Drept comunitar european - invatat

1. Constituirea comunitatilor si a Uniunii Europene

Inceputurile integrarii in Europa Occidentala:
- pe 9 mai 1950, Robert Schuman , ministrul de eterne !rance", !ace o declaratie
prin care propune supra#egherea in comun a productiei de carbune si otel din
$ranta si %ermania&
o declaratia a a#ut la ba"a propunerea lui 'ean (onnet )supunerea
unui control comun a respecti#ei productii*, iar ideea este agreata
de inca + state: Italia si statele ,-enelu. )-elgia, Olanda si
/uemburg*&
o !iind #orba despre o simpla declaratie care nu produce e!ecte
0uridice, repre"entantii celor 1 state semnea"a in 1951, la 2aris,
3ratatul pri#ind in!iintarea 4omunitatii Europene a 4arbunelui si
Otelului )4E4O*&
o tratatul de la 2aris pri#ind in!iintarea 4E4O a intrat in #igoare in
1955 si a !ost incheiat pentru o perioada de 50 de ani&
ast!el ca in anul 5005 acesta a incetat sa mai
produca e!ecte si odata cu el a incetat si 4E4O.
- in 1951, 2aul-6enri Spaa7 propune statelor membre 4E4O sa de#ina membre in
cadrul altor doua organi"atii, constituite dupa modelul primei comunitati&
o ast!el , in 1958, la Roma, sunt semnate 5 tratate prin care se
constituie:
4omunitatea Europeana a Energiei 9tomice )4EE9
sau E:R93O(*&
4omunitatea Economica Europeana )4EE*.
o tratatele de la Roma au intrat in #igoare in 195;, acestea !iind
incheiate pe o perioada nedeterminata de timp.
- in 199< intra in #igoare 3ratatul de la (aastricht, care modi!ica tratatele eistente,
de la 2aris si Roma, creand :niunea Europeana&
o potri#it tratatului, statele membre instituie intre ele o ,uniune
europeana. care are la ba"a comunitatile europene )4E4O, 4EE,
E:R93O(*, o politica eterna si un sistem de securitate comun
)2ES4*, precum si unul de cooperare in domeniul 0ustitiei si
a!acerilor interne )'9I*&
insa, potri#it acestui tratat :niunea Europeana nu
are personalitate 0uridica.
- in 5009 intra in #igoare 3ratatul de la /isabona care modi!ica tratatele de la Roma
si (aastricht, principala sa ino#atie !iind aceea de a con!erii personalitate 0uridica
:niunii Europene, aceasta de#enind o organi"atie internationala care nu mai are
ne#oie de sustinere pentru a se a!irma pe plan international&
o ast!el, potri#it acestui tratat, :niunea Europeana se substituie
4omunitatilor Europene )4E*, aceasta din urma !iind noua
1
denumire pe care tratatul de la (aastricht a con!erit-o
4omunitatii Economice Europene )4EE*&
o in conclu"ie :
4EE in 199< de#ine 4E&
4E este substituit in 5009 de :E&
34EE din 199< de#ine 34E, care la randul sau
de#ine in 5009 3$:E, anume tratatul pri#ind
!unctionarea :niunii Europene.
- de preci"at : cele 1 state initiale au constatat ca sunt prea multe institutii si au decis
sa uni!ice institutiile din acelasi domeniu&
o ast!el, primele institutii uni!icate sunt cele din domeniul
0udecatoresc: 4' 4E4O = 4' 4EE = 4' E:R93O( > 4urtea de
'ustitie a 4omunitatilor Europene )4' 4E*&
o 3ratatul de la -ruelles )1915* ? s-a in!iintat un singur 4onsiliu
si o 4omisie unica, pentru a obtine o singura administratie, un
singur buget si un singur statut al personalului.
5. Dezvoltarea calitativa si cantitativa a Uniunii Europene
@e"#oltarea calitati#a a :niunii Europene ? are in #edere per!ectionarea institutiilor
uniunii&
- aceasta de"#oltare cunoaste < momente importante, dupa cum urmea"a:
o eistenta unor cri"e si esecuri &
o re!lectii cu pri#ire la modalitatile de depasire a cri"elor si
esecurilor, re!lectii care s-au concreti"at prin adoptarea mai
multor documente sau instrumente 0uridice internationale&
o tete de drept po"iti# , de natura sa re#i"uiasca sau sa de"#olte
pre#ederile initiale ale tratatelor instituti#e.
- cea mai puternica cri"a cu care s-a con!runtat :E este ,politica scaunului gol.
)1915, declansata de $ranta*&
o potri#it tratatelor constituti#e, deci"iile in cadrul 4onsiliului de
(inistri urmau sa !ie adoptate cu unanimitate de #oturi pana in
anul 1911, perioada de tran"itie dupa care trebuia sa se recurga la
ma0oritate cali!icata&
o $ranta a considerat ca trecerea la #otul cu ma0oritate ii #a a!ecta
interesele in domeniul agricol&
o spre deosebire de alte sisteme 0uridice, la ni#elul :E actele
institutiilor intra in #igoare si de#in obligatorii pentru statele
membre !ara a mai !i rati!icate&
o dorinta $rantei era mentinerea unanimitatii , ast!el ca din iunie
1915 aceasta re!u"a sa mai participe la lucrarile 4onsiliului,
blocandu-i ast!el acti#itatea&
o cri"a s-a re"ol#at prin adoptarea 4ompromisului de la
/uemburg )1911*, potri#it caruia incepand cu !inalul perioadei
de tran"itie urma sa se treaca la #otul cu ma0oritate cali!icata&
5
insa , daca un stat in#oca un interes national si
solicita adoptarea unui act cu unanimitate, toate
celelalte state trebuia sa se con!orme"e&
compromisul este in #igoare si in pre"ent.
- esec este in e#olutia :E re!u"ul cetatenilor nor#egieni de a de#eni membri ai
uniunii&
o Aor#egia a re!u"at prin re!erendum, de 5 ori consecuti#, aderarea
la uniune&
o :E a propus Aor#egiei 4ompromisul de la Oslo ),compromisul
pestelui.* prin care se o!erea posibilitatea Aor#egiei de a aplica
pentru o perioada de 10 ani de la data aderarii propria legislatie
in domeniul pescuitului&
insa Aor#egia a respins acest compromis .
