Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
P= 3.91kW
n= 941rot/min
u= 4.16
Cuprins
1.
1.1.1.
1.1.2.
Arborii ....................................................................................................................................................... 6
1.1.3.
1.1.4.
Lagrele..................................................................................................................................................... 7
1.1.5.
1.1.6.
1.1.7.
Capacele .................................................................................................................................................... 7
1.1.8.
1.1.9.
1.2.
2.
2.1.2.
2.1.
2.2.
2.2.1.
Consideratii generale................................................................................................................................. 9
2.2.2.
2.2.3.
2.3.
2.4.
2.2.4.
2.5.
3.
Lungimile ................................................................................................................................................ 11
2.5.1.
2.5.2.
2.6.
2.7.
2.8.
2.9.
3.1.1.
3.1.2.
3.1.3.
3.1.4.
3.1.5.
3.1.6.
Cremaliera ............................................................................................................................................... 13
3.1.7.
3.1.8.
3.1.9.
3.1.10.
3.1.11.
3.1.12.
3.1.13.
3.1.14.
3.1.15.
3.1.16.
3.1.18.
3.1.19.
3.1.20.
3.1.21.
3.1.22.
3.1.23.
3.1.24.
3.1.25.
3.1.26.
Coeficienii deplasrilor de profil trebuie s fie mai mari sau egali cu valorile minime ........................ 17
3.1.27.
3.1.28.
3.1.29.
3.1.30.
3.1.31.
3.1.32.
3.1.33.
3.1.34.
3.1.35.
3.1.36.
3.1.37.
3.1.38.
3.1.39.
3.1.40.
3.1.41.
3.1.43.
3.1.44.
3.1.45.
3.1.46.
3.1.47.
3.1.48.
3.1.49.
3.1.50.
3.1.51.
3.1.54.
3.1.55.
3.1.58.
ncovoiere ............................................................................................................................................................... 23
3.1.59.
3.1.60.
3.1.61.
3.1.62.
ncovoiere:............................................................................................................................................................... 24
3.1.63.
Recalcularea limii................................................................................................................................. 25
3.1.64.
3.1.65.
3.2.
3.2.1.
3.2.2.
3.2.3.
3.2.4.
3.2.5.
3.2.6.
3.2.7.
3.2.8.
3.2.9.
3.2.10.
3.2.11.
3.2.12.
3.2.13.
3.3.
Verificarea penelor.......................................................................................................................................... 28
3.3.1.
3.3.2.
3.3.3.
3.3.4.
3.3.5.
3.4.
Verificarea arborilor........................................................................................................................................ 28
3.4.1.
1. Memoriu tehnic
1.1. Reductoare - consideraii generale
Reductoarele cu o singur treapt de reducere se pot mpri n urmtoarele tipuri de baz, n funcie de tipul
angrenajului:
- cu roi dinate cilindrice cu dinti drepti sau nclinati;
- cu roti conice;
- angrenaje melc-roat melcat.
Componentele principale ale reductoarelor cu o singur treapt de reducere sunt urmatoarele:
- carcasa reductorului;
- cei doi arbori (arborele de intrare si cel de iesire);
- roile dinate;
- lagrele;
- elementele de etanare;
- dispozitivele de ungere;
- capacele;
- indicatorul de nivel al uleiului;
- aerisitorul;
- elementele pentru ridicarea reductorului;
- dopul de golire, organele de asamblare.
1.1.1. Carcasa reductorului
Carcasa reductorului se compune n general din dou parti, corp si capac, asamblate ntre ele prin
tifturi de centrare si prin uruburi de fixare, tifturile de centrare sunt necesare pentru asigurarea unei poziii
precise a capacului n raport cu corpul reductorului. De cele mai multe ori carcasa este realizat prin turnare
avnd prevzute nervuri de rigidizare si rcire. n cazul unor unicate sau serii mici de fabricatie carcasa se
poate realiza si prin sudura. La construciile sudate cresc cheltuielile legate de manopera, dar se reduc
cheltuielile legate de pregtirea fabricaiei, comparativ cu varianta de carcas turnata. Pentru fixarea
reductorului pe fundaie sau pe utilajul unde urmeaz s funcioneze, in corp sunt prevazute guri in care
intra uruburile de prindere.
n cazul de faa carcasa nu este realizata cu suprafaa de separaie, corpul find realizat dintr-un corp mare
care este realizat prin turnare din fonta, iar pentru montajul roi conduse se realizeaza prin intermediu unu
capac lateral.
