1

Criza speculativa are la baza lacomia, care s-a suprapus pe fondul

teoriei ca deficitele generalizate benefice pentru economie

Lucrurile par sa fie foarte simple cu actuala criza mondiala, respectiv, este o criza speculativa
care are la baza lacomia si care s-a suprapus si pe fondul teoriei ca deficitele generalizate ale
statelor sunt benefice pentru economie, in fapt o denaturare a teoriei lui Keynes. [John Maynard
Keynes, Primul Baron Keynes de Tilton (pronunat kenz) - n. 5 iunie 1883, Cambridge (d. 21
aprilie 1946 ) a fost un economist britanic ale crui idei numite economie keynesian radicale au
avut un impact major att asupra teoriei politice i economice moderne, ct i asupra politicilor
fiscale ale multor guverne. Este cunoscut n mod special pentru pledoaria sa n favoarea
politicilor guvernamentale intervenioniste, prin care guvernul ar folosi msuri fiscale i
monetare n scopul temperrii efectelor adverse ale recesiunilor economice, crizelor economice
i boom-urilor economice. Este considerat de muli economiti unul dintre principalii fondatori ai
macroeconomiei teoretice moderne. Populara expresie lui Keynes Pe termen foarte lung
suntem toi mori este nc citat]
Parerea mea umila este ca, criza actuala nu este in nici un caz speculativa ci este o problema de
insolventa generalizata. Oamenii de rind, bancile si in general majoritatea entitatilor economice
sint practic falite, cam asta ar fi concluzia mea. Daca aceasta criza ar fi fost speculativa cineva
ar fi cistigat si altcineva ar fi pierdut, dar de fapt toata lumea a pierdut respectiv oamenii de
rind, companiile, bancile, statele, etc. Problema este sistemica (fractional reserve end game) si
nu are o rezolvare "placuta" ci doar reset/jubilee si repunerea sistemului pe baze sanatoase -
bani bazati pe aur/argi, sau pe o crestere economica reala si nu una statistica..
Referitor la denaturarea pietei prin inteventia statului, opinez ca, nu mai este nimic de
denaturat cind statul da licenta bancilor sa produca bani din nimic si, nu ma refer la dobinzi ci la
fractional reserve banking - Fractional-reserve banking is the practice whereby a bank holds
reserves in an amount equal to only a portion of the amount of its customers' deposits to satisfy
potential demands for withdrawals. (practica prin care o banca detine sau mentine numai o
fractiune din depozitul clientilor pentru a satisface cereri potentiale de retrageri de numerar)
Ce s-a pierdut? Au disparut bunurile? Au disparut capacitatile de productie? Nici gind.
Problema este in realitate alta, cu alte cuvinte este evident ca exista o strangulare in circuit,
considerata accidentala de catre expertii economici, dar care eu cred, ca este voita.
Strangulare este voita premeditat in scopul creerii unui balans social, care sa favorizeze exact
ideea de a desfinta statul cu totul. Sa am un pasaport cu nume de companie. O societate in care
nu se mai stie cine pe cine reprezinta. Eu consider ca puterea nu trebuie sa fie la companii, ci la
2

