Sunteți pe pagina 1din 42

Drept Comunitar

EVOLUTIILE DE NATURA ISTORICA SI CONCEPTUALA


1. APARITIA IDEII DE UNITATE LA NIVEL EUROPEAN
Plasarea in timp a aparitiei ideii de unitate la nivel european se face diferit in functie de
categorii socio-profesionale diferite ( a se vedea sociologii, politologii, teologii, filosofii,
economicii, istoricii, juristicii).
Sunt trei curente de opinie formulate de istorici : Charles Zorbaine Constructia
Europeana trecut, prezent si viitor ed. 3 Bucuresti 1998 traducere in limba
romana, ulterior fiind republica.
1. Plaseaza in tmp astfel de origini inca din antichitate;
2. Identifica originiile idei de unitate la nivel european cu unele evenimente care s-au
petrecut la un astfel de nivel si anume de exemplu campaniile lui Napoleon care
intre altele au urmarit si conotatii integratoare. Ultima infrange Waterloo 1815
Europa statelor unite se va intampla prin forta imprejurarilor.
3. Face trimiteri la faptul ca astfel de origini apartin primei jumatati al sec. 20
perioada care a fost esentialmente marcata de cele 2 razboaie mondiale. Atunci
apare conceptul de comunitati ale UE.
Ce e UE ? Pana la dec. 2009 era o entitate sui generis ce se sprijinea pe cei 3 piloni (care s-au
desfintat si au devenit politici ale UE) fondata pe baza Tratatului de la Maastrich 1992/ 1993
(a intrat in vigoare) :
1. Comunitatile Europene - !!! doar acest pilon avea personalitate juridica pana la 1 dec.
2009.
2. Politica externa de securitate comuna
3. Justitii si afaceri interne ( ulterior Cooperare si justitie ... )
De aceea parte din demersul nostru va fi destinata Comunitatilor Europene.
2. Aparitia Comunitatilor Europene
Juristii se indentifica in mod clar cu cel de al 3-lea trend de opinie ( originile in prima jumatate al
sec. 20).
Contributii Romaniei au fost faorte multe lucrari in prima jumatate a sec. XX 1938 , 1942-
mai multe lucrari romanii vorbesc de unitate de moneda europeana , circulatie libera a
marfurilor Andrei Popesc, Ion Jinga Organizatii Europene si Euro-atlantice Lumina Lex
1999 pg. 4-5.
Contextul aparitiei este dat de cele doua razboaie mondiale. Sfarsitul celui de al doilea razboi
mondial falimentul Ligii Natiunilor, aparitia UN semnarea cartei 1945 San Francisco.
Acest context este dat de teama unei a III-a conflagratii mondiale.
De aceea Carta vorbeste de izbavirea generatiilor viitoare de razboi. De asemenea spune ca
statele trebuie sa fie iubitoare de pace.
Aparitia ONU insemna declansarea procesului multiplicarii organizatiilor internationale.
G. Isaac Dupa cel de al doilea razboi mondial sefii de stat si de guvern inteleg faptul ca
obiective in comun pot fi realizate si altfel decat pe calea armelor.
O Europa unita a vrut si Napoleon de exemplu dar pe calea armelor.
1948 Uniunea vamala a statelor membre ale Beneluxului a fost luat ca model pentru UE.
1949 Consiliul Europe ( Londra tratat)
Alte tratate tratatul de la Varsovia etc.
1950 Aparitia primei comunitati europene a carbunului si otelului.
In anul 1950 presedintele Organizatiei Nationala a Planificarii (Jean Monet) a fundamentat teza
realizarii controlului international asupra productiei de carbune si otel din Franta si Germania.
De ce carbunele si otelul ? Atat carbunele si otelul reprezentau ramuri de baza ale industriei de
armament. De ce Franta si Germania? Deoarece cele 2 state erau mari puteri si influentau
evolutiile in plan international.
Ce s-a dorit pe fond o data cu fundamentarea acestei teze ? S-a dorit prevenirea celei de a 3-a
conflagratii mondiale. Cum ? Prin transformarea productiei de razboi intr-o productie de pace si
bineinteles urmarindu-se in mod implicit inlaturarea dezastrelor produse de cele 2 razboaie
mondiale si obtinerea bunastarii mondiale, a popoarelor, statelor, Europei occidentale.
Teza fundamentata de catre Jean Monet a fost lansata public in acelasi an 1950 la data de 9 mai
de catre Robert Schuman care in acea perioada era ministru al afacerilor externe din Franta.
Ziua de 9 mai se aniverseaza de atunci ca fiind ziua Europei dobandind in acest fel cea de a 3-a
conotatie istorica : Declaratia de independenta a Romaniei (1877) , Ziua Victoriei (1945).
Teza fundamentata de catre Jean Monet a fost lansata public prin intermediul unei declaratii
apartinand lui Rober Schuman anunta planul cu privire la infiintarea a primei comunitati
europene : Comunitatea Europeana a Carbunelui si Otelului.
Planul in cauza (Planul Schuman) nu genereaza efecte juridice, adica nu da nastere la drepturi
si obligatii. Avea numai rolul de a orienta conduita subiectelor de drept carora li se adresa. La
acest plan adera in continuare pe langa Franta si Germania alte 4 state: Italia si Belgia, Olanda ,
Luxembrug ( Benelux-ul) in total 6 state.
Aceste 6 state semneaza la Paris tratatul de instituire a Comunitatii Europene a Carbunelui si
Otelului, tratat care ( semnat la 18 aprilie 1951) a intrat in vigoare la 23 iulie 1952 pentru o
perioada de 50 de ani, motiv pentru care la 23 iulie 2002 tratatul si-a incetat efectele si pe cale
de consecinta si prima comunitate europeana si-a incetat existenta.
Retinem ca in anul 1956 politicianul belgian Paul Henry Spook a elaborat raportul cu privire la
infiintarea a incare 2 comunitati europene si anume :
- Comunitatea Economica Europeana (CEE)
- Comunitatea Europeana a Energiei Atomice (EURATOM/ CEEA)
Raportul Spook (se citeste Spac) in mod similar planului Schuman nu genera efecte juridice
avand numai rolul de a orienta conduita celor 6 state fondatoare CECA (Comunitatii
Europene a Carbunelui si Otelului).
Pe cale de consecinta la 25 martie 1957 cele 6 state fondatoare CECA au semnat la Roma
tratatele de instituire a celor 2 comunitati europene : CEE, EURATOM/CEEA. Tratatele de la
Roma au intrat in vigoare in ianuarie 1958 pentru o perioada nedeterminata / nelimitata.
Aceste doua tratate au facut obiectul unor modificari succesive, cea mai noua modificare
fiind cea realizata prin tratatul de la Lisabona (2007 - !!! regula este a enuntului anului
semnarii nu al intrarii in vigoare) . Prin tratatul de la Lisabona Uniunea Europeana a
inlocuit CE (fosta CEE).
Prin tratatul de la Maastricht (1992 intrat in vigoare 1993) CEE s-a tranformat in CE.
Atunci cand CECA si-a incetat existenta (2002) atunci CE a preluat activul si pasivul, care la
randul ei a fost succedata de UE.
Si deci Romania a ramas stat membru al UE si al EURATOM/CEEA.
Pentru a exista si pentru a functiona comunitatile europena au infiintat (fiecare) institutii
(proprii) in 4 mari domenii si anume:
- Domeniul decizional;
- Domeniul executiv;
- Domeniul controlului politic;
- Domeniul jurisdictional.
Rezulta un total de 4X3 = 12 institutii.
Institutiile infiintate prin tratatele de la Roma sunt diferite sub aspectul denumirii lor de
institutiile infiintate prin tratatul de la Paris.
Institutiile infiintate prin tratatele de la Roma se simplifica si se uniformizeaza (in
majoritatea lor) daca le raportam la institutiile infiintate prin tratatul de la Paris (sub
aspectul denumirilor).
Din motive de cooerenta si celeritate (rapiditate) institutiile similare din cadrul celor 3
comunitati europene au fuzionat dand nastere unor institutii unice pentru toate cele 3
comunitati.
Fuziunea a avut caracter procesual (s-a realizat gradual, treptat). Aceasta a inceput cu insitutiile
juridictionale ( 1958), a continuat cu institutiile controlului politic ( 1960) si s-a desavarsit cu
institutiiile executive si decizionale ( prin tratatul de la Bruxelles din 1965 intract in vigoare in
1967 cunoscut sub denumirea de Tratatul instituit o cumisie unica si un consiliu unic sau
tratatul de fuziune.
Institutiile nou rezultate in urma procesului de fuziune duc la indeplinire atributii, competente
inscrise in toate cele 3 tratate institutive.

