Universitatea de Stat din Moldova

Facultatea Economie
Specialitatea Finan e i Bnci
Referat
Aplicarea iriga iei factor principal al cre terii randamentului
fondului funciar.
Obiectul de studiu
Metode de evaluare a activit ii entit ii economice
Elaborat de
Alexandr Scutelnic
Grupa M_AB !
"#isinau $!
Definirea i rolul iriga iei
Seceta schim mentalitatea agricultorilor, facndu-i s inteleag c fr irigare e imposibil s ob ii
performan e (Lapin A.!
Iriga ia % este procesul de ume&ire artificial a solului ' (n ca&ul iri)a iei prin ploaie artificial i
a aerului i plantelor ' cu ap adus din surse de alimentare* +ri)a ia este una dintre principalele forme
de ameliorare a consecin elor secetei*
+ri)a ia se efectuea& printr%un sistem de msuri economico%or)ani&atorice, te#nice i a)rote#nice*
-rin iri)a ia ra ional se creea& condi ii favorabile pentru cre terea i de&voltarea plantelor asi)ur.nd
recolte bo)ate i stabile de culturi a)ricole, independent de cantitatea de precipita ii atmosferice*
+ri)a ia se poate efectua sistematic /la anumite termene i norme stabilite0 sau o sin)ur dat /prin
submersiune, cu apele provenite din urma topirii &pe&ilor, i prin inundare, c.nd apa acoper suprafa a
iri)abil numai (n perioada de revrsare0* "a surse de ap pentru iri)a ie pot fi
folosite r.urile, lacurile, apele subterane i alte surse de ap naturale* Apa este adus pe teritoriul de
iri)at cu a1utorul unui sistem de iri)a ie * 2"nciclopedia sovietic moldoveneasc, vol* 3, pa)* $!%
$, "#i inu , 4567
Irigarea - principalul factor al cre terii eficien ei fondului funciar.
Orice plant este 8(ndr)ostit9 (n ap i ploaia din cer* :ns, adesea nu plou sptm(nal ca aceste
plante s poat savura i primi acea ,,do&,, de ap necesar i de aceia (n a1utorul a)ricultorului vin
sistemele de iri)a ie, pentru c secetele i clima mai pu in favorabil adesea duce la pierderi colosale,
dar , i, pur i simplu un sistem de iri)a ie aduce venituri si d roade mult mai mari dec.t cele lsate (n
voia bunului ;umne&eu*
+ri)area este un factor ma1or de via< pentru plante =i are o mare influen< asupra proceselor de sol =i
asupra microclimatul din stratul de suprafa< a solului* +ri)a ia influen ea& direct patru factori
principali a vie<ii plantelor % ap, aer, caldura =i re)imuri nutritive*
+ri)area se face atat printr%un re)im de udare a solului c(t i udarea prin metoda re)imului aerian*
Astfel regimul de udare a solului este tran&i<ia de la iri)are la bo)ata a)ricultur, are o mare influen<
asupra strii fi&ice a solului, astfel apa iri)at contribuie la fertilitatea solului i astfel se di&olv
nutrien<i, fc.ndu%se mai mobile =i asimilabile pentru plante* "u c(t sunt mai aproape de optimum
re&ervele de umiditate a solului, cu at(t e mai puternic efectul po&itiv al impactul de iri)are asupra
solului i o mai mare fertilitate eficace i numai umiditate excesiv a solului poate duce cu timpul la
efecte adverse* -rin urmare, folosirea iri)a iei ar trebui s fie (n conformitate cu re)imurile de ap
$
necesare solului, fr suprasaturarea lui*
Atunci c.nd modificrile nu afectea& ne)ativ asupra cre=terii =i de&voltarea plantelor, re)imul de ap
este po&itiv, iar (ntr%un curs de de&voltare intens a plantelor c#iar optim* :n ca&ul (n care fluctua<ia de
umiditate a solului in#iba normale de cre=tere a plantelor % re)imului de ap nu este favorabil**
-rin regimul aerian ar trebui remarcat faptul c pentru normala cre=tere =i de&voltare a plantelor este
important i iri)a ia aerian* Aerul din sol este liber de pori de ap, suprafa< non%udat cu crestele
(ntre bra&de de pm.nt, prin ele u=or trece aerul la rdcinile plantelor* Aerarea consolidea& slbirea
periodice dup iri)are =i precipita<ii*
"aldura si nutri ia solului depinde in mod indirect de iri)a ia pamantului, astfel pentru o via
sntoas a plantelor, este nevoie de o combinare a cldurii i a re)imului nutritiv al solului* ;e
exemplu, o mare importan acest fapt 1oaca pentru cerealele puse in toamn la iernat> o iri)are ceva mai
ad.nc a solului de sub cereal, diminuia& riscul in)#e rii rdcinilor acestora*
