Mod Data

Litera Coala Coli

25 1
LUCRAREA DE LABORATOR Nr. 5
UTM
F.I.M.T. gr.T.O.T-121


TRANSMISIILE AUTOMOBILULUI

document. Semnat Coala
Executat
Controlat
Aprobat
T contr.
Gorcea B.

Pdure O.

Pdure O.
.





MINISTERUL EDUCAIEI AL REPULICII MOLDOVA
Universitatea Tehnic a Moldovei
Facultatea de Inginerie Mecanic i Transporturi


Catedra: Transport auto





Lucrare de laborator nr.5
TEMA:TRANSMI SI I LE AUTOMOBI LULUI














Sch Coala document.
Coala
Semnat Data

TRANSMISIILE AUTOMOBILULUI



2
TRANSMISIILE AUTOMOBILULUI

Scopul lucrrii: De studiat schemele constructive i principiul de funcionare a diferitor tipuri de
transmisii utilizate la automobile, precum i de studiat construcia transmisiilor mecanice i
agregatelor, mecanismelor i ansamblurilor ce intra n componena lor (ambreiajul, cutia de viteze,
reductor distribuitor, transmisia cardanic,transmisia principal i diferenialul, semiaxele i
butucii roilor).

Utilaj i echipament: Placarde, standuri i machetele agregatelor transmisiei mecanice, manuale
i ndrumri metodice, trusa cu instrumente a lctuului-auto.

Metodica efecturii lucrrii de laborator
Lucrarea de laborator prevede studierea construciei transmisiei mecanice, schemelor constructive
i principiile de funcionare a diferitor tipuri de transmisii utilizate la automobile, precum i
efectuarea exerciiilor practice de reglare a cursei libere a pedalei de ambreiaj, demontarea i
montarea reductorului punii conductoare.

5.1. Tipurile transmisiilor pentru automobile

1. Transmisiile hidraulice (hidrostatice i hidrodinamice). Destinaia, construcia general,
principiul de funcionare, avantaje, aplicabilitatea.

Transmisiile hidraulice si cele pneumatice utilizeaz lichide, respective gaze, pentru transferul de
energie intre intrare si iesire, care sunt supuse unei duble transformari energetice. In prima faza,
fluidul primeste energie mecanica, marindu-si energia specifica intr-o masina hidraulica sau
pneumatica de lucru (pompa sau compresor); ulterior, fluidul cedeaza energia dobandita unui
motor hidraulic sau pneumatic. Transformarile energetice sunt afectate de pierderi inerente de
energie. Intr-o transmisie hidraulica, o pompa transforma energia mecanica furnizata de masina de
forta in energie hidraulica. Aceasta este retransformata in energie mecanica de un motor hidraulic
care antreneaza masina de lucru. Parametrii energiei mecanice furnizate de aceste transmisii pot fi
reglati continuu si in limite largi prin mijloace relativ simple. Flexibilitatea constituie un avantaj
esential al transmisiilor hidraulice si pneumatice fata de cele mecanice, asigurandu-le o larga
utilizare, desi principiul lor de functionare implica randamente relativ mici. In functie de tipul
masinilor hidraulice utilizate, transmisiile hidraulice pot fi: hidrostatice (volumice), hidrodinamice
sau hidrosonice.
Daca mainile hidraulice (pompa si motorul), care constituie elementele fundamentale ale
transmisiei hidraulice, sunt de tip volumic, transmisia se numeste uzual hidrostatica sau volumica,
deoarece energia mecanica furnizata de masina de forta este utilizata de o pompa volumica practic
numai pentru cresterea energiei de presiune a lichidului vehiculat; aceasta este retransformata in
energie mecanica de un motor hidraulic volumic.
Schema structurala a transmisiei hidrodinamice este prezentata in fig. 1,e). Pompa 9, care
este actionata de motorul de ardere interna, este conectata prin conductele cu hidromotoare 10,
arborii carora sunt conectate cu rotile motoare. Presiunea hidrostatica a lichidului produsa de
pompa este realizat in momentul de torsiune pe arborii hidromotoarelor. Rotile motoare cu
hirdomotoare sunt numite hidrorotile.



