modern. =aia de ram%
con!orm unor studii "i proiecte realizate de autoritile locale #n #ncercarea lor de a
dezvolta mai mult localitatea pentru turism nu poate !i promovat pentru mai mult dec't un
turism de tranzit% inclus !iind ca punct de oprire sau eventual #nnoptare #n realizarea unor
trasee integrate.
Sistemul Hidroenergeic i de !avigaie Porile de "ier. Problema navigaiei !r
riscuri #n aceast zon a reprezentat una dintre preocuprile ma.ore ale navigatorilor.
Primii care au cutat o soluie au !ost romanii care neput'nd s #nlture sau dep"easc
st'ncile din albia !luviului au spat un canal "i au #nlat un bara. pe malul drept. 7rmele
acestei construcii nu mai sunt vizibile #n prezent. 1?au #ncercat apoi variate soluii de
tractare de pe mal !ie prin traciune animal #n vec)ime !ie utiliz'ndu?se locomotivele cu
aburi mai t'rziu. Primele studii "i preocupri serioase privind u"urarea navigaiei au !ost
e!ectuate de ctre austrieci mai #nt'i #n D>>I apoi DI@3 dar lucrri e!ective au #nceput abia
DI6E "i au !ost !inalizate #n DI6:. cestea s?au materializat prin construirea pe malul
;ugoslav a canalului 1ip% pe o lungime de D >E3 m canalul era cimentat iar pe restul de @
Km era ne cimentat "i avea o lime de I3 m. Pentru trecerea navelor spre amonte era #n
continuare necesar tractarea cu o locomotiv.
Problema navigaiei prin Porile de Fier s?a rezolvat #n urma construirii
1istemului Aidroenergetic "i de Javigaie Porile de Fier /1AJPF4% un proiect grandios
realizat #n colaborare cu ;ugoslavia. 5ratativele construirii au #nceput #n D6E: c'nd
guvernele celor dou ri au czut de acord asupra posibilitii utilizrii potenialului
)idroenergetic comun al -unrii #n interesul ambelor ri.
;storia succint a acestei construcii este marcat de c'teva evenimente printre care:
D2D
#ntre D6E: "i D6:3 s?au elaborat proiectele #n colaborare
#n D6:@ au !ost semnate toate documentele privind proiectarea% execuia% obligaiile
reciproce "i exploatarea cuprinse #ntr?un acord "i o convenie
la > septembrie D6:4 au #nceput lucrrile iar
la D: mai D6>2 a !ost inaugurat terminarea lucrrilor.
nsamblul lucrrilor este per!ect simetric "i se compune din dou ecluze "i dou
)idrocentrale% #ntre care se a!l un bara.. =ara.ul deversor are 44D m lungime% :3 m
#nlime% 4>%I3 m lime. 0l asigur evacuarea apelor mari "i a g)eurilor prin D4 deversori
cu stavile plane% de 2E m desc)idere liber "i D4%@3 m #nlime /SSS% D6624. La partea
superioar a bara.ului este construit o "osea cu limea carosabil de I m. Centralele
)idroelectrice sunt prevzute cu c'te : turbine Raplan. 0cluzele sunt construite #n dou
trepte de dimensiuni corespunztoare recomandrilor maxime ale Comisiei -unrii: @D3
m lungime% @4 m lime% 4%E3 m ad'ncime la prag% denivelarea maxim !iind de @4 m.
7mplerea integral a unui sas se realizeaz #n D3 minute. Pe maluri se a!l staii electrice
de trans!ormare ce asigur producii !oarte mari de energie electric.
-e"i impactul construirii acestui sistem a !ost !oarte mare "i complex la vremea
respectiv avanta.ele construirii lui au avut unele repercusiuni #n peisa.. *n spatele bara.ului
s?a creat un lac de acumulare imens al crui nivel a crescut #n medie cu @3 m "i care a
acoperit supra!ee importante. *n urma crerii acestuia au disprut "i au !ost strmutate
ora"e "i sate% au !ost acoperite vestigii% monumente ruine% valori istorice "i culturale
/-rumul lui 5raian% cetatea 5ri Rule% biserica 1vinia etc4. Gomentul strmutrii apare #n
memoria comunitilor ca o traum "i ma.oritatea persoanelor intervievate au nostalgia
vec)ilor lor locuine% sate% ora"e etc. *n aceea"i memorie colectiv a comunitii strmutare
apare ca moment de re!erin vital #nainte "i dup.
1AJPF atrage #ns atenia vizitatorilor din zon% se impune #n peisa. el #nsu"i prin
grandoare. La )idrocentral exist o secie a Guzeului Porile de Fier #n care sunt
prezentate cele mai importante "i interesante aspecte privind construirea 1AJPF: istoria
arealului a!ectat de construcie% istoria tratativelor% construirii "i realizrii acestuia% o
mac)et a 1AJPF% obiecte de pe Cetatea da Rale) recre'ndu?se o #ncpere turceasc%
obiecte casnice aparin'nd satelor inundate% o statistic a a"ezrilor inundate% o statistic a
resurselor utilizate #n realizarea proiectului. -e asemenea vizitarea acestei secii presupune
"i un tur #n subteran% la sala turbinelor. La momentul construirii sale 1AJPF a !ost dotat
cu cele mai moderne ec)ipamente la nivelul 0uropei. *n prezent dup mai bine de 23 de ani
D22
de exploatare )idrocentrala este #nc)is parial pentru re te)nologizare. $ec)ile turbine
Raplan sunt #nlocuite cu versiuni recente ale aceluia"i gen. -in observaiile de teren "i
interviuri aceast secie a muzeului de"i a!lat #n aceea"i stare ca "i instituia mam
prezint un real interes at't pentru turi"tii rom'ni c't "i pentru cei strini. 7n alt punct de
atracie pentru strini #l reprezint capul "oselei de pe bara. #n !aa creia se a!l placa
comemorativ a lucrrilor 1AJPF "i !aptul c acesta este un interesant punct de belvedere%
se vede punctul de trecere pe teritoriul statului vecin% ;ugoslavia. ici se a!l "i punctul de
trecere a !rontierei "i vama.
Ju departe de 1AJPF care se impune monumental #n peisa. se a!l viaductul
$odia unde c)iar #nainte de cldirea impresionant a noii #$n$stiri Vodia se a!l ruinele
vec)ii mnstiri cu acela"i nume. ceste ruine aparin celui mai vec)i a"ezm'nt mona)al
din Pltenia. Gnstirea $odia a !ost construit #ntre D@>3 ( D@>2 #n timpul domniei
$oievodului $ladislav $laicu /=asarab4 la #ndemnul clugrului Jicodim nimeni altul
dec't ctitorul Gnstirii 5ismana. Gnstirea $odia a avut un rol !oarte important #n
meninerea cre"tinismului #n zon% a !ost distrus de turci #n DE24 "i reconstruit de =anul
Costea =riloiu dar ulterior distrus din nou "i rmas #n paragin.
Orova ca atracie turistic reprezint un caz special. *n ciuda !aptului c Pr"ova%
vec)ea localitate de la intrarea #n Cazane era o a"ezare cu o istorie milenar a disprut sub
apele lacului de acumulare. ctuala Pr"ov un ora" controversat din punct de vedere
turistic este o localitate absolut nou care nu mai pstreaz nimic din vec)ea a"ezare. La
aproximativ @ Km de actuala a"ezare% spre vest% se a!l locul vec)ii a"ezri bine cunoscut
mai #nt'i ca !ortrea roman apoi ca municipium -ierna. 7lterior !orti!icaiilor romane
Pr"ova a !uncionat timp de aproape un mileniu ca a"ezare rural. pare apoi ca !orti!icaie
!eudal mereu central situat #n strategiile militare din zon. *n DE24 a czut sub stp'nire
otoman rm'n'nd a"a timp de peste dou secole !iind ulterior scen a teatrului tuturor
manevrelor militare dintre turci "i austro ( ungari. *n D>DI ea trece #n stp'nirea austro (
ungarilor unde va rm'ne p'n la revenirea ei ,om'niei #n D6D6. *n timpul celor 233 de
ani de stp'nire austriac% Pr"ova a !ost dezvoltat con!orm importanei acordate de ace"tia
a"ezrii. 0i au considerat?o de importan mare pentru imperiu ca urmare a poziiei sale
geogra!ice "i strategice ( militare. !ost dezvoltat mai ales din punct de vedere economic
"i a devenit unul dintre porturile eseniale ale imperiului. Pr"ova cptase at'ta
#nsemntate economic% strategic "i politic #nc't ;osi! al ;;?lea a construit aici Capela
Coroanei #n parcul din centrul micului port. *n aceast capel a !ost ascuns coroana
D2@
1!'ntului Hte!an /coroana regilor mag)iari ce #n prezent se a!l expus #n Guzeul Jaional
de ;storie de la =udapesta4% unde a !ost descoperit #n august D646. Pr"ova modern s?a
dezvoltat #n secolul Q;Q ca centru mic economic% vamal% comercial "i de tra!ic naval.
Pr"ova s?a remarcat #n timpul primului rzboi mondial prin btliile de la lion% Cerna "i
Pr"ova unde armata rom'n condus de generalul -ragalina a #nscris victorii #n !ilele de
istorie ale rii #n urma crora a revenit la teritoriul rom'niei dup secole de stp'nire
strin.
-rama ma.or a ora"ului a avut loc la #nceputul anilor >3 c'nd vec)ea Pr"ov a
!ost inundat dup ce a !ost strmutat #n actuala vatr. Cele dou Pr"ove au puine lucruri
#n comun% poate doar o mic parte din populaie% deoarece tot #n Pr"ova nou au !ost
strmutai locuitorii satelor Lupalnic% 5u!ri "i Coramnic pe locul crora se a!l de !apt
strmutat. Joul ora" s?a dezvoltat #n .urul gol!ului "i este un ora" des!"urat sub !orma
unui am!iteatru desc)is ctre -unre% cu ar)itectur aparin'nd realismul socialist. Pra"ul
nu este deloc dizgraios% dimpotriv prezena !alezei mai puin estetic% d o caracteristic
aparte ora"ului. lturi de cldirile comuniste "i cartierele rezideniale cu blocuri% #n cea
mai mare parte a ora"ului s?au cldit case aspectuoase care #mbuntesc imaginea
ora"ului. -e"i a bene!iciat de prezena unui )otel mamut% Aotelul -ierna% nu se poate
a!irma c Pr"ova este un centru turistic #n po!ida poziiei sale din cadrul zonei turistice
Porile de Fier ce i?ar putea con!eri !uncia de nucleu. ,ealitatea arat c Pr"ova nu are
un produs turistic bine de!init pe piaa turistic local. 0a rm'ne un punct de legtur "i de
trecere spre Cazane.