Un pm.nt (n)ri1it, intotdeauna va fi un lot frumos si roditor* ;ar pentru aceasta, trebuie sa ii
acordam timp* +ri)area pentru a obtine un randament mai mare nu inseamn ca trebuie sa udam
pam.ntul (n fiecare &i, ins cu si)uranta va avea nevoie de cteva ore pe saptaman de aten ie*
"#iar si plantele cele mai vi)uroase vor avea nevoie de putina apa, putin in)rasamant sau plivire*
?ipsa iri)arii este unul dintre motivele pentru care )radina se de&volta slab sau plantele a1un) sa se
veste1easca* -entru aceasta, ale)erea plantelor trebuie sa fie in concordanta cu climatul, iar problemele
cau&ate de lipsa apei sau a apei in exces pot fi evitate mai usor* Secretul unei iri)ari reusite este udarea
pam.ntului incet si in profun&ime* -lantele trebuie iri)ate suficient pentru a le mentine cresterea
plantelor, dar nici foarte mult, pentru a permite radacinilor sa aibe aer*
Udarea inceata a )radinii asi)ura o ume&eala constanta in interiorul pamantului si patrunderea
acesteia in sol* Aceasta metoda de iri)are asi)ura de&voltarea in adancime a radacinilor, ceea ce ii
asi)ura re&istenta la seceta sau alte intemperii* Astfel, un pamant sufficient de udat, va da un imbolt
plantelor suferitoare de seceta i pot )enera roade i venituri destul de ridicate i (nbucuratoare pentru
cel ce a inut cont de toate acestea*
-e lan)a iri)a ie, exist si al i factori de sporire a randamentului a)ricol* "a exemplu putem vorbi de
(n)r minte minerale cci randamentul productiv al pm.ntului este str.ns le)at de natura substan<elor
minerale pe care le con<ine*
"ea mai important msura (n vederea cre=terii poten<ialului productiv al pm.ntului este
administrarea de (n)rasaminte* Acesta const (n adu)area de substan<e minerale, (mputinate (n pm.nt
din diferite cau&e, =i spri1inirea (n acest fel a necesit<ilor de de&voltare a plantelor, ceea ce conduce la
cre=terea productivit<ii*
Stabilirea tipului de (n)rasam.t cel mai potrivit pentru plantele care urmea&a a fi cultivate,
administrarea (n timp =i cantitate optim a in)r=m.ntului ales asi)ur o cre=tere a productivit<ii, (n
)eneral cu 3!@, iar la unele culturi c#iar cu 5!@*
A
:mbo)atind substan<ele #rnitoare ale pm.ntului =i, totodat, ameliorand caracteristicile fi&ice,
c#imice =i biolo)ice ale acestuia, (n)rasamintele asi)ur plantelor un mediu =i condi<ii de de&voltare
incomparabil mai bune*
Pr ile componente a unui sistem de irigare B
% -ri&a de apa, prin intermediul careia se asi)ura captarea debitului de apa din sursa si transportul
pana la capatul amonte al canalului de aductie>
% Reteaua de aductiune formata din canale, conducte sau 1)#eaburi de diferite ordine, cu rol de a
conduce apa de la pri&a la reteaua de distributie pe terenul de iri)at>
% Reteaua de distributie formata din canale, conducte sau 1)#eaburi de diferite ordine, cu rol de
conducere a apei pana la sectoarele de iri)atie>
% ?ucrari de amena1are interioara care se executa in cadrul sectoarelor de udare in scopul asi)urarii
conditiilor de preluare a apei din canal, , 1)#eabul sau conducta distribuitoare de sector si
distribuirea acesteia cat mai uniform pe teren la plante>
% Reteaua de canale de colectare si evacuare a apei in surplusul care are rolul de a prelua debitele
neconsumate din capatul aval al canaleleor de alimentare, de a permite descarcarea canalelor de
iri)atie in ca& de avarii, precum si de a colecta surplusul de apa de pe terenul de iri)at provenit din
iri)atii excesive, precipitatii, avarii etc*
% "onstructii si instalatii #idrote#nice pe reteaua de iri)atie, cu rol de a permite re)larea debitelor si
nivelurilor, masurarea debitelor, automati&area distribuirii apei, protectia sistemului, intretinerea
sistemului, asi)urarea circulatiei etc*
Metoda de udare repre&inta modul in care apa de iri)atie este distribuita plantelor, in contextul
acestei definitii se deosebesc urmatoarele metodeB
% metoda de udare prin scur)ere la suprafata>
% metoda de udare prin submersiune>
% metoda de udare subterana>
% metoda de udare prin aspersiune>