- un alt esec il constituie 3ratatul pri#ind instituirea unei constitutii pentru Europa ?
care, insa, seamana in proportie de 90B cu actualul 3ratat de la /isabona )5009*&
o acesta continea re!erire la steag, la imn, la elemente cu caracter
national&
o insa , titulatura ,constitutie. au !acut sa !ie respins tratatul.
@e"#oltarea cantitati#a a :niunii Europene ? se re!era la etinderea uniunii de la 1
state la 58 de state, in pre"ent&
- de asemenea , in 501< 4roatia #a de#eni membra a :E, iar Serbia a inceput
negocierile de aderare&
o 9lbania a aplicat pentru aderare in 5009&
o -osnia si 6ertego#ina este anga0ata in negocieri cu :E.
- de preci"at : 3urcia ramane candidatul permanent ? negocierile pri#ind aderarea sa
!iind intotdeauna amanate datorita unor probleme economice si sociale, precum si
datorita unor di#ergente religioase si culturale cu actuale state membre )e.:
problema 4iprului*.
<. Caracteristicile Uniunii Europene si principiile care guverneaza activitatea
institutiilor Uniunii Europene
:niunea Europeana pre"inta urmatoarele caracteristici:
- este o asociatie economica de integrare &
- este o organi"atie internationala , cu personalitate 0uridica&
- are un sistem institutional propriu si original , in cadrul uniunii omologul puterii
legislati#e este 4onsiliul, iar 4omisia Europeana este eecuti#ul&
o de preci"at : 4onsiliul cumulea"a !unctiile legislati#a, eecuti#a,
gu#ernamentala&
o de asemenea , institutiile :E participa direct la adoptarea
deci"iilor si isi eercita atributiile in temeiul 3ratatului pri#ind
!unctionarea :niunii Europene.
2rincipiile care gu#ernea"a acti#itatea institutiilor :niunii Europene sunt urmatoarele:
- principiul autonomiei de #ointa ? potri#it caruia institutiile :E au posibilitatea de
a-si elabora propriile regulamente de organi"are si !unctionare&
<
o de preci"at : institutiile nu au personalitate 0uridica, intrucat
acestea actionea"a in numele :niunii Europene, pe care o
repre"inta in raporturile la care participa )eceptie: -anca
4entrala Europeana ? -4E*.
- principiul atribuirii de competente ? potri#it caruia institutiile duc la indeplinire
numai acele atributii care le sunt stabilite in mod epres&
- principiul echilibrului institutional ? reuneste doua componente esentiale, si
anume:
o separarea puterilor , respecti# a competentelor institutiilor, ast!el
incat nici o institutie sa nu !ie blocata in a-si indeplini propriile
atributiile&
o colaborarea si cooperarea intre institutii .
+. Parlamentul European (compunere, organizare, functionare si rol)
9legerea membrilor 2arlamentului European ? alegerea repre"entantilor, a
parlamentarilor europeni se !ace prin su!ragiu uni#ersal direct, in con!ormitate si cu
legislatiile nationale adoptate in aplicarea tratatelor europene in materie&
- !iecarui stat membru ii sunt reparti"ate locurile in legislati# in !unctie de 5 criterii :
criteriul democratic si criteriul demogra!ic&
- de preci"at : statele membre isi elaborea"a propriile reguli de eercitare a dreptului
de #ot&
- membrii 2arlamentului European sunt alesi pentru un mandat de 5 ani &
o acesta poate inceta inainte de termen prin demisie, deces sau
demitere&
o in ca" de incompatibilitate , precum ca"ul in care parlamentarul
este si membru al gu#ernului unui stat membru, al parlamentului
national ori 0udecator al 4' :E etc., locul sau de#ine #acant, iar
deputatul #a !i inlocuit con!orm regulilor electorale nationale&
o de asemenea , membrii 2arlamentului European pot !i demisi in
ca"ul in care sunt condamnati la inchisoare pentru sa#arsirea unei
in!ractiuni&
o de preci"at : membrii parlamentului se bucura de pri#ilegiile si
imunitatile aplicabile in temeiul 2rotocolului pri#ind pri#ilegiile
si imunitatile 4omunitatilor Europene )1915*&
o de preci"at : deputatii parlamentului bene!icia"a de o
indemni"atie pe intreaga durata a mandatului lor.
Organi"area si !unctionarea 2arlamentului European ? presedintele este cel care se
ocupa de acti#itatile 2arlamentului si a organelor sale, pre"idea"a sesiunile plenare,
repre"inta institutia si eercita prerogati#e in cadrul procedurii bugetare&
- 2arlamentul in!iintea"a comisii permanente care pregatesc lucrarile sale,
elaborea"a rapoarte si mentin legatura cu alte doua institutii, 4omisia si 4onsiliul&
- de asemenea, 2arlamentul poate in!iinta comisii temporare, pentru o perioada de
15 luni, perioada care poate !i prelungita printr-o deci"ie a sa&
- membrii 2arlamentului pot sa se organi"e"e in grupuri politice, dar eista si
deputati neinscrisi&
+
- durata legislaturii este de 5 ani , de"baterile 2arlamentului sunt publice, lucrarile
sale des!asurandu-se in < orase di!erite:
o secretariatul se gaseste in /uemburg, comisiile parlamentare se
reunesc la -ruelles, iar sesiunile parlamentare au loc la
Strasbourg.
Rolul 2arlamentului European ? este unul consultati# in elaborarea actelor 0uridice ale
:niunii Europene si nu are putere legislati#a deplina in sistemul :niunii&
- de asemenea , 2arlamentul eercita un control politic asupra 4omisiei )care se
poate !inali"a prin #otarea unei motiuni de cen"ura impotri#a acesteia*&
- 2arlamentul European eercita, impreuna cu 4onsiliul, !unctiile legislati#a si
bugetara.
5. Consiliul (componenta, functionare si atributii)
4onsiliul )din 5009, !ostul 4onsiliu al :niunii Europene ? 199<* ? este o institutie cu
caracter politic, acesta !iind legislati#ul :niunii Europene, repre"entand toate statele
membre ca o institutie intergu#ernamentala care eprima legitimitatea statala a :niunii.