*nainte de intrarea #n Pr"ova% #n -e!ileul -unrii% la baza -ealului lion se a!l un
complex statuar dublat de o parcare. Parcarea "i complexul statuar se a!l de !apt #ntr?un
punct de belvedere asupra gol!ului "i ora"ului. La acest punct se opre"te adesea pentru
contemplarea peisa.ului. 5uri"tii ad ( )oc privesc apoi grupul statuar asupra crora un
numr de @@ turi"ti intervievai au subliniat urmtoarele caracteristici: reprezint
simbolurile a trei evenimente istorice di!erite% este singurul de acest gen din ar% lipsa
materialului interpretativ% reprezint motiv pentru a opri la acea parcare "i nu la cele din
amonte sau aval. cest grup statuar cuprinde:
Gonumentul constructorilor de drumuri "i poduri /ridicat de PC,% #n D6>2 pentru
a celebra construirea drumului <ura $ii ( Pr"ova% monument de realism socialist%
este executat din beton "i metal4
D24
5roia /ridicat #n memoria lupttorilor czui la baza -ealului lion #n timpul
primului rzboi mondial% a !ost ridicat #n D66@ de organizaia local a Partidului
Jaional Cre"tin "i -emocrat% este executat din ciment "i metal4
-anubiana /ridicat de organizaia local a Partidului Jaional Liberal% #n D66:%
reprezint o !emeie ce arunc #n -unre o coroan de !lori #n memoria celor care au
trecut sau au #ncercat s treac ilegal !rontiera de stat a ,om'niei #n #ncercarea de a
scpa de lagrul comunist "i au !ost prin"i sau "i?au pierdut viaa4
Pr"ova% un ora" nou% oarecum coc)et din pcate nu exceleaz #n atracii turistice.
Primria ora"ului propune ca atracie turistic ma.or un tur al statuilor ora"ului "i o vizit
la Catedrala Catolic din ora". -e alt!el toat ar)itectura ora"ului este o ar)itectur nou% #n
stil modern% cu in!luene realiste.
5urul statuilor or"ovene include un numr de 23 de statui "i monumente care prin
ceea ce simbolizeaz "i comemoreaz ele% reamintesc istoria "i viaa ora"ului. cestea sunt
amplasate #n parcurile ora"ului% piaa acestuia% "i #n !aa acelor instituii sau #n locurile
sugestive pentru ceea ce reprezint ele. Cele 23 de statui sunt: 1tabilopodul% 5roi% Gi)ai
0minescu% -rapele% Coloana tinereii% 0voluie% Geditaie asupra ora"ului% 1olidaritate%
Poarta v'nturilor% Gaternitate% Jeptun% Femeie "ez'nd% $ictorie% =asorelie!% Aor%
-emonstraie% Loc de copii% <eometrie% Gonumentul eroilor sovietici% Gonumentul eroilor
rom'ni. ceea"i primrie local #ncearc s atrag atenia asupra altor elemente precum
Catedrala catolic un alt exemplu de ar)itectur modern executat #n beton% metal "i sticl
ce a !ost conceput de un ar)itect german "i construit #n principal pentru comunitatea
german din ora"% biserica ortodox 1!. Jicolae cel 1rac% o replic mai puin valoroas a
celei monumentale din ora"ul vec)i /cea vec)e se pare c deinea o turl deosebit din
punct de vedere ar)itectonic4
*n imediata apropiere a ora"ului% pe -ealul Go"ului se a!l mnstirea 1!. na%
punct de atracie pentru un numr destul de semni!icativ de vizitatori. Ca "i Pr"ova aceast
mnstire are o istorie interesant "i dramatic. ceast mnstire a !ost ctitorit de un
cunoscut ziarist din anii interbelici% Pam!il Heicaru /DI64 ( D6I34 care a luptat aici #n
calitate de sublocotenent al ,egimentului D> in!anterie iar #n semn de mulumire lui
-umnezeu pentru c a scpat cu via /dup ce a !ost #ngropat de viu de o explozie4 a
construit un ansamblu memorial din care !cea parte "i mnstirea. nsamblul celebra
memoria eroilor czui aici #n lupta pentru #ntregirea neamului #n urma creia Pr"ova a
trecut #napoi ,om'niei. Complexul era !ormat dintr?un drum pitoresc% drum pietruit tiat
D2E
prin pdure% ce pornea din centrul vec)ii Pr"ove% urca dealul p'n la punctul terminus%
mnstirea. -rumul a !ost denumit% drumul eroilor "i era presrat cu > troie tradiionale
sculptate #n lemn de ste.ar% comemorative l'ng care se a!lau bnci de lemn pentru
reculegere. Gnstirea 1!. na numit dup mama ziaristului% a avut o istorie ulterioar
destul de zbuciumat. -e"i a !ost construit #ntre D6@: ( D6@6 ea a !ost s!init abia dup
cel de?al doilea rzboi mondial dar a !uncionat ca mnstire doar o scurt perioad
deoarece ulterior a !ost trans!ormat #ntr?un motel restaurant de noile autoriti locale ale
regimului comunist.
r)itectura mnstirii se #nscrie #n stilurile tradiionale rom'ne"ti al bisericilor de
lemn% rustice. Gnstirea este alctuit din biserica de lemn situat #n centrul lca"ului%
#ncon.urat de c)ilii de asemenea din lemn au !uncionat o vreme ca motel% #n biseric era
organizat recepia motelului iar c)iliile reprezentau camerele motelului. Fiind o structur
de primire inedit pentru perioada D6>2 ( D663 ea a constituit o atracie #n sine. lturi de
biseric "i c)ilii a !ost construit un local #n care a !uncionat restaurantul dar care #n prezent
este reorganizat sub !orma muzeului Pam!il Heicaru. *n D663 a !ost reorganizat ca
mnstire m'nstire de micue "i este desc)is spre vizitare. *n pridvorul bisericii se a!l
cel mai bun punct de belvedere din -e!ileul -unrii de unde se poate admira una dintre
cele mai !rumoase panorame ale zonei.
-rumul eroilor a !ost distrus #n timp% dar de cur'nd primria local a #ncercat s
re!ac o parte din troie% p'n #n prezent au !ost re!cute 2 cu bncuele a!erente. -in
pcate nu s?a #ntreprins nimic #n ceea ce prive"te drumul.
Complexul 1!. na #mpreun cu povestea strmutrii ora"ului Pr"ova constituie #n
prezent atracia numrul unu a localitii.
Pornind de la Pr"ova spre Cazane se a.unge #n comuna %eelnia% o alt localitate
strmutat care nu mai pstreaz nimic din vec)ea sa a"ezare. 1e gse"te aici un muzeu al
satului "i un muzeu paro)ial. mbele muzee sunt extrem de valoroase prin coleciile pe
care le prezint dar "i prin modul cum sunt organizate. 0le sunt de dimensiuni reduse "i
portretizeaz per!ect atmos!era locului: intimitate% istorie% dram% autenticitate. mbele
muzee sunt rodul pasiunii personale a preotului satului% 1ever Jegrescu "i respectiv a unui
cuplu de dascli: -oina "i 5eodor <rigore. Guzeul satului este organizat #n gospodria
!amiliei <rigore iar colecia de obiecte din tot cuprinsul rii este o colecie personal.
Guzeul paro)ial este o adevrat surpriz pentru orice tip de vizitator% colecia cuprinde
imagini "i obiecte de o rar valoare salvate din localitile a!late acum sub ap% cri
D2:
valoroase% unicate etc. 0lementele cele mai valoroase sunt porile #mprte"ti ale mnstirii
Grcunea /D4E@4% o icoan unic #n ar% pictat pe metal "i care are este unic prin modul
cum este realizat. 5ot aici se a!l prima medalie c'"tigat de Lavinia Gilo"ovici
/gimnast4 la o competiie internaional alturi de o rar colecie de carte bisericeasc.
mbele muzee sunt desc)ise spre vizitare iar organizatorii lor sunt mai mult dec't
entuziasmai "i !ericii s primeasc vizitatori. *n zon se practic un agroturism incipient.
-e !apt aici se contureaz un areal cu locuin de re"edin secundar pentru locuitori
provenind din Pr"ova% -robeta 5urnu 1everin% etc
;mediat dup ie"irea din ;e"elnia se a!l intrarea #n Cazanele Gici. -in "oseaua
care duce #n Cazane se observ pe malul iugoslav Tabula Traiana. -e !apt #n #ntreaga
Clisur a -unrii exist trei ast!el de tabule: 5raiana% 5abula lui 5iberiu "i 5abula lui
-omniian. 7ltimele dou se a!l de asemenea pe malul drept al -unrii situate undeva
#ntre localitile iugoslave -on.i Gilanovac "i Gosna. 5oate cele trei tabule au !ost ridicate
aici pentru a celebra construirea drumului roman din clisur% care se pare c a constituit o
adevrat provocare pentru #mpraii romani% a crui piatr de temelie a !ost pus #nc de
pe la @4 e.n. 1e pare #ns c numai 5raian a reu"it s?l #ntreasc "i lege de un pod peste
!luviu. 5abula 5raiana a !ost strmutat prin ridicarea cu aproape @3 m% aceast operaie
#nsemn'nd practic decuparea tabulei din st'nca amplasamentului original "i montarea lui #n
aceea"i st'nc numai c mai sus. 5abulele lui 5iberiu "i -omniian nu sunt practic vizibile
de pe malul rom'nesc datorit distanei "i amplasrii lor. Ceea ce reprezint ele% simbolul
erei pe care o celebreaz sunt de !apt elementele de atracie turistic.
Pe malul rom'nesc la punctul de con!luen al r'ului Graconia cu -unrea se a!l
#n !az de !inalizare un proiect al Fundaiei culturale ;osi! Constantin -rgan. Pmul de
cultur ;osi! Constantin -rgan% !iu al =anatului inspirat de grupul statuar tematic din
Parcul TelloUstone a )otr't s realizeze ceva asemntor #n -e!ileul -unrii. ;storic !iind
-rgan a dorit s scrie cu a.utorul naturii evenimentele de #nceput ale istorie acestor locuri.
Cum #n viziunea celor mai muli istorici Porile de Fier au dimensiune istoric european
prin prezena aici a ;mperiului roman doritor s cucereasc -acia. -acii "i romanii%
-ecebal "i 5raian% simbolul "i semni!icaia lor #n istoria european. Pornind de la aceste
simboluri "i inspiraia TelloUstone a )otr't sculptarea c)ipurilor celor doi regi% #n mrime
natural% #n pinteni munto"i. st!el a prins contur deocamdat Decebalu& 'e&. v'nd #n
vedere di!icultile de realizare a proiectului p'n #n prezent% nu se cunosc "ansele de
continuare a celei de a doua statui. -ecebalus ,ex impresioneaz at't #n realitate c't "i #n
D2>
imagini !ie ele !ilmate !ie ele !otogra!iate. 7n sonda. de imagine asupra unui numr total
de DD4 subieci dintre care @4 nu au vizitat niciodat zona turistic Porile de Fier% @@ au
mai vizitat?o #n di!erite ocazii iar 4> de subieci au !ost intervievai #n timpul cltoriei cu
vapora"ul prin de!ileu% scoate #n eviden# aspecte interesante.