% metoda de udare locali&ata*
Oro)rafia terenului, respectiv elementele de microrelief si panta terenului repre&inta primele conditii
care se cer anali&ate si interpretate in vederea stabilirii sau ale)erii metodei de udare astfelB
% pe terenurile relativ plane si uniforme cu pante lun)i si cu valori mici, sub !,6 @, se recomanda
udarea prin aspersiune, precum si udarea locali&ata prin picurare>
% pe terenurile cu pante mai mari de A@ se recomanda udarea prin aspersiune, avand )ri1a ca
intensitatea de stropire sa nu depaseasca vite&a de infiltratie a apei in sol pentru a nu se produce
scur)eri>
% pe terenurile cu microrelief mai framantat se recomanda udarea prin aspersiune>
% pe terenurile cu microrelief framantat, in special terenurile cu crovuri cu densitate mare, se
C
recomanda, cel putin pentru aceasta etapa, udarea prin aspersiune si udarea locali&ata*
"onditiile pedoclimatice devin criterii de ale)ere a metodei de udare daca sunt privite prin
prisma urmatoarelor aspecteB )radul de uniformitate a solului, textura solului, vite&a de infiltratie a
apei din sol, capacitatea solului de inma)a&inare a apei, re&istenta solului la ero&iune, )radul de
salini&are a solului*
"onditiile #idro)eolo)ice sunt criterii de ale)ere a metodei de udare in le)atura cu dinamica
nivelurilor si cu )radul de minerali&are a apelor freatice*
"onditiile climatice, prin elementele lor caracteristice cum suntB re)imul eolian, indicii
precipitatiilor, re)imul temperaturilor etc* concura la ale)erea metodei de udare*
"onditiile social%economice pot constitui criterii de ale)ere a uneia, alteia sau a mai multor
metode de udare, in le)atura cu marimea investitiei speciale, puterea economica a asociatiilor a)ricole
din teritoriul considerat, forta de munca existenta si in perspectiva*
#darea prin submersie$
Udarea prin submersie sau inundare, folosita la noi, in exclusivitate pentru cultura ore&ului, consta in
reali&area pe parcele special amena1ate a unui strat de apa cu )rosimi de !%$! cm, functie de cerintele
culturii pe perioade de ve)etatie*
Metoda de udare subterana*
Udarea subterana se reali&eaa printr%o retea de conducte din ceramica, a&bociment, material
plastic etc*, in)ropata la adancimi de
!,C ' !,D m si prin care apa circuland, patrunde pe la rosturi sau prin fante, in masa solului*
Metoda de udare prin aspersiuneB
Udarea prin aspersiune consta in pulveri&area apei in atmosfera sub presiune, cu a1utorul unor
dispo&itive denumite aspersoare si revenirea acesteia, pe suprafata solului sau a plantelor sub forma de
picaturi*
+nstalatii de iri)at prin aspersiuneB "alitatea udarii prin aspersiune este le)ata, in cea mai mare
parte, de caracteristicile ec#ipamentului mobil de udare, respectiv de caracteristicile dispo&itivelor de
pulveri&are a apei denumita aspersoare*
Aspersorul, dispo&itivul care pulveri&ea&a apa in atmosfera, se reali&ea&a intr%o mare
diversitate a timpului* ;in punct de vedere functional se deosebescB
% aspersoare de 1oasa, medie si inalta presiune>
% cu ra&a de stropire mica, medie si mare>
% cu intensitatea de stropire mica, medie si mare>
% cu pulveri&are fina si )roasa*
Aripile de udare, dupa rolul, mobilitatea si unele particularitati de constructie, pot fi de urmatoarele
tipuriB
% aripi fixe>
3
% aripi stationare>
% aripi autodeplasabile*
Metoda de udare locali&ata ' caracteri&ata, printr%o suprafata amena1ata care nu se ume&este in
intre)ime, ci numai de%a lun)ul randurilor de plante, spatiile dintre randuri ramanand de re)ula uscate*
Udarea prin picurare ' consta in trecerea apei de la presiunea de re)im din reteaua de transport
la presiunea de distributie cu a1utorul unor dispo&itive speciale denumite picuratoare, care reali&ea&a o
administrare lenta a apei*
Udarea prin rampe perforate ' consta dintr%o retea de conducte confectionate din polietilena sau
din -E", po&ate in ri)ole de%a lun)ul randurilor de plante si preva&ute cu orificii pentru iesirea apei*
2"ditura %odul &m'ntului, (uc. )**+7
Locul iriga iei n agricultura Republicii Moldova.