4omponenta 4onsiliului ? de la 1 ianuarie 5008, acesta este compus din 58 de membri
)cate un repre"entant la ni#el ministerial ? ministrii a!acerilor eterne ? al !iecarui stat
membru, imputernicit sa anga0e"e gu#ernul sau si sa eercite dreptul de #ot*&
- componenta 4onsiliului este #ariabila , in !unctie de ordinea de "i: a!aceri generale
)pri#ind relatiile eterne*, agricultura, economico-!inanciara.
$unctionarea 4onsiliului ? conditiile de !unctionare a 4onsiliului sunt stabilite prin
3ratatul pri#ind !unctionarea :niunii Europene, precum si regulamentul intern elaborat
de 4onsiliu&
- eercitarea presedintiei 4onsiliului ? timp de 1 luni !iecare stat membru eercita
!unctia de presedinte al 4onsiliului, prin rotatie&
- sunt consacrate < modalitati de a #ota in cadrul 4onsiliului , si anume:
o ma0oritatea simpla ? acest tip de #ot nu este solicitat decat in
ca"urile limita&
eemplu : adoptarea regulamentului intern.
o ma0oritatea cali!icata ? modalitatea cea mai !rec#enta,
constituind regula de #ot&
calculul ma0oritatii cali!icate !acandu-se in !unctie
de ponderea stabilita de legislatia :niunii Europene.
o unanimitatea ? con!era !iecarui stat un drept de #eto )se pot
abtine pana la 15 state*.
- 4omitetul repre"entantilor permanenti ai statelor membre )4ORE2ER* ? !ormat
din repre"enanti ai statelor membre, eperti pe domenii de acti#itate&
o !iecare delegatie este condusa de un ambasador care are rang de
ministru plenipotential )mandatat sa incheie tratate, acorduri intr-
un domeniu determinat*&
o acest comitet repre"inta interesele statelor membre la ni#elul
:niunii, dar si interesele :niunii la ni#elul statelor membre.
9tributiile 4onsiliului ? sunt de!inite, intr-o maniera generala, de tratatele :niunii
Europene&
5
- ast!el, impreuna cu 2arlamentul European, 4onsiliul eercita !unctiile legislati#a
si bugetara&
o de preci"at : 4onsiliul stabileste toate indemni"atiile care tin loc
de remuneratie.
- de asemenea, 4onsiliul, ca legiuitor, detine putere de deci"ie, acesta a#and si
atributii de coordonare a politicilor economice si sociale ale statelor membre din
interiorul "onei Euro.
1. Consiliul European
4onsiliul European ? compus din se!ii de stat sau de gu#ern ai statelor membre,
precum si din presedintele sau si presedintele 4omisiei&
- de asemenea : Inaltul Repre"entant al :niunii pentru a!aceri eterne si politica de
securitate participa la lucrarile 4onsiliului European&
- de preci"at : 4onsiliul European este pre#a"ut, pentru prima data ca institutie, prin
3ratatul de la /isabona )5009*&
- 4onsiliul European nu eercita !unctii legislati#e &
o rolul sau este acela de a o!eri :niunii impulsurile necesare
de"#oltarii acesteia si de a-i de!ini orientarile si prioritatile
politice generale.
- presedintele 4onsiliului European ? ales cu ma0oritate cali!icata, pentru o
perioada de 5 ani si 0umatate, cu posibilitatea reinnoirii mandatului o singura data&
o insa , in ca" de impiedicare sau de culpa gra#a, 4onsiliul
European poate pune capat mandatului acestuia&
o de preci"at : presedintele 4onsiliului European nu poate eercita
un mandat national&
o atributiile presedintelui 4onsiliului European :
pre"idea"a si impulsionea"a lucrarile 4onsiliului
European&
asigura pregatirea si continuitatea lucrarilor
4onsiliului European, in cooperare cu presedintele
4omisiei si pe ba"a lucrarilor 4onsiliului 9!acerilor
%enerale&
actionea"a pentru !acilitarea coe"iunii si a
consensului in cadrul 4onsiliului European&
pre"inta 2arlamentului European un raport dupa
!iecare reuniunii a sa&
repre"inta, pe plan etern, :niunea Europeana in
problemele re!eritoare la politica eterna si de
securitate comuna, !ara a aduce atingere atributiilor
Inaltului Repre"entant al :niunii pentru a!aceri
eterne si politica de securitate.
- !unctionare ? 4onsiliul European se intruneste de 5 ori pe semestru, la con#ocarea
presedintelui sau&
o membrii 4onsiliului European se pronunta prin consens, cu
eceptia ca"ului in care tratatele dispun alt!el.
1
8. Comisia Europeana (componenta, organizare, functionare si rol)
4omponenta 4omisiei Europene ? de la 1 ianuarie 5008, odata cu aderarea Romaniei
si a -ulgariei, numarul membrilor 4olegiului 4omisiei Europene este de 58, !iecare stat
membru a#and cate un resortisant desemnat&
- membrii 4omisiei Europene sunt alesi printr-un sistem de rotatie stabilit in
unanimitate de catre 4onsiliu )4onsiliul European*&
o acestia sunt independenti in indeplinirea sarcinilor lor, membrii
4omisiei Europene nu solicita si nu accepta instructiuni din
partea nici unui gu#ern, institutie, organ, o!icu sau agentie&
o acestia se abtin de la orice act incompatibil cu !unctiile lor sau cu
indeplinirea sarcinilor lor&
o mandatul membrilor 4omisiei este de 5 ani , care poate inceta in
una din urmatoarele situatii: implinirea termenului, motiune de
cen"ura a 2arlamentului, demisie, demitere sau deces.
Organi"area si !unctionarea 4omisiei Europene ? sunt pre#a"ute in tratatele :niunii
Europene, precum si in regulamentul intern si propriu al 4omisiei&
- !unctionarea 4omisiei Europene este dominata de principiul colegialitatii ,
hotararile sale !iind #alabil adoptate cu ma0oritatea membrilor sai&
o de preci"at : reuniunile nu sunt publice, iar de"baterile sunt
con!identiale.
- presedintele 4omisiei este cel care de!ineste orientarile in cadrul carora 4omisia
isi eercita atributiile sale&
o de asemenea , acesta con#oaca 4omisia, cel putin 1 data pe
saptamana si stabileste ordinea de "i.
