CAPITOLUL I

1.1.Prezentarea notiunilor de anatomie si fiziologie a sistemului nervos

central
1.1.1. Anatomia sistemului nervos central.
Sistemul nervos pune in contact cu mediul exterior si coordoneaza unitar
activitatea celorlalte aparate si sisteme.
Segmentele sistemului nervos central sunt:
maduva spinarii
trunchiul cerebral
cerebelul
diencefalul
emisferele cerebrale
Organele nervoase care formeaza nevraxul sunt invelite de sistemul meningeal,
format din trei membrane:
piamater
arahnoida
duramater
Sistemul nervos este subimpartit in doua parti:
sistemul nervos de relatie
sistemul nervos vegetative
Sistemul nervos de relatie este format din:
sistem nervos central: reprezentat de mielencefal, metencefal, mezencefal,
diencefal, telencefal.
sistem nervos periferic: reprezentat prin nervii cranieni si nervii spinali
Sistemul nervos vegetativ este format din:
sistemul nervos simpatic
sistemul nervos parasimpatic
Centrii nervosi vegetativi sunt grupati distinct la nivelul sistemului central si
coordoneaza activitatea activitatea organelor interne prin intermediul unor fibre
efectoare proprii. Emisferele cerebrale reprezinta partea mai voluminoasa a
sistemului nervos central. Emisferele cerebrale sunt separate prin fisura
interemisferica si legate in partea bazala prin formatiuni de substanta alba:
Corpul calos
Trigonul cerebral
Comisura alba anterioara
Comisura alba posterioara
1.2. Prezentarea teoretica a bolii.
1.2.1Definiie
Epilepsia este un sindrom de diverse etiologii, determinat de descrcri neuronale
excesive, cu caracter paroxistic, tranzitor, intermitent i interactiv, manifestat prin
crize brusce cu tulburarea intermitent a unor func!ii cerebrale, cele mai adesea
"nso!ite de alterarea contiin!ei.
Epilepsia este o stare patologic care a fost cunoscut "nc "n perioadele
"ndeprtate ale istoriei omenirii, fiind atestat identificarea ei "n preistorie. Este o
tulburare paroxistic i trectoare "n activitatea creierului, cu apari!ie brusc,
dispari!ie spontan i tendin! la repetabilitate ce se caracterizeaz prin descrcarea
unui grup sau a totalit!ii neuronilor cerebrali afecta!i la un moment dat de un
sincronism excesiv prin manifestri convulsive i prin tulburri de contiin! i de
personalitate, asociate crizelor sau "n raport cu acestea.
1.2.2 !tiologie
Sunt cunoscute multe cazuri de epilepsie i frecven!a lor variaz cu v#rsta.
$a nou nscut cuazele cele mai frecvente sunt traumatismele abstreticale,
malforma!iile congenitale, tulburri metabolice i in%ec!iile.
$a adul!i i v#rstnici cauzele cele mai frecvente sunt boala aminomuscular, Tcc, i
tulburarea aminal degenerativ, tumori cerebrale, droguri i intoxica!ii.
$a cel pu!in %umtate dintre pacien!i nu se gsete vreo cauz dup investiga!ii
detaliate& "n asemenea cazuri factorii genetici par a avea o semnifica!ie mai mare
dec#t cei cu patologie demonstrabil.
1.2." !tio#$atologie.
'. Epilepsia idiopatic ( nu se cunoate cauza.
''. Epilepsia simptomatic ( se crede c ar fi cauzat de un factor ereditar
indispozant.
)actori:
- prenatali
- natali
- postnatali
)actori prenatali ( factori exogeni ce ac!ioneaz asupra mamei "n timpul
sarcinii:
- traumatisme abdominale
- infec!ii ale mamei
- factori toxici *alcool, noxe profesionale+
)actori natali:
- distacii de natere
- traumatismele ftului "n timpul naterii
- incompatibilitate ,h
)actori postnatali:
- traumatisme cranio(cerebrale
- infec!ii la cap
- factori alergici
- tulburri "n metabolismul calciului, glucozei, glucidelor
1.2.%. &im$tomatologie
'orme clinice
- epilepsia generalizat:
- criza ma%or *-rand(mal+
- criza minor *.etit(mal+
- epilepsie localizat:
- motorie
- senzitiv
- vegetativ
- forme particulare
a( Criza $aro)istic* ma+or* are mai multe faze:
'. prodomul
''. aura epileptic
'''. accesul convulsivant
'/. faza stertoroas
I. Prodomul
0e obicei precede cu c#teva ore sau zile instalarea crizei. 1par
manifestri de tip motor, senzitiv, vegetativ, tulburri psihice. 2olnavii sunt
contien!i de aceste simptome. Simptomele care apar "n prodom, de tip
motor(mioclonii localizate "ntr(un anumit segment, de tip vegetativ *cscat,
strnut, mestecat involuntar+, de tip senzitiv *amor!eli+, tulburri de auz
*acufene+, tulburri de vedere *puncte strlucitoare+, gust, miros neplcut,
tulburri psihice, depresie, indispozi!ie, anxietate, euforie, nelinite.

II. Aura
1ura epileptic are o durat foarte scurt i prezint particularit!i
individuale. 2olnavul poate s(i ia primele msuri de precau!ie.
3anifestri: tulburri ale analizatorului olfactiv, gustativ, senzitiv,
motor. 1ura nu apare "ntotdeauna. 0ebutul este "n general brutal, cu paloare
brusc, strigt i pierderea cunotin!ei precum i prbuirea bolnavului.
III. Accesul convulsivant
1ccesul convulsivant are dou faze: una tonic, scurt, care dureaz
45(65 de secunde cu contractura generalizat, ochii imobili, pupile
midriatice, abolirea reflexului fotomotor i a reflexului cornean, cianoza,
apnee 7 prin contractura diafragmului, emisiuni involuntare de urin i
materii fecale, i o faza clonic.
)aza clonic 7 bolnavul prezint contracturi succesive i ritmice de
scurt durat, generalizate, urmate de mucarea limbii i apari!ia la nivelul
gurii a unei spume abundente i uneori sangvinolente. )aza clonic dureaz
8(4 minute.
I,. 'aza stertoroas*
0ureaz de la c#teva minute p#n la c#teva ore. 2olnavul se afl "ntr(
un somn profund *comatos+, musculatura este relaxat, reflexele fotomotor
cornean i reflexele osteondioase sunt abolite. .oate exista reflexul 2abins9i
lateral.
:neori crizele se repet la nesf#rit 7 crize ;subinrante<, instal#ndu(se
starea de ru comi!ial, care constituie o urgen! medical 7 exitusul put#ndu(
se produce prin edem pulmonar acut, edem cerebral sau hemoragii cerebrale.

b( Criza $aro)i)tic* minor* *petit mal, absen!e+
1ccesul este de scurt durat *c#teva secunde+, suprimarea contiin!ei
nu este urmat de cdere i convulsii. 2olnavul "i "ntrerupe brusc
activitatea, devine palid, scap obiectele din m#ini, st "mpietrit, apoi "i reia
activitatea fr a avea cunotin!a crizei.
$a copil se pot "nt#lni frecvente crize de genul absen!elor, chiar p#n
la =5(855>zi 7 pienolopsia.
c( !$ile$sia motorie 7 paroxisme convulsive localizate la nivelul unui segment al
corpului *fa!, membre+. 2olnavul este conient de aceste crize *secuse motorii
de contractur 7 crize ?ac9soniene, urmate sau nu de o criz ma%or+.
d( !$ile$sia senzitiv* 7 crize %ac9soniene senzitive: amor!eal, rceal,
fierbin!eal, cu posibilitate de extindere. Criza dureaz pu!in *p#n la un minut+,
bolnavul este contient.
e( !$ile$sia vegetativ* 7 localizat la nivelul hipotalamusului, este manifestat
prin tulburri sub form de accese vasomotorii: cldur, rceal, tulburri de
culoare: paloare, roea!, cianoz, crize de saliva!ie, epigastrologii, crize
ambulatorii motorii, chiar complexe, cu deplasarea bolnavului.
f( !c-ivalena comiial* 7 localizat la nivelul unui lob temporal. 2olnavul
prezint stri de vis, halucina!ii, crize ambulatorii motorii, chiar complexe cu
deplasarea bolnavului.

'orme $articulare
a+ 3ioclonii 7 crize de tip motor *focale+ @ac9soniene. Sunt crize localizate la un
anumit segment. -eneralizarea este foarte rar, deschis mai ales la copil.
b+ Epilepsia reflex 7 criza este declanat de anumi!i factori: auditivi *zgomote,
muzic+, vizuali *lumina prea puternic, vizionarea T/+.
c+ Epilepsia catamenial 7 la femei, "n perioada premenstrual.
Diagnosticul $ozitiv
0iagnosticul pozitiv se precizeaz pe baza:
- aspectului clinic
- traseului EE-
- pneumoencefalogramei gazoase *vizualizarea sistemului
intraventricular prin introducere de aer+
- arteriografiei selective
- echografiei
- radiografiei craniene simple *pentru localizare+
!voluia .i $rognosticul
0epind de gravitatea leziunilor cerebrale, aplicarea corect a tratamentului i
condi!iile de asisten! medico(social aplicat bolnavului. Evolu!ia, dei de durat
sau cronic, este puternic influen!at de aplicarea %udicioas a tratamentului i
corecta folosire a complexului de msuri recuperatorii.
Diagnosticul diferenial
0iagnosticul diferen!ial se face cu:
8. Convulsiile febrile 7 frecven!e la copilul de 8(6 ani. An primel ore
de la declanarea febrei, puseul febril este mare: B5(B8 grade C.
Copilul prezint o singur criz, nu respect succesiunea fazelor
din criza epileptic.