Institutii Decizionale Executive Control politic Juridictionale
CECA Consiliul Special
de Ministrii
Inalta Autoritate Autoritatea
Comuna
Curtea de Justitie
CEE = CE UE Consiliul Comisia Adunarea Curtea de Justitie
CEEA/
EUROATOM
Consiliul Comisia Adunarea Curtea de Justitie
Rezultat in urma
fuziunii (care s-a
desfasurat in
mai multe
etape)
Consiliul de
ministrii (1965)
Comisia
Europeana
(1965)
Adunarea
parlamentara
europeana (APE)
(1960)
Curtea de Justitie
(1958)
Maastricht
(1992)
Consiliul Uniunii
Europene
Comisia
Europeana
Parlament
European
(rezolutie 1962)
Curtea
Europeana de
Justitie ( in
practica Curtea
de Justitie a
Comunitatilor
Europene)
Lisabona Consiliul - !!!
diferit de
Consiliul Europei
(care are 47 de
state)
Comisia
Europeana
Parlament
European
Curtea de Justitie
a Uniunii
Europene ( este
format din 3
instante
sistemul
jurisdictional al
Uniunii
Europene)


DEZVOLTAREA CONSTRUCTIEI COMUNITARE / EUROPENE
1. Dimensiunea calitativa perfectionarea institutiilor comunitare si a contructiei
comunitare in general
2. Dimensiunea cantitativa extinderea sau largirea comunitatilor europene prin aderarea
unor noi state

DIMENSIUNEA CALITATIVA
Cunoaste 3 etape succesive si anume este vorba despre:
- Crize si esecuri
- Reflexii cu privire la posibilitatea depasirii crizelor si a esecurilor
- Texte de drept pozitiv care au rolul de a revizui sau dezvolta , adaugii , modifica ori
completa prevederile initiale, originare ale tratatelor institutive.
1. CRIZE SI ESECURI = in evolutia contructiei comunitare au fost inregistrate mai multe crize
si esecuri. Retinem insa atentia doctrinei majoritare a domeniului, criza provocata de
politica scaunului gol practica de catre Franta in perioada iulie 1965 ianuarie 1966.
Aceasta s-a finalizat prin ceea ce poarta denumirea de Compromisul de la Luxembourg.
Contextul : acesta este dat de faptul ca tratatele institutive au inscris in continutul lor
faptul ca in prima perioada a constrictiei comunitare ( pana in anul 1965) deciziile vor fi
adoptate cu unanimitate de voturi. Incepand cu anul 1965 urma a se face trecerea de la
votul unanim la votul majoritar. Pentru prima perioada a constructiei comunitare s-a
apreciat ca fiind oportuna adoptarea deciziilor prin votul unanim dat fiind caracterul
pronuntat eterogen al nivelurilor de dezvoltare economico-sociale existente in statele
membre de dupa cele 2 razboiare mondiale. Votul unanim permitea invocarea dreptului
de veto de catre fiecare stat membru in cazul in care deciziile adoptate nu raspundeau
intereselor avute. Apreciindu-se ca pana in anul 1965 ar fi fost posibila o relativa
egalizare a nivelurilor de dezvoltare , votul majoritar ar fi devenit oportun, necesar. In
acest context a trecerii de la votul unanim la votul majoritar, Franta a declarat ca ii sunt
puse in pericol grav interesele in domeniul agriculturii si a declarat ca va practica politica
scaunului gol ( nu mai particip la adoptarea deciziilor in cadrul Consiliului). Nedorindu-se
renuntarea la prezenta Frantei in cadrul Comunitatilor Europene (Franta in calitate de
initiator si motor al constructiei comunitare) s-a ajuns la un compromis ( Compromisul
de la Luxembourg).

Compromisul : consta in faptul ca incepand cu 1 ianuarie 1966 , deciziile importante vor
fi adoptate tot cu unanimitate de voturi, in timp de deciziile mai putin importante vor
cunoaste trecerea la votul majoritar.

Cel mai nou compromis este cel cu Irlanda.
Criza provocata de scaunul gol , efectele ei s-au perpetuat in timp , astfel nici pana astazi
nu s-a reusit trecerea completa la sistemul de vot majoritar.
VOT UNANIM VOT MAJORITAR
Consecinte pozitive Consecinte Negative Consecinte pozitive Consecinte
Negative
Statele membre
luate individual de a
invocat dreptul de
veto
Un astfel de mod
unananim afecteaza
celeritatea adoptarii
legislatiei
(procesului
decizional)
Pentru Comunitatile
Europene (deciziile
se iau cu o mai mare
rapiditate)
Statele membre nu
mai au drept de
veto


Exemplu de problema care este disputata si statele nu se inteleg : retelele trans-
europene (contruirea unei rute cat mai scurte de la E la V , si de la N la S).
Din 1965 pana in 2010 se comprima numarul de domenii in care se cere unanimitate
pentru adoptarea unei decizii fara insa a disparea complet.
Exem. Marea Britanie nu a fost de accord cu trecerea la sistemul de vot majoritar in
domeniul fiscalitatii.
Germania s-a opus in cazul materiei de migratie.


Compromisul de la Ioanina (aprilie 1994) numrul de voturi n Consiliu depinde de
suprafaa i de numrul de locuitori ai statelor => statele mici s-au simit dezavantajate =>
soluia a fost aceea ca regula majoritii calificate s fie dublat de regula ca numrul de voturi
ce alctuiesc majoritatea calificat s provin de la un anumit numr minim de state membre.



REFLECTII CU PRIVIRE LA DEPASIREA CRIZELOR SI ESECURILOR

Au caracter abstract si deci nu au efecte juridice (nu tin , nu leaga, nu obliga) si au numai
rolul de a orienta conduita subiectelor de drept carora li se adreseaza. (Planul Schumann
si Raportul Spaak) Ele pot dobandi continutul, forma rapoartelor, a planurilor, a
sintezelor, a dezbaterilor si altele.
TEXTE DE DREPT POZITIV CARE AU ROLUL DE A REVIZUI SAU COMPLETA PREVEDERILE INITIALE
ORIGINARE ALE TRATATELOR INSTITUTIVE
Drept pozitiv dreptul scris in vigoare la un moment dat. (Discutie diferenta intre dreptul
natural si dreptul pozitiv de la DPI).
Actele modificatoare toate cele care au aparut dupa cele 3 tratate.
1. Tratatul de la Bruxelles ( 1965 semnat 1967 in vigoare)
0
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
Vot Unanim Vot Majoritar
1965 - 2010
Materii de domenii
- Se adauga modificarile intervenite succesiv in materie financiara in anii 1970 1975.
2. Actul unic european (1986 semnat, 1987 in vigoare)
3. Maastricht 1992,1993
4. Amsterdam 1997, 1999
5. Nisa 2001, 2003
6. Lisabona 2007, 2009
- La care se adauga tratatele de aderare (inclusiv tratatul de aderare al Romaniei la UE
ratificat prin Legea nr. 157/2005 )
DIMENSIUNEA CANTITATIVA
Largirea Comunitatilor Europene prin aderarea unor noi state. La nivelul comunitatilor
europene specific este faptul ca extinderea acestora sub aspectul statelor membre a avut
caracter de continuitate. Din 1957-1958 cand s-au infiintat celelalte 2 comunitati europene,
pana in prezent comunitatile s-au extins gradual , de la cele 6 state fondatoare la 9, 10, 12,
15,25, 27 de state cate numara in prezent Uniunea Europeana ( procesul de extindere a apartin
insa comunitatilor europene).
Ce este caracteristic ? din 1957-1958 au fost solicitate numai solicitari cu privire la dobandirea
statului de stat asociat ori a statutului de stat membru al Comunitatilor Europene. Nu a fost
formulata nici o cerere cu referire la renuntarea la statutul de stat membru sau stat asociat (de
altfel tratatele institutive si cele modificatoare pana la tratatul de la Lisabona, nu au inscris in
continutul lor nici o prevedere in acest sens).
Primul instrument juridic prin care se reglementeaza posibilitatea reununtarii la statutul de stat
membru este tratatul de la Lisabona. Spunem ca o problema a fost totusi in acest proces de
extindere, este vorba despre Norvegia de 2 ori consecutiv a refuzat prin referendum aderarea la
Comunitatile Europene. Ultimul refuz a intervenit in toamna anului 1994 cu prilejul
referendumului organizat chiar in conditiile in care in primavara aceluias an s-a ajuns la un
compromis de la Oslo (sau compromisul pestelui pentru ca viza explorarea si exploatarea
resurselor piscicole). Procentul a fost destul de strans ( 41,8 58,2 %). Unele motive ar fi ca
Norvegia este un stat foarte dezvoltat. Anual se desfasuara sondaje de opinie dar niciodata nu
s-a depasit procentul de 50% pentru aderare.
Statelor membre (cele 27) ale CE respectiv UE (de la 1 dec 2009) se adauga 2 state candidate :
Croatia si Turcia, la care se adauga si state cu stat de potential candidate : Macedonia (FYROM)
cu mentiunea de ca exista rezerve din partea Greciei; Muntenegru; Serbia; Kosovo (chiar daca
era sub monitorizare ONU); Albania ( - a incheiat un acord comercial si se multumeste cu un
astfel de statut); Bosnia-Hertegovina.
A doua prioritate sunt statele ex-sovietice :Moldova; Uraina; Georgia; Armenia; Azerbaigian.
Mai sunt Elvetia si Norvegia care posibil la un moment dat sa adere si ele la UE. Elvetia din 2002
a devenit membru ONU. Disparitia bi-polarismului practic nu mai aduce avantaje statelor.
Austria a renuntat in 1995 (cand a aderat) si in mod declarativ (formal) in 1997.
Statutele succesiv dobandite de catre Romania cu raportare la Comunitatile Europene
1. Stat asociat acest statut a fost dobandit in temeiul Acordului European Institutuind
o Asociere intre Romania si Comunitatile Europene pe de o parte si statele membre
ale acestora pe de alta parte. A fost semnat in 1993 , ratificat tot in 1993 si intrat in
vigoare la 1 feb 1995. Deci a avut acest statut din 1995 - pana in dec 1999.
2. In dec 1999 cu prilejul reuniunii de la Helsinki a fost luata decizia aplicarii tezei
startului comun si a finish-ului diferentia (din Spaak) a fost luata decizia declansarii
negocierea aderarii cu toate statele asociate (12) si finalizarea acestor negocieri cu
fiecare stat in parte in functie de indeplinirea criteriilor de aderare inscrise in cele 31
de capitole de negociere.
Astfel se declanseaza cel de al doilea statut dobandit de tara noastra -> Romania stat
candidat la aderare. A inceput din anul 2000 si s-a finalizat in 17 dec 2004 cand
politic au fost declarate inchise negocierile de aderare pentru Romania.
3. Stat in curs de aderare declansat de terminarea negocierilor si in 2005 s-a semnat
tratatul de aderare (dupa avizul conform Parlamentul European 13 aprilie). Statul
acesta a durat de la 25 aprilie 2005 (data semnare) pana la 31 dec 2006.
4. De la 1 ian 2007 Romania devine stat membru al Comunitatilor Europene.
In anul 2003 (iunie) a fost depus la Thesaloniki a fost depus tratatul O constitutie pentru
Europa si prevedea intrarea in vigoare a sa la 01.11.2009. Prevedea dobandirea personalitatii
juridice de catre UE.
In 2004 a fost adoptat tratatul si semnat in octombrie si atunci se stabileste ca data de intrare in
vigoare la 01.11.2006. De ce? La 11 martie 2004 au avut loc atentatele de la Madrid ceea ce a
atras atentia liderilor europeni despre pericolul terorismului.
Romania a semnat la 25 aprilie 2005 2 instrumente cu aplicare alternativa:
- Actul de aderare este de natura sa consfinteasca statutul Romaniei ca stat parte la 2
tratate cel instituit CE si tratatul instituid EUROATOM respectiv ca Romania devine
membru la cele 2 conventii europene
- Protocolul statutul ca stat parte la tratatul O constitutie pentru Europa, respectiv stat
membru al Uniunii Europene.
Totul era sub semnul intrebarii daca intra sau nu intra in vigoare tratatul CPE.
Cum CPE nu a intrat in vigoare atunci s-a aplicat actul de aderare. Art. 148 Constitutie
foloseste denumirea de act de aderare.
Pana la urma s-a semnat tratatul de la Lisabona.
Caracteristici Comunitare