- !iecare membru al 4omisiei Europene este responsabil in cadrul acesteia de un
anumit porto!oliu sau domeniu politic )de pregatirea lucrarilor 4omisiei si
eecutarea deci"iilor sale pe un anumit domeniu*.
Rolul 4omisiei Europene ? este de a promo#a interesul general al :niunii Europene,
adoptand masurile necesare in acest scop, asigurand aplicarea tratatelor, precum si a
masurilor adoptate de institutii in temeiul acestora&
- de asemenea , 4omisia Europeana supra#eghea"a modul in care statele membre
aplica dreptul :niunii&
o aceasta dispune de o procedura cu a0utorul careia poate sa
urmareasca un stat membru care nu-si indeplineste obligatiile ce
ii re#in din tratate&
o mai mult , aceasta eecuta bugetul si gestionea"a programele,
eercita !unctii de coordonare, de eecutare si de administrare, in
con!ormitate cu conditiile pre#a"ute in tratatele :niunii.
;. Curtea de Justitie a Uniunii Europene (structura, organizare si functionare)
8
4urtea de 'ustitie ? compusa din 0udecatori si a#ocati generali, acestia din urma !iind
chemati sa se pronunte, in toata independenta, in cau"ele supuse curtii spre solutionare
prin intermediul conclu"iilor&
- 0udecatorii si a#ocatii generali sunt numiti de catre statele membre pentru un
mandat de 1 ani )care se poate reinnoi o singura data*&
o de asemenea , din < in < ani are loc o reinnoire partiala a
0udecatorilor.
- pentru a !i 0udecator la 4urtea de 'ustitie de la /uemburg , trebuie intrunite
urmatoarele cerinte:
o persoana trebuie sa aiba capacitatea statului pe care-l repre"inta &
o la ni#el national, persoana trebuie sa intruneasca toate conditiile
pentru a ocupa cele mai inalte !unctii 0urisdictionale )neeistand
limita de #arsta, atat minima, cat si maima*.
- 4urtea de 'ustitie este compusa din 58 de 0udecatori si ; a#ocati generali &
o a#ocatii generali pro#in din statele cu traditii in repre"entarea
internationala&
o statutul membrilor 4urtii de 'ustitie este stabilit intr-un
regulament si in temeiul acestuia atat 0udecatorii, cat si a#ocatii
isi indeplinesc atributiile in deplina independenta&
o la intrarea in !unctie, membrii depun un 0uramant&
o pe parcursul mandatului ambele !unctii sunt incompatibile cu
orice !unctie politica, administrati#a sau orice alta acti#itate
pro!esionala remunerata sau nu&
o la incetarea mandatului , 0udecatorii si a#ocatii au obligatia ,de
onestitate si delicateCe. cu pri#ire la acceptarea unor !unctii sau
a#anta0e&
o membrii 4urtii de 'ustitie bene!icia"a de imunitate de 0urisdictie ,
chiar si dupa incetarea !unctiei lor, pentru actele pe care le-au
sa#arsit in eercitiul acesteia&
o de preci"at : atat 0udecatorii, cat si a#ocatii au obligatia de a-si
stabili resedinta in statul in care curtea isi are sediul.
- 0udecatorii desemnea"a printre ei, prin #ot secret, un presedinte pentru un mandat
de < ani, cu posibilitatea reinnoirii&
- gre!ierul ? ales prin #ot secret, pentru o perioada de 1 ani&
o acesta depune 0uramantul in !ata curtii, a!irmand ca-si #a eercita
atributiile cu toata impartialitatea si nu #a di#ulga secretul
de"baterilor&
o atributiile gre!ierului ? acesta:
primeste, transmite si conser#a toate documentele&
reali"ea"a noti!icari sau comunicari&
asista la sedintele de audiere ale curtii&
administrea"a arhi#a curtii&
se ocupa de publicatiile curtii, asigura traducerea
documentelor&
indeplineste atributii de gestiune si contabilitate.
;
Organi"area si !unctionarea 4urtii de 'ustitie ? 0udecatorii deliberea"a numai in numar
impart, iar in ca" de numar par 0udecatorul cu #echimea cea mai mica se #a abtine&
- deliberarile incep cu epunerea celui mai tanar 0udecator ca #arsta, pentru a nu !i
in!luentat&
- limba de lucru la curte este $rance"a, iar limba de procedura este limba paratului&
o daca paratul este o institutie atunci limba de procedura este
$rance"a&
o hotararea curtii este citita in limba $rance"a.
- !ormula !olosita in !unctionarea 4urtii de 'ustitie a :niunii Europene este ,curtea
spune in drept.&
- deliberarile sunt strict secrete, iar deci"iile curtii sunt colecti#e si o anga0ea"a in
ansamblul ei&
- de preci"at : 4urtea de 'ustitie de la /uemburg este o institutie care !unctionea"a
permanent.
9. Actiuni ce pot fi introduse in fata Curtii de Justitie de la u!emburg
9ctiunea in anulare ? consta in posibilitatea pe care o au statele, institutiile :niunii si
persoanele !i"ice sau 0uridice de a ataca, in !ata 4urtii, un act obligatoriu emis de
institutiile :niunii, si de a obtine, in anumite conditii, des!iintarea acestuia&
- aceasta actiune este un mi0loc de control al con!ormitatii actelor 0uridice ale
:niunii Europene, numit control de legalitate&
- actele susceptibile de a !i atacate sunt acele acte obligatorii, emise de institutiile
:niunii Europene, respecti#:
o regulamentul&
o directi#a&
o deci"ia.
- legitimare procesuala acti#a ? aceasta calitate o pot a#ea urmatoarele categorii de
subiecte de drept:
o statele membre, 4onsiliul si 4omisia , care se mai numesc si
titulari superpri#ilegiati, pentru ca pot introduce aceasta actiune
!ara a demonstra ca au #reun interes&
o 2arlamentul European, 4urtea de 4onturi si -anca 4entrala
Europeana, care se mai numesc si titulari semipri#ilegiati, pentru
ca aceste institutii nu pot introduce o actiune in anulare decat
pentru a-si apara prerogati#ele&
o persoanele !i"ice sau 0uridice din statele membre , daca
indeplinesc urmatoarele 5 conditii:
actul pe care il ataca trebuie sa-i pri#easca in mod
indi#idual&
sa !ie #orba despre o deci"ie )act indi#idual*, care
pri#este strict pe respecti#a persoana !i"ica sau
0uridica.