Seceta cumplita din ultimii ani i%a dus pe multi )ospodari la sapa de lemn* :n deosebi pe acei care s%
au lsat (n voia ;omnului, cre&(nd c atunci c(nd vor face din oc#i, cerul se va (ntuneca i de sus va
(ncepe sa toarne cu cldarea apa la radacinile rosiilor si castravetilor* -oate nu prea avem cum s ne
amintim, dar (n anii 6!%5! ai secolului trecut, existau mai (n fiecare col#o& sau sov#o& retele de iri)are
care aduceau )ospodariilor venituri de milioane*
:nsa, la un moment dat, vremurile au luat o alta intorsatura, facindu%i pe multi )ospodari sa renunte la
ploaia artificiala* Astfel, (ntr%un timp record au fost duse de 8r.pa9 sute de instalatii de iri)are, las(nd
pamintul in )ri1a "elui de sus*
:n opina lui Mi#ai -encov/vicedirector%)eneral al A)entiei FApele MoldoveiF0, distru)erea sistemului
de iri)are din ar a fost cau&ata, in primul rind, de deconectarile de la ener)ia electrica, foarte frecvente
in anii 44D%445* Fara ener)ie electrica, dupa cum se stie, nu putea functiona nici o statie de pompare a
apei* -e atunci fiecare localitate avea o anumita limita de ener)ie electrica la consum* Gospodariile nu
puteau obtine in plus nici un GH#, c#iar si cu bani )rei* ;in cau&a lipsei de apa, le)umicultorii suportau
pierderi colosale, in consecinta, multora le%a pierit pofta sa mai practice a)ricultura iri)ata* A doua cau&a
a fost privati&area pamintului* "ind s%au desfiintat sov#o&urile si col#o&urile, toate instalatiile de iri)are
erau in )estionarea acestora, A)entiei FApele MoldoveiF ii apartineau doar statiile de pompare si
apeductele ce transportau apa in cimp* +n urma privati&arii pamintului a inceput sa fie impartita si cota
valorica, inclusiv masinile si instalatiile de iri)are* Ie apuca )roa&a cind vedeai cum se distru)ea si se
fura o asa bo)atieB unul punea mina pe un carucior, altul insfaca ! metri de teava si fu)a acasa ca sa%si
construiasca o baie de vara* Oricit s%au straduit repre&entantii de la FApele MoldoveiF sa le lamureasca
ca ceea ce fac nu e bine, &adarnic* Astfel, FtaifunulF provocat de lipsa de ener)ie electrica si privati&are a
sters de pe fata pamintului 5! la suta din instalatii si masini* F"u mare )reu am reusit sa pastram
patrimoniul "oncernului FApele MoldoveiF % statiile de pompare si apeductele ce transportau apa in
cimp, desi trebuie sa recunosc ca #otii au atentat si la averea noastra* +n anii de pomina practic nu era &i
D
sa nu fim furati sau sa nu fie batut vreun pa&nicF, isi aminteste Mi#ai -encov*
Iot potrivit, adevarata renastere a sistemului de iri)are a inceput in anul $!!* :n acel an au fost
investiti in renovare peste C mln de lei, asta&i aceasta cifra e de AD de mln* Efectul investitiilor este
evident* ;aca in $!! erau iri)ate doar A,5 mii de #ectare, apoi in pre&ent FApele MoldoveiF asi)ura cu
apa in 1ur de A3 de mii de #ectare si asta in conditiile in care capacitatea statiilor permite iri)area a 5! de
mii, ori, in loc de sase pompe sint utili&ate doar $%A* +n anii 6!%5! ai secolului trecut, in Moldova ploaia
artificiala era aplicata pe o suprafata de AD mii de #ectare, dintre care $ de mii se aflau in raioanele
din stin)a Jistrului* +n urma evaluarii sistemelor de iri)are de pe cele 4C de mii de #ectare, efectuate
impreuna cu Banca Mondiala, s%a constatat ca 3! de mii de #ectare, care se aflau la o inaltime mai mare