4. Crize de spasmofilie *tetanie+ 7 se pot "nso!i de pierderea
cunotin!ei, cdere, dar nu respect succesiunea fazelor din criza
epileptic, nu prezint faza stertoroas, nu are semne neurologice.
6. Crize dismetabolice 7 are tablou semnificativ: bolnavul este
flm#nd "nainte de cdere, este anxios, nelinitit, are transpira!ii
reci. -licemia este sczut. EE- normal.
B. Crize uremice 7 ureea este crescut, bolnavul prezint antecedente
renale. Crizele sunt tipice, nu respect succesiunea din criza
epileptic, nu prezint amnezia crizei. EE- normal.
=. Crize de pierdere a cunotin!ei cu contracturi tonico(clonice dup
ac!iunea unor factori: electroocm cu electrocu!ie, insola!ie *edem
cerebral+. Criza nu prezint toate fazele din criza epileptic,
factorii care ac!ioneaz se cunosc.
C. Epilepsia alcoolic.
D. Crizele de isterie 7 prezen!e mai frecvente la femei, sunt declara!i
de factori psihici, "n prezen!a antura%ului pentru a impresiona. Ai
alege locul pentru cdere. .oate fi scoas din criz prin excitan!i
puternici *udare cu ap, ciupire, plmuire, compresiune pe oase+.
Eu are semne neurologice, nici modificri EE-.
1.2./. Tratament.
.rin tratarea epilepsiei se urmrete ob!inerea "ncetrii crizelor epileptice,
fr afecrtarea func!iilor de rela!ie i vegetativi ai organismului.
3i%loace de tratament folosite:
- igieno 7 dietetice *profilactice+
- medicale
- chirurgicale
Conduita igieno#dietetic*0
- ab!inerea total de la consumul de buturi alcoolice care genereaz i
favorizeaz apari!ia manifestrilor epileptice, precum i substan!e i
droguri epileptogene.
- evitarea consumului excesiv de lichide i sare 7 favorizeaz apari!ia
dezechilibrelor hidro(electrolitice.
- alimenta!ie obinuit fr excluderea grsimilor, regimul cetogen este
considerat anticonvulsivant.
- evitarea atmosferi combinate i expunerea "ndelungat la temperaturi
ridicate *accentueaz hipoxia cerebral+.
- "ndeprtarea factorilor care scad pragul de excitabilitate encefalic, ami
ales la copii *vegeta!ii adenoidiene, focare septice, parazitoze intestinale,
corectarea dezechilibrelor endocrino(umorale+.
- supravegherea proceselor febrile la copiii cu predispozi!ie convulsivant.
Tratamentul medicamentos
Tratamentul medicamentos este diferenFiat pentru fiecare bolnav, este
administrat fr "ntrerupere ani de zile i dup dispari!ia fenomenelor
paroxistice.
Tratamentul de elecie 1n $aro)ismele de ti$ 2grand mal3
)enobarbitalul *luminalul+ 7 anticonvulsivant 7 "n doz mic 5,85 g seara
*dac crizele sunt nocturne+ sau diminea!a *dac crizele sunt diverse+ sau frac!ionat
"n 4(6 prize 7 doza este mai mare: 5,45 7 5,65 g>4B h. 0ezavanta%ul terapiei cu
fenobarbital 7 somnolen!a 7 se corecteaz cu doze mici de amfetamin, efedrin.
Efecte secundare: edeme ale fe!ei, dermatit, eritematoas, leziuni cutanate buloase
*fenomene alergice+.
Gidantoina *fenitoina+ doza la adult este de 5,65 7 5,=5 g>4B h.
.rimidona 7 doz de 8,=5 7 4 g>4B h. .oten!eaz efectele fenobarbitalului, de
aceea nu se asociaz cu aceasta.
)enurona *fenilacetiluree+ 7 doz de 8,=5 7 4 g>4Bh.
Efecte toxice: deprimarea func!iilor hematogene. Se asociaz cu
fenobarbitalul i hidantoina, pentru reducerea riscului toxic *doza de 5,C5 g>zi+.
Tratamentul de elecie 1n crizele 2$etit mal3
Trimetadiona: 5,H5 7 4 g>zi "n doze frac!ionate. Stimuleaz apetitul i crete
capacitatea de munc. Criza dispare "n decurs de D4 h. Eu se asociaz cu
hidantoina. Se mai recomand: 0iazepamul *doxepine+, Carbomazepinul, Temezon
*atalactamida+.
4edicaia discontinu*
Sruri de brom *5,=5 7 8 g>zi+, 6 7 C zile>lun "n mod discontinuu.
1cetazalamida *5,=5 7 6 g>zi+, 6 7 C zile>lun
Sulfat de magneziu 7 inhib excitabilitatea neuronal, efect antiedematos. Se
administreaz './. 6 7 C zile>lun "n solu!ie de 4=I, 85, 45 ml.
.neumoterapia cerebral 7 se extrage 65 7 D5 ml $C, i se introduce aceeai
cantitate de aer, de 4 7 6 ori "n 6 7 C luni.
Eeuroleptice minore sau ma%ore. Eeuleptil "n cazul tulburrilor psihice.
Tratamentul st*rii de r*u e$ile$tic
Const "n:
- asigurarea unui microclimat confortabil *imobilizarea "n decubit
lateral cu capul "n extensie, aspirarea secre!iilor+.
- se administreaz './. 8 7 4 fiole 0iazepam sau Galoperidol i se
continu cu fenobarbital '.3. 5,J5 f "n dou prize la interval de B
h, apoi *dup B h+ se administreaz .rocain 8I asociat cu 4= mg
$evomepromazin "n perfuzie endovenoas glucozat B=I sau
perfuzie cu barbiturice.
Se mai poate folosi sulfatul de magneziu sau calciu bromat './., clisma de
cloral hidrat 8I, B 7 C f, refrigera!ie cu pung de ghea! pe vasele mari, punc!ie
rahidian decompresiv. $a nevoie, aspira!ia secre!iilor bronhice, cort de oxigen,
combaterea edemului pulmonar cu Strofantin, vitamine, 1cth.
Trartament c-irurgical
Tratamentul cauzat de "nlturare a unui focar lezionar abordabil chirurgical,
se aplic numai dac tratamentul simptomatic medicamentos aplicat corect este
nesatisfctor.
Tulbur*ri $si-ice 1n e$ile$sie
)ormele clinice "n boala epileptic comport o ampl variabilitate a
tulburrilor psihice interparoxistice, care nu pot fi corelate cu frecven!a sau v#rsta
de apari!ie a manifestrilor critice.
- 3odificri psihice limit sau ;caracter epileptic< "n care se remarc
tendin!a la detaliere i perseveren! ideatorie, oscila!ii afective disforice,
suspiciozitate, exaltarea sentimentului religios.
- Epilepsia psihopatiform 7 bolnavii prezint tulburri de comportament,
cu pstrarea discernm#ntului asupra interven!iilor sociale, dar cu
insuficient capacitate de fr#nare asupra pornirilor instinctiv 7
emo!ionale.
- .sihoza epileptic 7 cu tulburri, manifestri ale discernm#ntului asupra
propriei persoane i ale interrela!iilor sociale. Se constat accentuarea i
a v#scozit!ii ideatorii, a iritabilit!ii explozive, un deficit accentuat al
func!iilor de cunoatere *tulburri de diferite grade ale percep!iei,
aten!iei, memoriei, ra!ionamentului+.
- 0emen!a epileptic 7 involu!ie progresiv a func!iilor de cunoatere i
afective, datorit deteriorrii ireversibile a substratului morfo(func!ional
encefalic.
Coeficientul cel mai ridicat de stri demen!iale se "nt#lnete "n popula!ia
copiilor epileptici.

1.2.5.As$ecte socio#familiale .i de recu$erare a bolnavilor e$ile$tici
1. Alegerea $rofesiei
An diri%area epilepticilor spre anumite profesii, ;scara de risc permisibil<,
elaborat de -OO0E$1SS, "mparte diferite tipuri de preocupri "n = categorii,
dup cum urmeaz:
I. -rupa de risc minim *epilepticii care prezint crizele cele mai severe+ 7
pot efectua diferite munci la domiciliu: pot lucra "n ateliere *cu msuri de
protec!ie+, pot folosi unelte, dar nu pot lucra la diferite maini sau
dispozitive care pot genera accidente.
II. Categoria riscului minor permisibil ( efectuarea diferitelor munci de
birou sau de micare de mrfuri *dar numai cu mecanizare prote%at+,
munci care nu pericliteaz epilepticul "ntr(o eventual criz.
III. Categoria riscului moderat permisibil 7 munci care nu necesit o
supraveghere permanent, diferite prestri, activit!i, care nu prezint
diferite responsabilit!i privitor la activitatea altora.
IV. Categoria riscului mare permisibil 7 se permit aproape fr restric!ii mai
toate activit!ile, inclusiv conducerea autovehiculelor.
V. Categoria riscului maxim permisibil 7 nu cunoate restric!ii la "ncadrare.
1ctivit!i care se contraindic epilepticilor:
- munci fizice intelectuale grele *suprasolicitante+
- munci "n subteran
- munc la "nl!ime, "n apropierea focurilor i apelor
- conducerea diferitelor vehicule mecanizate
- munci cu expunere la diferite noxe
- munca "n ture de noapte.
2. Dis$enzarizarea bolnavilor e$ile$tici
0ispensarizarea teritorial a epilepticilor la nivelul unor servicii de
specialitate este cea mai eficient metod de asisten! ambulatorie a bolnavilor.
0ispensarizarea trebuie s "nceap cu "ntocmirea unei eviden!e teritoriale
exhaustive a bolnavilor.
2olnavii a%uni la tratament conservator vor fi diri%a!i terapeutic de un medic
specialist neurolog i psihiatru. 1sisten!a medical aduce indica!ii i sfaturi la
cunotin!a bolnavului i a persoanelor care a%ung "n contact zi de zi cu bolnavul,
sfaturi "n ceea ce privete modul de via! al acestuia.