,eaciile celor a!lai #n trecere pe -unre la momentul trecerii prin dreptul
-ecebalux ,ex. ,eaciile sunt de admiraie "i admiraie iar atitudinile au !ost cele tipice
turistice. 5oate aparatele de !otogra!iat au !ost automat puse #n !unciune. -ecebalux ,ex
prin modul cum este amplasat apare subit dezvluindu?se parc din spatele unei draperii de
copaci% pentru cei care se a!l pe -unre. 0!ectul este mai estompat pentru cei care se a!l
pe "osea de unde vizibilitatea nu are acelea"i caliti ca de pe -unre.
,ecent -ecebalux ,ex apare tot mai !recvent ca imagine simbol pentru diverse
evenimente televizate iar proiectul lui -rgan a !ost tot mai intens mediatizat ca un proiect
interesant% inedit "i atractiv. -e exemplu a !ost !olosit ca imagine simbol a unei mani!estri
cultural artistice europene ce s?a des!"urat #n zon% #ntr?un videoclip muzical ce are ca
tem muzica "i dansul popular Clu"ul care nu este deloc caracteristic zonei etnogra!ice
a Porilor de Fier.
*n urma sonda.ului de opinie de imagine reiese clar c ma.oritatea subiecilor
consider imaginea lui -ecebalux ,ex ca !iind cea mai !rumoas.
-e la punctul -ecebalux ,ex la numai c'teva sute de metri se a!l locul #n care se
reconstruie"te Schitul #raconiei. $ec)ea mnstire Grcunea /ale crei ruine mai sunt
#nc vizibile c'nd apele lacului de acumulare sunt !oarte sczute4 este o legend #n zon ea
!iind considerat un adevrat avanpost ale cre"tinismului #n zon% construit la DE2@ /se
pare peste ruinele unui sc)it mai vec)i ctitorit de Clugrul Jicodim pe la D@334 sub
.urisdicia 0piscopiei de $'r"e de ctre banul Jicola <'rli"teanu. 0a a !ost !oarte popular
#n r'ndurile navigatorilor% se pare c aceast mnstire era protectoarea lor la trecerile prin
cataractele -unrii. Pdat cu dispariia ei navigatorii au avut diverse #ncercri de
reconstruire. 7ltima versiune se a!l sub apele lacului de acumulare iar #n prezent se a!l #n
construcie una nou.
*n drumul spre 1vinia se trece prin comuna Dubova% pe raza creia nu s?a mai
pstrat mult din tot ce a existat aici. 0venimentele istorice militare iar mai apoi lacul de
acumulare au distrus toate !orti!icaiile "i cettile de aici. 1e mai pstreaz la punctul
Poiana Popii ruinele unei !orti!icaii mici medievale care se pare c avea rolul de a pzi "i
vmui drumul de la -unre.
D2I
*n apropierea satului Svinia din apele lacului de acumulare ies ruinele Cetaii 5ri
Rule o alt !orti!icaie austriac cucerit de turci "i stp'nit de ace"tia timp de secole
precum da Rale). Cetatea a avut un plan ptrat% a !ost construit din piatr "i era alctuit
din trei turnuri de aprare lipsite de elemente de ar)itectur care s?i permit #ncadrarea #n
vreun stil. Cercetrile amnunite e!ectuate au scos la iveal existena unei etape iniiale de
construire "i a altora dou de re!acere. Prima etap s?a stabilit c dateaz din secolul Q;$
iar etapele doi "i trei din D4@6 "i respectiv D4I:. ;niial odat cu !ormarea lacului de
acumulare a existat un proiect con!orm cruia cetatea urma s !ie strmutat mai sus. cest
proiect nu s?a materializat niciodat iar ruinele se a!l #n stadiu avansat de degradare. Pe
raza comunei 1vinia tot #n apele -unrii se mai pot vedea urmele vec)ii biserici 1vinia%
construit #n DI4: "i pictat #n DI4> de ctre -imitrie Popovici% promotorul unui stil
propriu de pictur bisericeasc.
,ecent /#n 23334 #n 1vinia a !ost #n!iinat Guzeul satului care este un muzeu cu
tematic etnogra!ic care are #n atenie comunitatea s'rbeasc de aici cu viaa "i istoria sa
#ndelungat de pe aceste meleaguri. Guzeul a !ost #n!iinat de ;ovan GagOar cu spri.inul
primriei locale. ;deea #n!iinrii unui ast!el de muzeu este binevenit cu at't mai mult cu
c't comunitatea s'rbeasc din 1vinia este cea mai compact comunitate etnic de pe
teritoriul ,om'niei iar atmos!era din 1vinia este una speci!ic% a unei comuniti s'rbe"ti.
*n comuna (er)asca /vec)e a"ezare roman "i ulterior !eudal% sec Q;;;4 se a!l
=iserica 1!inii r)ang)eli Gi)ail "i <avril. ceast biseric este #n prezent cea mai
vec)e biseric a clisurii pstrat intact. 0a !ost construit #n DI@: "i pictat #n DIE: de
-imitrie 5urcu "i -imitrie Popovici. -imitrie 5urcu este semni!icativ #n pictura
bisericeasc a zonei deoarece !ace trecerea de la pictura rneasc la cea cult% #n care se
simte in!luena stilului occidental% cu icoane asemntoare tablourilor laice.
*n amonte de =erzasca% pe raza satului Coronini se a!l ruinele cetii Cula Pescari
!ost !orti!icaie !eudal 1! Ladislau. ,uinele nu sunt vizibile din "osea dar accesul la ele
nu este di!icil. -in pcate nici un monument istoric din Clisura -unrii nu este
corespunztor amena.at vizitrii.
Ca urmare a !ormrii lacului de acumulare practic cele mai multe resurse turistice
antropice au disprut sub apele acestuia ca "i a"ezrile originale. Pdat cu inundarea
localitilor originale "i strmutarea localnicilor s?a pierdut cel mai valoros element
antropic de atracie turistic ( autenticitatea localitilor% atmos!era lor de sate de clisur.
Joile sate nu sunt lipsite de pitoresc dar nu recreeaz elementul de identitate iniial.
D26
Pentru a se continua prezentarea resurselor antropice ale zonei turistice Porile de
Fier revenim la Pr"ova "i $alea Cernei "i ptrundem #n ultimul areal al zonei unde mai
#nt'i trebuie semnalat prezena unor ruine ce au reu"it s supravieuiasc pro!undelor
trans!ormri. 0ste vorba despre ruinele $iaductului turcesc ce !cea parte din vec)iul
Canal al Cernei. *n capitolul de istorie al zonei se prezint contextul istoric al construirii
acestui canal de ctre turci sub !orma graniei dintre imperiul lor "i cel al austro?ungarilor
#n ideea pstrrii Pr"ovei pe teritoriu turcesc.
($ile Herculane #"i anun somptuos prezena #nc de la con!luena Cernei cu
=ela ,eca unde se a!l <ara Aerculane% o cldire dominat de o cupol asemntoare cu
ale unei catedrale% construit #n stil baroc cu coloane "i picturi romane !iind una dintre cele
mai !rumoase staii CF, din ,om'nia. ceast cldire a !ost construit #n DII:% #n stil
baroc de ar)itectul .-. 1erres.
ctuala zon a =ilor Aerculane pare s !i !ost populat #nc din comuna primitiv
con!orm descoperirilor ar)eologice din Pe"tera Aoilor. =ile Aerculane reprezint una
dintre cele mai vec)i staiuni balneoclimaterice din ar% cunoscut "i !olosit mai #nt'i de
daci iar mai apoi de romani. -up cucerirea -aciei% romanii au acordat o atenie deosebit
izvoarelor termale construind aici o mare staiune balnear cunoscut #n tot imperiul "i
vizitat de diver"i demnitari. Construciile romane tipice bilor lor se pare c se #ng)esuiau
pe malurile r'ului #n prea.ma numeroaselor izvoare sul!uroase "i !ierbini care '"neau din
st'nc% pe o distan de vreo > Km. Grturie a utilizrii =ilor de aici de ctre romani stau
monezile "i inscripiile votive emise ca semn de mulumire pentru #nsnto"irea adus de
izvoarele de aici. 1e pare c staiunea purta denumirea de Thermae Herculi ad Mediam.
-up retragerea romanilor din -acia% apele termale de la Aerculane au continuat s
!ie !olosite de localnici timp de secole. Cele mai multe urme romane s?au pstrat p'n #n
secolul al Q$;;;?lea. =ile au !ost !oarte bine cunoscute #ncep'nd cu secolul Q; c'nd apar
#n diverse scrieri ca =ile. Fr doar "i poate !ormaiunile militare din zon se tratau aici
#n rstimpurile de pace. Cert este c bile nu au mai atins dezvoltarea celor romane p'n #n
secolul al Q$;;;?lea de"i apare #n diverse atestri documentare mag)iare% rom'ne"ti%
turce"ti% austro?ungare. Pdat cu alungarea turcilor din =anat /D>D> ( D>DI4 austriecii trec
la o nou organizare teritorial administrativ bazat pe noi planuri economice% politice "i
militare. =anatul era provincie imperial condus de un guvernator. Primul guvernator al
=anatului a !ost generalul C.F. GercO care a introdus o serie de re!orme pro!unde #n timpul
crora a redescoperit bile romane a cror re!acere o ordon imediat "i care are loc #ntre
D@3
D>24 "i D>@: sub conducerea inginerului ar)itect dam -oxat. cum intr #n !unciune
primele bi : =aia pollo % =aia ,omanilor "i =aia $enera. *n D>@: noul guvernator al
=anatului% generalul ndreas Aamilton avea ordin s cerceteze bile cu mai mult atenie
"i s continue re!acerea lor. 0l este cel care ordon transportarea la $iena a celei mai mari
pri din antic)itile romane descoperite aici. cestea erau menite s #mpodobeasc
biblioteca capitalei sau alte instituii din $iena unde se mai gsesc "i azi. 5imp de c'iva
ani navele austriece au transportat statui% inscripii votive "i alte elemente decorative la
$iena% multe !iind descrise de Pasc)alOs CarOop)Olus #n lucrarea sa -isertatio 0pistolaris
-e 5)ermis Aerculianis Juper ;n -acia -etectis /D>@>4. P parte din ele s?au pierdut #n
urma !olosirii pra!ului de pu"c la spturi "i utilizarea resturilor #n construcii iar altele au
nau!ragiat odat cu navele ce le transportau.