- legitimarea procesuala pasi#a ? intrucat doar urmatoarele institutii pot emite
directi#e, regulamente sau deci"ii, au aceasta calitate:
o 4onsiliul&
9
o 4onsiliul si 2arlamentul European impreuna&
o 4omisia Europeana&
o -anca 4entrala Europeana.
- procedura actiunii in anulare ? termenul in care se poate !ormula actiunea este de
5 luni, si curge, pentru actele generale, de la publicarea acestora, iar pentru actele
indi#iduale, de la noti!icarea celui interesat&
o in acest ultim ca", termenul curge din "iua urmatoare noti!icarii,
iar in ca"ul publicarii, cu incepere din a 15a "i urmatoare datei
publicarii&
o de preci"at : au caracter general regulamentul si directi#a, iar
caracter indi#idual deci"ia&
o cau"ele de anulare sunt:
necompetenta &
incalcarea gra#a a unor norme !undamentale de
procedura&
incalcarea tratatului sau a unei norme din acesta .
o de preci"at : in ca"ul in care actiunea este intemeiata, 4urtea de
'ustitie declara actul nul si nea#enit.
9ctiunea in carenta )in lipsa* ? consta in posibilitatea pusa la dispo"itia statelor,
institutiilor :niunii, persoanelor !i"ice si 0uridice ca, in anumite situatii, strict limitate, sa
atace in !ata 4urtii abtinerea sau re!u"ul 2arlamentului, 4onsiliului, 4omisiei sau al
-ancii 4entrale Europene de a decide in materii in care acestea au, prin tratate, obligatia
de a adopta o anumita masura&
- legitimarea procesuala acti#a ? aceasta calitate o pot a#ea urmatoarele categorii
de subiecte de drept:
o statele membre, 4onsiliul si 4omisia , care se mai numesc si
titulari superpri#ilegiati, pentru ca pot introduce aceasta actiune
!ara a demonstra ca au #reun interes&
o 2arlamentul European, 4urtea de 4onturi si -anca 4entrala
Europeana, care se mai numesc si titulari semipri#ilegiati, pentru
ca aceste institutii nu pot introduce o actiune decat pentru a-si
apara prerogati#ele&
o persoanele !i"ice sau 0uridice din statele membre , daca
indeplinesc urmatoarele 5 conditii:
actul pe care il ataca trebuie sa-i pri#easca in mod
indi#idual&
sa !ie #orba despre o deci"ie )act indi#idual*, care
pri#este strict pe respecti#a persoana !i"ica sau
0uridica.
- legitimarea procesuala pasi#a ? intrucat doar urmatoarele institutii pot emite
directi#e, regulamente sau deci"ii, au aceasta calitate:
o 4onsiliul&
o 4onsiliul si 2arlamentul European impreuna&
o 4omisia Europeana&
10
o -anca 4entrala Europeana.
- procedura actiunii in carenta ? se des!asoara in doua !a"e:
o !a"a administrati#a ? potri#it tratatului, actiunea in carenta nu
poate !i eercitata decat daca, in prealabil, institutia in cau"a a
!ost in#itata sa actione"e si daca, la implinirea unui termen de 5
luni de la acea in#itatie, institutia nu a luat atitudine&
in#itatia repre"inta o punere in intar"iere ? aceasta
trebuie sa !ie clara, precisa si sa a#erti"e"e institutia
in cau"a ca perse#erarea in inacti#itate #a conduce
la o actiune in carenta&
este necesar ca cererea sa mentione"e termenul de la
care curg cele 5 luni&
daca institutia in cau"a, in termen de 5 luni, a luat
atitudine, e#entuala actiune in carenta ramane !ara
obiect.
o !a"a 0udiciara ? daca si dupa implinirea celor 5 luni institutia
#i"ata nu ia atitudine, partea interesata are la dispo"itie un termen
de alte 5 luni de a sesi"a 4urtea cu o actiune in carenta&
hotararea 4urtii este una limitata, respecti# obliga
institutia sa actione"e, dar nu tine locul actului ce
trebuie adoptat.
9ctiunea in interpretare ? tratatele :niunii Europene pre#ad posibilitatea reali"arii
unei acti#itati de interpretare de catre 4urtea de 'ustitie, cu titlu incidental prealabil, in
a!ara unui litigiu propriu-"is&
- 4urtea este competenta sa hotarasca, cu titlu prealabil, asupra interpretarii
tratatelor, asupra #aliditatii si interpretarii actelor adoptate de institutiile, organele
si agentiile :niunii&
- conditiile actiunii in interpretare ? pentru ca instanta de la /uemburg sa se poata
pronunta in cadrul acestei actiuni, trebuie sa eiste un litigiu pendinte in !ata unei
instante nationale, care sa sesi"e"e 4urtea, solicitand interpretarea actului in
cau"a&
o de preci"at : procesul in derulare se suspenda la instanta nationala
cat timp este interogata 4urtea&
o interogarea consta in adresarea unei intrebari necesare pentru
lamurirea unei situatii inter#enite in procesul national.
10. "zvoarele primare ale dreptului Uniunii Europene
I"#oarele primare )dreptul primar* sunt alcatuite )date* din tratatele instituti#e ale
comuntatilor, respecti# uniunii, la care se adauga actele si tratatele modi!icatoare&
- tratatele instituti#e au !unctia unei constitutii, in masura in care pre#ad institutii
carora le atribuie puteri si intre care !iea"a raporturi si datorita !aptului ca
operea"a un parta0 de competente si de puteri intre acestea&
- eemple :
o 3ratatul de la /isabona )5009* &
11
o 3ratatul de la Aisa )500<*&
o 3ratatul de la 9msterdam )1999*&
o 3ratatul de la (aastricht )199<, denumit si 3ratatul pri#ind
:niunea Europeana*&
o tratatele si actele care modi!ica sistemul institutional al :niunii
Europene&
o tratatele si actele care aduc modi!icari reglementarilor bugetare
etc.