1t#t bolnavul c#t i apar!intorii trebuie s cunoasc i s respecte disciplina
tratamentului, modul de via! ce se cere realizat precum i locurile periculoase care
trebuiesc evitate: foc, ape, "nl!ime. Se insist asupra pericolului de consumare a
buturilor alcoolice i asupra evitrii stressurilor i a suprasolicitrilor.
0ispensarizarea se face conform unui program periodic, i anume: "n cazul
unei evolu!ii favorabile a bolii, acetia vor fi chema!i la serviciul de specialitate
cam la C luni interval, i mai frecvent "n cazul unor evolu!ii nefavorabile.
O deosebit "nsemntate trebuie s aib "n dispensare acordarea unui spri%in
posibil, rezonabil i competent i organizarea vie!ii sociale a bolnavuluii epileptic
"n probleme deosebite, ca: utilizarea timpului liber al epilepticului, practicarea
sportului, sexualitatea, cstoria, problema descenden!ilor, alptarea, divor!ul, etc.
". !$ile$sia .i c*s*toria
Cstoria pentru mul!i epileptici este o adevrat dilem, frm#ntrile
"ndelungate, care se finalizeaz p#n la urm "n situa!ii nerezolvate, tentative
falimentare i frustra!ii. Complexul de inferioritate "n care triete ma%oritatea
epilepticilor, ne"ncrederea i inhibi!ia lor, precum i "ncadrarea "ntr(o anumit
categorie de handicapa!i ai societ!ii "ngreuneaz "ntemeierea unei cstorii.
0e aceea se impune imperativul social(moral, c epilepsia nu poate fi
tinuit "ntre partenerii care vor s se cstoreasc.
0escoperirea ulterioar a bolii de ctre partenerul cellalt, poate duce la o
scindare ireparabil "ntre parteneri.
Cstoria epilepticilor trebuie contraindicat "ndeosebi "n trei situa!ii:
a. c#nd partenerul epileptic, sau am#ndoi, pe l#ng boala propriu(zis sunt
i oligofreni
b. dac sunt epileptici am#ndoi partenerii
c. "n cazul "n care unul din parteneri ale tulburri comportamentale grave pe
l#ng epilepsie
%. !$ile$sia .i sarcina
Epilepsia nu este o boal ereditar, dar !ine cont de o predispozi!ie
convulsivant crescut. 1ctualmente se estimeaz transmiterea genetic la o
frecven! de 4 7 6I. /ia!a sexual echilibrat nu duneaz epilepticului.
Statisticile arat c dintre femeile epileptice, "n perioada de gesta!ie au nscut fe!i
vii, "n vreme ce 855I dintre brba!ii epileptici au avut descenden!i vii.
S(a constata deasemeni c paroxismele epileptice nu exercit influen!
nociv asupra sarcinii.
Chiar apari!ia crizei "n timpul travaliului poate permite decurgerea naterii
per vias naturales.
/. Alte $robleme medico#sociale la e$ile$tici
8. Conducerea autovehiculelor de ctre bolnavii epileptici a suscitat discu!ii foarte
aprinse. Traficul rutier devine din ce "n ce mai crescut, iar circula!ia un act de
mare complexitate , ce solicit sub aspect fizic i pshic din ce "n ce mai mult i
pe omul sntos. 'ntrarea epilepticului "n acest flux reprezint un mare hazard,
fiind unanim admis c oboseala, tensiunea, cldura, stresurile, sunt factori
favorizan!i ai apari!iei paroxismelor, momentele cele mai neateptate.
4. .roblema criminalit!ii printre epileptici. )recven!a criminalit!ii la epilepticii
fr tulburri psihice nu difer de cea a popula!iei generale. )ormele de
epilepsie cu tulburri psihice mari pot fi legate de unele delicte, crime sexuale,
efectuate "n timpul acceselor.
6. 1sigurrile pe via! "mpotriva accidentelor. 0in acest punct de vedere un
bolnav epileptic prezint o cretere a riscului la accidente cam de opt ori mai
mare dec#t "n cazul popula!iei generale.
1.2.67olul asistentei medicale 1n 1ngri+irea $acientului cu e$ile$sie
.ersoana cu epilepsie este adesea dezavanta%at total. :nele studii pe
pacien!ii epileptici arat c acetia au dificult!i serioase cu serviciul. Eumeroi
pacien!i sufer mai mult datorit concep!iilor greite i pre%udec!ilor altor
persoane "n legtur cu epilepsia, dec"t afec!iunii ca atare. .roblemela apar la
coal, la locul de munc i "n via!a de familie. .ot fi afectate perspectivele de
cstorie. An cadrul "ngri%irii persoanelor cu epilepsie este important a se "ncerca
reducerea acestor ne"n!elegeri i a sus!ine pacientul i familia sa.
An "ngri%irea pacientului cu epilepsie se va !ine seama de faptul c acesta este
adesea pus "n situa!ii dificile cauzate de declanarea crizelor "n cele mai diferite
locuri. /om discuta cu pacientul pentru a(l face s "n!eleag reac!ia celor din %ur, i
s o accepte pe c#t posibil.
.acientul va trebui s(i accepte suferin!a i eecurile cauzate de boal, s "n!eleag
c "n afara perioadelor de ru sunt normali, la fel ca ceilal!i, c aceast problem
nu(' face infimi.
/a primi explica!ii referitoare la tratament, la boal, la necesitatea de a se prezinta
periodic la medic.
'mportante sunt discu!iile cu familia, care va fi "nv!at cum s se poarte cu ei "n
cazurile de declanare a crizelor i dup. .acien!ii cu epilepsie au mare nevoie de
suprotul familiei. Ampreun, familia i pacientul, vor trebui s depeasc aceast
situa!ie, s o accepte, s nu se culpabilizeze. )aptul c se culpabilizezaz "i face s
aib un comprtament forate gri%ului i supraprotectiv.
An "ngri%irea bolnavului epileptic se !ine seama de faptul c aceast boal creeaz
anxietate, tem de a nu face crize. 0in aceast cauz exist tendin!a de izolare,
modific#ndu(i comportamentul, devenind rutcioi. .acientul cu epilepsie va fi
sus!inut i integrat "n grupuri, unde este acceptat, !in#ndu(se seama i de indica!iile
medicale, forma de epilepsie, v#rst.
Se urmrete diminuarea reactivit!ii convulsivante a creierului i o "ncadrare
social corespunztoare. Tratamentul medicamentos trebuie s fie accesibil i
eficient, inofensiv pentru organism, inofensiv pentru organism.
Ca$itolul II
2.1. &u$raveg-erea $acientului din momentul internarii $ana la e)ternare si
efectuarea te-nicilor im$use de afectiune.
2.1. Internarea $acientului in s$ital
Spitalul este o institutie sanitara destinata ingri%irii bolnavilor si organizata pentru
servicii permanente. 'n spital se interneaza bolnavii in stare grava care necesita o
ingri%ire si supraveghere permanenta si o atentie deosebita din partea asistentei
medicale.
Spitalul cuprinde urmatoarele parti componente functionale :
( serviciul de primire unde incepe pregatirea psihica a pacientului. El este
primit cu zambetul pe buze si cu cuvinte de incura%are, esentiala fiind cucerirea
increderii bolnavului in profesionalismul cadrelor sanitare. .acientii vor fi
dezbracati si examinati. $a nevoie pacientul este a%utat de asistenta si asezat in
pozitia necesara examinarii
( prelucrari sanitare ( aici se face deparazitarea si imbaierea bolnavului, dupa
care acesta va fi imbracat in len%erie curata si condusa pe sectia cu paturi
( sectia cu paturi este partea componenta a spitalului inzestrata cu paturi si
sala de tratamente, unde se asigura asistenta corespunzatoare a bolnavilor
spitalizati.
0upa ce medicul hotaraste internarea bolnavului, asistentul completeaza biletul de
internare, foaia de observatie si trece datele pacientului in registrul de internari.
2.2. Asigurarea conditiilor de s$italizare
2olnavul este condus de asistent in salonul prealabil hotarat de catre medic.
Salonul se alege in functie de starea pacientului *diagnostic, gravitatea si stadiul
bolii+ si sex. 1sistentul conduce bolnavul in salon, il a%uta sa(si aran%eze obiectele
personale in noptiera si sa se instaleze comod si in pozitia indicata de medic in pat.
2olnavului se aduce la cunostinta regulamentul de ordine interioara a sectiei
precum si indicatiile medicului referitoare la alimentatie, pozitie indicata daca este
cazul si scopul
acestuia. 1semenea i se explica necesitatea si modul recoltari de produse biologice
si patologice in vederea efectuarii analizelor de laborator indicate de medic.
Se vor asigura conditiile de mediu necesare ameliorarii si vindecarii bolii. .entru a
crea un mediu de securitate si confort si pentru a diminua factorii de stres este
indicat ca saloanele sa aiba o capacitate de B , max. C paturi cu o temperatura de
8J(45KC sa fie curate, linistite si bine aerisite cu aer umidificat.
1sistentul va completa o anexa la foaia de alimentatie pe care o va trimite la blocul
alimentar, astfel noul pacient va primi alimentatia necesara inca in prima zi de
internare. 2olnavilor l(i se acorda o pregatire preoperatorie si postoperatorie in
vederea asigurarii conditiilor optime necesare interventiei si a procesului de
vindecare precum si pentru evitarea unor complicatii grave si nedorite.
1sistentul observa si este obligat sa consemneze aspectul general, inaltimea,
greutatea, varsta, aspectul tegumentelor si mucoaselor, faciesul si starea psihica a
bolnavului. Ea va urmarii necesitatile pacientului, manifestarile de dependenta in
vederea satisfacerii acestora.