*n D>:6 *mpratul ;osi! al ;;?lea viziteaz personal bile pentru a se asigura de
progresul re!acerii lor. nul D>>@ reprezint unul dintre cele mai importante momente din
istoria bilor& medicul vienez Crantz e!ectueaz primele analize ale apelor de aici "i le
public la $iena. Lucrarea sa !ace cunoscute =ile Aerculane #ntregii 0urope. ,eputaia
acestora se #mboge"te trei ani mai t'rziu ca urmare a studiului lui 1tadler. *n D>>: la
Aerculane sose"te #nvatul Francesco <riselini care a rmas aici timp de 23 de zile "i a
descris =ile Aerculane #n lucrarea sa ;storia =anatului 5imi"an. Perioadele de
reconstruire "i dezvoltare a bilor au alternat cu perioade de distrugere datorate
rzboaielor. -ar adevrata etap de dezvoltare a staiunii #ncepe din DI3D c'nd trece #n
administraie militar "i #ncep construciile cele mai durabile care se mai pstreaz "i
astzi% ele !ormau nucleul vec)i al staiunii. *n DI4I J. =lcescu% viziteaz pentru a doua
oar staiunea% #n DI>2 aici are loc un congres al medicilor naturali"ti din 7ngaria iar
*mprteasa 0lisabeta vine #n staiune #n DII>. Pdat cunoscut #n lume aici vin
personaliti precum : Cristian ndersen% $. lecsandri% <. Co"buc% L. ,ebreanu% l.
Peto!i% J. ;orga% J. Qenopol% -. <olescu etc. *ntre DID3 "i D63E s?a construit% modernizat
"i eventual restaurat #ntregul spaiu de cazare concomitent cu construirea de noi complexe
sanatoriale. -in aceast perioad dateaz: pavilioanele% bile -iana% Aebe% Jeptun% Parcul
central% Cazinoul% statuia lui Aercules donat de principele Carol% Capela Catolic%
Psptria cea mare% -irecia bilor% $ila 0lisabeta% $ila Livia% 7zina electric. 1taiunea
devine din ce #n ce mai cunoscut !ie datorit vizitatorilor si de marc !ie datorit studiilor
"i cercetrilor asupra apelor sale "i valenelor lor curative. La =ile Aerculane se practica
un turism curativ "i de lux% elitist Garinescu% D6:I4.
D@D
*ncep'nd cu anii D623 "i p'n #n anii D6:3 asupra =ilor Aerculane se scriu tot mai
multe studii "i cercetri cu caracter tot mai complex. *n aceast perioad se #n!iineaz aici
cabinete medicale moderne "i laboratoare. *n anul D6:I s?a construit )otelul Aercules care
marc)eaz o nou epoc de dezvoltare pentru staiune. 0ste epoca comunist care va
adug multe elemente acestei staiuni "i o va dezvolta pentru turismul de mas "i social.
st!el #ntre D6>3 "i D6>> s?au construit )otelurile ,oman% -iana% !rodita% 7<1,
totaliz'nd peste 4333 locuri cazare "i care !ormeaz practic un al doilea nucleu% Aerculane.
ceast perioad este marcat de construirea unor obiective #n total neconcordan cu
speci!icul "i caracteristica anterioar a staiunii. Lucru de alt!el total explicabil deoarece s?
a trecut de la turismul de lux adresat clasei superioare la cel de mas% social adresat clasei
muncitoare.
-in punct de vedere antropic resursele de valoare ale staiunii =ile Aerculane sunt
reprezentate de monumentele de ar)itectur din partea vec)e a acesteia precum "i Guzeul
de istorie al staiunii cu o colecie de o rar valoare. -intre monumentele de ar)itectur din
Aerculane se impun a !i amintite: Aotelul 5raian /sau Pavilionul D% DI:6 ( DI>D4 construit
#n stil baroc% )otelul Cerna /D6@: ( D6@64 construit #n stil rom'nesc cu !oi"or % balcoane "i
restaurant% Cazinoul /DI:44% )otelul -ecebal /Pavilionul 2% DI:D4 !rumos #mpodobit cu
statui ale zeiei AOgeea "i zeului 0sculap% $ila 0lisabeta /DII24 construit de
administratorul staiunii Carol 5atartzi ca locuin personal% Pavilioanele @%4%E%: "i > cu
!aade deosebite% construcii elegante "i impuntoare% =ile -iana% polo "i Jeptun de
asemenea impuntoare prin ar)itectura lor. cestora li se mai adaug alte edi!icii publice
de o !rumusee "i elegan caracteristic perioadei "i destinaiei pentru care au !ost
construite. P scurt plimbare prin staiune este de a.uns pentru al a.uta pe vizitator s?"i
recldeasc #n imaginaie atmos!era staiunii din anii si de glorie% elegana "i !rumuseea
locului. Con!orm diverselor surse ale vremii #n staiune a existat "i o via spiritual "i
cultural ( artistic !oarte apreciat.
pele minerale "i termale au constituit !actorii naturali de cur% indicate at't #n
cur extern c't "i intern. 0le s?au impus de?a lungul vremii prin bogia izvoarelor
minerale dar "i prin varietatea compoziiei c)imice.
La Aerculane apele minerale se mani!est sub !orm de izvoare naturale% #n numr
total de D6 din care se utilizeaz #n prezent doar 6. lturi de acestea mai exist alte 6
!ora.e prin care apele termale vin la supra!a artezian. Prima #nsu"ire o constituie
termalitatea cu temperaturi cuprinse #ntre D>
3
( :2
3
C. doua calitate o constituie
D@2
mineralizarea care este cuprins #ntre :64 ( > E63 mgCl. -up coninutul lor de minerale
apele de le Aerculane se grupeaz #n "ase tipuri cu multiple caliti terapeutice/Cristescu%
D66:4. *n !uncie de locul apariiei "i proprietile lor izvoarele au !ost clasi!icate #n E
grupe: <rupa Hapte ;zvoare% <rupa Aercule% <rupa -iana% <rupa Jeptun% <rupa 5raian.
<rupa Hapte ;zvoare se a!l #n partea de nord a staiunii "i cuprinde 2 izvoare "i 2
!ora.e% #ntre care "i cele de la Hapte ;zvoare Calde de pe malul Cernei !oarte bine
cunoscute de ctre turi"ti "i !oarte cutate de ace"tia.
<rupa Aercule de asemenea localizate #n nordul staiunii% apar #n calcare
carsti!icate "i marnocalcare. -in aceast grup !ac parte izvoarele: Aecule ;% ;; % AOgeea%
pollo ;;.
<rupa -iana situat #n imediata apropiere a staiunii% cuprinde izvoare de la
contactul dintre calcare "i marnocalcare. -in aceast grup !ac parte izvoarele: -iana ;% ;;%
;;;% Aebe.
<rupa Jeptun situat #n centrul staiunii% izvoarele sunt situate tot #n malul drept al
Cernei "i sunt cunoscute ca av'nd cel mai ridicat coninut de sul!. -in aceast grup !ac
parte izvoarele Jeptun ;% ;;% ;;;% ;$% $enera.
<rupa 5raian localizat #n malul st'ng al Cernei #n sudul staiunii cu izvoare !orate
toate mani!est'ndu?se artezian. cestea au "i ele coninut !oarte ridicat de sul!. -in aceast
grup !ac parte izvoarele: 5raian "i -ecebal/Cristescu% D66:4.
pele acestor izvoare au !ost "i continu s !ie !olosite #n curele interne "i externe
ale celor venii aici la odi)n "i tratament acestea reprezent'nd principala atracie a
staiunii.
5imp de c'teva decade staiunea =ile Aerculane a !ost considerat de ctre
ministerul de resort perla balneoclimatologiei rom'ne"ti. *n perioada comunist ea !iind
una dintre cele mai importante puncte de atracie pentru turi"tii rom'ni. *n aceea"i perioad
staiunea a bene!iciat de o clientel% tradiional de turi"ti din rile 0uropei centrale "i de
est clientel pe care se pare c pierdut?o #n prezent.
-in punct de vedere al atraciei sale antropice staiunea este clar divizat #n dou
pri distincte: partea vec)e austriac cu cldiri !rumoase% elegante% adevrate monumente
de ar)itectur "i partea nou caracterizat prin marile complexe )oteliere comuniste de tip
industrial care se impun #n peisa.ul zonei contrast'nd cu stilul prii vec)i a staiuni
*n ultimii ani ca urmare a declinului #nregistrat de turismul balnear "i datorit
condiiilor speciale de tranziie economic prin care trece ,om'nia% staiunea =ile
D@@
Aerculane "i?a pierdut cea mai mare parte a numrului su de clieni strini dar "i rom'ni.
Ca urmare o serie de )oteluri noi au trebuit s?"i diversi!ice activitatea "i s?au trans!ormat
#n instituii de #nvm'nt superior. st!el staiunea are azi dubl !uncie: turistic "i
universitar.
+ona turistic Porile de Fier #"i #ntrege"te evantaiul de resurse antropice cu #nc
o categorie% cele etnogra!ice "i !olclorice.
*n ceea ce prive"te elementele etnogra!ice aceast zon se constituie #ntr?o zon de
inter!eren etnogra!ic datorit mozaicului etnic existent aici. st!el aici se #nt'lnesc
elemente deosebite aparin'nd vieii materiale "i spirituale a rom'nilor /olteni% bneni4%
s'rbilor% ce)ilor% germanilor "i mag)iarilor. *n trecut se mai gseau elemente aparin'nd
etniei turce% azi ele se mai #nt'lnesc doar ca in!luene #n cele ale celorlalte grupe etnice.
Arhitectura popular$ este elementul remarcabil al zonei% aici disting'ndu?se c'teva
subgrupe de speci!icitate: cea a arealului me)edinean de podi" "i munte% cu case pitore"ti%
din temelie de piatr "i perei de b'rne din lemn cioplit% prisp% acoperi" de "indril
/caracteristice unor sate precum Cire"u% ;sverna% Pre.na% Cerna% Jadanova% Pb'r"ia Clo"ani
etc4& cea a Clisurii -unrii cu case mari durate #n piatr dar "i cu sla"e de lemn construite
ca locuine de var pentru terenurile #mpdurite sau de p"uni din poienile #nalte de munte
unde localnicii din vale #"i cresc animalele sau au livezi.
7n alt element prezent aproape pe #ntreg cuprinsul zonei% cu di!erenierile de
rigoare pentru arealul me)edinean "i cel cr"an sunt morile de ap. *n zona Ponoarele%
Jadanova% Pb'r"ia Clo"ani% pe $alea 5opolniei acestea sunt de dimensiuni mari%
construite #n diverse metode te)nice% #ntotdeauna din lemn. 0le mai pot !i vzute "i azi%
unele c)iar #n !unciune de"i dateaz din secolul al Q$;;;?lea. Cele din Clisura -unrii sau
de pe $alea Cernei sunt de asemenea din lemn dar mult mai reduse ca dimensiune dec't
rudele lor me)edinene
Arta popular$ a zonei este "i ea deosebit% reprezentat prin obiecte de uz casnic
sculptate #n lemn sau ceramic speci!ic cum este cea de la Hi"e"ti "i este speci!ic zonei
turistice.