9utonomia si legatura dintre tratatele instituti#e ? pana la 1 decembrie 5009,
institutiile isi des!asurau atributiile in cadre 0uridice distincte, dispunand de competente si
puteri proprii !iecarui tratat si aplicand reguli di!erite&
- insa, cu toata aceasta autonomie a tratatelor , nu de putine ori 4urtea de 'ustitie a
recurs la pre#ederi cuprinse intr-un tratat pentru a statua in contenciosul care
interesa aplicarea altui tratat.
2rioritatea tratatelor instituti#e !ata de alte i"o#are ale dreptului :niunii Europene ?
tratatele instituti#e sunt obligatorii pentru toate subiectele de drept comunitar si nu pot
!ace obiectul unui control contencios, precum nici unei derogari neautori"ate de ele&
- tratatele pre#alea"a asupra tuturor actelor de drept comunitar deri#at .
11. "zvoarele derivate (secundare) ale dreptului Uniunii Europene
I"#oarele deri#ate sunt !ormate din ansamblul actelor unilaterale ale institutiilor
:niunii Europene, precum: regulamentul, directi#a, deci"ia, recomandarea si a#i"ul.
Regulamentul ? este un act general, impersonal, obligatoriu in toate elementele sale
)scop, mi0loace*, ast!el incat orice aplicare incompleta a sa !iind inter"isa, acesta
aplicandu-se direct in !iecare stat membru&
- regulamentul este obligatoriu pentru subiectele de drept intern, din toate statele
membre ale :niunii Europene&
- un regulament se #a publica in 'urnalul O!icial al :niunii Europene si #a intra in
#igoare in a 50a "i de la data publicarii sau la o data ulterioara pre#a"uta in
continutul sau&
o daca un act al :niunii nu este publicat in 'urnalul O!icial al
:niunii Europene, actul nu este #alabil si nu se #a aplica&
o inca din 500<, :niunea Europeana a lasat acces liber la 'urnalul
O!icial.
@irecti#a ? este obligatorie numai cu pri#ire la scopul !inal propus, lasand la dispo"itia
statelor membre acele !orme si mi0loace prin intermediul carora se poate a0unge la
indeplinirea sa&
- directi#a nu are aplicabilitate directa, si deci nu are e!ect direct, aceasta se poate
transpune&
o transpunerea implica adoptarea, de catre statul care trebuie sa-si
indeplineasca obligatiile ce decurg din directi#a, a masurilor
necesare con!ormarii cu respecti#a directi#a&
o mai mult, transpunerea presupune ca statele membre sa elimine
din legislatia interna acele norme incompatibile cu directi#a.
- regula generala este aceea ca o directi#a se adresea"a anumitor state membre&
15
o eceptia apare atunci cand directi#a se adresea"a tuturor statelor
membre, dar acest lucru este speci!icat in continutul ei.
- directi#ele care se adresea"a tuturor statelor membre se publica in 'urnalul O!icial
al :niunii Europene, ele intrand in #igoare la data publicarii sau la o data
pre#a"uta in continutul lor.
@eci"ia ? este obligatorie in toate elementele sale, !iind un act indi#idual de eecutare
care se adresea"a anumitor state membre, moti# pentru care aceasta nu se publica in
'urnalul O!icial, ci se noti!ica destinatarilor )pentru a !i opo"abila*&
- deci"ia are aplicabilitate directa si implicit e!ect direct &
- destinatarii deci"iei sunt statele sau particularii &
- de preci"at : deci"ia se #a publica in 'urnalul O!icial al :niunii Europene in ca"ul
in care aceasta nu indica destinatarii, intrand in #igoare de la data publicarii sau la
o data pre#a"uta in continutul sau.
Recomandarea si a#i"ul ? au un caracter orientati#, !acultati#, acestea nea#and !orta
de constrangere&
- a#i"ul eprima un punct de #edere al unei institutii cu pri#ire la un !apt sau la o
situatie, in timp ce recomandarea in#ita destinatarii sa adopte o anumita conduita&
- de regula, acestea nu au e!ect direct, insa statele trebuie sa ia in considerare
recomandarile, in special atunci cand acestea sunt de natura sa lamureasca
interpretarea altor dispo"itii nationale sau ale :niunii Europene.
15. Acordurile internationale ale Uniunii Europene
9cordurile internationale ? constituie i"#oare de drept pentru ordinea 0uridica a
:niunii Europene, norme care pro#in din anga0amentele eterne ale 4omunitatii
Europene, si respecti# ale :niunii Europene&
- acordurile incheiate intre 4omunitatile Europene sau :niunea Europeana si alte
organi"atii internationale sau cu state terte ? acestea de#in i"#oare de drept si
obligatorii pentru institutiile :niunii si pentru statele membre&
o eemplu : acordul incheiat intre 4omunitatea Economica
Europeana )4EE* si 9sociatia Europeana a /iberului Schimb
)9E/S*, acord ce pune ba"ele spatiului economic european,
spatiu !ormat din statele membre ale :E si < state membre
9E/S, anume /ichtenstein, Islanda si Aor#egia&
o acordul de mai sus repre"inta un pri#ilegiu pe care :E l-a
acordat celor < state prin etinderea celor patru libertati de
circulatie la teritoriile acestora, si anume: mar!uri, ser#icii,
persoane si capitaluri&
o un eemplu de acord cu state terte este 9cordul cu Romania
inainte de aderare&
o de preci"at : cea mai #asta cooperare se reali"ea"a in ba"a
acordului 4O3OAO: )5000*, dintre :niunea Europeana, pe de o
parte si 89 de state din 9!rica, 4araibe si 2aci!ic, pe de alta parte.
@e preci"at: sunt i"#oare ale dreptului :niunii Europene si urmatoarele:
- actele unilaterale adoptate de catre institutii create prin intermediul acordurilor
internationale )care in acti#itatea lor elaborea"a acte*&
1<
- unele tratate incheiate de statele membre, anterior constituirii 4omunitatilor
Europene )e.: %933 ? 9cordul %eneral pentru 3ari!e si 4omert, 19+8*.
1<. "zvoarele complementare ale Uniunii Europene
I"#oarele complementare sunt acelea care re"ulta din acordurile incheiate intre statele
membre in domeniile de competenta nationala&
- acestea sunt : con#entiile, deci"iile si acordurile con#enite prin repre"entantii
gu#ernelor statelor membre reunite in cadrul 4onsiliului si declaratiile, re"olutiile
si luarile de po"itie ale :niunii.