1.1.2. Arborii
Sunt realizai de obicei cu seciune variabil, avnd capetele cu diametrul si lungimea standardizat,
prevazute cu pene pentru transmiterea momentelor de torsiune. Arborele pe care se introduce micarea n
reductor se poate execut mpreuna cu pinionul cilindric, cu pinionul conic sau cu melcul motive de reducere
a gabaritului si creterii rezistenei pinionului.
Sunt montate pe arbori, prin intermediul unor pene paralele fixate axial cu ajutorul umerilor executai
pe arbori, cu bucse, distaniere etc. n cazul cnd dantura se execut din materiale deficitare se recomand
executarea rotii din dou materiale.
1.1.4. Lagrele
In general, sunt cu rostogolire, folosind rulmeni cu bile sau cu role. Uneori, la turaii mici,
reductoarele se pot executa si cu lagre de alunecare. Ungerea rulmenilor se poate realiza cu ajutorul
uleiului din reductor sau cu vaselin destinat in acest scop. Reglarea jocului din rulment se face prin
intermediul capacelor sau piulielor speciale pentru rulmeni, innd seama de sistemul de montare n O sau
in X.
1.1.5. Elementele de etanare
Etanare utilizate mai frecvent n cazul reductoarelor sunt mansetele de rotaie cu buza de etanare si
inelele de psla.
1.1.6. Dispozitivele de ungere
Sunt necesare pentru asigurarea ungerii cu ulei sau unsoare consistent a rulmenilor, uneori chiar a
angrenajelor cnd nici una din roile dinate nu ajunge n baia de ulei. Conducerea lubrifiantului la locul de
ungere se realizeaza folosind diverse constructii de dispozitive de ungere (canale de ungere, ungtoare, roti
de ungere, inele de ungere, lant de ungere etc.), nsa n cazul de fata ungerea se realizeaza prin barbotare.
1.1.7. Capacele
Servesc la fixarea si reglarea jocurilor din rulmeni, la asigurarea etansrii, fiind prinse n peretele
reductorului cu ajutorul unor uruburi.
1.1.8. Indicatorul nivelului de ulei
Joja din reductor reductor este executata sub forma unei tije pe care sunt marcate nivelul maxim, respectiv
minim al uleiului, sau sub forma unor vizoare montate pe corpul reductorului. Exist si indicatoare care
funcioneaza pe principiul vaselor comunicante, realizate pe baza unui tub transparent care comunic cu baia
de ulei.
1.1.9. Elementele pentru ridicarea reductorului
Sa se proiecteze un reductor conic cu dinti drepti, cu o treapta de reducere, pentru urmatoarele date
initiale: puterea motoare electrica P = 3.91 kW, turatia n =941 rot/min si raportul de transmitere u = 4.16
2.1.2. Schema cinematic a transmisiei
Pornind de la aceast schem simpl se pot obine foarte multe variante care difer prin poziionarea n
spaiu a elementelor transmisiei, prin tipul roilor dinate (cilindrice, conice) i dispunerea acestora n
interiorul reductorului de turaie, prin numrul de trepte de reducere incluse n reductor, prin tipul cuplajului
utilizat (cuplaj elastic cu boluri, cuplaj cu flane) etc.
Prezentul ndrumar trateaz cazul transmisiilor mecanice care includ reductor de turaie cu roi
dinate cilindrice sau conice cu o treapt de reducere, conform schemelor prezentate n Fig. 2.
Fig. 2
n aceste scheme, arborii sunt notai cu I i II (n ordinea parcurgerii de ctre fluxul energetic), roile dinate
cu 1 i 2, iar lagrele cu majuscule: A i B pentru arborele I, respectiv C i D pentru arborele II. De
menionat, c pornind de la aceste scheme cinematice se pot obine mai multe variante constructive de
reductoare de turaie modificndu-se planele ce includ axele arborilor.
Curelele trapezoidale se utilizeaz n general pentru transmiterea unor puteri mai mici sau egale cu
1200 kW, la viteze periferice de pna la 40 m/s si rapoarte de transmitere i12 pina la 7 (exceptional 10).