Caracteristicile Comunitatilor Europene/ ale U.E. ca entitati de drept international
A. Com. Eur./U.E reprezinta asociatii de tip economic integrat
B. Com.Eur./U.E. reprezinta organizatii internationale
C. Com.Eur/U.E. au o structura institutionala proprie originala

A.
a. Caracterul economic al CE
Argumente:
Argumente de text => denumirile date de Tratatele institutive (Tr. Institutiv CECO, Tr. Institutiv
CEE, Tr. Institutiv EURATOM)
Obiectivele propuse cu prilejul declansarii constructiei comunitare: conversia productiei de
razboi intr-o productie de pace urmarind inlaturarea dezastrelor de dupa cele 2 razboaie
mondiale si realizarea bunastarii material a popoarelor statelor Europei Occidentale
b. Asociatii de tip integrat
- CE au luat fiinta prin asocierea statelor membre din punctul de vedere al teritoriilor acestora
precum si din punctul de vedere al economiilor existente pe acest teritoriu
- CE reprezinta o arie geografica unica data de ariile geografice ale tuturor statelor membre
(piata unica, piata interna, piata comuna)
- in prezent piata unica numara 500 mil de locuitori, care se gasesc in raporturi concurentiale,
comparabila fiind cu marile metropole ale lumii
- realizarea pietei unice a fost posibila prin aplicarea unor masuri avand natura multipla : masuri
de natura administrative, politica, economica, juridica, inlaturarea barierelor vamale dintre
statele membere si a taxelor adiacente acestora respective stabilirea unor taxe vamale comune
intre statele membere si statele terte, inlaturarea discriminarilor de natura publica/privata
intemeiate pe cetatenie/nationalitate privind desfasurarea activitatilor la nivel comunitar
(libera circulatie a persoanelor fizice/juridice) fapt care contribuie la consolidarea spiritului
concurential la nivelul U.E.; interzicerea ajutoarelor de orice fel acordate de catre state
ramurilor neperformante ale economiilor nationale (subventiile specifice) stergerea datoriilor
respective reesalonarea acestora.
B.

- CE sunt organizatii internationale regionale europene deschise posibilitatii aderarii tuturor
statelor europene (sub rezerva indeplinirii a 4 categorii de cerinte) avand insa caracter inchis si
supranational
(a) sunt organizatii international pt ca aluat fiinta in temeiul acordului de vointa liber
exprimat de catre statele member prin intermediul reprezentantilor special desemnati sa
participle la negocierea si incheierea tratatelor
- Tr. Institutive sunt tratate internationale multilaterale din punct de vedere al dreptului
international si sunt legi fundamentale avand valoare constitutionala din punct de vedere al
dreptului intern
(b) sunt organizatii internationale regionale europene pt ca vizeaza cu precadere statele
apartinand continentului European (Turcia a semnat numai un accord de asociere - acord care
nu include si dialogul politic, ci numai acele aspect de natura comerciala)
(c) conditiile pe care statele candidate la aderare trebuie sa le indeplineasca : conditii
de natura politica: existenta unei democratii de tip pluripartid si respectarea drepturilor
minoritatilor nationale si rezolvarea problemelor copiilor institutionalizati)
- aderarea romaniei la Consiliul Europei in 1993 respectiv dobandirea statutului de stat
parte la CE din 1994 evidentiaza faptul ca tara noastra a indeplinit conditiile de natura politica
- conditiile de natura militare se regasesc in exigenta potrivit careia statele candidate
trebuie sa fie state consumatoare, dar si state furnizatoare de securitate
Romania, prin securizarea frontierei de Est, a devenit stat furnizator dupa aderarea
la NATO in 2004
Conditiile de natura juridica se regasesc in cerintele formulate cu privire la aplicarea
imediata, directa si prioritara a dreptului comunitar, a dreptului U.E. in dreptul intern al statelor
membere
Constitutia, in urma revizuirii in Titlul 6, confirma faptul ca dreptul comunitar are
aplicare imediata, directa si prioritara in dreptul intern
Conditiile de natura economica sunt identice cu criteriile de convergenta, criterii pt
trecerea la moneda unica: inflatie, deficit bugetar, datoria statelor catre populatie care nu
trebuie sa depaseasca 60% din PIB, nivelul dobanzilor pt creditele acordate populatiei nu
trebuie sa depaseasca 7 si 9% - DAE (dobanda anuala efectiva)
Prin raportul de tara dat publicitatii in 6 oct 2004, Romania a dobandit statutul de stat cu
economie de piata functionala, capabil sa faca fata tensiunilor determinate de concurenta
existente intr-un astfel de sistem
d. caracterul inchis e pus in evidenta de procedura urmata in vederea dobandirii statutului de
stat membru, procedura care impune acordul dat atat de catre institutiile organizatiei
respective, cat si de catre fiecare stat membru (a se vedea ratificarea statutului de aderare)
- caracterul supranational - aplicarea imediata directa comunitara prioritara
Comunitatile europene au structura proprie originala
- CE au o structura atipica, cea mai puternica structura institutionala
- la acest nivel se gasesc cei mai multi functionari
- in functie de criteriul participarii la decizie, exista o distinctie intre institutiile si organele
U.E. : organele U.E. au un caracter tehnic auxiliar si se gasesc pe 3 paliere pregatesc
decizia comunitara, asigura continuitatea activitatilor institutiiilor U.E. (cu precadere la
cele care nu au o functionare permanenta), asigura monitorizarea generala si speciala
(urmaresc aplicarea legislatiei U.E.). Procedura de infringement este un exemplu in acest
sens cand un stat nu-si indeplineste obligatiile pe care le are prin tratate
- unele organe tehnice au caracter permanent, temporar, ad hoc
- institutiile sunt : Parlamentul European, Consiliul European, Consiliul, Comisia
Europeana, Curtea de Justitie a U.E. (Curtea de Justitie, Tribunalul, fostul Tribunal de
prima instanta, Tribunalul functiei publice, Banca Centrala Europeana si Curtea de
Conturi)
organe tehnice auxiliare sunt numite Comitete; de ex: Comitetul Reprezentantilor Permanenti,
Comitetul Legiunilor, Comitetul Ec. Social etc