7n alt element de atracie este portul popular "i el cu dou componente bine
de!inite cel me)edinean de podi" "i munte "i cel din clisur. Cel me)edinean se bazeaz
mai mult pe culorile alb "i negru% !emeile poart catrin brodat cu motive !lorale. Cel din
Clisur este mult mai complex% aici identi!ic'ndu?se cel bnean cu in!luene s'rbe "i
turce"ti% cel s'rbesc "i cel ce). 0lementul comun al acestora #l constituie la !emei opregul
D@4
cu ciucuri% ia cu alti #ncreit la g't "i cu gulera" brodat. Comun pentru toat zona este
marama esut din borangic !in% iar pentru iarn )aina lung alb din l'n cu sau !r
m'neci. Cele mai reprezentative ast!el de elemente se gsesc expuse la Guzeul Porilor de
Fier din -robeta 5urnu 1everin% #ntr?o colecie impresionant ca numr de exponate dar "i
ca studiu de detaliu #n !uncie de arealitate.
-eosebit de interesante sunt obiceiurile speci!ice zonei care marc)eaz momentele
importante din viaa omului. -e"i nu se compar ca varietate "i amploare cu cele din alte
zone etnogra!ice ale rii acestea au totu"i un !armec deosebit datorit caracteristicilor
locale speci!ice. st!el se remarc obiceiurile legate de nunt "i #nmorm'ntare iar pentru
Clisur "i cele pentru botez /eveniment ( ocazie pentru gospodine s?"i etaleze talentul #n
domeniul produselor de co!etrie% sau privind anumite activiti "i ocupaii cum ar !i ie"itul
la munte cu oile& obiceiuri legate de nul Jou sau ciclul primverii "i verii /strigarea peste
sat% msuratul oilor% Jpropul% Pmanul% *nvruiatul etc4
*venimentele turistice caracteristice zonei sunt nedeile% #n zona me)edinean sau
rugile #n cea cr"an% evenimente de !actur religioas% c'nd se srbtoresc anumite
evenimente ale calendarului religios speci!ic !iecrei religii #n parte. La acestea se adaug
!estivalurile "i serbrile c'mpene"ti: srbtoarea liliacului de la Ponoare% srbtoarea
salc'mului de la <ura $ii% srbtoarea teiului de pe $alea 5opoliniei "i din Clisur.
cestora li s?au mai adugat !estivaluri "i srbtori cu tematic cultural istoric !r #ns a
deveni o tradiie.
4.(. /o$elul #o&o!tu"tual al $i!ti-uiei e!u!elo Bn .ona tui!ti"+
Poile $e Fie
1ubcapitolele precedente ale acestui capitolul au prezentat pe larg structura "i
!ormele resurselor turistice ce exercit o anumit atracie asupra potenialilor "i realilor
turi"ti prezeni #n zon.
*n cele ce urmeaz se va evidenia esena prezentrii resurselor turistice din zona
Porile de Fier prin utilizarea lor #n elaborarea unui model mor!ostructural al distribuiei
spaiale a acestora.
D@E
7na dintre concluziile importante ce se pot trage #n urma descrierii pe larg a
resurselor turistice din zona Porile de Fier precum "i #n urma evalurilor potenialului
turistic e!ectuate de speciali"tii #n domeniu alturi de sonda.ul de opinie e!ectuat% este c
elementele cadrului natural reprezint !actorul ma.or "i esenial de atracie al zonei.
st!el a !ost e!ectuat un inventar /tabelele DD%D2%D@4 amnunit al tuturor
resurselor naturale "i antropice din zona turistic Porile de Fier dup metoda gra!ului. *n
acest inventar au !ost incluse acele resurse turistice menionate de cel puin dou
publicaii cu caracter turistic ca !iind resurse sau atracii turistice. 5uturor elementelor
#nscrise #n aceast list pentru identi!icare li s?a atribuit propriul indicativ ast!el #nc't pe
baza indicativelor a !ost posibil gruparea resurselor "i atraciilor turistice din zon dar
mai ales a !ost posibil plasarea acestora #n teritoriu #n vederea stabilirii unei eventuale
grupri sau dimpotriv dispariti teritoriale. /!ig. :%>%I%6) -in lista de inventar dar mai ales
din gra!ul resurselor turistice ale zonei se evideniaz #n mod clar urmtoarele aspecte:
/&i%. 1?4
D. marea varietate a resurselor turistice
2. numrul ridicat de atracii "i resurse turistice
@. reprezentarea tuturor categoriilor posibile de resurse turistice
4. o anumit arealitate #n distribuia spaial a acestora
Ta-elul 11. ,esursele turistice din zona turistic Porile de Fier
,esurse
naturale
0lemente
individuale
montane
Gasive Guntele -omogled G
D
2
Culmi Guntele $eligan Cu
D
@
+namn Cu
2
@
C'r"ia -umbrvia Cu
@
@
Cioca =igrului Cu
4
@
-ealul Pepa Cu
E
@
5'lva Gosnicului Cu
:
@
Poiana Aotarului Cu
>
@
+agl Cu
I
@
$'rciclu Cu
6
@
-ebeliug Cu
D3
@
$ulpii Cu
DD
@
=ertina Cu
D2
@
C'r"a ;lovei Cu
D@
@
Capu Cor)anu Cu
D4
@
D@:
$oinicov Cu
DE
@
Culmea $aradului Cu
D:
@
-ealul $ranov Cu
D>
@
-ealul ,anenilor Cu
DI
@
-ealul malia Cu
D6
@
Creste Ciucevele Cerni"oarei "i Cernei Cr
D
2
Cornetele de la Pb'r"ia Clo"ani Cr
2
@
1t'nci solitare 1t'nca =abacai 1
D
@
Go"u 1
2
D
1!inxul bnean 1
@
2
1t'nca lui ;orgovan 1
4
2
0lemente
individuale de
vale
C)ei Cazanele Gari R
D
@
Cazanele Gici R
2
@
C)eile Ponicovei R
@
@
C)eile Graconiei R
4
@
C)eile Jeamului R
E
@
C)eile Plavi"eviei R
:
@
C)eile 1iriniei R
>
@
C)eile $ii $oitan R
I
@
C)eile 5isei R
6
@
C)eile Corcoaiei R
D3
2
C)eile Msnei R
DD
2
C)eile Priscinei R
D2
2
C)eile ,'mnuei Gari R
D@
2
C)eile 5opolniei R
D4
D
C)eile Coste"tilor R
DE
D
C)eile Co"u"tei R
D:
D
C)eile =ulbei R
D>
D
-e!ilee -e!ileul -unrii -
D
@
1ectoare pitore"ti
de vale
$alea Gosnicului $
D
@
$alea Ceuca $
2
@
,esurse
naturale
/continuare4
0lemente
individuale de
vale
/continuare4
1ectoare pitore"ti
de vale
/continuare4
$alea ,ea $
@
@
$alea Graconiei $
4
@
$alea Gare $
E
@
$alea Cernei $
:
2
$alea Msnei $
>
2
Cascade Cascada Pi"toarea Cs
D
@
Cascada =obot Cs
2
@
<ol!uri <ol!ul =a)na <
D
D
<ol!ul Cernei <
2
2
<ol!ul Graconiei <
@
@
<ol!ul -ubovei <
4
@
D@>
sociaii
"iCsau
elemente
individuale de
endocarst "i
exocarst
Pe"teri Pe"tera ;esKinea P
D
@
Pe"tera Filipo -ira P
2
@
Padina Gatei P
@
@
<aura Aaiduceasc P
4
@
Pe"tera ;as'noca P
E
@
Pe"tera Ceuca P
:
@
Pe"tera de la ;zvorul G'nzului P
>
@
Pe"tera 5opolia P
I
@
Pe"tera 7 Lomu P
6
@
Pe"tera Potoc P
D3
@
<aura cu Gusc P
D2
@
Pe"tera $oinicov P
D2
@
<aura Cornii P
D@
@
Pe"tera Cleanu P'nzei P
D4
@
Pe"tera Cleanu +begului P
DE
@
Pe"tera +amonia P
D:
@
Pe"tera 1ocolov' P
D>
@
Pe"tera Gic de sub Gosnic P
DI
@
Pe"tera de la Pepa P
D6
@
Pe"tera -umbrvia Gic P
23
@
<ura Ponicovei P
2D
@
Pe"tera lui Climente P
22
@
Pe"tera $eterani P
2@
@
Pe"tera Fluturilor P
24
@
Pe"tera Ciucaru Gare P
2E
@
Pe"tera de la -espictur P
2:
2
Pe"tera AOgeea P
2>
2
Pe"tera lui dam P
2I
2
Pe"tera Aoilor P
26
2
Pe"tera cu buri P
@3
2
Pe"tera Gare de la 1oroni"te P
@D
2
<rota lui Herban P
@2
2
<rota 7ngurului P
@@
2
Pe"tera Clo"ani P
@4
D
Pe"tera Cioaca cu =rebenei P
@E
D
Pe"tera Lazuri P
@:
D
Pe"tera =ulba P
@>
D
,esurse
naturale
/continuare4
sociaii
"iCsau
elemente
individuale de
Pe"teri /continuare4Pe"tera Ponoarele /Podului4 P
@I
D
Pe"tera ;sverna P
@6
D
Pe"tera Gare P
43
D
Pe"tera 5opolnia P
4D
D
Pe"tera Femeilor P
42
D
D@I
endocarst "i
exocarst
/continuare4
Pe"tera 1o)odol P
4@
D
Pe"tera lui 0puran P
44
D
Poduri naturale Podul natural de la Ponoarele PJ
D
D
0lemente de
exocarst /uvalii%
polii% doline%
lapiezuri% sorburi4
Platoul 1!. 0lena 0x
D
@
Platoul <'rnic 0x
2
@
Platoul Ciucaru Gare 0x
@
@
Complexul carstic 5opolnia 0x
4
D
Complexul Ponoarele?Jadanova 0x
E
D
0lemente
individuale de
natur
)idrologic
Lacuri Lacul ;ovanu L
D
2
+tonul Gare L
2
D
+tonul Gic L
@
D
pe termale C
minerale
Hapte ;zvoare tm
D
2
Aercule tm
2
2
-iana tm
@
2
Jeptun tm
4
2
5raian tm
E
2
sociaii
"iCsau
elemente
individuale de
!lor "i !aun
a!late #ntr?un
loc protectiv
Parcuri "i rezervaii
naturale
$alea Gare Prn
D
@
,'pa cu lstuni Prn
2
@
Locul !osilier 1vinia Prn
@
@
,ezervaia Cazanele Gari Prn
4
@
,ezervaia Cazanele Gici Prn
E
@
Locul !osilier =a)na Prn
:
D
-ealul -o)omei Prn
>
D
<ura $ii Prn
I
D
Faa Firului Prn
6
D
Cracul Crucii Prn
D3
D
$alea Pglnicului Prn
DD
D
Cracul <ioara Prn
D2
D
,ezervaia mixt -omogled Prn
D@
2
Pdurea =orov Prn
D3
2
Complexul carstic Ponoarele "i
Pdurea de liliac
Prn
DE
D
,ezervaia geanurile "i ciucevele
Cernei
Prn
D:
2
,ezervaia Coronini?=edina Prn
D>
2

,esurse
antropice
Gonumente Gonumente
istorice
5abula 5raiana Gi
D
@
5urnul lui 1ever Gi
2
D
,uinele piciorului podului lui 5raian Gi
@
D
,uinele castrului roman -robeta Gi
4
D
,uinele bilor romane Gi
E
D
D@6
,uinele !orti!icaiilor din sec. ;$ "i $
e.n.