In funcie de marimea raportului dintre laimea de calcul msurata pe linia neutra si nltimea seciunii
curelei, curele trapezoidale se execut n doua variante: clasice si nguste.
Curelele trapezoidale clasice se executa in urmatoarele tipodimensiuni: Y, Z, A, B, C, D, E, putindu-se
utiliza la viteze periferice de pina la 30 m/s.
Curele trapezoidale inguste se executa in urmatoarele tipodimensiuni: SPZ, SPA, SPB, SPC,
putndu-se utiliza la viteze periferice v de pna la 40 m/s. Ele poseda o capacitate portant mai mare, ca
urmare a repartizrii mai bune a sarcinii pe latime, asigurind astfel posibilitatea reducerii cheltuielilor
materiale pentru curea si roata. Datorita acestui fapt la constructiile noi se recomanda utilizarea curelelor
trapezoidale inguste, cele clasice fiind utilizate numai la utilaje existente, in cazul unor reparatii sau
modificari.
Fig. 3
Rotile de curea trebuie sa satisfaca urmatoarele conditii: sa fie usoare, echilibrate, bine centrate pe
arbore, sa aib o buna aderena i s nu uzeze cureaua.
Materialele utilizate in constructia rotilor de curea sunt: fonta turnata (la v < 30 m/s), oel, aluminiu,
materiale plastice, lemn, sau carton presat.
Forma si dimensiunile canalelor rotilor pentru curele trapezoidale sunt prezentate in STAS 1162-77,
in functie de tipul curelei.
Pentru prescrierea abaterilor de forma si pozitie a sectiunii canalului rotii de curea se va folosi STAS
1162-77.
Formele constructive ale carcaselor de reductoare au evoluat in timp, dar se ine seama de factorii
tehnologici si de funcionare. La stabilirea formei exterioare, trebuie sa fie utilizate elemente spaiale simple
si numar ct mai redus. Grosimea pereilor trebuie sa fie stabilit inind seama de condiiile de rezisten,
rigiditate si posibilitatile de turnare sau sudare. Pentru marirea suprafeei de rcire si pentru rigidizare pe
pereii reductoarelor se prevad nervuri.
In operaia urmatoare se execut gurile n care se introduc uruburile cu care se fixeaza capacul de
corpul reductorului.
Dup executarea acestor operaii se fixeaza capacul de corp cu ajutorul uruburilor, i incepe prelucrarea
alezajelor in care se vor introduce rulmenii, elementele de etansare si capacele de fixare. Se recomand ca
alezajele sa fie de trecere cu ct mai putine trepte pentru o executie ct mai simpla si uoar.
Dimensiunile carcasei reductorului depind de numarul si dimensiunile pieselor din reductor, de
dispunerea acestora in spaiu, si de mrimea jocurilor dintre ele. Odata cu cresterea dimensiunilor carcasei,
creste masa ei, si preul de cost. Tendina generala trebuie s fie obinerea unor carcase cu dimensiuni
minime.
Se aleg in conformitate cu STAS 75-80 (dimensiuni liniare normale de uz general in constructia de masini)
si are ca scop stabilirea unor game dimensionale rationale.
Aceasta depinde de un numar mare de factori aflati n interdependenta si care trebuie judecai in
funcie de caracterul concret al construciei. Acesti factori sunt direcia sarcinii si mrimea sarcinii, turaia,
durabilitatea impusa, condiii de gabarit, rigiditatea carcasei, abaterile de la coaxialitate ale lagarelor si
mrimea deformaiilor arborilor, dilatarea arborelui, piziionarea corecta a roilor dinate n angrenare.
Arborele se construieste, in general, pornind de la capatul de arbore (ales din standard) si stabilind apoi
diametrele tronsoanelor urmatoare din considerente constructive si funcionale, diametre standardizate
pentru mansete de etansare (roi de curea, roi dinate, rulmeni). De aceea, diametrul d al fusului rulmentului
se cunoaste cu o aproximatie destul de bun.