CAPITOLUL III ORDINEA JURIDICA A UNIUNII EUROPENE (Dreptul Uniunii Europene pana in
2009 Dreptul comunitar european. Izvoarele dreptului comunitar european.
Notiunea = un ansamblu de norme care guverneaza raporturile stabilite intre CE (inainte de
2009), Uniunea Europeana ( + Comunitatea Europeana a Energiei Atomice) si statele membre,
statele in curs de aderare , statele condidate la aderare,statele asociate, statele terte si alte
organizatii internationale si persoanele care apartin statelor membre.
Principiile care guverneaza ordinea juridica a CE/UE
Principiul asimilarii, incorporarii, absorbtiei dreptului comunitar, respectiv a dreptului UE in sau
de catre dreptul national, respectiv dreptul intern al statelor membre. Dreptul comunitar
rerpezinta o noua tipologie de drept .
Acest principiu se regaseste in 2 caracteristici ale dreptului comunitar/UE este vorba despre
caracteristica : aplicarea directa a dreptului comunitar/UE in dreptul national 2. Aplicabilitatea
imediata in dreptul intern.
Principiul prioritatii a preminentei , prevalente a dreptului comunitar/UE in raport cu
dreptul national al statelor membre. Constitutia Romaniei art.148.
Mai sunt si alte principii pe care le vom studia laintitutii UE.
Clasificare : In doctrina domeniului exsita mai multe criterii. In majoritatea doctrinarilor :
criteriul fortei jurdice a normelor ce compune dreptul comunitar (aqqui- ul comunnitari).
Privind in ansamblu :
- Izvoarele primare;
- Izvoare secundare.
Privit stricto sensu o astfel ca clasificare pune in evidenta
Izovare :
- Izvoarele primare,
- Izvoare secundare
- Accordurile externe la CE/UE
- Izvoare complementare
- Izvoare nescrise.
In ordinrea importantei (Curtea de Justitie): Izvoare primare, Principii de drept,
Accordurile externe, izvoare derivate, izvoare complementare.
Izvoarele primare
Aceste sunt edictate si adoptate de catre stat in calitate de subiect de drept international in
temeiul suveranitatii pe care statul o are.
Au valoare constitutionala deoarece nu se poate deroga de la ele.
Toate celelalte categorii de norme trebuie sa fie conforme.
2 categorii:
1. Tratatele institutive(izvoare primare/originare) :
- Tratatul instituind Comunitatea Europeana a Carbunelui si Otelului semnat de catre
cele 6 state fondatoare ( Franta , Germania, Italia, Belgia, Olanda si Luxembourg) la
Paris la 18 aprilie 1951 , intrat in vigoare 23 iulie 1952, pentru o perioada de 50 de ani ,
motiv pentru care la 23 iulie 2002 tratatul si-a incetat efectele si pe cale de consecinta
prima comunitate europeana si-a incetat existenta.
- Tratatele de instituire a Comunitatii Economica Europenea si Comunitatea Europeana
a Energiei Atomice ( EurAtom) semnate de catre aceleasi state fondatoare CECA , la
Roma la 25 martie 1957, intrate in vigoare la 25 ian 1958 pentru o perioada
nedeterminata, acestea au fost modificate, cea mai noua modificatoare apartining
tratatului de la Lisabona, din 2007 intrat in vigoare in 2010 tratat prin intermediul
caruia Uniunea Europeana se substituie si ii succede Comunitatii Europene. Acelasi
tratat modifica si Comunitatea Europeana a Energiei Atomice.
2. Tratatele modificatoare
-Tratatul de la Bruxelle 1965/1967
.................... Tratatul de la Lisabona..............inclusiv tratatele de aderare.

Izvoarele derivate(secundare) au un caracter subsecvent raportate la izvoarele
primare ,deci nu trebuie sa deroge de la izvoarele primare. Izvoarele derivate sunt
adoptate de institutii in activitatea lor.
- Regulamentul este similar legii din dreptul intern. Opereaza prin generalizare si
abstractizare. Este obligatoriu in toate elementele sale. Orice aplicare incompleta este
interzisa. Regulementul nu este susceptibil de transpunere, adica regulamentul este
direct aplicabil in ordinea juridica a statelor membre.
Exista norme care prin natura lor se adreseaza subiectelor de drept intern din toate
statele membre. Exista si izvoare care se adreseaza doar anumitor state (exem. doar
statelor nou aderate in UE).
De asemenea ele pot fi norme care pot fi de rezultat sau de mijloace. Un regulament
stabileste mai clar conditiile. Directive sunt mai flexibile si sunt obligatorii dar in ceea ce
priveste rezultatul nu si modul prin care se ajunge la acel rezultat.
Regulamentul este obligatoriu pentru toate statele europene. Din al doilea punct de
vedere , regulamentul fiind o norma inflexibila, este obligatoriu atat cu privire la
rezultatul final cat si in ceea ce priveste mijloacele prin care poate fi atins un astfel de
rezultat.

- Directiva = este mai flexibila decat regulamentul . Isack: Directiva urmeaza tehnicii legii
cadru completat cu decretele nationale. Sunt doua trepte de aplicare. Spre deosibire de
regulament directiva nu este direct aplicabila. Este necesar sa fie transpusa in legislatia
interna, care transpunere se notifica. Directiva nu se aplica direct dar poate produce
efecte directe atunci cand (exem. 2004/38): 1. Sa fi expirat perioda de transpunere; 2.O
anumita prevedere a directivei sa nu se fii transpuns. Acea prevedere se aplica direct.
Din primul punct de vedere directiva spre deosebire de regulament ca regula generala
este obligatorie pentru subiectele de drept intern din anumite state membre numai. Pe
cale de exceptie (dar exceptia tinde sa devina regula) directiva se poate adresa si
subiectelor de drept intern din toate statele membre, dar cand se intampla acest lucru
se specifica in continutul ei.
Din cel de al doilea punct de vedere, directiva spre deosebire de regulament este
obligatorie numai cu privire la rezultatul final de atins ( este o norma de rezultat) ,
lasand la dispozitia statelor membre acele forme pe care le considere pentru atingerea,
obtinerea rezultatului final .
Directiva are ca scop armonizarea legislatiilor statelor membre. Ea mai intai trebuie
transpusa prin orice act dar trebuie sa se respecte principiul echivalentul formelor sau
paralelism, adica daca la nivel intern acel domeniu era reglementat prin lege, vom avea
ca instrument de transpunere legea , daca avem ordin, atunci intrument va fi tot un
ordin , etc. Trebuie ca transpunerea sa fie publica, sa fie neechivoce, trebuie respectat
termenul de transpunere ( termen de decadere imperativ) , masurile nationale de
transpunere trebuie notificate Comisiei (abia atunci vor produce efect iar daca nu sunt
notificate atunci Comisia nu va putea sa considere obligatiile statului Roman ca fiind
indeplinite si poate actiona la Curte infrigement). In termenul de transpunere statele
trebuie sa se abtina de a lua masuri care sunt contrare directivei (jurisprudenta Curtii).
- Decizia Pot. Art. 249 din Tratatul instituind CE este obligatorie numai pentru
destinatarii desemnati. Nu se aplica in oridinea juridica interna , ea face obiectul
transpunerii (atunci cand nu are destinatari desemnati) si nu se transpune atunci cand
sunt destinatari desemnati si se va notifica, deosebindu-se de regulament si
asemanandu-se cu directiva. Din primul punct de vedere, decizia, spre deosebire de
regulament , dar asemanator directivei ca regula generala, este obligatorie numai
pentru subiectele de drept intern precis determinate din anumite state membre. Din cel
de al doilea punct de vedere, asemanator regulamentului, dar spre deosebire de
directiva este obligatorie atat cu privire la rezultatul de atins cat si in ce priveste
mijloacele prin intermediul carora se poate ajunge la indeplinirea scopului final.
Potrivit actualei prevederi decizia se adreseaza tuturor
doar exceptional anumitor subiecti de drept determinati.
Regulament = A + C
Directiva = B+D
Decizia= B+ C
- Recomandarea
- Avizul
Recomandarea si avizul - nu sunt izvoare derivate in sensul de mai sus. Nu produc efecte
juridice ci au numai rolul de a orienta conduita subiectelor de drept carora li se adreseaza.
Uneori au caracter premergator adoptarii normelor cu forta juridica obligatorie, exem. scriem
1
A
B
2
C
D
avizul conform dat de Parlamentul European, tratatului de aderare a Romaniei si Bulgarie la
Comunitatile Europene in data de 13 aprilie 2005 , premergator semnarii tratatului de aderare
din data 25 aprilie 2005.