Se vor nota datele privind antecedentele familiale, chirurgicale si patologice ale
pacientului precum si bolile care au influenta asupra anesteziei si interventiei
*afectiuni pulmonare, cardiace, diabet zaharat, epilepsie etc.+
2.". Asigurarea conditiilor igienice bolnavilor internati
a+ .regatirea patului si accesoriului
.atul trebuie sa fie comod, sa prezinte dimensiuni potrivite care sa satisfaca atat
cerintele de confort a pacientului, cat si ale personalului de ingri%ire. Trebuie sa(i
permita pacientului sa B8BgC=e se poata misca in voie, sa nu(i limiteze miscarile,
sa poata la nevoie sa coboare din pat, sa poate sta in pozitie sezand, spri%inindu(si
picioarele comod de podea. .atul trebuie sa permita ca asistenta sa poata efectua
tehnicile de ingri%ire, investigatie si tratament cat mai comod. .atul trebuie sa fie
usor de manipulat si curatat, prevazut cu rotite, dispozitiv de ridicare si la nevoie
aparatoare.
.atul va fi acoperit cu un cearsaf, musama si aleza. .acientului i se ofera doua
perne si o patura din lana moale, usor de intretinut. $en%eria trebuie sa fie din
bumbac cu cat mai putine cusaturi. Cearsaful trebuie sa fie destul de mare pentru a
intra sub saltea.
b+ Schimbarea len%eriei de pat
( .regatirea patului fara pacient : pentru schimbarea len%eriei de pat avem nevoie
de cearsaf simplu, cearsaf plic, doua fete de perna, una(doua paturi, doua perne.
0upa ce se indeparteaza noptiera de pe langa pat se aseaza un scaun cu spatar la
capatul patului. .e scaun se aseaza, in ordinea intrebuintarii, len%eria curata,
pernele, patura, impaturite corect. Cearsaful se aseaza la mi%locul saltelei& se
desface si se intinde o parte a cearsafului spre capataiul patului, cealalta spre
capatul opus. Cearsaful se introduce adanc sub saltea la ambele capete. Se executa
coltul apoi se introduce sub saltea toata partea laterala a cearsafului. Se intinde
bine cearsaful sa nu prezinte cute.
0aca este nevoie se aseaza musamaua si se acopera cu aleza.
.ernele se introduc in fetele de perna curate si se aseaza pe pat.
( Schimbarea len%eriei cu pacientul in pat se efectueaza atunci cand starea
pacientului nu permite ridicarea acestuia din pat. 1ceasta manevra se executa de
obicei dimineata, inainte de curatenie, dupa masurarea temperaturii, luarea pulsului
si toaleta pacientului, dar la nevoie se executa de mai multe ori pe zi. 'n functie de
starea pacientului len%eria se poate schimba in lungime sau in latimea patului.
$en%eria de pat se aseaza pe un scaun in ordinea prioritatii, impaturite in felul
urmator :
( patura si cearsaful de sub patura se impaturesc fiecare in trei sub forma de
armonica
( aleza se ruleaza impreuna cu musamaua fie in latime, fie in lungime in
functie de metoda aleasa pentru schimbarea patului
( cearsaful se ruleaza in lungime > latime
.acientul se informeaza asupra procedeului. Se linisteste si se asigura ca manopera
va fi facuta cu blandete, ca nu va fi miscat inutil, ca manevrele nu(i vor cauza
dureri si i se cere cooperarea.
Se asigura intimitatea pacientului, un mediu securizat, evitandu(se curentii de aer.
i+ 1tunci cand schimbarea len%eriei se face in lungimea patului pacientul va fi
intors in decubit lateral. Cele doua asistente se aseaza de o parte si de alta a patului.
1sistenta din partea dreapta prinde pacientul cu mana dreapta in axila dreapta, il
ridica usor, iar mana stanga o introduce sub umerii lui, spri%inindu(i capul pe
antebrat. 1poi cu mana dreapta , retrasa de sub axila, trage usor perna spre
marginea patului, pacientul fiind de asemenea deplasat usor in aceeasi directie.
Se aseaza apoi in dreptul genunchilor pacientului, introduce mana stanga sub
genunchii acestuia flectandu(' putin, iar cu mana dreapta ii flecteaza usor gambele
pe coapse. 0in aceasta pozitie se intoarce pacientul in decubit lateral drept,
spri%inindu(l in regiunea omoplatilor si a genunchilor. .acientul se mentine
acoperit. 1sistenta din partea stanga ruleaza cearsaful impreuna cu musamaua si
aleza murdara pana la spatele pacientului, sulul de len%erie murdara se afla in acel
moment alaturi de sulul len%eriei curate. .e %umatatea libera a patului se deruleaza
cearsaful curat, musamaua si aleza pregatita mai inainte. Se intinde bine cearsaful
curat pe %umatatea libera a patului si se aseaza o perna imbracata in fata de perna
curata, apoi se aduce pacientul in decubit dorsal cu multa blandete, spri%inindu(l in
regiunea omoplatilor si sub genunchi. .entru a introduce pacientul in decubit
lateral stanga, asistenta din partea stanga procedeaza la fel ca si in cazul intoarcerii
in decubit lateral drept : prinde pacientul de axila stanga, il ridica usor, introduce
mana dreapta sub umerii lui, spri%ina capul pe antebrat si dupa aceeasi procedura
intoarce pacientul in decubit lateral stang aducandu(l dincolo de cele doua suluri de
len%erie. 1sistenta ruleaza mai departe, din partea dreapta, len%eria murdara, o
indeparteaza, introducand(o in sacul de rufe murdare, apoi deruleaza len%eria curata
si o intinde bine, iar pacientul este readus in decubit dorsal, spri%init de cele doua
asistente.
0upa acesta se efectueaza colturile. .atura de deasupra pacientului se impatureste
in trei si se aseaza pe un scaun, pacientul ramane acoperit cu cearsaful folosit pana
atunci. .este aceasta asistenta aseaza cearsaful curat impaturit anterior in trei, in
forma de armonica astfel ca una din marginile libere sa a%unga sub barbia
pacientului. Colturile de sus ale cearsafului curat se tin cu mana fie de catre
pacient, fie de o alta persoana. Cele doua asistente, care sunt de o parte si de alta a
patului, prind cu o mana colturile inferioare ale cearsafului curat, iar cu cealalta
mana colturile superioare ale cearsafului murdar si, printr(o miscare in directia
picioarelor pacientului, indeparteaza cearsaful murdar si acopera, in aceeasi timp
pacientul cu cearsaful curat. Se aseaza patura peste cearsaf, rasfrangand marginea
dinspre cap peste patura. Se continua aran%area patului , se pliaza patura cu
cearsaful deasupra degetelor de la picioarele pacientului.
ii+ 1tunci cand pacientul poate fi asezat in pozitie sezand, schimbarea len%eriei se
face in latimea patului. .rocedura se efectueaza de asemenea, de catre doua
persoane : una spri%ina pacientul, cealalta ruleaza len%eria murdara, aseaza si
deruleaza cearsaful curat.
0upa efectuarea fiecarei proceduri, asistenta trebuie sa se asigure ca pacientul este
asezat cat mai confortabil. 'n unele cazuri, aleza trebuie schimbata de mai multe ori
pe zi, fara sa fie nevoie de schimbarea cearsafului.
c+ 1sigurarea igienei generale si corporale
'naintea interventiei chirurgicale, bolnavul este capabil sa isi efectueze singur
igiena corporala. 'n seara zilei precedente interventiei se face o baie generala a
bolnavului si se va pregati tubul digestiv pentru interventie prin efectuarea unei
clisme evacuatoare urmata de un dus. $a pregatirea bolnavului pentru actul
operator se va acorda atentie deosebita cavitatii bucale mai ales la cei care urmeaza
sa fie intubati. Se pregateste tegumentul regiunii pe care se va opera prin spalare cu
apa si sapun, degresare si dezinfectare cu alcool. 0aca regiunea prezinta pilozitati
acestea vor fi rase cu aparat de ras individual.
,egiunea astfel pregatita va fi prote%ata cu un pansament steril. Se indeparteaza
bi%uteriile bolnavului, proteza dentara daca exista. 2olnavul va fi imbracat cu
len%erie curata, se verifica starea de curatenie in regiunile :

( inghina
( ombili
( axile
( spatii interdigitale
( unghiile
d+ !fectuarea toaletei generale si $e regiuni a bolnavului imobilizat
1sistenta va colecta date referitoare la starea pacientului, daca se poate spala
singur sau nu. Cu aceasta ocazie se observa si starea tegumentelor si aparitia unor
eventuale modificari. Se verifica temperatura ambianta *45(48KC+ si se evita
curentii de aer. 2olnavul va fi izolat cu un paravan de antura%ul sau. Se pregatesc in
apropiere materialele necesare toaletei, schimbarea len%eriei patului, len%eriei
bolnavului si materialele necesare pentru prevenirea escarelor.
Temperatura apei trebuie sa fie le 6D(6JKC.
2olnavul va fi dezbracat complet si se va acoperii cu un cearsaf si patura. Se
descopera progresiv numai partea care se va spala. Se stoarce bine buretele sau
manusa de baie pentru a nu se scurge apa in pat sau pe bolnav. Ordinea in care se
face toaleta este : spalat, clatit, uscat. Se sapuneste regiunea dupa care se clateste
ferm, dar fara brutalitate. 1pa calda trebuie sa fie din abundenta, sa fie schimbata
ori de cate ori este nevoie. Se insista la pliuri sub sani, la maini, la spatii
interdigitale, la coate si axile. Se mobilizeaza articulatiile in toata amplitudinea lor
si se maseaza zonele predispuse escarelor.