Se alege rulmentul cu diametrul interior d astfel nct diametrul exterior D sa fie corelat cu aspectele
tehnologice privind prelucrarea locaurilor rulmenilor n carcas, precum si cu posibilitatea trecerii prin
alezajul din carcas a unor organe montate pe arbore ntre rulmeni, sau cu alte aspecte privind gabaritul
construciei.
n lipsa unor motivaii temeinice tehnico-economice, care ar impune rulmeni din clasa a 2-a de utilizare,
rulmentul se va alege din clasa de utilizare 1.
nm = 941rot / min
itot = 4.16
3.1.1. Calculul raportului de transmisie
itot
=> iStas = 2.8
1 .5
4.16
=> i12 = 2.08
1 .5
itc = 1.2.........2 = 2
3.1.2. Calculul turatiilor
itc =
nm
n
=> n1 = m
n1
itc
i12 =
n1
n 941
=> n2 = 1 =
=> n1 = 627 rot / min
n2
i12 2.8
n2 =
n1 627
=
= 268.8rot / min
i121 2.8
3.1.3. Calculul puterilor (kW)
T1 = 9550 *
P1
3.63
= 9550 *
= 5.422 *10 4 Nmm
n1
508.64
T2 = 9550 *
P2
3.41
= 9550 *
= 13.68 *10 4 Nmm
n2
227.07
z1 = 25
z 2 = z1 * u12 = 25 * 2.8 = 70
1 = 8 o
3.1.6. Cremaliera
n = 20
*
han
=1
C n* = 0.25
3.1.7. Tensiunile admisibile
h lim1 = 686MPa
F lim1 = 263MPa
h lim 2 = 515MPa
F lim 2 = 224MPa
1 = 1
2 = 1
Z N1 = 1
ZN2 =1
YN 1 = 1
YN 2 = 1
ZW = 1
3.1.13. Tensiunea admisibila pentru calculul de predimensionare
HP = 448.05MPa
3.1.14. Numarul de dinti al rotilor echivalente
1 = 8 o
z n1 =
z1
25
=
= 25.74
3
(cos )
(cos 8) 3
zn2 =
z2
70
=
= 72.08
3
(cos )
(cos 8) 3
YSa1 = 1.59
YSa1 = 1.79
Y 1 = 0.997
Y 2 = 1
FP = 173.2 MPa
Fz1cr = 1.25( Z E * Z * Z H ) 2 *
FP1 u12 + 1
1
=
*
*
2
u12
HP
cos( *
)
180
209.7668 2.8 + 1
*
*
(173.2) 2
2 .8
)
cos(8 *
180
= 2608.26
K A = 1.25
T1 * *K A * ( Z E * Z H * Z ) 2
ai * ( HP ) 2 * u12
z 2 = 70
mnnec =
mSTAS = 3
3.1.19. Se recalculeaz distana axial
a=
mSTAS * ( z1 + z 2 )
3 * 95
294
=
=
= 143.921mm =>
2 * cos
2 * 0.99 1.9742
ai = 0.25
b = ai * a w = 0.25 * 140.045 = 35 => b = 35mm
3.1.21. Unghiul de angrenare de referin n plan frontal
tan( n )
= arctan tan(20) = arctan 0.3639 = arctan(0.3676) = 20.185
cos 8
0.99
cos
t = arctan
143.9
* cos t = arccos
* cos 20.185 = arccos(0.964) = 15.26
140
aw
wt = arccos
15.26 *
= 0.0064
180
20.185 *
= 0.01533
180
xsn =
xn1 =
xsn
x
+ 0.5 sn *
2
2
1.1498
1.1498
log(u12 )
log(2.8)
=
+ 0 .5