Scoala dualista : dreptul intern si cel international sunt doua sfere care functioneaza
independent una de cealalta si ca ori de cate ori vreau sa apelez la dreptul international in
dreptul intern atunci el trebuie mai intai sa fie sa-l treaca (transforme) in dreptul intern. Asa se
intampla in Italia, nu in Romania.
Scoala monista: cele doua sfere se intepratund. Doua teorii legate de cine are prioritate? Cel
intern sau cel international.
Toate aceste teorii nu mai au relevanta pentru ca dreptul UE este bazat pe ideea monista cu
prioritatea dreptului UE. De acea Italia si-a modificat constitutia.
Efectul direct consta in posibilitatea pe care o are norma juridica a UE de a crea drepturi si
obligatii in sarcina perosnelor fizice si juridice. Efect direct are Regulamentul de asemena efect
direct au Tratatele Uniunii Europene, Deciziile si in anumite conditii Directivele. Dintre toate
acestea singurul caruia ii este recunoscut efectul direct prin Tratat este Regulamentul. Toate
celelalte au dobandit efect direct prin hotararile Curtii de Justitie.
Referitor la Directiva, stiim foarte bine ca Directiva se transpune, transpunerea se realizeaza
intr-un termen prevazut chiar in continutul Directivei atunci statul poate fi sanctionat pentru
neindeplinirea sarcinilor ce ii revin ca membru al UE (infrigement).
Romania este invinuita ca nu a transpuns complet o Directiva cu privire la calitatea apei de
imbaiere (arhipelaguri, bazine de inot , etc.) . Motivul pentru care Comisia Europeana considera
nu este transpunsa complet este ca nu am preluat articolele cu privire la arhipelaguri. Daca
vine un investitor si face niste arhipelaguri artificiale.
In ani `90 in Italia, exista o directiva la nivelul UE prin care angajatii erau protejati din partea
statului cu o anumita suma de bani daca angajatorul intra in faliment. Ea nu a transpuns si a
fost acuzata de care curte ca nu si-a indeplinit obligatia. Atunci un cetatean (Frankovici) solicita
banii in temeinul directivei. Procesul a fost suspendat si a intrebat CJUE, la care CJUE a raspuns
ca DA cu indeplinirea conditie: in anumite conditii directiva are efect direct:
- Netranspusa sa contina drepturile pentru cetateni sau persoane jurdiice;
- Termenul de transpunere sa se fi implinit
- Drepturile sa fie identificabile = sa rezulte in mod expres si nu in mod implicita.
Cea de a treia caracteristica care in vedere aplicarea prioriara a dreptului public. In caz de
conflict intre 2 norme intoteauna va prevala norma UE.
Legat de prioritatea dreptului UE , in doctrina au fost formulate 4 teorii:
1. Teoria armornizariii dreptului national cu cel european - norma juridica interna se
modifica in concordanta cu dreptul UE este vorba despre 2 etape: 1.Armonizarea
premergatoare aderarii, etape in cursul careia statele candidate elaboreaza legislatie
proprie in acord cu cerinte stabilite de UE. 2. Armonizarea post-aderare - In aceasta
etapa statele membre statele membre trebuie sa isi compatibilizeze legislatia in
domeniile care exced competentele Uniunii.
2. Teoria substituirii dreptului intern cu cel comunitar in cazul regulamentelor acestea
iau locul legislatiei interne paralele (paralelism legislativ).
3. Teoria coordonarii dreptului UE cu cel national norma juridica interna se coordoneaza
cu cea a UE , orlul de coordonator revenindu-i normei UE.
4. Teoria coexistentei dreptului UE si cel national nu se produc modificari in legislatia
interna a statelor membre deoarece normele juridice ale UE si cel nationale se
completeaza unele pe altele. Exem. legislatia comerciala in Romania.
CAPITOLUL : SISTEMUL INSTITUTIONAL AL UNIUNII EUROPENE
PRINCIPIILE CARE GUVERNEAZA ACTIVITATEA INSTITUTIILOR UNIUNII EUROPENE
(COMUNITATILOR EUROPENE)
1. Principiul autonomiei de vointa se regaseste in 2 aspecte principale: 1. Institutiile UE
isi pot elebora si adopta propriile regulamente de organizare si de functionare. 2.
Aceleasi institutii UE au competenta de a-si numi proprii functionari. La nivelul ONU
numirea revine in competenta Secretariatului General.
Autonomia de vointa a institutiilor UE nu se confunda insa cu personalitatea juridica.
Pentru ca regula este cea potrivit careia institutiile UE nu au personalitate juridica.
Exceptia fiind data de faptul ca Banca Centrala Europeana are personalitate juridica.
Institutiile UE in general mai putin BCE nu au personalitate juridica pentru ca in
raporturile la care participa acestea nu se regasesc in nume propriu, aceste se regasesc
in reprezentarea Comunitatilor Europene/ Uniunii Europene (dupa 1 dec 2009), aceste
din urma avand personalitate juridica. In cadrul acelor raporturi institutiile UE reprezinta
Comunitatile/ Uniunea in temeiul mandatului dat de catre statele membre prin
Tratatele institutive si modificatoare.
2. Principiul atribuirii de competente - din motive de coerenta si celeritate institutiile UE
duc la indeplinire numai acele atributii sau competente stabilite in mod expres prin
Tratatele institutive si cele modificatoare. La acest nivel nu este permisa indeplinirea
unor atributii implicite/ deduse.
3. Principiul echilibrului functional intruneste 2 componente:
1. Separarea puterilor (Uniunii) Puterea legislativa, Puterea Executiva, Puterea
Judecatoreasca.absenta raporturilor de subordonare in materie decizionala.
Executivul si Judicatoreasca sunt subordonate spiritului legii , rezultatul muncii
Legislativului. Presupune 2 aspecte :
1. o intitutie nu poate delega/transfera atributii sau competenta altei institutii si
invers( nu poate primi nu poate accepta).
2. o intitutie prin activitatea pe care o desfasoara nu trebuie sa obstructioneze o
alta institutie in activitatea pe care o desfasoara si invers ( sa nu fie nici ea
obstructionata).
2. Colaborarea separarea puterilor comunitarea nu exclude ci presupune colaborarea
intre intitutiile care au rolul de a reprezenta aceste puteri. Exem. elaborarea ,
adoptarea si aplicarea bugetului UE: Comisia europeana: anteproiectul de buget (in
temeiul estimarilor realizate de catre celelalte institutii) , proiect pe care il transmite
Consiliului -> Consiliul adopt proiectul de buget pe care il transmite Parlamentului
Europena -> Parlamentul adopta sau respinge bugetul. Curtea de conturi se ocupa de
controlul general al conturilor, iar in ultimul rand in ce priveste sistemul jurisdictional
solutioneaza litigiile aparute in legatura cu bugetul UE.
Colaborarea intre institutiile care au rolul de a reprezenta aceste puteri.
DELIMITARI CONCEPTUALE:
- caracterul atipic al structurii institutionale a UE de ce ne intereseaza ? pentru ca UE
este un stubiect special de drept international, care imprumuta structuri atat de la state
cat si de la organizatii internationale.
a) Structura institutionala atipica, non-clasica a UE originala
In comparatie cu Consiliul Europei (5 mai 1949 statutul de la Londra) este diferita
1. Debilerativ Adunarea Parlamentara ; 2. Executiv Comitetul de ministrii ; 3.
Secratariatul; + Curtea Europeana a Drepturilor Omului organ infintat printr-un act
al Consiliului Europei ( Conventia 1950/1953).
La nivelul UE de la inceput o structura cvadi-partita Initiat 3X decizional, executiv,
control politic, jurisdictionala -> au devenit 1X. la nivelul UE se face distinctia intre
Institutiile si Organele UE. Deosebirea se intemeiaza pe criteriul participarii la
decizie adica Institutiile UE participa direct la decizie ocupand un loc ierarhic
superior daca le raportam la organele UE in timp ce Organele UE au caracter
tehnic/ auxiliar:
- Pregatesc decizia comunitara;
- Asigura continuitatea activitatii institutiilor intre reuniunile
acestora (in deoseb in cazul institutiilor care nu au functionare
permanenta si nu numai);
- Urmaresc aplicarea deciziei prin intermediul monitorizarii
generale sau speciale;
Organele ocupa ierarhic un loc inferior.
INSTITUTIILE conform TFUE: Consiliul European (Consiliul fost Consiliu al Uniunii
Europene); Comisia ( asa spune tratatul, dar in doctrina se vorbeste depre Comisia
European); Parlamentul European; Curtea de Justitie a Uniunii Europene ( Sistemul
jurisdictional al Uniunii Europene format din : Curtea de Justitie; Tribunalul (fost Tribunal
de Prima Instanta); Tribunaul functiei publice; Curtea de conturi; Banca centrala
europeana (sunt asezate cronologic). in tratatul de la Lisabona BCE este trecuta mai
inante de Curte de conturi deoarece este considerata mai importanta, are personalitate
juridica;
Unele organe tehnice auxiliare detin un astfel de statut numai temporar pana a deveni
institutii. Cu titlu de exemplu : Curtea de Conturi care la origini a avut caracter tehnic-
auxiliar (delegatii pentru conturi si comisarii pentru conturi) iar prin Maastricht (1992) a
dobandit statul de institutie a UE in acord cu obiectivele stabilite in domeniu (acele
obiective care vizeaza realizarea uniunii economice si monetare).
Alt exemplu: BCE care tot dupa tratatul de la Maastricht isi gaseste originile si anume
stabilirea etapelor pentru trecerea la moneda unica (Comitetul Monetar (1995) la
origini, Institutul Monetar European (1998)).
ORGANE CARE AU CARACTER TEHNIC AUXILIAR in timp asistam la multiplicarea organelor care
au caracter terhnic auxiliar: o multiplicare determinata pe de o parte datorata a faptului ca
asistam la o consistenta prezenta a unui numar mai mare de domenii care cad sub incidenta
unei competente exclusive ale UE ( exem. politica agricola, comerciala, politica externa si
securitate (presedintele Consiliului European Inaltul Reprezentant Serviciul European de
Diplomatie (cu un numar de 5000-7000 de oameni) 3 niveluri : Cosiliul, Comisie, statele
membre).
- Cele mai multe multe poarte denumirea de COMITETE motiv pentru care in doctrina
domeniului tendinta aceasta de infiintare a cat mai multor comitete este criticata sub
denumirea de fenomenul comitologiei (interpredent cu fenomenul eurocratie care
este data de 2 chestiuni : birocratie si tehnocratie).
- Serviciul European de Diplomatie; Comitetul reprezentantilor permanenti (COREPER 1 si
2) ; Comitetul regiunilor (dpdv a lui Fuerea va deveni institutie); Comitetul economic si
social (Comitetul economic social european); Comitetul pentru vize; Comitetul special
pentru agricultura si se doreste infiintarea (Lisabona): Comitetul pentru securizarea
frotierelor exterioare ale UE.
CONSILIUL EUROPEAN acesta nu se confunda cu Consiliul ( fostul Consiliul Uniunii Europene)
si ambele cu organizatia Consiliul Europei;
CRITERIILE DE DELIMITARE INTRE CONSILIUL EUROPEAN SI CONSILIUL:
- CRITERIUL APARITIEI:
a) Consiliul European a aparut pe cale neconventionala (adica a aparut prin intalnirile
la varf ale sefilor de stat si de guvern ulterior fiind consacrata conventional existenta
sa prin Tratatul de la Maasctricht foarte multi au apreciata ca fiind o entitate sui
generis intalnirea de la Londra 1977 (Fuerea deja caracter institutional) ; tratatul
de la Lisabona consacra Consiliul European institutie a Uniunii Europene;
b) Consiliul (Consiliul UE) a aparut pe cale conventionala prin tratatele institutive.
Astfel potrivit Tratatului de la Paris a aparut Consiliul Special de Ministrii, iar potrivit
tratatelor de la Roma purta denumirea de Consiliu (dupa tratatul de fuziune de la
Bruxelles Consiliul de ministrii, Maastricht Consiliul al UE, Lisabona Consiliu).
- CRITERIUL COMPONENTEI:
a) Consiliul European are in componenta sa sefii de stat si/sau de guvern +
presedintele Comisiei Europene; Dupa tratatul de la Lisabona la reuniunile
Consiliul European participa si Inaltul Reprezentant pentru Afacerile Externe si
Politica Externa (ca si vice-presedinte).
Sefi de stat si/sau de guvern = in legislatia UE doar si, in doctrina domeniului
si/sau, pentru ca sintagma sefii de stat si de guvern este folosita atunci cand ne
raportam la institutia ca atara (Consiliului European componenta sa) in cadrul ei
intalnim si sefi de stat si de guvern diferenta este data de forma de guvernamant.
Sintamga sef de stat sau de guvern atunci cand se face vorbire despre
reprezentarea statelor membre ale UE in Consiliul European.