$a toaleta pe regiuni la patul bolnavului, patul va fi prote%at cu musamaua si aleza
in functie de regiunea pe care o spalam. $a toaleta pe regiuni cu bolnavul in pat se
va respecta urmatoarea succesiune :
( fata
( gat
( urechi
( brate si maini
( parte anterioara torace
( abdomen
( fata anterioara coapse
( bolnavul va fi intors in decubit lateral si se vor spala :
( spatele
( fesele
( fata posterioara a coapselor
( bolnavul se aduce din nou in decubit dorsal
( gambele si picioarele
( organele genitale externe
( ingri%irea parului
( toaleta cavitatii bucale

Toaleta pe regiuni
i+ 'ngri%irea ochilor are ca scop indepartarea secretiilor si prevenirea infectiilor
oculare . 3ateriale necesare : ( apa sau ser fiziologic
( tampon de tifon
( comprese
( manusi de baie
( prosop
( tavita renala
2olnavul va fi informat de necesitatea tehnicii. Se spala ochii cu ser fiziologic, cu
mana acoperita cu manusa. Secretiile se indeparteaza de la comisura externa spre
cea interna.
$a pacientii inconstienti secretiile oculare se indeparteaza in mod regulat, se aplica
comprese imbibate in ser fiziologic si se picura lacrimi artificiale in mod repetat.
ii+ 'ngri%irea mucoasei nazale
Scop : mentinerea permeabilitatii cailor respiratorii superioare, prevenirea
infectiilor nazale si a leziunilor mucoasei nazale in cazul in care pacientul prezinta
sonda endo(nazala.
3ateriale necesare ( tampoane sterile montate pe bastonase
( ser fiziologic
( apa oxigenata diluata
( tavita renala
( manusi de protectie
Tehnica ( se intoarce capul bolnavului usor intr(o parte. Se dezlipeste adezivul cu
care este lipita sonda. Sonda se retrage cu =(C cm. )osele nazale se curata fiecare
cu cate un tampon umezit cu ser fiziologic, iar crustele se curata cu apa oxigenata
diluata. Se curata si sonda, apoi se reintroduce si se fixeaza.
Se supravegheaza functionalitatea sondei si pacientul.
iii+ 'ngri%irea urechilor
Scop: ( mentinerea starii de curatenie a pavilionului urechii si a conductului auditiv
extern
( indepartarea depozitelor patologice din conductul auditiv extern si a
dopurilor de cerumen
3ateriale necesare ( tampoane sterile montate pe betisoare
( apa
( sapun
( manusa de baie
( prosop
( tavita renala
Tehnica ( se intoarce capul bolnavului usor intr(o parte, se introduce tamponul in
conductul auditiv extern si se curata cu tamponul uscat. $a introducerea
tamponului trebuie avut gri%a de limita vizibilitatii. .avilionul urechii se spala cu
mana cu manusa, cu apa si sapun curatand cu atentie santurile pavilionului si
regiunea retroauriculara. Se limpezeste si se usuca cu prosopul. )iecare ureche se
curata cu un tampon separat si daca din conductul auditiv extern se scurge lichid
cefalorahidian sau sange se va chema medicul.
iv+ 'ngri%irea cavitatii bucale
Scop: ( obtinerea unei stari de bine a bolnavului
( profilaxia infectiilor cavitatii bucale
( profilaxia cariilor dentare
3ateriale necesare ( la pacienti constienti ( periuta
( pasta de dinti
( prosop
( tavita renala sau lighian
( pahar cu apa
( la pacienti inconstienti ( comprese
( tampoane sterile din tifon
( deschizator de gura
( spatula linguala
( pensa port(tampon
( glicerina boraxata 45I
( tavita renala
( manusi sterile
Tehnica : ( pozitia pacientului este in decubit dorsal cu capul deoparte, cu prosopul
prote%and len%eria. Se introduce deschizatorul de gura intre arcadele dentare, se
sterge limba, bolta palatina, suprafata interna si externa a arcadei dentare ca
tampoane imbinate in glicerina boraxata cu miscari dinauntru in afara. Cu un alt
tampon se sterg dintii, apoi se ung buzele. Toaleta se poate face si cu indexul
acoperit cu un tampon de tifon, mana fiind acoperita cu manusa. $a pacientii care
prezinta proteza dentara, acesta se va scoate, spala si pastra intr(un pahar cu apa.
v+ 'ngri%irea unghiilor
Scop: ( asigurarea igienei pacientului
( indepartarea depozitului subunghial care contine germeni patogeni
3ateriale necesare : ( apa si sapun
( forfecuta, periuta de unghii
( pila
( prosop
Tehnica : ( unghiile se spala cu apa, sapun si periuta. .entru spalarea piciorului
acesta va fi introdus intr(un lighian. 0upa spalare se face taierea unghiilor cu mare
atentie pentru a nu leza tesuturile din %ur. 'nstrumentele dupa utilizare se
dezinfecteaza.
vi+ 'ngri%irea parului
Scop: ( pregatirea pentru operatii in zona fetei
( pregatirea pentru EE-
( spalare igienica la pacientul cu spitalizare indelungata
( pentru starea de bine a pacientului
Contraindicatii ( fracturi ale craniului
( politraumatizatii
( bolnavii cu febra
( boli ale pielii capului
3ateriale necesare ( musama, aleza
( lighian
( apa calda
( sampon, sapun
( prosop
( piaptan
( uscator de par
Tehnica : ( temperatura camerei trebuie sa fie intre 44(4BKC. .ozitia bolnavului
este in functie de starea sa : ( sezand pe un scaun cu capul in fata
( sezand in pat
( decubit dorsal oblic
Se prote%eaza patul cu musama si aleza. Se aseaza lighianul in functie de pozitia
bolnavului astfel incat parul sa a%unga in lighian . se umezeste parul, se
samponeaza, se maseaza usor pielea capului, se limpezeste, se usuca, se piaptana.
Se prote%eaza pielea capului cu un prosop si pacientul va sta confortabil in pat.
vii+ Toaleta intima
Scop: ( igienic
( mentinerea unei stari de confort fizic
( in vederea efectuarii unor tehnici la acest nivel
( sonda%ul vezical la femei si barbati
( recoltarea de urina pentru urocultura
Se face de mai multe ori pe zi la pacientii inconstienti, la cei cu sonde vezicale,
inaintea interventiilor chirurgicale in regiunea anala sau a organelor genitale, a
cailor urinare si in perioadele menstruale la femei.
3ateriale necesare ( paravan
( doua bazinete
( tampoane sterile din vata sau comprese
( pensa port(tampon
( cana cu apa calda
( sapun lichid
( prosop
( manusa de cauciuc, manusa de baie
( musama, aleza
Se controleaza temperatura apei, se pregateste patul cu musama si aleza. Se asigura
intimitatea bolnavului cu paravanul. 2olnavul se aseaza in pozitie ginecologica, se
serveste cu un bazinet pentru a urina. Se pune al doilea bazinet, se imbraca manusa
de cauciuc peste care se ia manusa de baie. Se spala regiunea dinspre simfiza
pubiana spre anus turnand apa si sapun. Se limpezeste abundent, se indeparteaza
bazinetul. Se usuca prin tamponare cu prosopul. .liurile se pudreaza cu talc.
e+ Observarea pozitiei bolnavului in pat
1dus de la sala de operatie, bolnavul va fi asezat in pat si acoperit cu paturi, fara
perna pana la trezire. El va sta in decubit dorsal, cu capul intors intr(o parte cu
tavita renala langa cap pentru a capta eventualele vomismente.
1sistenta va supraveghea bolnavul pana la completa sa trezire, trebuie sa(si dea
seama daca operatul este prea palid, daca anormal agitat, daca operatul este intr(o
stare grava, daca prezinta transpiratii reci sau cianoza.
0upa trezirea bolnavului, asistenta ii va pune perna, il va servi cu ceai sau apa daca
nu este contraindicat. 'n caz de indicatii ii va umezi limba, buzele cu comprese
ude.
0upa interventii intraabdominale, in general, bolnavii tind sa adopte o pozitie
antalgica de decubit dorsal cu genunchii flectati, numita pozitie )oLler, acesta
fiind o pozitie care asigura relaxarea musculaturii abdominale si deci amelioreaza
durerea locala.
f+ Schimbarea pozitiei bolnavului si mobilizarea bolnavului
Schimbarea pozitiei poate fi activa sau pasiva , cu a%utorul asistentei. $a
mobilizarea pacientului trebuie respectate unele principii :
( sunt necesare doua asistente
( prinderea pacientului se face precis si sigur
( exercitiile se fac intotdeauna inainte de mese
( aceste exercitii fizice trebuie intercalate cu exercitii de respiratie
( mobilizarea se incepe incet si se continua in functie de raspunsul fizic al
pacientului
Scopul mobilizarii este miscarea pacientului in vederea prevenirii escarelor ce pot
sa apara din cauza imobilizarii si pentru recastigarea independentei. Schimbarea
pozitiei pacientilor imobilizati se face din 4 in 4 ore, masandu(se zonele de
presiune predispuse escarelor. 3obilizarea precoce a pacientului favorizeaza
mentinerea mobilitatii articulare, normalizarea tonusului muscular si stimuleaza
metabolismul. 0e asemenea favorizeaza circulatia sangelui, prevenind
tromboflebitele si pneumoniile.
2olnavii operati vor fi mobilizati precoce si gradat. $a inceput se va efectua
mobilizarea activa in pat inlaturandu(se astfel contractura peretelui abdominal.
g+ Captarea eliminarilor
Scop : observarea caracterelor fiziologice si patologice ale de%ectiilor precum si
descoperirea modificarilor lor patologice in vederea stabilirii diagnosticului
i+ Captarea materiei fecale
Se separa patul de restul salonului cu paravan, se indeparteaza patura si cearsaful
care acopera pacientul. .atul se prote%eaza cu musamaua si aleza. .acientul se
dezbraca si se introduce bazinetul cald sub zona sacrala apoi se acopera cu
invelitoarea. Se efectueaza toaleta regiunii perianale si se indeparteaza bazinetul cu
atentie. 0upa ce se acopera cu capacul se indeparteaza din salon. Se imbraca
pacientul, se reface patul. Salonul se aeriseste si se spala mainile pacientului.