Sch Coala document.
Coala
Semnat Data

TRANSMISIILE AUTOMOBILULUI



3

















Fig.1. Schema structurala a transmisiei hidrodinamice



5.2. Ambreiajele mecanice

2. Ambreiajele mecanice cu dou discuri de friciune. Construcia, pricipiul de funcionare.

Destinatia ambreiajului. Ambreiajul face parte din transmisia automobilului si este intercalat
intre motor si cutia de viteze, in scopul compensarii principalelor dezavantaje ale motorului cu
ardere interna (imposibilitatea pornirii in sarcina si existenta unei zone de functionare instabila).
Ambreiajul serveste la decuplarea temporara si la cuplarea progresiva a motorului cu transmisia.
Decuplarea si cuplarea motorului de transmisie sunt necesare la pornirea din loc a automobilului si
in timpul mersului pentru schimbarea treptelor cutiei de viteze.
Ambreiajul serveste in acelasi timp la protejarea la suprasarcini a celorlalte organe ale transmisiei.

Conditiile impuse ambreiajului. Ambreiajul trebuie sa indeplineasca anumite condiii, si anume:

- sa permita decuplarea completa a motorului de transmisie pentru ca schimbarea treptelor sa se
faca fara socuri;
- sa necesite la decuplare eforturi reduse din partea conducatorului fara a
se obine nsa o cursa la pedala mai mare de 120-200 mm (limita superioara
la autocamioane). Forta la pedala necesara decuplarii nu trebuie sa depa-
seasca 150 N la autoturismesi 250.N la autocamioane si autobuze;
- sa asigure n stare cuplata o mbinare perfecta (fara patinare) ntre motor
i transmisie;
- sa permita eliminarea caldurii care se produce n timpul procesului de
cuplare (ambreiere) prin patmarea suprafeelor de frecare;
- sa permita cuplarea suficient de progresiva pentru a se evita pornirea
brusc din loc a automobilului;
- sa fie ct mai usor de ntreinut i reglat i sa ofere sigurana n
funcionare.


Sch Coala document.
Coala
Semnat Data

TRANSMISIILE AUTOMOBILULUI



4
Clasificarea ambreiajelor. Ambreiajele se clasific dup principiul de funcionare i dup tipul
mecanismului de acionare.

Dup principiu de funcionare, ambreiajele pot fi;
mecanice (cu friciune)
hidrodinamice.
combinate
electromagnetice.

Dupa tipul mecanismului de actionare, ambreiajele pot fi:
1.cu actionare mecanica
2.hidraulica
3. pneumatica
4.electrica

Clasificarea ambreajelor mecanice. Ambreiajele mecanice utilizate la automobile se clasific
dup mai multe criterii:

Dupa forma geometrica a suprafeelor de frecar, pot fi:
cu discuri (cele mai rspndite la autovehicule)
cu conuri
speciale.


Dupa numarul discurilor conduse, pot fi
cu un disc (monodisc)
cu dou discuri
cu mai multe discuri.
Dup numrul arcurilor de presiune i modul de dispunere a lor pot fi:
cu mai multe arcuri dispuse periferic
un singur arc central (simplu sau tip diafragm).

Dupa modul de obinere a forei de apasare, pot fi:
1. simple (cu arcuri)
2. semicentrifuge
3. centrifuge.

Dup tipul mecanismului de acionare, pot fi cu acionare:
- mecanica
- hidraulica
- servomecanisme
- automata.









Sch Coala document.
Coala
Semnat Data

TRANSMISIILE AUTOMOBILULUI



5




























Fig. 2. Ambreiaj mecanic cu doua discuri.

Ambreiaj mecanic cu 2 discuri are urmtoare piese, ce aparin la partea conductoare: volant 4,
disc intermediar 13, disc de presiune 5 si carter 6. Partii conduse apartin doua discuri conduse 2.
Presiunea ce stringe discurile este produsa de catre arcurile de presiune 14. Momentul motorului
este transmis prin 4 caneluri de pe volant in care intra proeminentile discurilor 13 si 5, care se
misca in directia axiala in raport cu volant in timpul conectarii si deconectarii ambreiajului.
Pe discul conducator intermediar 13 este montat mecanism cu brate 15. Arcul lui roteste bratul
de forma Z in timpul deconectarii ambreiajului iar furca, sprijinindu-se cu marginile sale de
volantul 4 si disc de presiune 5, asigura pozitionare discului intermediar 13 la distantele egale fata
de volantul si discul de presiune. Furcile de deconectare 16 sunt antrenate la inel de debriere 9 la
care se sprijina rulmentul 10 muftei deconectarii ambreiajului in timpul deconectarii ambreiajului.
Piesele principale ale ambreiajului ce se rotesc sunt supuse balansarii statice. Mai mult ca atit,
ambreiajul este supus balansarii impreuna cu volantul si cu arborele cotit a motorului. La
demontarea ambreiajului de pe volant este necesar de semnat pozitia lor reciproca ca la montare sa
nu fie incalcata balansarea lor reciproca