4on#entiile ? se aseamana cu cele speci!ice dreptului international, prin recurgerea la
procedeele clasice de anga0ament )semnarea si rati!icarea*, insa speci!icitatea lor se
mani!esta, in special, prin ni#elul elaborarii lor:
- initiati#a este, in general, luata de comun acord de 4onsiliu si 4omisie&
- negocierea este condusa de eperti gu#ernamentali si se reali"ea"a cu asistenta
4omisiei&
- proiectul elaborat de catre eperti este transmis 4onsiliului si 4omisiei, care
indica public opinia lor intr-un a#i" !ormal, precum si obiectiile pe care le au.
@eci"iile si acordurile con#enite prin repre"entantii gu#ernelor statelor membre
reunite in cadrul 4onsiliului ? sunt acte con#entionale interstatale, adoptate la propunerea
4omisiei si, dupa consultarea 2arlamentului, sunt hotarate cu oca"ia unei sesiuni a
4onsiliului si in pre"enta 4omisiei Europene&
- de regula , acestea sunt publicate in 'urnalul O!icial al :niunii Europene si trimise
institutiilor pentru a !i puse in aplicare.
@eclaratiile, re"olutiile si luarile de po"itie relati#e ale :niunii Europene ? sunt
adoptate de comun acord de statele membre, nu comporta nici o procedura de anga0ament
0uridic si eprima #ointa politica a actelor care le con!era numai #aloare de orientare
pentru a programa actiunile lor&
- de preci"at : asemenea acte pot !i adoptate de catre se!ii de stat si de gu#ern ai
statelor membre, reuniti in cadrul 4onsiliului.
1+. "zvoarele nescrise ale Uniunii Europene
I"#oarele nescrise sau 0urisprudenta ocupa un loc important intre i"#oarele dreptului
:niunii Europene& eercitarea de catre 4urtea de 'ustitie a unei acti#itati normati#e se
caracteri"ea"a, in special, prin utili"area metodelor de interpretare, ca si printr-o larga
recurgere la principiile generale de drept&
- metodele de interpretare ale 4urtii de 'ustitie sunt:
o interpretarea sistemica , anume a normelor in cadrul raportului lor
sistemic cu alte norme si cu ansamblul reglementarilor, tinand
cont de locul si !unctiile lor in ansamblul organi"at&
o interpretarea teologica , intrebuintata in pri#inta dreptului deri#at.
- principiile generale de drept prin care 4urtea de 'ustitie impune respect
institutiilor :niunii Europene:
o principiul securitatii 0uridice&
o principiul dreptului la aparare&
1+
o principiul egalitatii&
o principiul proportionalitatii, care presupune ca orice obligatie
impusa destinatarului de catre normele 0uridice ale :E trebuie sa
!ie limitata la strictul necesar pentru atingerea scopului cercetat.
15. #omania $ aderarea la Uniunea Europeana
9derarea Romaniei la :niunea Europeana:
- Romania a !ost prima tara din Europa centrala si de est care a a#ut relatii o!iciale
cu 4omunitatea Europeana )4E*&
- in 1991 este semnat un 9cord de 4omert si 4ooperare intre Romania si :niunea
Europeana&
- in anul 1995 Romania a trimis solicitarea de a de#eni membru al :niunii
Europene&
- in anul 5000 incep negocierile de aderare a Romaniei la :niunea Europeana &
o in anul 5000 Romania a#ea inchise pro#i"oriu 5 capitole de
negociere, din cele <1 cate eistau&
o in anul 500+ se !inali"ea"a negocierile de aderare, prin
inchiderea pro#i"orie a tuturor capitolelor de negociere&
o ast!el , in 500+, 4onsiliul European a con!irmat politic inchiderea
negocierilor de aderare a Romaniei, trecandu-se ast!el la etapa
urmatoare, si anume adoptarea si semnarea 3ratatului de aderare.
- dupa semnarea 3ratatului de aderare in anul 5005, Romania a de#enit stat in curs
de aderare, obtinand statutul de obser#ator acti#, la ni#elul tuturor institutiilor
comunitare&
o acesta a permis Romaniei sa-si eprime punctul de #edere, !ara
drept de #ot, in procesul de luare a deci"iilor la ni#el comunitar,
putand ast!el in!luenta aceste deci"ii si promo#andu-si totodata
interesele nationale.
- aderarea Romaniei la :niunea Europeana a a#ut loc la 1 ianuarie 5008 &
o a a#ut loc ast!el trecerea Romaniei de la statutul de obser#ator
acti# la cel de membru cu drepturi depline.
11. Criteriile de aderare la Uniunea Europeana
4riteriile de aderare la :niunea Europeana sau asa-numitele ,criterii de la
4openhaga., stabilite in 199<, impun unui stat candidat sa aiba:
- institutii stabile care sa garante"e democratia, statul de drept, drepturile omului,
respectarea si protectia minoritatilor&
- o economie de piata !unctionabila, precum si capacitatea de a !ace !ata presiunii
concurentiale si !ortelor pietei din cadrul :niunii&
- capacitatea de a-si asuma obligatiile de stat membru si, in special, ade"iunea la
obiecti#ele uniunii politice, economice si monetare.
15
2rocesul de aderare la :niunea Europeana este un proces de natura e#oluti#a si
inclusi#a, in sensul ca toate tarile sunt chemate sa adere la :niunea Europeana pe ba"a
unor criterii identice& ast!el, procesul de etindere al :niunii Europene cuprinde:
- o strategie de pre-aderare &
- negocierile de aderare &
- un eamen analitic al legislatiei comunitare &
- o procedura de urmat &
- procesul negocierilor de aderare , care determina conditiile in care !iecare stat
candidat #a intra in :E&
o negocierile se concentrea"a, in special, pe conditiile de adaptare,
de punere in practica si de aplicare a acDuis-ului comunitar
)drepturile si obligatiile statelor :E* de catre statele candidate.