de $!! de metri de asupra ba&inelor de apa, nu mai sint rentabile din cau&a costului sporit al ener)iei
electrice* -rin urmare, in )estionarea A)entiei au ramas CC de mii de #ectare, dintre care au fost
renovate doar A3 de mii* -entru a aduce ploaia artificiala si pe celelalte terenuri a)ricole, -encov sustine
ca este nevoie de re&olvat doua probleme foarte importante* -rima* ;e a%i asi)ura cu instalatii de iri)are
pe a)entii economici* "umK Fermierii care au prins intre timp Fla c#ea)F pot sa%si cumpere instalatiile pe
banii proprii, altii o pot face prin atra)erea investitiilor sau prin leasin)* E important ca ei sa
constienti&e&e necesitatea iri)arii* A doua* Este nevoie de a construi fabrici de prelucrare a materiei
prime* +n pre&ent este foarte )reu sa%l convin)i pe taran sa investeasca in te#nolo)ii performante,
inclusiv in iri)are, atunci cind el nu are unde sa%si vinda produsul*
;e mentionat ca in ultimii ani la renovarea sistemului de iri)are din tara au contribuit si structurile
europene* +n $!!3%$!!D FApele MoldoveiF a obtinut doua )ranturi in suma de A$ mln de lei de la
"omisia Europeana, )ratie carora a fost posibila extinderea suprafetelor iri)ate cu mii de #ectare si
renovarea a 3 statii de pompare*
Eeaceslav +ordan, director )eneral al A)entiei LApele Moldovei9 a declarat c pentru asi)urarea
securitatii alimentare a tarii si obtinerea recoltelor stabile de culturi a)ricole e necesar de a iri)a terenuri
pe o suprafata de A!! mii #ectare* -otentialul iri)abil al Republicii Moldova constituie circa 3!! mii #a*
Reiesind din acest potential si pro)ramele de crestere a productiei a)ricole, planificam sa asi)uram cu
iri)atii, la prima etapa, plantatiile cu live&i intensive, vita de vie, culturile le)umicole si le)uminoase*
Sistemele de iri)are noi ce sunt construite prin implementarea te#nolo)iilor moderne si a utila1ului de
randament inalt, mai ales cu o atentie deosebita acordata sistemelor de iri)are prin picurare, pentru a
economisi resursele de apa si ener)ie, poate da profitul de la producerea culturilor a)ricole de soiuri
performante in conditiile aplicarii iri)atiei de circa A! mii lei la #a, iar c#eltuielile pentru iri)are ' doar
C mii lei la aceeasi suprafata* Astfel, dac R* Moldova va renaste sistemul de iri)atie, in doar prima
etap, se pot obtine de pe terenurile iri)ate un profit anual de cca 3 mlrd* lei* Mi astfel (n urma reali&arii
acestui pro)ram, toate raioanele pot beneficia de sisteme de iri)atie* ;upa cum re&ulta din datele
acumulate, necesarul total de investitii pentru revitali&area )ospodaririi apelor si #idroamelioratiei in
prima etapa se estimea&a la circa miliarde leiB $,C mlrd* pentru reabilitarea sistemelor de iri)are, 5,3
6
mlrd* pentru constructia sistemelor noi de iri)are, DC mln*lei pentru curatarea canalelor de desecare, AA
mln* lei* pentru reparatia di)urilor de protectie* ;upa cum re&ulta din datele acumulate, necesarul total
de investitii pentru revitali&area )ospodaririi apelor si #idroamelioratiei in prima etapa se estimea&a la
circa miliarde leiB $,C mlrd* pentru reabilitarea sistemelor de iri)are, 5,3 mlrd* pentru constructia
sistemelor noi de iri)are, DC mln*lei pentru curatarea canalelor de desecare, AA mln* lei* pentru reparatia
di)urilor de protectie*
Resursele de apa ale Republicii Moldova constituie o retea fluviala din circa $$! riuri cu lun)imea de