Scaunul acoperit se pastreaza pentru vizita medicala in locuri special amena%ate.
ii+ Captarea urinei
Servirea urinarelor se face in mod asemanator cu a bazinetelor. 0upa utilizare se
golesc imediat, se spala la %et de apa calda si se dezinfecteaza.
Eu trebuie ignorat cantitatea, culoarea, mirosul urinei& poate indica unele
diagnostice.
iii+ Captarea sputei
Se face in recipiente spalate, sterilizate, uscate si in care se pune solutie lizol 6I
sau fenol 4,=I, amestecata cu soda caustica. 1tunci cand se recolteaza in vederea
unor analize de laborator nu se foloseste dezinfectant. Se instruieste pacientul sa nu
inghita sputa, sa nu o imprastie, sa foloseasca recipientul dat. ' se asigura
scuipatori de rula% pentru a se putea schimba la nevoie. 0upa golire, se spala cu apa
rece, apoi cu apa calda, cu perii special tinute in solutie dezinfectanta. Se
sterilizeaza zilnic prin fierbere sau autoclavare.
iv+ Captarea varsaturilor
.acientul se aseaza in functie de starea generala in pozitie sezand, decubit dorsal
cu capul intors intr(o parte, decubit lateral *pozitie de siguranta+. $en%eria de pat se
prote%eaza cu musama si aleza, iar pacientul cu un prosop in %urul gatului. .roteza
dentara mobila se indeparteaza unde este cazul si se ofera pacientului o tavita
renala.
Se incura%eaza pacientul, i se ofera pahar cu apa sa(si clateasca gura. ' se ofera
cuburi de gheata, lichide reci in cantitati mici.
/arsatura se pastreaza pentru vizita medicala. Caracterul varsaturii si frecventa se
noteaza in foaia de temperatura. Se spala si se dezinfecteaza recipientele, se
pregatesc pentru sterilizare prin fierbere sau autoclavare.
2.%. &u$raveg-erea functiilor vitale si vegetative
Supravegherea functiilor vitale in hemoragiile masive se face din ora in ora.
1sistenta supravegheaza bolnavul, va inregistra daca respiratia este modificata, cu
salturi sau daca se face cu dificultate. 2una desfasurare a evolutiei postoperatorii se
urmareste dupa graficul temperaturii, al pulsului si prin inregistrarea tensiunii
arteriale.
a+ ,espiratia se masoara in scopul evaluarii functiei respiratorii a pacientului, fiind
indiciu al evolutiei bolii, al aparitiei unor complicatii si al prognosticului.
Elemente de apreciat sunt : ( tipul respiratiei
( amplitudinea miscarilor respiratorii
( ritmul
( frecventa
3ateriale necesare : ceas secundar, creion de culoare verde, foaie de temperatura.
1sistenta aseaza pacientul in decubit dorsal, fara a explica tehnica ce urmeaza a fi
executat. .laseaza mana cu fata palmara pe suprafata toracelui si numara
inspiratiile timp de un minut.
,espiratia se noteaza cu culoare verde. )iecare linie orizontala corespunde la doua
respiratii. /alorile normale a respiratiei sunt :
( la nou(nascut 65(=5 respiratii > minut
( la 4 ani 4=(6= respiratii > minut
( la adulti 8C(8J respiratii > minut
( la varstnici 8=(4= respiratii > minut
b+ Orice operat poate prezenta in primele zile dupa operatie o usoara ascensiune
termica *6D,=(6JKC+. 1ceasta curba este in descrestere incepand din a treia ( a patra
zi. 0aca aceasta descrestere nu se produce sau dimpotriva, temperatura creste,
explicatia consta de obicei intr(o infectie la nivelul plagii operatorii. Temperatura
este rezultatul proceselor oxidative din organele generatoare de caldura prin
dezintegrarea alimentelor energetice. 3asurarea temperaturii in axila : se aseaza
pacientul in decubit dorsal sau sezand. Se ridica bratul bolnavului, se sterge axila
prin tamponare cu prosopul pacientului. Se aseaza termometrul cu rezervorul de
mercur in centrul axilei paralel cu toracele. Se apropie bratul pe trunchi cu bratul
flectat pe suprafata anterioara a toracelui. Termometrul se mentine timp de zece
minute. 3asurarea temperaturii in cavitatea bucala : se introduce termometrul in
cavitatea bucala sub limba sau pa latura externa a arcadei dentare. .acientul este
rugat sa inchida gura si sa respire pe nas. Termometrul se mentine cinci minute. 'n
cazul masurarii temperaturii pe cale rectala se lubrifiaza termometrul. Se aseaza
pacientul in decubit lateral cu membrele inferioare in semiflexie asigurandu(i
intimitatea. Se introduce bulbul termometrului in rect prin miscari de rotatie si
inaintare. Se mentine trei minute.
0upa terminarea timpului de mentinere a termometrului acesta se scoate, se sterge
cu o compresa si se citeste gradatia la care a a%uns mercurul. Se spala termometrul,
se scutura si se introduce in recipientul cu solutie dezinfectanta *cloramina 8I+.
'n foaia de temperatura, temperatura se noteaza cu pix de culoare albastra. .entru
fiecare linie orizontala a foii de temperatura corespund doua diviziuni de grad.
/alorile normale a temperaturii : ( copil 6C(6D,JKC
( adult 6C(6DKC
( varstnic 6=(6CKC
c+ .ulsul trebuie sa urmeze curba temperaturii. Cu cat temperatura este mai mare
cu atat pulsul este mai accelerat, pana la valoarea de 855 batai > minut dar daca
acest ritm se mentine si in zilele urmatoare, bolnavul trebuie tinut sub
supraveghere permanenta.
)actori care influenteaza pulsul sunt : factori biologici *varsta, inaltimea, greutatea,
somnul, alimentatia, efortul fizic+, factori psihologici *emotiile, plansul, mania+,
factori sociali *mediul ambiant+. .ulsul poate fi luat la orice artera accesibila
palpatiei care poate fi comprimat pe un plan osos : radiala, temporala superficiala,
carotida, humerala, brahiala, femurala . 'n practica curenta pulsul se ia la nivelul
arterei radiale.
3ateriale necesare : ceas cu secundar, creion sau pix rosu. $a luarea pulsului,
bolnavul trebuie sa fie in repaus fizic si psihic cel putin =(85 minute inainte de
numaratoare, intru(cat un efort sau o emotie oarecare in timpul sau inaintea luarii
pulsului ar putea modifica valorile reale. 2ratul bolnavului trebuie sa fie spri%init,
pentru ca musculatura antebratului sa se relaxeze. Se repereaza santul radial pe
extremitatea distala a antebratului, dam de un sant marginit de tendoanele
muschilor flexor radial al carpului si brahioradial in profunzimea caruia se gaseste
artera radiala. .alparea pulsului se face cu varful degetelor index, mediu si inelar
de la mana dreapta. 0upa ce s(a reperat santul lui, se va exercita o usoara presiune
asupra peretelui arterial cu cele trei degete palpatoare, pana la perceperea
zvacuiturilor pline ale pulsului.
)ixarea degetelor se realizeaza cu a%utorul policelui, cu care se imbratiseaza
antebratul la nivelul respectiv.
Eotarea pulsului se face cu pix sau creion rosu, fiecare linie orizontala a foii de
temperatura corespunde la patru pulsatii. /alorile normale a pulsului sunt :
( la nou(nascut 865(8B5 pulsatii > minut
( la copil mic 855(845 pulsatii > minut
( la adult H5(855 pulsatii > minut
( la varstnic J5(H5 pulsatii > minut
d+ Tensiunea arteriala trebuie controlata la toti bolnavii postoperator si in special la
cei hipertensivi. Scaderea tensiunii arteriale asociata cu alte semne poate indica o
complicatie hemoragica.
Scopul masurarii tensiunii arteriale este evaluarea functiei cardiovasculare *forta de
contractie a inimii, rezistenta determinata de elasticitatea si calibrul vaselor+.
3aterialele necesare sunt : aparat pentru masurarea tensiunii arteriale *cu mercur
,iva ,occi sau cu manometru+, stetoscop biauricular, tampoane de vata si alcool
pentru dezinfectarea olivelor stetoscopului si creion sau pix rosu pentru insemnarea
valorilor in foaia de temperatura.
Exista doua metode de masurare a tensiunii arteriale : auscultatoric si palpatoric.
3etoda auscultatorie : se explica pacientului tehnica si i se asigura un repaus fizic
aproximativ 8= minute. 1sistenta se spala pe maini, aplica manseta pneumatica pe
bratul pacientului spri%init si in extensie. 3embrana stetoscopului se fixeaza pe
artera humerala, sub marginea inferioara a mansetei. Se introduc olivele
stetoscopului in urechi. Se pompeaza aer in manseta pneumatica cu a%utorul perei
de cauciuc pana la disparitia zgomotelor pulsatile. 1erul din manseta se
decomprima usor prin deschiderea supapei, pana cand se percepe primul zgomot
arterial, care prezinta valoarea tensiunii arteriale maxime *sistolice+. Se retine
valoarea indicata de coloana de mercur sau acul manometrului pentru a fi
consemnata. Se continua decomprimarea, zgomotele arteriale devenind tot mai
puternice. Se retine valoarea indicata de coloana de mercur sau acul manometrului
in momentul in care zgomotele dispar acesta reprezentand tensiunea arteriala
minima *diastolica+. Se noteaza pe foaia de temperatura valorile obtinute.