18. Pilonii Uniunii Europene potrivit %ratatului de la &aastric't (())*)
2otri#it pre#ederilor 3ratatului de la (aastricht )199<*, :niunea Europeana este
!ormata din trei ,piloni., si anume:
- 4omunitatile Europene ? in cadrul carora institutiile puteau sa adopte, in
domeniile care le erau reparti"ate, acte 0uridice direct aplicabile in statele membre
si care a#eau prioritate in raport cu dreptul intern&
o eemple : pri#ind libera circulatie a mar!urilor, a persoanelor, a
ser#iciilor, capitalurilor, in pri#inta agriculturii, sanatatii,
mediului etc.
- politica eterna si de securitate comuna )2ES4* ? se ba"ea"a pe cooperarea intre
statele membre, iar prin 3ratatul de la (aastricht s-a con#enit reali"area, in mod
progresi#, a unei politici eterne si de securitate comuna aata, in principal, pe
urmatoarele obiecti#e:
o apararea #alorilor comune, a intereselor !undamentale si a
independentei :niunii&
o consolidarea securitatii :niunii si a statelor membre&
o mentinerea pacii in lume si consolidarea securitatii
internationale&
o promo#area cooperarii internationale&
o promo#area democratiei si a statului de drept, apararea
drepturilor omului si a libertatilor !undamentale.
- 0ustitia si a!acerile interne )'9I* ? se ba"ea"a de asemenea pe o colaborare intre
statele membre, cooperarea politieneasca si cea 0udiciara !iind constituita in
#ederea reali"arii unei actiuni comune in materia pre#enirii si luptei impotri#a
criminalitatii, rasismului si eno!obiei&
o de asemenea , cooperarea in domeniul 0udiciar a !ost creata, in
primul rand, cu scopul de a !acilita si accelera procedura
etradarii intre statele membre, de a instaura o serie de reguli
minime pri#itoare la sanctiunile aplicabile criminalitatii
organi"ate, terorismului si tra!icului de droguri&
o de preci"at : a !ost deschis si un o!iciu european de politie,
Europol, care si-a inceput lucrul inca din anul 199;.
11
@e preci"at: odata cu intrarea in #igoare a 3ratatului de la /isabona )5009*, pilonii
:niunii s-au trans!ormat in politici ai :niunii Europene.
1;. Personalitatea +uridica si competentele Uniunii Europene potrivit %ratatului de la
isabona (,--))
2ersonalitatea 0uridica a :niunii Europene ? in perioada de dinainte de 3ratatul de la
/isabona )5009*, :niunea Europeana nu a#ea personalitate 0uridica, eistenta sa
spri0inindu-se pe cei < piloni instituiti prin 3ratatul de la (aastricht )anume: 4omunitatile
Europene, politica eterna si de securitate comuna, 0ustitia si a!acerile interne*&
- ast!el , 3ratatul de la /isabona )5009* consacra personalitatea 0uridica a :niunii
Europene&
- dobandirea de catre :niunea Europeana a personalitatii 0uridice :
o repre"inta re"ultatul unei cerinte necesare cu pri#ire la stabilirea
clara a statutului 0uridic al :niunii pe plan international, in
general, si european, in special&
o contribuie la ameliorarea perceptiei :niunii si a capacitatii sale
de actiune, !acilitand acti#itatea politica si contractuala a :niunii
la ni#el bilateral si multilateral pe scena internationala, precum si
la pre"enta sa in alte organi"atii internationale&
o contribuie la #i"ibilitatea :niunii si o!era cetatenilor statelor
membre o identitate in raport cu :niunea Europeana&
o constituie un element indispensabil in stabilirea unui sistem de
protectie a drepturilor !undamentale la ni#elul :niunii&
o contribuie la corectarea dis!unctionalitatilor care re"ultatu din
structura de piloni.
4ompetentele :niunii Europene ? in temeiul personalitatii sale 0uridice, :niunea
Europeana nu este autori"ata in nici un !el sa legi!ere"e sau sa actione"e in a!ara
competentelor ce-i sunt con!erite de catre statele membre prin tratate&
- de asemenea , in domeniile care nu-s in competenta sa eclusi#a, :niunea
inter#ine numai daca, si in masura in care, obiecti#ele actiunii preconi"ate nu pot
!i reali"ate in mod satis!acator de statele membre, nici la ni#el central, nici la
ni#el regional si local, dar pot !i reali"ate mai bine la ni#elul :niunii&
- de preci"at : orice competenta care nu este atribuita :niunii Europene prin tratate,
apartine statelor membre&
o 3ratatul de la /isabona stabileste, in mod clar, reparti"area
competentelor intre :niunea Europeana si statele membre.
- competenta :niunii Europene este eclusi#a in urmatoarele domenii :
o uniunea #amala &
o stabilirea normelor pri#ind concurenta necesara !unctionarii
pietei interne&
o politica monetara pentru statele membre a caror moneda este
Euro&
o conser#area resurselor biologice ale marii , in cadrul politicii
comune pri#ind pescuitul&
18
o politica comerciala comuna , precum si pentru incheierea unui
acord international:
in ca"ul care aceasta incheiere este pre#a"uta de un
act legislati# al :niunii&
ori este necesara pentru a permite :niunii sa-si
eercite competenta interna&
sau in masura in care aceasta ar putea aduce
atingere normelor comune ori ar putea modi!ica
domeniul de aplicare al acestora.
- de asemenea, domeniile in care competenta :niunii Europene este parta0ata cu
statele membre sunt:
o piata interna &
o politica sociala , pentru aspectele de!inite in 3ratatul de la
/isabona&
o coe"iunea economica, sociala si teritoriala &
o agricultura si pescuitul , cu eceptia conser#arii resurselor
biologice ale marii&
o mediul &
o protectia consumatorului &
o transporturile si retelele transeuropene&
o energia &
o spatiul de libertate, securitate si 0ustitie &
o obiecti#ele comune de securitate in materie de sanatate publica ,
pentru aspectele de!inite in 3ratatul de la /isabona.
- :niunea Europeana este competenta sa des!asoare si actiuni de spri0inire, de
coordonare sau de completare a actiunii statelor membre in urmatoarele domenii:
o protectia si imbunatatirea sanatatii umane &
o industria &
o cultura si turism &
o educatie, !ormarea pro!esionala, tineretul si sportul ;
o protectia ci#ila ;
o cooperarea administrati#a .
1;