b) Consiliul (Consiliul UE) este format :
Ministrii Afacerilor Externe (Consiliul General al UE)
Ministrii Afacerilor Externe + Ministrii de Resort din Statele Membre
(Finante,Agricultura etc) in functie de ordinea de zi Consilii sectoriale sau
Consilii Specializate.
Reuniunile sunt conduse de Inaltul Reprezentant.

- CRITERIUL ATRIBUTIILOR INDEPLINITE:
a) Consiliul European duce la indeplinire cu precadere atributii de natura politica si
in subsidiar atributii de natura legislativa (deblocheaza procesul legislativ la nivelul
Consiliului).
b) Consiliul (Consiliul UE) atributii de natura legislativa fiind legislativul Uniunii
Europene nu mai este veritabilul legislativ deoarece imparte decizia cu
Parlamentul European.
(Etapele parcurse de Consiliul European in evolutia sa).
APARITIA SI EVOLUTIA CONSILIULUI EUROPEAN
Acesta a aparut pe calea intalnirilor la varf ale sefilor de stat si/sau de guvern.
In evolutia sa consiliul a cunoscut 3 etape distincte:
I. 1964 1967 etapa in cadrul careia sefii de stat si / sau de guvern cu prilejul
reuniunilor la care participau au analizat numai intamplator si unele probleme care
faceau obiectul contructiei europene.
II. 1969 1975 etapa in cadrul careia pe agenda de lucru a reuniunilor sefilor de stat
si / sau de guvern au fost inscrise distinct si probleme care faceau obiectul afacerilor
europene.
III. 1976 pana in prezent este etapa in cadrul careia Consiliul European a cunoscut
evolutii fara precedent, in sensul prerogativelor/ atributiilor dobandite, adica dupa
reuniunea de la Londra ( 1977) Consiliul European a dobandit si prerogative de
natura legislativa.

ATRIBUTIILE CONSILIULUI EUROPEAN
I. Atributii de natura politica - sunt :
1. Stabileste strategia de urmat in cadrul constructiei europene;
2. Elaborarea orietarilor pe care le are in vedere constructia europeana;
3. Fixarea liniilor directoaree are constructiei europene;
4. Identificarea noilor domenii de interes pentru constructia europeana;
II. Atributii de natura legislativa : participa la deblocarea procesului decizional la nivelul
Consiliului ( in deosebi in cazul in care unele norme se gasesc in procedura
decizionala perioade mai mari de timp stand-by). Exem. Directiva Bolk(en)stein in
privinta liberei circulatie a serviciilor 2006/123.

Pentru indeplinirea atributiilor sale Consiliul European infiinteaza o serie de organe
tehnice auxiliare (comitetele) care pot avea caracter permanent, temporar (pana la
12 luni daca depasesc pot deveni permanente) si ad-hoc .
In indeplinirea atributiilor sale elaboreaza o serie de documente/acte cum ar fi:
- Deciziile cu privire la cele mai importante probleme ale constructiilor europene (se
materializeaza atributiile politice)
- Directive care de regula presupun transmiterea la alte institutii ale UE adica presupun
transmiterea la cu precadere la Consiliu;
- Declaratiile comune pentru 2 sau mai multi sefi de sta sau de guvern cu privire la unele
aspecte esentiale/vitale ale societatii internationale; (exem. interventia din Irak). in
materie de politica externa si securitate- normele nu au caracter obligatoriu au numai
caracter orientativ statele pot avea si opinii separate.
!!! :Atat Consiliul cat si Consiliul European (art. 230) (anterior era audiat numai Consiliul)
sunt audiate de catre Parlamentul European in conditiile prevazute de regulamentele de
procedura al Consiliului European si al Consiliului.
Consiliul European se intruneste de 2 ori pe semestru la convocarea presedintelui sau. La
lucrarile Consiliului European participa in plus (pe langa sefi de stat si /sau de guvern si
presedintele Comisie Europene ) presedintele Consiliului dar si Inaltul Reprezent al Uniunii
pentru Afacerile Externe si Politica de Securitate. Potrivit Tratatului de la Lisabona in ce
privestge Consiliul European cand ordinea de zi o impune, membrii Consiliului European pot
decide sa fie asistati fiecare de catre un ministru, iar in ceea ce il priveste pe Presedintele
Comisiei si acesta poate fi asistat de catre un membru al Comisiei in functie de ordinea de zi.
Tot in cazul in care situatia o impune Presedintele CE poate convoca o reuniune
extraodinara in afara celor 2 care se desfasoara in mod obisnuit semestrial.
Consiliul se pronunta prin consens asupra deciziilor adoptate, exceptie facand cazul in care
Tratatele dispun altfel.
Art. 235 TFUE Consiliul European hotaraste cu majoritate simpla in cazul problemelor de
procedura precum si pentru adoptarea regulamentului de procedura.
Potrivit aceluias articol in cazul votului exprimat fiecare membru al Consiliului European
poate primi delegare din partea unui singur alt membru (stat). exceptie face situatia in
care hotararile se adopta cu majoritate calificata intr-o astfel de situatie se aplica art. 16
(4) ( 2014 55% din membrii) din TUE si art.238 din TFUE.
In cazul in care Consiliul European se pronunta prin vot Presedintele acestuia si Presedintele
Comisiei nu participa la vot. Abtinerile membrilor prezenti sau reprezentati nu impiedica
adoptarea deciziilor rezultate in urma deliberarilor Consiliului European pentru care este
necesara unanimitatea. Presedintele Parlamentului European poate fi invitat de catre
Consiliul European pentru a fi audiat.
La activitatea Consiliului European participa si Secretariatul General avand rol de asistenta
(este al Consiliului).
Pot. Art. 236 din TFUE Consiliul European adopta cu majoritate calificata dupa cum
urmeaza :
- Decizia de stabilire a listei formatiunilor Consiliului altele decat formatiunea Afacerilor
Generale si a Afacerilor Externe pot. Art. 16 (6) (Consiliul se intruneste in cadrul
formatiunilor lista acestora fiind adoptata potrivit art. 236).
Consiliul Afacerilor Generale asigura coerenta lucrarilor diferitelor formatiuni ale
Consiliului.
Acesta pregateste reuniunile Consiliului European si urmareste aducerea la indeplinire a
masurilor adoptate in colaborare cu Presedintele Consiliului European si cu Comisia.
Consiliul Afacerilor Externe eleboreaza actiunea externa a Uniunii in conformitate cu
liniile strategice stabilite de Consiliul European si asigura coerenta actiunii Uniunii.
- In al doilea rand Consiliul European adopta cu majoritate calificata o decizie referitoare
la Presedintia formatiunilor Consiliului cu exceptia celei de Afaceri Externe in
conformitate cu acelasi art. 16 (9) din TUE
Presedintia formatiunilor Consiliului cu exceptia celei de Afaceri Externe este asigurata
de catre reprezentantii statelor membre in cadru Consiliului dupa un sistem de rotatie
egal in conditiile stabilite potrivit art. 236 din TFUE.