$a metoda palpatorie determinarea se face prin palparea arterei radiale. Eu se
foloseste stetoscopul biauricular. Etapele sunt identice metodei auscultatorii. 1re
dezavanta%ul obtinerii unor valori mai mici decat realitatea, palparea pulsului
periferic fiind posibila numai dupa reducerea accentuata a compresiunii exterioare.
Se noteaza pe foaia de temperatura valorile obtinute cu o linie orizontala de culoare
rosie, socotindu(se pentru fiecare linie a foii o unitate de coloana de mercur. Se
unesc liniile orizontale cu liniile verticale si se hasureaza spatiul rezultat. /alorile
normale ale tensiunii arteriale sunt :
( la copil intre 8(6 ani (D=>H5(=5>C5 mmGg
( la copil intre B(88 ani ( H5>855(C5>C= mmGg
( la copil si la adolescenti 84(8= ani 855>845(C5>D= mmG
( la adult ( 88=>8B5(D=>H5 mmGg
( la varstnici M8=5>MH5 mmGg
e+ :rmarirea diurezei este importanta in vederea stabilirii bilantului hidric. 3ai
ales in cazul hemoragiilor masive este importanta rehidratarea organismului.
.entru masurarea diurezei urina se colecteaza pe 4B de ore in recipiente cilindrice,
gradate, cu gat larg, spalate si clatite cu apa distilata. Colectarea se incepe
dimineata la o anumita ora si se termina a doua zi la aceeasi ora. .entru prevenirea
fermentatiei se vor adauga la urina cristale de timol. 0iureza se noteaza in foaia de
temperatura prin hasurarea patratelelor corespunzatoare cantitatii de urina si zilei
respective. Spatiul dintre doua linii orizontale a foii de temperatura corespunde la
855 ml de urina. Cantitatea de urina eliminata in 4B de ore in mod normal este de
aproximativ 8=55 ml.
2./. Alimentatia bolnavului
Se suprima alimentatia pe gura, bolnavul putand primii numai lichide reci cu
lingurita sau paiul si bucatele de gheata, in prima zi, eventual lapte rece in cantitati
mici *45(65 ml+ din ora in ora.
'n functie de evolutie a doua zi de la sangerare sunt permise 84(8B mese compuse
din 8=5(455 ml lapte, regim hidrozaharat.
'ncepand cu a treia zi regimul se imbogateste adaugandu(se supe mucilaginoase,
gris cu lapte, piureuri de legume, budinci, creme, ou moale , carne slaba de vita sau
pasare, legume fierte a%ungandu(se in cateva zile *=(D+ la o ratie calorica de 8=55(
4555 calorii.
2.5. Administrarea medicamentelor si -idratarea organismului
1sistenta aplica punga cu gheata in regiunea epiglotica. .regateste sange izogrup,
izo ,h si instaleaza transfuzia de sange.
1dministreaza medicatia hemostatica :
( CaCl
4
( -luconat de Calciu
( vitaminele @, C *)itomenadion, 1cid ascorbic+
( /enostat *Etamsilat+
( Trombina
( 1drenostazin
0e asemenea instaleaza perfuzia cu substituenti de volum :
( 3acrodex *0extran D5+
( ,heomacrodex *0extran B5+
'n lipsa de solutie macromoleculara se poate perfuza ser fiziologic sau glucoza,
insa acestea au actiune mai slaba pentru refacerea volemiei. 1sistenta pregateste si
administreaza in cazurile indicate sedative :
( )enobarbital
( 0iazepam
Se recomanda aspiratie gastrica pentru evacuarea sangelui, deoarece hemoragia se
opreste mai usor daca stomacul este colabat. 'n plus evacuarea stomacului, oprind
greturile si varsaturile il pune in repaus si favorizeaza hemostaza. Se controleaza
daca sangerarea gastrica este activa in momentul examinarii. Se determina
cantitatea de sange pierduta intr(un interval de timp. Se apreciaza eficacitatea
terapiei instituite.
'n scop hemostatic se pot efectua spalari gastrice *refrigeratie gastrica prin
spalatura continua+ cu apa rece si 1drenostazin.
3edicatia hemostatica :
( -luconat de calciu : intervine in metabolismul apei si in coagularea
sangelui. Ca actiune terapeutica, are rol plastic in formarea sistemului osos.
( CaCl
4
: este un antialergic, antiedematos, antispastic. Este indicat in :
( spasmofilie
( tetanie
( edeme
( stari alergice
( hemoragii
( /enostat : este o substanta cu proprietati hemocoagulante de tip enzimatic
*activeaza transformarea fibrinogenului in fibrina+, timpul de coagulare *T.C.+
scade la 8>6 din valoarea sa initiala, iar timpul de sangerare *T.S.+ pana la 8>=, iar
indicele de protrombina ramane nemodificat. Se administreaza parenteral, in
in%ectii subcutanate sau intravenoase la adulti 8(4 fiole pe zi.
( Trombina : transforma fibrinogenul in fibrina fiind indispensabila in
procesul de coagulare.
'ndicatii : hemostatic local pe plagi sangerande, hemoragii gastroduodenale.
1dministrare : 4 grame pulbere dizolvata in =(85 ml apa distilata sau ser fiziologic
( 1drenostazin : hemostatic capilar care actioneaza prin vasoconstrictie prin
cresterea rezistentei peretelui capilar si scaderea permeabilitatii lui, normalizeaza
T.S. prelungit patologic fara a influenta procesul de coagulare a sangelui. Eu
modifica tensiunea arteriala si pulsul.
3od de administrare : parenteral intramuscular sau in perfuzie endovenoasa
*.E/+.
0ozele obisnuite : ( intramuscular 8(6 fiole a 8,= mg > zi
( intravenos in .E/ 8 fiola a =5 mg in =55 ml solutie glucoza sau
clorurata izotona.
,eactii adverse : in cazuri exceptionale 1drenostazinul poate produce efecte
psihomimetice.
( /itamina @ *)itomenadion+ : vitamina @ naturala cu actiune
antihemoragica specific antagonista anticoagulantelor de tip cumarinic. Stimuleaza
sinteza protrombinei si a convertinei. 0upa 6(= ore de la administrare protrombina
creste suficient pentru producerea hemostazei.
,eactii adverse : in%ectarea intravenoasa rapida poate provoca congestia fetei,
sudoratie, senzatie de constrictie toracica, dispnee, cianoza, tahicardie, colaps.
3od de administrare : parenteral in in%ectii intravenoase, lent sau adaugata in .E/,
doza obisnuita fiind de 5,554(5,585 g *8>=(8 fiole > zi+
( /itamina C *acid ascorbic+ : intervine in procesul de coagulare a sangelui,
are rol in respiratia celulara, in metabolismul protidelor, glucidelor si lipidelor, in
formarea substantei intracelulare, scade permeabilitatea capilarelor, mareste
rezistenta organismului fata de infectii.
( 0extran D5 este un polimer al glucozei prezent sub forma de solutie CI in
clorura de sodiu 5,HI sau glucoza =I. 1mbele solutii sunt izotonice cu sangele
prin continutul in substante cristaloide. Ca actiune terapeutica 0extran D5 are ca
actiune ma%ora expansionarea volumului circulant in cazurile in care acesta
prezinta o scadere importanta.
3od de administrare : parenteral in .E/ =55(8555 ml > zi cantitatea nu trebuie sa
depaseasca 45 ml > 9g corp in prima zi si 85 ml > 9g corp in urmatoarele.
Concentratia hemoglobinei nu trebuie sa scada sub 85I.
( )enobarbital : este un sedativ, hipnotic de lunga durata, anticonvulsivant,
slab antispastic si vasodilatator.
1re actiune inductoare enzimatica.
3od de administrare : parenterala in in%ectii intramusculare 8>4(8 fiola.
( 0iazepam : este o substanta din clasa 2enzodiazepinelor cu actiune
tranchilizanta, relaxanta musculara si stabilizatoare neurovegetativa.
3od de administrare : intramuscular sau intravenos lent 4(85 mg.
1ccidente : administrarea rapida a diazepamului poate induce stopul respirator.
( Somatostatina : exercita o actiune vasoconstrictoare specifica fara a
determina modificari sistemice importante.
3od de administrare 4=5(=55 Ng > ora in .E/.
2.6. 7ecoltarea $roduselor biologice si $atologice
Examinarile de laborator efectuate produselor biologice si patologice completeaza
simptomatologia bolii, reflecta evolutia acesteia si eficacitatea tratamentului
aplicat, semnaleaza aparitia unor complicatii. ,ecoltarea produselor este efectuata
de asistenta in ma%oritatea cazurilor. 1cesta trebuie sa respecte orarul recoltarilor,
sa cunoasca tehnicile corecte de recoltare a diferitelor produse, sa completeze
buletinul de analize, sa eticheteze produsul rezultat pentru a evita inlocuirea
rezultatelor intre ele, fapt ce poate duce la erori grave.
1sistenta va instrui bolnavul privind comportamentul sau in timpul recoltarii si
comportamentul sau pentru reusita acestuia. )izic bolnavul va fi pregatit printr(o
dieta adecvata, repaus la pat si asezarea lui in pozitia necesara recoltarii.
Se va avea gri%a la sterilitatea recoltarii pentru a evita suprainfectarea produsului
recoltat. Transportul produselor recoltate se efectueaza astfel incat acestea sa
a%unga la laborator cat mai repede si in starea in care au fost eliberate din
organism. Exista o serie de examene de laborator efectuate inaintea tuturor
interventiilor chirurgicale indiferent de timpul avut la dispozitie pentru pregatirea
pacientului si indiferent de starea sa generala cum ar fi : ( timpul de sangerare
*T.S.+
( timpul de coagulare *T.C.+
( determinarea grupului sanguin
( hematocritul *Gtc+
( hemograma
( glicemie
( uree sanguina
Se recolteaza scaunul pentru a(l trimite la laborator in vederea punerii in evidenta a
sangelui din materiile fecale *reactia 1dler sau -regersen+.