Gi
:
D
,esurse
antropice
/continuare4
Gonumente
/cotinuare4
Gonumente
istorice
/continuare4
,uinele turnului lui Lustinian Gi
>
D
,uinele bisericii medievale Gi
I
D
Cetatea medieval a 1everinului Gi
6
D
,uinele Cetii <rde ( 5opolnia Gi
D3
D
Cetatea da Rale) ( P. Himian Gi
DD
D
,uinele vec)ii m'nstiri $odia Gi
D2
D
,uinele !orti!icaiei medievale
-ubova
Gi
D@
@
,uinele Cetii 5ri Rule ( 1vinia Gi
D4
@
,m"iele vec)ii biserici 1vinia Gi
DE
@
,uinele cetii Cula Pescari (
Coronini
Gi
D:
@
,uinele viaductului turcesc ( $.
Cernei
Gi
D>
2
Castrul roman "i !orti!icaia
medieval ( ;nsula =anului
Gi
DI
D
Cuptoare dacice de redus minereu (
Pga"ul cu nuci
Gi
D6
D
Castrul roman ( Puinei Gi
23

Cetate dacic ( Galov Gi
2D
D
Pe"tera lui Climente% Pe"tera
Ponicova% Pe"tera $eterani /comuna
primitiv4 ( -ubova
Gi
22
@
Gonumente
ar)itectonice
Palatul Cultural Ga
D
D
Castelul de ap Ga
2
D
Aala ,adu Jegru Ga
@
D
=aia Comunal Ga
4
D
Liceul 5raian Ga
E
D
Cldirea Guzeului Porile de Fier Ga
:
D
<ara Aerculane Ga
>
2
=aia $enera Ga
I
2
=aia Aebe Ga
6
2
=aia pollo Ga
D3
2
=aia -iana Ga
DD
2
=aia Jeptun Ga
D2
2
Cazinoul ( =ile Aerculane Ga
D@
2
Psptria cea mare ( =. A. Ga
D4
2
-irecia =ilor Ga
DE
2
$ila 0lisabeta Ga
D:
2
D43
$ila Livia Ga
D>
2
Aotelul 5raian Ga
DI
2
Aotelul Cerna Ga
D6
2
Aotelul -ecebal Ga
23
2
Aotelul pollo Ga
2D
2
Pavilionul nr. @ Ga
22
2
Pavilionul nr. E Ga
2@
2
Pavilionul nr. > Ga
24
2
Pavilionul nr. D2 Ga
2E
2
Gonumente
comemorative
Gonumentul 0roilor ( -51 Gc
D
D
=ustul lui 5udor $ladimirescu ( =aia
de ram
Gc
2
D
,esurse
antropice
/continuare4
Gonumente
/cotinuare4
Gonumente
comemorative
/continuare4
-ecebalux ,ex Gc
@
@
<rup statuar Pr"ova Gc
4
@
5roia ( -ealul lion Gc
E
2
-anubiana ( -ealul lion Gc
:
2
Placa de !undare a Aidrocentralei
Porile de Fier ;
Gc
>
D
0lemente de
realism socialist
F'nt'na artezian de l'ng Parcul
Central ( -51
0rs
D
D
Casa 5ineretului "i parcul cu statui (
-51
0rs
2
D
Gonumentul eroului comunist% din
cartierul Cri)ala ( -51
0rs
@
D
1istemul Aidroenergetic "i de
Javigaie Porile de Fier
0rs
4
D
Gonumentul constructorilor de
drumuri "i poduri ( -ealul lion
0rs
E
2
;nstituii Guzee Guzeul VPorile de FierV Gz
D
D
Guzeul Pam!il Heicaru ( G. 1!. na Gz
2
@
Guzeul satului ;e"elnia Gz
@
@
Guzeul Paro)ial ( ;e"elnia Gz
4
@
Guzeul satului 1vinia Gz
E
@
Guzeul de istorie ( =ile Aerculane Gz
:
2
Lca"uri de
cult
=iserici =iserica <recescu ( -51 =s
D
D
=iserica domneasc ( Cernei =s
2
D
Catedrala Catolic ( Pr"ova =s
@
@
=iserica ortodox 1!. Jicolae cel
1rac ( Pr"ova
=s
4
@
=iserica 1!. r)ang)eli Gi)ail "i
<avril ( =erzasca
=s
E
@
D4D
=isericile din Cernei =s
:
D
=iserica 1!. 5reime ( =aia de ram =s
>
D
=iserica de lemn 1!. postoli Petru "i
Pavel ( =rebina
=s
I
D
=iserica de lemn 1!. r)ang)eli (
<odeanu
=s
6
D
=iserica de lemn 1!. Jicolae (
Coste"ti
=s
D3
D
=iserica dormirea Gaicii -omnului
( Pre.na
=s
D2
D
=iserica de lemn 1!. $oievozi (
;sverna
=s
D@
D
=iserica de lemn 1!. Jicolae "i
Pantelimon ( Ponoarele
=s
D4
D
1c)ituri% m'nstiri 1c)itul 5opolniei 1c
D
D
G'nstirea $odia 1c
2
D
G'nstirea 1!. na ( Pr"ova 1c
@
@
1c)itul Graconiei 1c
4
@
,esurse
antropice
/continuare4
rt "i
te)nic
popular
0lemente de art
popular
Cula lui 5udor $ladimirescu (
Cernei
p
D
D
Cula lui Jistor ( Cernei p
2
D
Casele =lu <rigore "i J. ;on (
=rebina
p
@
D
Casa Lupulescu J. ;on ( Pb'r"ia
Clo"ani
p
4
D
Casa <)eorg)e Jicolaescu ( =alta p
E
D
Casele Popescu 0lena "i 1toican
<)eorg)e ( Pre.na
p
:
D
Casa <)i Lungu ( ;lovia p
>
D
Cula Lazu ( Galov p
I
D
0lemente de
te)nic popular
,zboaiele de esut din =rebina 5p
D
D
Goar de ap cu ciutur ( <odeanu 5p
2
D
Goar de ap cu ciutur ( Podeni 5p
@
D
Pive pentru dimie% ,zboaie de esut
( Cerna $'r!
5p
4
2
Goar de ap cu ciutur% cznie%
rzboaie de esut% ceac'r ( Pb'r"ia
Clo"ani
5p
E
D
Cznie ( =alta 5p
:
D
D42
Goar de ap cu ciutur% cznie (
Coste"ti
5p
>
D
Goar de ap cu ciutur ( Pre.na 5p
I
D
Goar de ap cu ciutur% cuptoare de
ars var ( Cire"u
5p
6
D
Goar de ap cu ciutur% rzboaie de
esut ( ;sverna
5p
D3
D
nsamblul celor trei mori de ap (
Ponoarele
5p
DD
D
Goar de ap cu butoi ( -ubova 5p
D2
@
Goar de ap cu butoi ( 1vinia 5p
D@
@
Parcuri%
grdini
Parcuri Parcul Central ( -51 Pr
D
D
Parcul ,ozelor ( -51 Pr
2
D
Parcul Liceului 5raian ( -51 Pr
@
D
Parcul Central ( =ile Aerculane Pr
4
2
<rdini <rdina Public ( -51 <r
D
D
D4@
Ta-el 1A Caracteristici resurse antropice
LOCALITATE Re.e3aii
a:eolo%i"e
/onu#ente $e
a:ite"tu+
/onu#ente $e
te:ni"+ 5o5ula+
/onu#ente
#e#oiale
/onu#ente $e
at+ 5la!ti"+
Caa"tei!ti"i4 i#5otan+
<7, $W;; S;nsula =anului (
Castru roman t'rziu
"i !orti!icaie
medieval.
( ( Placa de !undare a
)idrocentralei
Porile de Fier ;.
( (
$P-;M ( ,uinele !ostei G'nstiri
$odia ( biserica ;%
biserica ;;% ruinele
cldirilor anexe.
( ( ( G'nstirea $odia a !ost cldit #ntre anii D@>3?D@>E cu c)eltuielile
lui $ladislav $laicu $oievod "i sub #ngri.irea clugrului Jicodim.
0ste considerat prima a"ezare mona)al din tar ?sec. Q;$.
H;G;J Pstrovul Himian (
a"ezare din epoca
neolitic a bronzului
"i !ierului.
Pstrovul Himian (
complexul ar)itectonic
da?Rale) ( galerii% pori%
cimitir.
( ( ( Cea mai mare parte a zidurilor cetii% catacombele% porile "i
cimitirul musulman au !ost strmutate pe insula Himian% #n urma
construirii sistemului )idroenergetic "i de navigaie Porile de Fier ;.
C0,J0M; ( ? SSS=iserica 1!.
5reime a !ostei
G'nstiri Cernei cu
zidul de incint.
? =iserica 1!. Jicolae
"i 1!. 1piridon cu
zidul de incint.
? =iserica 1!. ;oan
=oteztorul.
? =iserica dormirea
Gaicii -omnului.
? Cula lui 5udor
( ( ( ? =iserica 1!. 5reime a !ostei G'nstiri Cernei a !ost #nceput de
domnitorul <)eorg)e <)ica "i terminat de domnitorul <rigore
<)ica #n anul D>:2?D>:@. -in vec)ea m'nstire a ramas numai
biserica% #n care a !uncionat ca paro) preotul <)i 1ltineanu (
participant activ la anul revolutionar DI4I.
? =iserica X1!. Jicolae "i X1!. 1piridon a #nceput a se construi #n
anul D>I4 de ctre !raii ,adu "i Hte!an Ple"oianu "i a !ost
terminat #n anul D>64 cu c)eltuiala logo!tului ;oan <logoveanu.
Prezint pictura original din D>64 executat de zugravul <)eorg)e
ce avea "i rang boieresc de vtoripartar.
? =iserica 1!. ;oan =oteztorul a !ost ctitorit #n anul DI23 de ctre
palcovnicul ;oan <recescu "i clucerul Hte!an Jiculescu. Pictura
62
$ladimirescu.
? Cula lui Jistor.
vec)e a !ost rzuit% cea actual dat'nd din D62I.
? =iserica dormirea Gaicii -omnului a #nceput sa !ie zidit la
#nceputul sec. Q;Q% !iind terminat #n anul DID4% pictat "i reparat
#n anul DI:: "i din nou reparat #n anul D626.
? Cula lui 5udor $ladimirescu a !ost construit la #nceputul sec.
Q;Q% !iind !olosit la timpul respectiv "i ca punct de aprare.
ctualmente este amena.at ca muzeu memorial 5udor
$ladimirescu.