=
*
2
2
25 * 70
z1 * z 2
log
log
6
6
100 * cos( )
100 * cos(8)
= 0.5749 + (1.0749) *
0.4471
= 0.9547
1.2653
xn1 min =
14 z n1
= 0.6905
17
Verificare
14 z n 2
= 3.41
17
Verificare
d1 =
mSTAS * z1 3 * 25
=
= 75.75mm
cos
0.99
d2 =
mSTAS * z 2 3 * 70
=
= 212.12mm
cos
0.99
3.1.29. Diametrele cercurilor de baz
d w1 = d1 *
cos t
cos(20.185)
= 75.75 *
= 73.65mm
cos wt
cos(15.26)
d w2 = d 2 *
cos t
cos(20.185)
= 212.12 *
= 206.24mm
cos wt
cos(15.26)
25
) = 3 * cos(
2(1 + 0.25 (0.9547)) = 62.55mm
8)
z
*
d f 1 = mSTAS 1 2 han
+ cn8 xn1
cos
70
*
d f 1 = mSTAS 2 2 han
+ cn8 xn 2 = 3 *
2(1 + 0.25 (2.1162) = 191.94mm
cos
cos(8)
70
2 *1 + 2 * (2.1162) =
d a1 = 2aw mSTAS * 2 2 * ham + 2 * xn 2 = 2 *140 3
cos 8
cos
25
cos
d1
75.75
* cos t = arccos
* cos(20.185) = arccos(0.814) = 35.50
87.28
d a1
at1 = arccos
d2
212.12
* cos t = arccos
* cos(20.185) = arccos(0.921) = 22.88
215.97
da2
at 2 = arccos
35.50 *
= 0.713 0.619 = 0.094
180
22.88 *
= 0.422 0.399 = 0.023
180
cos(8)
cos(8)
d a1
87.28
* tan = arctan
* tan 8 = arctan(0.0.1619) = 9.19
75.75
d1
a1 = arctan
d a2
212.12
* tan = arctan
* tan 8 = arctan(0.1380) = 7.85
215.97
d2
a 2 = arctan
m *z
cos t
3 * 25
cos(20.185)
S at1 = (inv t inv at1 ) * n 1 + st1 *
= (0.0153 0.094) *
+ 2.6515 *
= 2.9659mm
cos
cos 8
cos(35.50)
cos at1
m *z
cos t
3 * 70
cos(20.185)
S at 2 = (inv t inv at 2 ) * n 2 + st 2 *
= (0.0153 0.023) *
+ 0.0917 *
= 1.6634mm
cos
cos 8
cos(22.88)
cos at 2
d 2 d 2 + d 2 d 2 2 * a * sin
a1
b1
a2
b2
w
wt
2 * * mn * cos t
* cos =
=
* cos(8) =
2 * 3.1415 * 3 * cos(20.185)
26
.
5378
b * sin 35 * 0.2079
=
= 0.5168
* mn
3.1417 * 3
3.1.39. Gradul de acoperire total:
d b1
71.05
* tan = arctan
* tan 8 = arctan(0.1318) = 7.50
75.75
d1
b = arctan
d w1
73.65
* tan = arctan
* tan 8 = arctan(0.1366) = 7.78
75.75
d1
w = arctan
d n1 = mn * z n1 = 3 * 25.74 = 77.22mm
d n 2 = mn * z n 2 = 3 * 72.08 = 216.24mm
cos wt * cos b
cos w
wn = arccos
cos(15.26) * cos(7.50)
= arccos
= arccos(0.9653) = 43.98
cos(7.78)
a wn =
cos n
a
140
cos(20)
140
0.9396
*
=
*
=
*
= 186.00 mm
2
2
cos b cos wn cos (7.50) cos(43.98) 0.9829 0.7195
d 2 d 2 + d 2 d 2 2 * a * sin
an1
bn1
an 2
bn 2
wn
wn
2 * * mn * cos n
n =
2
*
3
.
1417
*
3
*
cos(
20
)
17
.