D*!!! Gm, inclusiv riurile mari Jistru si -rut* -otrivit calculelor, iri)area se poate efectua in modul
urmatorB 5! mii #a din riul -rut, $5! mii #a din riul Jistru, !! mii #a din riul ;unare, C! mii #a din
riurile mici si ia&uri*
2sursaB ,iarul Moldova Suvern7
Iriga ia n alte ri ale lumii
+ri)area a)ricol este lar) rsp(ndit (n multe <ri ale lumii i (n special (n &onele aride /Africa de
Jord, Sa#ara, sudul Europei /Spania0, Asia "entral =i Asia de Sud, America de Sud /-eru0, etc*0
Aceasta depinde (n mare msur a resurselor de ap (n diferite &one naturale % c.mpiile, dealurile =i
mun<ii* ;iferen<ele &onale sunt reflectate (n or)ani&area de pri&a de apa pe dimensiunea canalelor (n
(mpr<irea =i confi)urarea sistemelor de distribu<ie =i de iri)are, dispo&itive de re)lare a apei, etc* -e
c.mpii este dominat sistemul de iri)are cu mari inunda<ii* ?ocuitorii din oa&e a)ricole /(n Asia "entral,
cum ar fi tad1ici, u&beci, GaraGalpaGs =i altele0 au creat o forma extrem de de&voltat a a)riculturii iri)ate,
pe ba&a diverselor sisteme =i metode de iri)are* :n &ona de la poalele Asiei "entrale, de&voltarea
a)riculturii iri)a ioniste este adesea combinat cu culturile bo)ate de primvar i cele de iarna%
primavara /tad1ici, u&beci, af)anii0, distribuite (n mun<i /tad1ici, af)anii, etc0 teras form de a)ricultur
iri)at, o varietate de metode de cultur pe munte abrupt p(nte cu un sistem foarte complex de c.mpuri
de iri)are* Formele primitive de a)ricultur iri)at (n &ona arida sunt stocate (n unele dintre pstorii
noma&i din Orientul Apropiat =i Africa*
5
2Lapin A. - -eometrie a sistemelor de irigare* Eol* +++* Moscova $!!3* p* 3%C*7
Efectele negative ale iriga iei
+ri)area a)riculturii, pe l(n) toate efecte positive si aductoare de profit, ( i are si un lan (ntre) de
efecte ne)ative asupra mediului* "ele mai importante dintre ele suntB
ero&iunea ir)a ionist>

salini&area dubl a solului>

obturarea #idric =i de)radrea solului>

poluarea apelor de suprafa< =i subterane>

uscarea r.urilor i lacurilor>
tasarea terenului*
Salinitate dubl ' este principalul effect ne)ativ de iri)are (n condi<iile climatic aride* Acesta este
Mrimea terenurilor irigate in
rile lumii
mln. ha
ara teritoriu ara eritoriu
"#ina CC,C Naponia A,A
+ndia C$, Spania A,
S*U*A* 5, +tania A,A
-aGistan D, E)ipt $,D
Rusia 3,6 Bra&ilia $,3
+ndone&ia 3,A Ar)entina ,6
Mexica 3, +raG ,6
U&beGistanul C, Bul)aria ,A
Rom.nia A,C R*A*S* ,$
4
le)at cu cre=terea apelor subterane saline la suprafa<* Apa solului, ce con<ine sare, (ncepe intens s se
evapore, re&ult.nd ca (n solul s se produc saturea cu un exces de sare*
Acut problem de mediu ale a)riculturii (n procesul de iri)a ie este poluarea apelor de suprafa< =i
cele subterane* "ele mai multe r.uri ale crui ape sunt folosite pentru iri)are au minerali&are !,$%!,3 ) O
litru* :n pre&ent, minerali&area lor a crescut de circa ! ori, ceea ce a condus la o cre=tere a salini&rii
duble* Astfel, toate aceste probleme de salini&are a solului =i a apei a)ravea& folosirea (n)ra amintelor*
2Andrianov (... - /riga ia agriculturii ("d. .. (romle. Moscova$ "nciclopedia sovietic, 0+11. p. 21*!3
!ibliografie"
1. Enciclopedia sovietic moldoveneasc, vol* E
2. ?Papin A* % Geometrie a sistemelor de iri)are* Eol* +++* Moscova $!!3
A* Andrianov B*E* % +ri)a ia a)riculturii /Ed* E* BromleP* MoscovaB Enciclopedia sovietic, 455*
4. Moldova Suveran ' &iar*
3* rev* Rodul -m.ntului, Bucure ti $!!4
!