'n cazurile grave : stari de soc se determina azotemia, ionograma, rezerva alcalina,
testele de coagulare.
2.8. Pregatirea $acientului si efectuarea te-nicilor s$eciale im$use de
afectiune
'n cazul interventiilor pe tubul digestiv exista si examinari speciale ca :
( examene radiologice cu substante de contrast
( gastroscopie
( sonda% gastric etc.
.articiparea pacientului la gastroscopie : gastroscopia este vizualizarea directa a
mucoasei gastrice cu a%utorul instrumentului optic numit gastroscop.
1sistentul va pregati materialele necesare : ( masti sterile
( manusi sterile
( tavita renala
( pipe -uedell
( substante dezinfectante
( medicamente : ( Emetiral
( 1tropina
( 1drenalina
( Scobutil
( 0iazepam
( seringi
( glicerina sterila pentru lubrefiere
0upa pregatirea materialelor necesare asistenta pregateste psihic si fizic pacientul.
/a explica pacientului tehnica explorarii, aspectele dezagreabile ale acesteia, fapt
ce solicita multa cooperare.
Se executa golirea si curatirea completa a stomacului.
'n seara precedenta examinarii daca examinarea resturilor stomacale este
defectuoasa se va efectua o spalatura gastrica dupa care bolnavul nu va mai manca
nimic in afara de o tableta de 0iazepam.
'n dimineata examinarii bolnavul nu mananca si nu fumeaza. Cu B5(=5 de minute
inainte de gastroscopie i se va administra 1tropina *daca nu exista contraindicatii+,
Scobutil sau 0iazepam cu efect sedativ pentru prevenirea accidentelor si
incidentelor. Se efectueaza anestezia bazei limbii si a faringelui cu Eovocaina 8I
sau $idocaina SpraO. 2olnavul va fi asezat in decubit lateral stang pe o pernita tare,
cu capul in extensie fortata.
:na din asistente comunica cu bolnavul si sustine tavita renala iar cea de(a doua
deserveste medicul.
0upa tehnica bolnavul va fi supravegheat timp de 65 de minute in sala de
examinare si inca 4 ore in salon, timp in care acesta nu mananca si nu bea. 0aca
bolnavul acuza dureri si nu reuseste sa elimine aerul si mucozitatile din stomac, la
indicatia medicului acestea vor fi inlaturate prin introducerea unei sonde gastrice.
2.9. Pregatirea $reo$eratorie si ingri+irile $osto$eratorii
.regatirea preoperatorie a pacientului depinde de bolile insotitoare *anemie, diabet
zaharat, boli hepatice, pulmonare+ si de timpul avut la dispozitie. .regatirea
preoperatorie a bolnavului consta intr(o pregatire locala si generala .
a+ .regatirea generala preoperatorie :
( examenul clinic ( se efectueaza de medicul chirurg asistat de asistenta.
0episteaza deficientele si bolile insotitoare completate de analize paraclinice si de
laborator
( pregatirea psihica ( bolnavul se informeaza asupra interventiei, se cere
consimtamantul personal, iar pentru minori, cea a parintilor.
( ingri%iri igienice ( se efectueaza baia partiala pasiv *a%utat+ sau activ in
functie de starea pacientului.
( se urmaresc atent functiile vitale si vegetative
( regim dietetic preoperator : regim hidro(lactat, lichide reci, gheata, lapte,
budinci, piureuri
b+ .regatirea din preziua operatiei
Se asigura repausul fizic, intelectual si psihic. Se incepe dieta corespunzatoare.
Seara se poate efectua o clisma evacuatoare.
.regatirea locala : se curata pielea cu apa, sapun, se va insista la pliuri, ombilic.
.ielea paroasa se rade, se vor evita micile taieturi *escoriatii+, se degreseaza pielea
cu comprese sterile imbinate in eter. Se dezinfecteaza cu antiseptic *2etadina sau
'od+ si se acopera cu comprese sterile.
c+ .regatirea din dimineata zilei interventiei chirurgicale
1limentatia se intrerupe cu cel putin 84 ore inaintea interventiei chirurgicale. .arul
va fi legat sub boneta, iar protezele dentare se indeparteaza. 2i%uteriile vor fi date
familiei cu proces verbal. 'n caz ca pacientul nu are familie, bunurile se vor preda
la secretariat sau asistentei sefe sau medicului sef de garda, de asemenea insotit de
proces verbal de predare(primire. Se indeparteaza lacul de pe unghii, fardul de ten
si buze. -olirea vezicii urinare se face spontan sau cu a%utorul sondei )oleO sau
0emeure.
Se administreaza medicatia in doze stabilite de anestezist :
( medicatia de inductie ( 2arbiturice *Thiopental+
( opioide *)entanOl, 3orfina+
( benzodiazepine *0iazepam, 3idazolam, $orazepam+
( miorelaxante *Succinilcolina, .avulon, 1rduan, Tracrium, Esmeron, Eorcuron+
( alte medicamente folosite in inductie : Etomidat, .ropofol, @etamina
( vagolitice *1tropina ( mai ales daca se administreaza @etamina+
d+ .regatirea preoperatorie in cazul interventiilor de urgenta
Se incepe tratamentul socului inca din clipa in care bolnavul soseste la spital.
2olnavul va fi dezbracat, la nevoie hainele vor fi taiate. $a indicatia medicului se
face spalatura gastrica in vederea golirii stomacului. Se face toaleta generala a
pacientului, dezinfectie tip ''' a regiunii operate : se curata pielea cu apa si sapun,
se epileaza, se degreseaza. Se aplica de doua ori dezinfectantul, la intervalul de
4P65P.
Se urmaresc functiile vitale si vegetative. Se recolteaza sange pentru analize de
laborator : /SG, grup sanguin, TS, TC, hemograma.
'ngri%irea postoperatorie a bolnavului
'ncepe imediat dupa interventie si dureaza pana la vindecarea completa a
bolnavului. 1ceste ingri%iri se acorda in functie de natura interventiei, de
complicatiile care survin intraoperator, de felul anesteziei si de starea generala a
bolnavului.
Scopul este restabilirea functiei organismului, asigurarea cicatrizarii plagii si
prevenirea complicatiilor postoperatorii. 0upa interventie din sala de operatie,
bolnavul va fi transportat cu patul rulant sau caruciorul, acoperit pentru a fi ferit de
curentii de aer. Operatul va sta in decubit dorsal, capul intr(o parte pentru a nu
aspira eventualele vomismente. /a fi urmarit aspectul fetei, respiratia, pulsul,
tensiunea, temperatura. .atul
trebuie sa fie accesibil din toate partile si la pat sa fie instalatie de O
4
si monitor
pentru monitorizarea functiei cardiace. Temperatura camerei trebuie sa fie intre 8J(
45KC.
Sarcina asistentei este de a supraveghea pacientul pana la aparitia reflexelor de
deglutitie, tuse, faringiene sau corneene si pana la revenirea completa a starii de
cunostinta. Trebuie sa depisteze eventualele complicatii.
0urerile parietale pot aparea datorita tractiunii musculare asupra suturii cand
bolnavul se misca. $a indicatia medicului se pot administra calmante, anestezice.
0urerile profunde pot avea cauza drenurile prea profunde sau cudate. 3edicul
chirurg va indica conduita de urgenta.
Observarea distensiei digestive : dupa interventia chirurgicala poate aparea retentie
de gaze, de obicei de scurta durata *6 zile+. 0aca dureaza peste 6 zile pana la
reluarea tranzitului intestinal se aplica tubul de gaze, se fac clisme evacuatoare,
aspiratie continua. ' se interzice pacientului sa consume alimente peroral pana la
aparitia flatulentei.
2.1:. !ducatia $entru sanatate
.rofilaxia bolii
Educatia sanitara are o importanta deosebita in prevenirea hemoragiei digestive
superioare si astfel evitarea suferintei bolnavului prin interventie chirurgicala si
implicit scaderea rezistentei organismului acestuia fata de imbolnavirii.
Se recomanda respectarea unor masuri profilactice cum ar fi :
8K o alimentatie echilibrata si rationala cu evitarea abuzurilor de orice fel&
4K evitarea fumatului si a cafelei care sunt daunatoare&
6K evitarea condimentelor servite in exces&
BK evitarea abuzului de bauturi alcoolice care pregatesc calea unor boli
severe&
=K abuzurile de medicamente : antibiotice, aspirina, purgative
CK alimentele prea fierbinti ca si cele prea reci
DK se recomanda evitarea utilizarii de ( 1spirina
( )enilbutazona
( 'ndometacin
( Corticosteroizi
( alte medicamente in exces
JK diferite tulburari digestive, chiar si mai putin alarmante trebuie sa ne
conduca la medic pentru a nu lasa sa evolueze o boala care mai tarziu se poate
agrava
HK respectarea orarului de masa
85K evitarea stresului
Se recomanda regim alimentar individualizat si adaptat stadiului in care se afla
boala cu prote%area mucoasei gastrice *alimente bine mestecate+ si cu protectie
termica.
2.11. !)ternarea bolnavului
3edicul este cel care va hotari momentul externarii bolnavului cand acesta nu mai
necesita o supraveghere permanenta si poate continua tratamentul prescris la
domiciliu. 1sistenta va pune la dispozitia medicului documentele bolnavului
necesare formularii epicrizei si completarii biletului de iesire si va asigura
alimentatia bolnavului pana la externare.
1sistenta va anunta familia bolnavului cu privire la externarea acesteia, va avea
gri%a ca bolnavul sa(si primeasca lucrurile personale de la magazia spitalului si sa
aiba o imbracaminte corespunzatoare anotimpului.
/a aprofunda cu bolnavul indicatiile primite de la medic si cuprinse in biletul de
iesire. 1sistenta va conduce bolnavul la iesire unde il lasa in gri%a apartinatorilor