712
v1 =
Clasa de precizie 8; danturare prin frezare cu freza melc si rectifcare Ra=0.8 pe flanc si Ra=1.6 pe zona de racordare
Z = cos = 0.9902
3.1.49. Factorul nclinrii dinilor pentru solicitarea de ncovoiere
Y = 1 *
= 1 0.5168 *
120
8
= 0.9656
120
Y = Y = 0.9656
ZH =
2 * cos b
2 * 0.9914
=
= 2.7950
sin wt * cos wt
0.2631* 0.9647
3.1.50. Factorii de form a dintelui pentru solicitarea de ncovoiere:
YFa1 = 2.53
YFa 2 = 2.4
3.1.51. Factorii de corecie a tensiunilor de ncovoiere la baza dintelui:
YSa1 = 1.63
YSa 2 = 1.63
Y 1 = 0.986
Y 1 = 0.984
Z =
* (1 ) + =
3
Y = 0.25 +
0.75
= 0.25 +
4 2.2779
2.279
* (1 0.5168) +
= 2.1649
3
0.5168
0.75
= 0.142
6.979
3.1.54. Factorul dinamic
K V = 1.06
K V = 1.04
b
35
=
= 0.4620
d1 75.75
3.1.55. Factorii de repartizare a sarcinii pe limea danturii pentru solicitarea de
contact, respectiv de ncovoiere:
K H = 1.03
K F = 1.04
3.1.56. Factorii de repartizare a sarcinii n plan frontal, pe perechile de dini aflate
simultan n angrenare, pentru solicitarea de contact, respectiv de ncovoiere:
f pbr 4
= 4 * 0.1 + 19 4 = 1.8677 => qa = 1
qa = 4 * 0.1 +
Ft
1431
35
b
Ft =
2 * T1 2 * 5.422 * 10000
=
= 1431N
d1
75.75
3.1.57. Factorul de ungere
Z L = 1.05
3.1.58. Factorii rugozitii flancurilor pentru solicitarea de contact, respectiv de
ncovoiere
R z100 =
R z1 + R z 2
100 3.544 + 3.544 100
*
=
*
= 2.8817
2
aw
2
160
v1 = 2.542m / s
Z v = 0.93
3.1.60. Factorii de mrime pentru solicitarea de contact respectiv de ncovoiere
Zx =1
Yx1 = 1 Yx 2 = 1
3.1.61. Factorul raportului duritilor flancurilor dinilor
ZW = 1
3.1.62. Coeficienii de siguran minimi pentru solicitarea de contact, respectiv de
ncovoiere:
S H min = 1.15
S F min = 1.25
HP1 =
HP 2 =
Hlin1 * Z N 1 * Z L * Z R * Z V * Z W * Z x
S H min
Hlin 2 * Z N 1 * Z L * Z R * Z V * Z W * Z x
S H min
HP = HP 2 = 424.18MPa
HP1 =
HP1 =
Flin1 * YN 1 * Y 1 * YR1 * YX 1
S F min
Flin1 * YN 1 * Y 1 * YR1 * YX 1
S F min
HP = HP 2 = 179.6766MPa
3.1.63. Recalcularea limii
aI
z2
+ 1
T * K a * K v * K H * K H * ( Z E * Z H * Z * Z ) 2 cos t
z
= 1 3 * 1
*
z2
aw
2
cos wt
2 * HP *
z1
70
+ 1
2
25 5.422 *10000 *1.25 *1.053 *1.03 * 0.2133 * (189.9 * 2.795 * 2.1649 * 0.9902) 2 cos 20.185
=
*
*
=
70
cos15.26
140 3
2 * 32281*
25
= 0.2207
aI = 0.2207
b = aI * a w
b = 0.2207 *140 = 30.898
Se adopt: b2 = 32mm
b1 = 36mm
b2 * sin 32 * 0.1391
=
= 0.4722
* mn
3.1415 * 3
= +
= 2.2779 + 0.4722 = 2.7501
T1 * z1 * 2 + 1 * (K A * KV * K F * K F )* Y * Y * YFa1 * YSa1
cos t
z1
F1 =
*
2
2 * b1 * a w * cos
cos wt
2
70
5.422 *10000 * 25 * + 1 * (1.25 *1.0503 *1.04 * 2.2779 )* 0.142 * 0.9656 * 2.53 *1.63
2
25
0.9385
=
*
= 23.229 MPa
2 * 36 *19600 * 0.9902
0.9647
F 2 = F1 *
Y
b1 YFa 2 YSa 2
b Y
*
*
= F 1 * 1 * Fa 2 * Sa 2 =
b2 Fa1 FS 1
b2 Fa1 FS1