indivizi. Respectiv eu ca individ nu pot controla o companie, nu votez CEO-ul companiei. Astea
cu sa dispara statul sunt aberatiicand individul va fi tratat ca si o companie si nu va mai fi
platit la ora mai discutam. Voita din aberatia mentala a unora ca rata cresterii profitului poate
fi de 15-20% annual. Si asa profitul este procent din munca oamenilor (care sunt platiti la ora sa
nu uitam), si in plus mai vor si crestere de 15% annual la acesta. Se uita faptul ca, o asemenea
crestere nu e sustenabila social. Daca se merge pe directia asta revolutia e garantata.
In Romania fiecare partid asculta ce-i convine, bea o bere si se duce la culcare
Domnul Guvernator al Bancii Nationale se pare ca, nu mai d de mult informaii serioase sau
credibile, n legtur cu starea real a economiei. Face doar glume i fente, trucuri de imagine
depite grav de gravitatea situaiei din Romania. Nici mcar veteranul domn Vasilescu nu se
mai ostenete s ne ameeasc cu teorii neverificabile dar profunde si pline de intelesuri
economice. Guvernul a devenit un organism (daca nu chiar un tintar sugator de singe) care
amintete puternic de contribuia romneasc la suprarealismul mondial. Carul socialisto-liberal
a tras continuu n sensuri contrare si deocamdat e linite pentru c se fur (dupa
dezmembrarea USL). Mcelria e magnetic, dar veniturile la buget snt ntr-o scdere
dramatic, pe msura dezastrului din economia real. Presa de investigaie a disprut cu totul
i a fost nlocuit cu informaia-spectacol oferit de televiziuni arondate unor interese
punctiforme. Fiecare partid ascult ce-i convine, bea o bere i se duce la culcare ct de ct
anesteziat. Traian Bsescu, impus nu se tie de cine (sau se tie dar nu se poate nc spune), a
nscut prin reacie negativ un USL fr program, ce s mai vorbim de o vedere strategic,
istoric pentru ar, un USL care se rezum la prestaii orale televizate, care nu mai satisfac pe
nimeni (am citat de pe un blog anonym).
Garanii stabilitii Romniei, care par a fi dup ct se vede din ce n ce mai clar SUA i Germania
(nu snt cunoscute nc tratatele secrete prin care guvernantii ne-au vndut), se mulumesc s
fac poliie prin serviciile romneti i s dea sfaturi i directive, cam cum facea i Nicolae
Ceauescu nainte de 1989. In esenta, Germania i SUA se limiteaz la a juca rolul dictatorului
asasinat cu siguranta la ordinul lor i s ne livreze bncilor i pieelor de toate felurile.
Amestecul lor n politica intern romneasc, aproape amator i mai ales iresponsabil, va duce
fara doar si poate la naterea unui curent puternic antieuropean i, poate, sau din pcate, i
antiamerican. Niciodat n ultimii 20 de ani nu a fost mai ru n Romnia dect acum i nu
romnii snt primii vinovai. In ultima instanta si din fericire, renate naionalismul i-i arunc
peste bord pe globalitii de ocazie.
E uluitoare diferenta dintre eecul dreptei care s-a materializat la Bucureti i cel deja parc
mplinit de guvernarea Hollande (socialist) de la Paris. ncepe s fie limpede c partidele
socialiste snt depite istoric, dar nu si in Romania ci numai n Europa. Ct despre America, ea
nu le-a folosit niciodat. Eecul socialitilor n vecinatatea Romaniei este de fapt un subiect
aparte, analizat deja de Emmanuel Todd n excelentul su articol Dup democraie. S opui
austeritii germane, foarte discutabil, incomplet i care a produs deja mari traume, creterea
(la croissance) cnd ai deja datorii foarte mari e o infraciune intelectual aproape incalificabil.
In Romania ca si in U.E., economia inca nu a prins puteri
3

Cifrele statisticii se suprapun peste perceptia oamenilor de afaceri. "Ultimele date statistice au
aratat ca oamenii de afaceri sunt prudenti si incearca sa isi asigure disponibilul de numerar. Nu
simt ca este un moment prielnic pentru cresterea salariilor, ca economia a prins puteri, a
declarat Cristian Parvan, secretarul general al Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania
(AOAR). Scaderea puterii de cumparare are un efect direct asupra consumului, tocmai factorul
care, spera politicienii, va ajuta economia sa inregistreze o crestere de peste 1,5% in 2013. "S-au
inselat la socoteli. Pe de o parte, cresterile slabe de salarii, per ansamblu economie, sunt
contrabalansate de toate majorarile de tarife la energie, gaze. In plus, daca se face consum din
import, atunci acesta nu ajuta la cresterea PIB, atrag atentia expertii economici Atunci cand
capacitatea sectorului public de a crea noi locuri de munca este limitata, atentia se intoarce
asupra sectorului privat, care poate reprezenta o baza de relansare a activitatii economice
numai prin investitii si poate asigura o crestere a gradului de ocupare pe piata muncii. Generand
peste 2/3 din numarul locurilor de munca si 54% valoarea adaugata a economiei nationale,
sectorul intreprinderilor mici si mijlocii este un motor important al dezvoltarii economice. IMM-
urile romanesti se confrunta cu riscuri din ce in ce mai greu de gestionat: perspective reduse de
creditare suplimentara in perioada urmatoare, ponderea scazuta a institutiilor de garantare,
dificultatea accesarii fondurilor europene, birocratia excesiva si incasarea tarzie a creantelor.
Dintre acestea, microintreprinderile sunt cel mai greu afectate, inregistrand cel mai ridicat grad
de indatorare, respectiv 99% (ca pondere a datoriilor totale in active), cea mai ridicata rata a
pierderii, respectiv -4,5%, o durata medie de incasare a creantelor de 172 de zile, cu doua luni
mai mare decat cea anterioara crizei si un procent de doar 37% de acoperire a datoriilor totale
prin cifra de afaceri, conform unui studiu realizat de Coface asupra situatiei actuale a IMM-
urilor din Romania. Necesitatile IMM-urilor trebuie atent analizate pentru ca acestea sa isi
exercite rolul crucial in perspectivele de relansare economica si echilibru social: nevoia de
finantare, prezenta unor parteneri de incredere pentru tranzactii care sa le asigure stabilitatea
si sanatatea afacerii, instrumentele cu ajutorul carora sa poata lua decizii eficiente in timp util.
Pentru a raspunde cat mai bine nevoilor companiilor mici si mijlocii, Coface, a dezvoltat doua noi
produse dedicate protejarii afacerii si evaluarii partenerilor, ajutand astfel organizatiile in curs
de dezvoltare.
Data: 25/05/2014

Mircea Halaciuga, Esq
Tel. 040.724581078
4

www.SIPG.ro