In ce priveste Consiliul Europea acesta isi alege presedintele cu majoritate calificata
pentru un mandat de 2 ani si jumatate cu posibilitate reinoiirii mandatului o singura
data potrivit art. 15 (5) TUE (modificat prin Lisabona).
In caz de impiedicare sau de culpa grava (neobtinere majoritatii calificate, isi
indeplineste defectuos sarcinile) Consiliul European poate hotara sa inceteze mandatul
presedintelui tot cu majoritate calificata.
Art. 15 (6) TUE precizeaza atributiile presedintelui Consiliului European:
- Prezideaza si impulsonieaza lucrarile Consiliului European; ( prezideaza veghind la
celeritatea desfasurarii activitatii);
- Asigura pregatirea si continuitatea lucrarilor Consiliului European in cooperare cu
presedintele Comisiei si pe baza lucrarilor Consiliului de Afaceri Generale;
- Actioneaza pentru facilitarea coeziunii si a consensului in cadrul Consiliului European;
- Prezinta Parlamentului European un raport dupa fiecare reuniune a Consiliului European
asigura la nivelul sau si in aceasta calitate reprezentarea externa a Uniunii Europene in
problemele referitoare la Politica Externa si de Securitate Comuna dar faca a aduce
atingere atributiilor Inaltului Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe si Politica de
Securitate.
Presedintele nu poate exercita un mandat national.



CONSILIUL
A aparut pe care conventionala si s-a numit succesiv : Paris Consiliul Special de Ministrii,
Roma Consiliul, Bruxel Consiliul de ministrii, Maastricht- Consiliul UE, Tratatul instituind o
Constitutie pentru Europa (esuat) Consiliul de ministri, Tratatul de la Lisabona Consiliu.
Ce este ? O institutie interguvernamentala. Fiind formata din reprezentanti ai guvernelor
statelor membre care prin exercitarea dreptului de vot pot angaja guvernele statelor membre.
Acesta (Consiliul) apara interesele statelor membre.
COMPONENTA :
- Ministrii afacerilor externe (Consiliul Afacerilor Generale)
- Pe langa acesti si alti Ministrii de resort ( Consilii Sectoriale sau Specializate in functie de
problemele inscrise pe ordinea de zi pe agricultura, pe finante, mediu etc. )
FUNCTIONAREA CONSILIULUI (avem in vedere TFUE)
CONSILIUL - este institutia interguvernamentala a UE care promoveaza , apara si garanteaza
interesele statelor membre. A aparut pe cale conventionala , numinduse:
- Paris Consiliul de la Paris
- Roma Consiliul
- Bruxsel Consiliul de ministrii
- Maastrich Consiliul al UE
- Lisabona Consiliu
ATRIBUTII :
- Impreuna cu Parlametul European functiile legislativa si bugetara;
- In plus indeplineste si functii de definire a politicilor si de coordonare a acestora potrivit
conditiilor inscrise in tratate;
COMPONENTA CONSILIULUI
- Este format din cate un reprezentant la nivel ministerial al fiecarui stat membru
imputernicit sa angajeze guvernul statului membru in cauza pe care il reprezinta si sa
exercite dreptul de vot;



- Consiliul se intruneste la convocarea presedintelui, din initiativa membrilor sai ori din
initiativa Comisiei Intrunirea (reuniunea) acestora se realizeaza in cadrul diferitelor
formatiuni;
FUNCTIONAREA CONSILIULUI
- 3 aspecte principale:
A. Exercitarea Presedintiei ( a nu se confunda cu presedentia Consiliului European)
In ce priveste presedintia formatiunilor Consiliului cu exceptia formatiunii Afaceri
externe este asigurata de catre reprezentantii statelor membre in cadrul Consiliului
dupa un sistem de rotatie egal (6 luni) in conditiile stabilite potrivit art. 236 din
Tratatul privind functionarea UE (fostul tratat instituind Comunitatea Europeana); +
Maastricht (pe astea 2 se bazeaza Uniunea astazi);
Art. 236 -Consiliul European adopta cu majoritate calificata decizia de stabilire a
formatiunilor Consiliului altele decat Afaceri Generale si Afaceri Externe deoarece
acestea sunt stabilite prin tratat (consiliul european este superior consiliului) pot. Art.
16 (6);
A doua decizie este decizia referitoare la presedintia formatiunilor Consiliului,
exceptie facand afacerile externe ( care este asigurata prin tratat de Inaltul
Reprezentant).

Ordinea initiala de exercitare a presedentiei a fost stabilite prin Tratatele institutive.
Ulterior aceasta ordine s-a schimbat. De ce?
Considerentul care are in vedere principiul deplinei egalitati ai statelor membre,
principiul potrivit caruia statele care in cadrul unui ciclu complet au exercitat
presedintia in prima jumatate a anului , in continuare exercita o astfel de deminitate
in cea de a doua jumatate a anului.
Al doilea considerent se refera la permanenta procesului de extindere a UE , fapt
care a determinat majorarea intervalului de timp la care vine randul fiecarui stat sa
exercite o astfel de demnitate; (gradual de la 3 ani, la 13 ani jumatate).
Presedintele in exercitiu convoaca la initiativa sa. Acesta stabileste ordinea de zi
potrivit agendei presedintiei corelata cu sarcinile TROIKA (cele 3 presedentii cea
anterioara, prezenta, viitoarea).
O astfel de ordine de zi se transmite membrilor consiliului cu suficient timp inaintea
reuniun ilor, care membrii ai consiliuluipo formula propune adamente care fac
obiectul validarii ,aprobarii in cadrul consiliului reunit/intrunit.

B. Existenta organelor care au caracter tehnic auxiliar legislativul UE este consiliu, nu
este o institutie cu functionare permanenta (ca si Comisia), continuitatea activitatii
sale este asigurata de catre organele tehnice auxiliare. In cadrul lor revine
secratariatului general care asista consiliul in activitatea sa., secretariat care se
gaseste sub autoritatea unui SG numit de catre Consiliul.
Conssiliul hotaraste c u majoritat simpla in prinvinta organizarii SG,
Tot cu majoritate simpla hotaraste consiliulul, si in chestiunile de procedura, precum
s in prinda regulamentului saa de procedura.
Alaturi de SG la nivel consiliu isi desfasoara actiivtatea mai multe comitete
(fenomenul comitologie).

Cel mai important comitent este comitetul reprezentantilor permanenti.
CRP 1 si 2 comitetul care este format din reprezentanti permanenti ai guvernelor
statelor membre avand in responsabilitate pregatirea lucarilor consiliului si
executarea mandatelor care ii sunt incredintate de catre acesta.
CRP poate adopta decizii de procedura in situatiile prevazute de regulamentul de
procedura ali consiliului.

Exemple de organe auxiliarea:
- Comitetul regiunilor (- vegheaza la apllicarea princpipului subsiduaritatii).
- Economic si Social (EcoSoc mic cel mare este cel de la ONU)
- Comitetul monetar (actual Banca centrala europeana) etc.