? Cula lui Jistor% construit #n prima .umtate a sec. Q;Q pe -ealul
<'rdomanului.
=; -0 ,GW ( S=aia de ram (
=iserica 1!. 5reime.
( SGonumentul lui
5udor
$ladimirescu.
$alea <inii (
5roia de lemn.
? =iserica 1!. 5reime aparine !ostei m'nstiri ctitorit de
starostele lucrtorilor minieri Gilco =ie"ul "i de Costea =riloiu%
mare ban% cumnatul voievodului Constantin =r'ncoveanu.
Construcia a !ost #nceput #n anul D:66. !ost pictat #n anul
D>3@ de pictorii Jeagoe "i Partenie din Craiova. 1?a s!init #n anul
D>3E.
? 5roia de lemn de pe $alea <inii ( monument de art plastic
executat din lemn cu !rumoase motive !lorale% geometrice "i
religioase.
? Gonumentul lui 5udor $ladimirescu a !ost sculptat de ctre C.
=lcescu "i dezvelit #n anul D6@4.
=,0=;J ( ? S=iserica de lemn 1!.
postoli Petru "i
Pavel.
? SSSCasa =lu <rigore.
? Casa =lu J. ;on.
S,zboaie de esut ( ( ? =iserica de lemn 1!. postoli Petru si Pavel din =rebina a !ost
ctitorit #n anul D>E> "i re!cut #n anul DI4E.
? Casa =lu <rigore "i Casa =lu J. ;on reprezint valoroase
realizri ale ar)itecturii populare me)edinene#n cadrul
construciilor laice.
<P-0J7 ( =iserica de lemn 1!.
r)ang)eli.
SGoar de ap cu
ciutur
( ( (
PP-0J; SGoar de ap cu
6@
ciutur
C0,J $Y,F SPive pentru dimie%
rzboaie de esut
P=Y,H;
CLPHJ;
( SCasa Lupulescu J. ;on. SGoar de ap cu
ciutur% cznie%
rzboaie de esut%
ceac'r
( ( (
=L5 ( SCasa <)eorg)e
Jicolaescu.
SCznie ( ( (
CP150H5; ( =iserica de lemn 1!.
Jicolae.
SGoar de ap cu
ciutur% cznie
( ( =iserica de lemn 1!. Jicolae din Coste"ti dateaz din anul DI@E% are
tind% nu are turle "i nu prezint pictur rural. !ost construit pe
ruinele unei biserici mai vec)i care a ars in DI3> #n urma unei batlii
cu turcii din da?Rale).
P,0LJ ( ? S=iserica dormirea
Gaicii -omnului.
? SSSCasa Popescu
0lena.
? Casa 1toican <)eorg)e.
SGoar de ap cu
ciutur
( ( ? =iserica dormirea Gaicii -omnului a !ost construit #n DI3I de
ctre 5udor $ladimirescu% !iind executat din dou r'nduri de lemn
de gorun "i acoperit cu "indril. !ost re!cut din zid #n anul
DIE6 sub Cuza $od. ;coanele au !ost pictate de <)i zugravul din
Plo"tina.
? Casa Popescu 0lena "i Casa 1toican <)eorg)e reprezint valoroase
monumente de ar)itectur popular.
C;,0H7 SPga"ul cu nuci (
cuptoare dacice de
redus minereu de
!ier.
( SGoar de ap cu
ciutur% cuptoare de
ars var
( ( (
;LP$;M ( Casa <)i Lungu. ( ( ( Casa <)i Lungu reprezint un valoros monument de ar)itectur
rneasc.
;1$0,J ( =iserica de lemn 1!.
$oievozi.
Goar de ap cu
ciutur% rzboaie de
esut
( ( =iserica de lemn 1!. $oievozi din satul ;sverna este construit #n
anul DI2@ de ctre Gi)u 1b'rn. !ost reparat #n anul DIE: "i
zugrvit #n anul DI62.
P7M;J0; Punctul Cetatea lui
Jegru $od (
( ( ( ( (
64
castru roman.
=LP50H5; ,uinele cetii
<rdeului.
Cula =ora Gargareta. ( ( ( ? ,uinele cetii <rdeului ( p'n #n anul D6:: se credea c este de
origine dacic% dar cercetrile #ntreprinse #n D6:: au concluzionat
ca ruinele aparin unei ceti medievale.
? Cula =ora Gargareta% construit #n prima .umtate a sec. Q;Q.
1CA;57L
5PPPLJ;M0;
( 1c)itul 5opolniei%
biserica% turnul cu
clopotnia% incinta cu
c)iliile.
( ( ( 1c)itul 5opolniei a !ost construit anterior sec. Q$; "i zugrvit #n anul
D:>@ "i reparat #n DI::. Catapeteasma de lemn dateaz din D>:2. 1e
pstreaz zidul de incint "i turnul clopotniei din sec. Q$;;.
GLP$WM SLa Cetate ( cetate
dacic.
Cula Lazu. ( ( ( Cula Lazu a !ost construit la s!'r"itul sec. Q;Q "i #nceputul sec. QQ.
ctualmente !uncioneaz ca local de scoal.
-7=P$ ? Potcapina lui
Climente ( adpost
din or'nduirea
comunei primitive.
? Pe"tera lui
Climente ( a"ezare
din or'nduirea
comunei primitive.
? Pe"tera Ponicova (
a"ezare din
or'nduirea
comunei primitive.
? Pe"tera $eterani (
asezare din
or'nduirea
comunei primitive.
( SGoar de ap cu
butoi
( ( (
PPJP,0L0 ( S=iserica de lemn 1!.
Jicolae "i Pantelimon.
Snsamblul celor
trei mori de ap.
( ( =iserica de lemn 1!. Jicolae "i Pantelimon a !ost construit #n anul
D>:: "i re!cut #n anul DIID. ;coanele de lemn pe care le?a deinut
biserica sunt actualmente la muzeul Porile de Fier.
6E
1$;J;M ( Cetatea 5riKule. SGoar de ap cu
butoi
( (
6:
Ta-elul 1( 1tatistica resurselor turistice din zona Porile de Fier
Total e!u!e A1 AA A( Total
,esurse naturale @3 26 >@ 1(A
,esurse antropice :2 2: D6 1?7
Re!u!e natuale A1 AA A( Total
0lemente individuale montane D 4 2D AC
0lemente individuale de vale E > D6 (1
0lemente de carst D4 I 2I 9?
0lemente )idrologice 2 : 3 8
0lemente de !aun "i !lor I 4 E 17
Total (? A; 7( 1(A
Re!u!e natuale A1 AA A(
0lemente individuale montane 4F DEF IDF
0lemente individuale de vale D:F 2@F :DF
0lemente de carst 2IF D:F E:F
0lemente )idrologice 2EF >EF 3F
0lemente de !aun "i !lor 4>F 24F 26F
Total A(D AAD 99D
Re!u!e anto5i"e A1 AA A( Total
Gonumente 2> 2@ I 98
;nstituii D D 4 C
Lca"uri de cult D2 3 E 17
rt "i te)nic popular DI D 2 A1
Parcuri "i grdini 4 D 3 9
Total CA AC 1; 1?7
Re!u!e anto5i"e A1 AA A(
Gonumente 4>F 43F D4F
;nstituii D>F D>F :>F
Lca"uri de cult >DF 3F 26F
rt "i te)nic popular I:F EF D3F
Parcuri "i grdini I3F 23F 3F
Total 98D A4D 18D

Fi% C47484;41? ai"i******
Fig. E..Ponderea comparat a tipurilor de resurse
Fig. :..,esursele naturale
D4:
Fig. >..,esursele antropice
Fig. I -istribuia spaial a resurselor naturale
Fig. 6 -istribuia spaial a resurselor antropice
Fig D3 <ra!ul resurselor turistice din zona Porile de Fier
Pornindu?se de la aceast realitate "i de la distribuia spaial a tuturor tipurilor de
resurse turistice pe #ntreg teritoriul zonei turistice Porile de Fier se poate constata
urmtoarea situaie: practic teritoriul zonei turistice Porile de Fier constituie un model
de distribuie spaial a resurselor sale naturale "i antropice #n cadrul cruia se disting tei
aeale cu individualitate proprie "i caracteristici proprii% con!erite de structura "i !ormele
de resurse turistice prezente #n !iecare dintre ele& "i o ax de delimitare "i separaie. /!ig.DD4
st!el modelul cuprinde:
realul
D (
areal cu resurse complexe% preponderent antropice
realul
2 (
areal cu resurse complexe% preponderent naturale
realul
@ (
areal cu resurse preponderent naturale
xa de delimitare "i separare este materializat de !apt de -e!ileul -unrii #ntre
-robeta 5urnu 1everin "i Pr"ova Z $alea Cernei p'n la con!luena cu =ela ,eca.
ceast ax le separ "i delimiteaz din punctul de vedere al complexitii
resurselor turistice "i se constituie ea #ns"i #ntr?un subareal de atracie turistic.
'Fi%. 11) ai"i****
Fig. DD Godelul mor!ostructural al resurselor turistice din zona BPorile de
Fier9
realul A
1 (
areal cu resurse complexe% preponderent antropice denumit "i areal
cu resurse complee, preponderent antropice! reprezint #n realitate un areal care din
punct de vedere geogra!ic se suprapune peste: arealul depresionar de contact% Podi"ul
Ge)edini "i culmile estice% nord estice ale Gunilor Ge)edini. 0xist de.a o complexitate
impus de relie! ceea ce se !ace simit automat la nivelul resurselor turistice naturale. -in
pcate de"i !oarte complexe "i pitore"ti importana lor este mai mult local. 1ingurele
resurse turistice naturale de importan naional "i c)iar internaional o reprezint
Complexul carstic de Ponoare "i #mpre.urimile acestuia la care prin extensie se adaug
Pe"tera 5opolnia. Gai numeroase "i mai complexe dec't resursele turistice naturale sunt
cele antropice% !oarte variate "i complexe.
D4>
;nteriorul arealului
D
se gse"te li#ita etno%a&i"+ dintre dou subareale locale%
cel oltean .os "i oltean de munte !iecare dintre ele cu caracteristici proprii #n ceea ce
prive"te% portul popular% arta popular tradiiile "i obiceiurile. mbele sunt la !el de
interesante la nivel naional pentru elementele lor autentice "i inedite. 1e pare totu"i c cele
aparin'nd subarealului oltean de munte este mai bine cunoscut la nivel naional prin
elemente ale muzicii tradiionale% portului popular deosebit de !rumos% monumentelor de
art popular "i a elementelor de te)nic popular #nc #n !unciune.
ceea"i bogie "i varietate caracterizeaz "i monumentele istorice% monumentele
de ar)itectur% ruinele etc. ici trebuie subliniat bogia% varietatea "i semni!icaia de talie
euo5ean+ a 3e!ti%iilo $in 5eioa$a o#an+ #mpreun cu #ntreg complexul de vestigii%
monumente "i ruine istorice din centrul -robeta 5urnu 1everin la acestea adug'ndu?se
cele din 5eioa$a &eu$al+. *n plus arealul
D
pare s !ie !oarte bogat #n ele#ente i!toi"e
> "ultuale din categoria resurse antropice dar de i#5otan+ lo"al+. utoritile locale
c't "i cele naionale de resort #ncearc de.a de c'teva decenii s introduc aceste resurse
istorice ( culturale #n cadrul unor diverse proiecte "i circuite turistice pentru mrirea
duratei se.urului pentru turi"tii din structurile de cazare severinene.