Sch Coala document.
Coala
Semnat Data

TRANSMISIILE AUTOMOBILULUI



6
5.4. Transmisiile principale i diferenialul

3. Semiaxele semidescrcate, complet descrcate i pe trei ptrimi descrcate. Destinaia.
Forele recepionate de semiaxe.

Destinatia si clasificarea arborilor planetari. Arborii planetari servesc la transmiterea
momentului motor de la diferential la rotile motoare sau la pinioanele conducatoare ale transmisiei
finale.
Clasificarea arborilor planetari se face dupa solicitarile la care sunt supusi. Solicitarile arborilor
planetari depind de medul de montare a capatului lor exterior n carterul puntii motoare.
In functie de modul de montare al arborilor planetari in carterul puntii motoare ei se mpart n:
total descarcati,
semiincarcati
total ncarcati.
Arborii planetari total descarcati (fig.3. a) sunt solicitai numai la torsiune de ctre momentul
Mr,. In acest caz, butucul roii motoare se monteaz prin
intermediul a doi rulmeni conici 2 i 3 pe trompa 1 a carterului punii din
spate. In aceast situaie, solicitarea la ncovoiere este preluat numai de carterul punii motoare.
Soluia ca arborii planetari total descrcai se utilizeaza la autocamioane.
Arborii planetari scmiincrcati (fig.3, b) se monteaz printr-un singur rulment 2 dispus ntre
butucii roii i carterul punii motoare 1. Aceti arbori sunt solicitai la torsiune de momentul Mr
i parial la ncovoiere de fora Y. Momentul ncovoietor dat de aceast for este preluat att de
arborele primar ct i de carterul punii din spate. Momentele ncovoietoare ale forelor Fr i Z2
sunt preluate de carter dac roata se afl n acelai plan cu rulmentul 2 n caz contrar, momentele
sunt preluate parial i de arborele planetar. Aceast soluie se utilizeaz la autoturisme i la
autocamioane uoare.
Arborii planetarii total incarcatii (fig.3, c) se sprijin printr-un singur rulment 2. montat ntre
arbore i carterul punii motoare. .Aceti arbori sunt solicitai att la torsiune de momentul Mr ct
i la ncovoiere de forele Fr i Z2 Soluia se utilizeaz n special la autoturisme.

Fig.3. Scheme de montare a arborilor planetari in carterul puntii motoare.

Mr- moment motor la roat.
F2-forta la roat.
Y2-reaciune transversal a caii
Z2 - reaciune normal a caii
Sch Coala document.
Coala
Semnat Data

TRANSMISIILE AUTOMOBILULUI



7

Tipuri constructive ele arbori planetari.
Pentru a transmite momentul motor de la diferenial la roile motoare, arborii planetari sunt
solidarizai la rotaie att cu pinioanele planetare ct i cu butucul roilor motoare.
Constructiv, arborii planetari se deosebesc ntre ei dup modul de solidarizare cu pinioanele
planetare, precum i cu roile motoare.
Arborele reprezentat n (figura 4, a) este solidarizat cu pinionul planetar prin intermediul
canelurilor prevzute la captul 1, iar eu butucul roii prin flana 2.
Arborele din (figura 4, b) se solidarizeaz la rotaie cu pinionul planetar tot prin captul canelat 1.
iar cu butucul roii motoare prin intermediul unei pene ce are un loca pe poriunea conic 3.
La arborele din (figura 4, c). solidarizarea la rotaie att cu pininul planetar, cit i cu butucul roii "
motoare se face prin intermediul capetelor canelate 1 i 4.














Fig.4. Tipuri constructivi de arbori planetari