Pc = 3.91kW
nm = 941rot / min
nc = 627rot / min
Raportul de transmitere
itc = 1.5
D p1 = 100mm
D p 2 = D p1 * 1.5 = 150mm
3.2.1. Diamteru mediu al rotilor de curea
D pm =
D p1 + D p 2
2
100 + 150
= 125mm
2
3.2.2. Distanta dinte axe
D p1 + D p 2
2* A
250
= 0 .5
400
= 2a sin (0.5) = 60
3.2.4. Unghiul de infasurare pe roata mica de curea
3.14
L p = 2 * A * cos +
* ( 1 * D p1 + 2 * D p 2 ) = 2 * 250 * 0.8660 +
* (120 *100 + 240 *150) =
2 360
360
= 433 + 418.66 = 851.66mm => L p = 800mm
3.2.6. Distanta axiala(definitivare)
A = 200mm
3.2.7. Viteza periferica a curelei
* D p1 * n1
V=
60
*10 3 =
Coeficientul de functionare
c f = 1 .2
Coeficientul de lungime
cL = 0.93
Coeficientul de infasurare
c = 0.98
Po = 2.15kW
zo =
c f * Pc
c L * c * Po
1.2 * 3.91
= 2 .4
0.93 * 0.98 * 2.15
c z = 0.95
z=
z0
2 .4
=
= 2.52 => z = 3
c z 0.95
3.2.10. Frecventa incovoierilor curelei
f = x*
v
4920
= 2*
= 14.26 Hz
Lp
690.59
F = 10 3
Pc
3.91
= 1000 *
= 794N
v
4.92
3.2.12. Forta de intindere a curelei
4. Verificarea arborilor
3.3.1. Verificarea arborelui 1 (de intrare)
16 M t1
16 * 54.21*10 4
3
d1 3
34.67 mm
* at (0)
3.14 * 20
M t1 =
30 P1
30 * 3.56
*10 6 =
*10 6 = 16.37 *10 4 Nmm
* n1
3.1415 * 627
3.3.2. Verificarea arborelui II (de iesire)
d2 3
16 M t1
16 *16.37 *10 4
3
51.69mm
* at (0)
3.14 * 20
M t2 =
30 P1
30 * 3.84
*10 6 =
*10 6 = 54.34 *10 4 Nmm
* n1
3.1415 * 224
l1` =
l3
l
48
30
+ l 2 + l4 + 5 =
+ 15 + 15 +
= 69mm
2
2
2
2
l 2` =
l5
b 30
36
+ l1 + + 1 =
+ 5 + 15 +
= 53mm
2
2
2
2
3.3.4. Determinarea rectiunilor in cele doua planuri
Ft1 =
2 M t1 2 *16.37 *10 4
=
= 3530 N
d1
75.75
Ft1
3530
* tg 20 =
* 0.36 = 1283 N
cos
0.99
Arborele I
-in plan vertical
Rv 2 = Rv 4 =
Ft1
= 1765 N
2
RH 2 =
RH 4 =
Fa1 *
d w1
73.65
Fr1 * l 2` 494 *
1283 *15
2
2
=
= 7 .6 N
2 * 69
2 * l 2`
Fr1 * l 2` + Fa1
2 * l 2`
d w1
73.65
1283 *15 + 494
2 =
2 = 1247.88 N
2 *15
Arborele II
Rv 5 = Rv 7 =
RH 7 =
Ft 2
= 1765 N
2
F r 2*l 2 Fa 2 *
2 * l 2`
d w2
2 = 1283 *15 494 *103.12 = 299 N
2 * 53
RH 7 =
F r 2*l 2 + Fa 2 *
2 * l 2`
d w2
2 = 1283 *15 494 *103.12 = 1466 N
2 * 53
5. Verificarea penelor
d1 = 40mm
A12 x8 x50
Pan
Material
OL 60
3.4.1. Dimensiunile canalului de pan
b = 10mm
t11 = 5mm
t 21 = 3.3mm
T1 = 68.15 Nmm
3.4.2. Verificarea la strivire
s =
4 * T1
4 * 5.422 *10 4 216880
=
=
= 9.036 MPa
d1 * h1 * l1
40 *12 * 50
24000
3.4.3. Verificarea la forfecare
2 * T1
2 * 5.422 * 10 4 204.4
f =
=
=
= 1.694375MPa
d1 * b1 * l1
40 * 8 * 50
16000
d 3 = 50mm
Pan
Material
b = 16mm
t11 = 6mm
t 21 = 4.4mm
T2 = 143.41Nmm
3.4.4. Verificarea la strivire
s =
4 * T1
4 * 5.422 * 10 4 216880
=
=
= 5.422 MPa
d1 * h1 * l1
50 * 16 * 50
40000
3.4.5. Verificarea la forfecare
f =
2 * T1
2 * 5.422 *10 4 286.82
=
=
= 5.422 MPa
d1 * b1 * l1
40 *10 * 50
20000