*n cadrul arealului
D
se distinge ast!el un nucleu ( -robeta 5urnu 1everin& ce
concentreaz toate elementele istorice ( culturale de importan naional "i european "i @
subareale: cele etnogra!ice oltene precum "i cel nordic al elementelor istorice ( culturale
care #n !apt se suprapune peste cele dou etnogra!ice. -in punct de vedere al elementelor
naturale% se distinge un subareal unde exista elemente de importan local /pe"teri % c)ei%
peisa.e de podi" "i munte% culmi semee ( cornete% !ormaiuni vegetale4 "i unul cu elemente
de importan naional "i implicit european.
Aealul A
A
denumit prin asociere% areal cu resurse complee, preponderent
naturale! este arealul care se suprapune practic peste $alea Cernei "i a aproape peste tot
bazinul )idrogra!ic al Cernei. ici din punct de vedere geogra!ic relie!ul este reprezentat
de $alea Cernei /#n sine o atracie turistic natural4 "i culmile estice ale Gunilor Cernei
"i <odeanu precum "i cele vestice ale Gunilor Ge)edini.
Pentru acest areal trebuie menionat bogia "i diversitatea ele#entelo e!u!elo
natuale /$alea Cernei !iind considerat de unii ca !iind una dintre cele mai pitore"ti vi
din ar4. Cea mai mare parte a acestora au i#5otan+ naional+ 0i euo5ean+ #ulte
"uno!"ute 0i &olo!ite $in 5eioa$a anti"+. cestora li se adaug #n numr generos dar mai
puin numeros% elementele resurselor antropice concentrate #n subarealul =ile Aerculane.
D4I
-in acest punct de vedere =ile Aerculane constituie nucleul arealului #mbin'nd #ntr?un
mod mai mult dec't armonios elementele naturale cu cele antropice ale resurselor turistice.
,esursele antropice de aici au !ost pe larg prezentate #n subcapitolele anterioare de unde se
poate vedea "i i#5otana naional+ 0i intenaional+ a acestora.
Aealul A
(
denumit "i

areal cu resurse preponderent naturale! #l constituie
arealul #n care numrul% diversitatea "i pitorescul elementelor naturale ale resurselor
turistice dep"esc net pe cele antropice. Cele antropice au !ost #n cea mai mare parte
distruse de numeroasele rzboaie purtate #n zon sau de !ormarea lacului de acumulare.
cela"i lac de acumulare a distrus un segment de resurse cele antropice dar a sporit
pitorescul celor naturale% devenind el #nsu"i unul dintre ele.
*n acest areal avem !orme rare "i de un pitoresc ie"it din comun ale resurselor
naturale. cestea sunt cele care au !cut Porile de Fier cunoscute& ele par /con!orm
speciali"tilor "i sonda.elor de opinie4 s exercite cea mai mare atracie asupra turi"tilor.
;mportana acestora a !ost clasat ca !iind de talie intenaional+. ici se gsesc vestitele
Cazane ale -unrii% pe"terile% c)eile% carstul "i peisa.ele cele mai !rumoase care au atras de
secole cltori mai ales #n croaziere pe marele !luviu. Peisa.ele izolate% #n cea mai mare
parte nea!ectate de activitile antropice atrag "i #n prezent un anume segment de turi"ti% cei
doritori de relaxare drumeii "i agrement.
0lementele antropice vin doar s completeze pitorescul "i !rumuseea celor
naturale.
A=a Dun+e@Cena #"i #ndepline"te #n continuare rolul pe care l?a .ucat de secole:
"i anume acela de grani. *n prezent aceast axa !ace grania #ntre arealele cu resurse
complexe
D Z

2
situate la est de aceasta "i
@
situat la vest de ax. Complexitatea
resurselor este caracteristic #n partea estic pe c'nd partea vestic pare s concentreze cea
mai mare parte de elemente naturale de dimensiuni "i implicaii ma.ore.
-e?a lungul a secole aceast ax a constituit %ania i!toi"+ dintre imperii sau
grania dintre interese politice% militare "i teritoriale mani!estate de !ormaiuni statale
di!erite. cest !apt a avut bine#neles implicaii #n evoluia spaiilor antropice din aceste
areale d'nd rezultatul repartiiei lor teritoriale a resurselor istorice ( culturale din prezent.
ceea"i ax constituie #n prezent "i %ania etno%a&i"+ dintre zonele oltean "i
respectiv bnean.
Cele trei areale prin structura "i !ormele de resurse turistice incluse !ormeaz #n
!inal un model u"or dezec)ilibrat prin prisma complexitii resurselor turistice at't sub
D46
raport al importanei atraciei pe care o exercit. La o analiz super!icial s?ar putea spune
c arealul
@
oarecum lipsit de complexitate nu exercit o atracie deosebit asupra
vizitatorilor. 1ituaia este #ns di!erit deoarece caracterul predominant monostructural este
dep"it de marea varietate de elemente naturale existente dar mai ales de pitorescul
acestora% proprietile estetice "i relaxante. realele
D
"i
2
se identi!ic ca !iind mai
complexe #n ceea ce prive"te structura "i !ormele elementelor resurselor turistice dar unele
dintre ele au o importan mai mult cu caracter local.
st!el #n acest areal ca urmare a numrului% varietii% puterii de atracie turistic
reiese c !iecare areal are propria sa personalitate dictat tocmai de aceste caliti ale
elementelor prezente pe teritoriul lor.
-istribuia spaial a resurselor "i atraciilor turistice% gruparea acestora #n areale cu
un anumit speci!ic "i prezentarea importanei acestora nu sunt su!iciente pentru a de!initiva
un model structural. *n vederea obinerii acestuia a !cut apel la te)nicile de evaluare a
elementelor de peisa. sau a peisa.elor #n vederea cuanti!icrii gradului atractivitii "i
importanei acestora. 7n alt rezultat al acestor te)nici este acela de a determina "i
individualiza #n mod "tiini!ic anumite elemente sau peisa.e #n !uncie de gradul lor de
atractivitate "i importan. Getoda "i te)nicile prin care s?a e!ectuat evaluarea peisa.elor "i
elementelor de peisa. din zona turistic Porile de Fierau !ost prezentate la capitolul D
/D.@4.
Pentru interpretare "i analiz cele DE locaii #n care au !ost aplicate de ctre cei @3
de subieci% c'te dou teste /$[1 "i Linton4 au !ost stabilite dup cum urmeaz: l
D
\
Himian /punctul de belvedere asupra Cetaii da Rale)4% l
2 \
-robeta 5urnu
1everin% l
@
\ <ura $ii% l
4
\ =a)na% l
E
\ $odia% l
:
\ Pr"ova% l
>
\ 0"elnia /intrarea #n
Cazane4% l
I
\ Graconia% l
6
\ -ubova% l
D3
\ 1vinia% l
DD
\ Goldova Jou% l
D2
\ =ile
Aerculane% l
D@
\ Ponoare% l
D4
\ =aia de ram% l
DE
\ C)eile Corcoaiei. st!el aplic'nd etapa
; rezultatele obinute din aplicarea $[1 acestor locaii au !ost urmtoarele: l
D
\2@C43% l
2 \
2:C>I% l
@
\ 46C@4% l
4
\ E3C:2% l
E
\ EDC:4% l
:
\ E2C4I% l
>
\ E3C:@ % l
I
\ E@C>2% l
6
\ E4C:6% l
D3
\
46C:I% l
DD
\ @:C@I% l
D2
\ E2C>I% l
D@
\ E3C4:% l
D4
\ @IC2:% l
DE
\ E2CD3 /unde numrtorul
raportului reprezint suma scorurilor locaiei pentru resursele naturale iar numitorul suma
scorurilor locaiei pentru resursele antropice4. *n acela"i mod "i aceea"i ordine de aplicare
rezultatele testului Linton se prezint ast!el: l
D
\DDCD4% l
2 \
DICD:% l
@
\ D6CD2% l
4
\ 22CD4% l
E
\
2@CD:% l
:
\ 23CD>% l
>
\ 24CD>% l
I
\ 2:CDI% l
6
\ 2>CD:% l
D3
\ 2DCD4% l
DD
\ D3C>% l
D2
\ 2ECD:% l
D@
\
DE3
2DCD3% l
D4
\ D:C:% l
DE
\ 2:C4. Con!orm !ormulei etapei ;; de calcul /capitolul D.@.4 pe baza
sumelor de mai sus s?a calculat valoarea total a scorurilor !iecrei locaii #n parte ast!el: :
l
D
\@@CE4% l
2 \
44C64% l
@
\ :IC4:% l
4
\ >2C>:% l
E
\ >4CI3% l
:
\ >2C:E% l
>
\ >4CI3 % l
I
\ >6C63% l
6
\
IDCIE% l
D3
\ >3CI2% l
DD
\ 4:C4E% l
D2
\ >>C64% l
D@
\ >DCE:% l
D4
\ E4C@2% l
DE
\ >ICD4.
-in punct de vedere geogra!ic aceste calcule argumenteaz !aptul c zona este
bogat #n resurse dar mai ales !aptul c locaiile se disting !ie #n !uncie de atractivitatea
resurselor naturale !ie prin prisma celor antropice dar mai exist "i locaii a cror
atractivitate const #n #mbinarea celor dou tipuri principale de resurse. ceast concluzie
se !inalizeaz prin raportarea sumelor locaiilor la totalul maxim posibil care este I2C66%
ceea ce a permis identi!icarea tipurilor de areale dup categoriile de resurse% incluse.
st!el se remarc:
"oca#ii $edet% din punct de vedere al scorurilor pentru resursele naturale% cum ar !i:
l
6
% l
I%
l
DE%
l
D2%
l
>
"oca#ii $edet% din punct de vedere al scorurilor pentru resursele antropice% cum ar
!i:l
2%
l
D2%
l
I%
l
6%
l
D3
"oca#ii cu resurse mite de $aloare ridicat%
"oca#ii naturale sau antropice cu $alori modeste precum: l
D%
l
D4%
l
DE
plic'nd etapa ;;; de calcul /capitolul D.@4 "i !ormula respectiv se constat c
media valoric a zonei pentru resursele naturale este de :D%: iar cea pentru cele antropice
de :E%E. ceast medie comparat cu cea maxim posibil /4D "i respectiv 46%E4 se poate
evidenia !aptul c din punct de vedere al valorii atraciei turistice a resurselor naturale "i
antropice zona Porile de Fier se claseaz la un nivel ridicat.
DED