Aici si-ar gasi locul si agentiile:
- Agentia Europeana a Medicamentelor
- Agentia pentru nediscriminare

C. Regulile si metodele de exercitare a dreptului de vot
Potrivit art. 16 (3) din TUE Consiliul hotaraste cu majoritate calificata cu exceptia cazului in care
tratatele dispun altfel.
EXCEPTII
DUPA 1 NOI 2014 - incepand cu 1 noi 2014 majoritatea calificata se defineste ca fiind egala cu
cel putin 55% din membrii Consiliului cuprinzand cel putin 15 dintre acestia si reprezentand
acele state membre care intrunesc cel putin 65% din populatia Uniunii;
Minoritatea de blocare (de blocaj) trebuie sa cuprinda cel putin 4 membrii ai Consiliului. In caz
contrar se considera a fi intrunita majoritatea calificata.
Majoritatea calificata este ce prezizata la art. 205 din Fostul tratat instituid CE in cazul
hotararilor pentru care este necesara majoritatea calificata voturile membrilor ( STATELE) se
distribuie astfel:
- Cele mai multe voturi sunt detinute de statele mari: acestea au cate 29 de voturi
Franta , Germania, Anglia, Italia;
- Urmeaza inca 2 : Spania si Polonia : 27 de voturi;
- Romania ( locul 7): 14 voturi;
- Olanda 13 voturi;
- ... Malta : 4 voturi; - in total 345;
Deci majoritaea calificata este nevoie de 2/3 din 345. S-au luat in calcul populatia, teritoriu si
forta economica. In Parlament diferenta este mai mare pentru ca s-a luat in calcul doar
populatia.
Celelalte conditii privind votul cu majoritate calificata sunt stabilite la art. 238 (2) din TFUE :
- Prin derogare de la cele anterior spune (art. 16 (4) TUE) incepand cu 1 noiembrie 2014 si
sub rezerva dispozitiilor stabilite prin protocolul privind dispozitiile tranzitorii in cazul in
care Consiliul nu hotareste la propunerea Comisiei sau a Inaltului Reprezentant,
majoritatea calificata se defineste egala cu cel putin 72% ( nu 55%) din membrii
consiliului reprezentand statele membre participante care reunesc cel putin 65% din
populatia Uniunii.
Potrivit aceluias art. 16 (5) TUE dispozitiile tranzitorii privind definitia majoritatii calificate care
se aplica pana la 31 oct. 2014 precum si cele care se vor aplica in perioada 1 noi 2014 , 31
martie 2017 (extensie pentru Irlanda) sunt prevazute in Protocolul privind Dispozitiile
tranzitorii.
Institutia Consiliului se intruneste in sedinta publica atunci cand delibereaza si voteaza un
proiect de act legislativ. In acest scop fiecare sesiune a Consiliului se imparte in 2 secvente
distincte si anume (1) prima este cea consacrata deliberarilor privind actele legislative ale
Uniunii, cea de a doua (2) este acea destinata activitatilor fara caracter legislativ.
Hotararile consiliului se considera adoptate (potrivit majoritatii calificate) in cazul in care
intrunesc cel putin 232 de voturi (din 345) exprimand votul favorabil al majoritatii membrilor ,
caz in care in temeiul TCE acestea trebuie adoptate la initiativa Comisiei.
In celelalte cazuri hotararile se considera adoptate daca intrunesc cel putin 232 de voturi
exprimand votul favorabil al cel putin 2/3 dintre membrii.
Abtinerile membrilor prezenti sau reprezentanti nu impiedica adoptarea hotararilor Consiliului
care necesita unanimitatea.
Potrivit art. 239 TFUE in caz de vot fiecare membru al Consiliului poate primi mandat din partea
unui singur alt stat membru.
In ce priveste mecanismul de adoptare a deciziei tot incepand cu 1 noi . 2014 si sub rezerva
dispozitiilor tranzitorii stabilite prin protocol, in temeiul tratatelor in cazul in care nu toti
membrii Consiliului participa la vot majoritatea calificata se defineste potrivit alin (3) din art.
238 al TFUE astfel :
- Situatia (1) majoritatea calificata se defineste ca fiind egala cu cel putin 55% din membrii
Consiliului care reunesc cel putin 65% din populatia acestor state (similar celei anterior
prezentate);
- minoritatea de blocare a adoptarii unei decizii in acest caz trebuie sa includa cel putin
numarul minim de membrii din Consiliu care sa reprezinte mai mult de 35% din populatia
statelor membre participante plus un membru, in caz contra majoritatea calificata se
considera ca a fost intrunita;

- Situatia (2)prin derogare de la situatia anterioara in cazul in care Consiliul nu hotareste
la propunerea Comisiei (situatia mai restrictiva) sau a Inaltului Reprezentant,
majoritatea calificata este cel putin 72% din membrii Consiliului care reunesc cel putin
65% din populatia respectivelor state;
CONDITIILE IN CARE PUBLICUL POATE AVEA ACCES LA DOCUMENTELE CONSILIULUI
- Ele sunt stabilite prin Regulamentul de procedura al Consiliului, Regulament adoptat
potrivit art. 255 (3) din TCE.
- Consiliul stabileste cazurile in care actionand in calitate de legiuitor faciliteaza accesul la
documente mentinand in egala masura eficienta procesului de luare a deciziilor.
In toate cazurile cand Consiliul actioneaza in calitatea sa de legiuitor rezultatele si
explicatiile privind voturile precum si declaratiile inscrise in procesul verbal sunt facute
publice.
Consiliul poate solicita Comisiei sa efectueze toate studiile pe care le considera
oportune pentru realizarea obiectivelor comune si poate solicita sa-i prezinte propuneri
corespunzatoare.
In cazul in care Comisia nu prezinta nici o propunere trebuie sa comunice Consiliului
motivele din care nu formuleaza propuneri.
Cum se considera majoritatea calificata pana la 1 noi 2012 tratatul de la Lisabona este un
tratat nu de anulare (nu se declara nule tratatele anteriore) ci de este un tratat de modificare a
TUE (Maastricht) , TCE (tratatul constituind CE) care se transforma in TFUE. TFUE este
tratatul de modificare inclusiv a TCEEA dar aici e o probleme (scapare) sau au vrut a fi mai
suplii, de ce ? pentru ca si acesta a fost modificat ( EUROATOM).
CONSILIUL .Acesta stabileste salariile , indemnizatiile si pensiile ale Presedintelui Consiliului
European, ale Presedintelui Comisie, ale Inaltului Reprezenta pentru Afacerile Externe si politica
de securitate, ale membrilor comisiei, ale presedintilor membrilor si grefierilor CJUE, precum si
ale Secretarului General al Consiliului (care se gaseste sub autoritatea Consiliului).
Consiliului stabileste indemnizatiile care tin loc de remuneratie. Aceste salarii nu fac obiectul
impozitului la nivel national.
COMISIA EUROPEANA
Comisia promoveaza interesul general al Uniunii, adoptand initiativele corespunzatoarele in
acest scop. Aceasta asigura aplicarea tratatelor precum si a masurilor adoptate de catre
institutii in temeiul acestora.
Comisia (guardian al tratatelor institutive si modificatoare) supravegheaza aplicarea dreptului
Uniunii sub controlul CJUE.
Executa bugetul si gestioneaza programele uniunii, exercitand in egala masura functii de
coordonare, de executare si de administrare potrivit conditiilor inscrise in tratate.
Exceptie facand politica PESC (Fuerea are rezerve deoarece unul din vicepresedintii Comisiei
este Inaltul reprezetant al afacerilor externe si politica de securitate) si alte cazuri prevazute de
tratate Comisia asigura reprezentarea externa a Uniunii.
Tot Comisia adopta initiativele de programare anuala si multi-anuala a Uniunii in vederea
incheierii unor acorduri inter-insititutionale.
Denumirea comisiei
- Tratat de la Paris- Inalta Autoritate;
- Tratatele de la Roma Comisia;
- Bruxelles- Comisia Europeana (denumire pe care o pastreaza si in prezent)
ACTELE UE
- Acte legislative in ce priveste acestea pot fi adoptate numai la propunearea Comisiei
cu exceptia cazului in care tratatele prevad altfel. (regula este ca initiativa apartine
Comisiei).
- Alte acte decat cele legislative- regula este ca acestea se adopta Comisiei numai in cazul
in care tratatele prevad acest lucru (situatia inversa);
DESEMNAREA MEMBRILOR COMISIEI
In ce priveste mandatul acestora este de 5 ani. Membrii Comisiei sunt alesi pe baza
competentelro generale dar si pe baza angajamentului lor fata de ideea europeana
dintre personalitatile care prezinta toate garantiile de independenta.
Comisia isi exercita responsabilitatile in deplina independenta, motiv pentru care ,
membrii acesteia nu solicita si nu accepta instructiuni din partea nici unui guvern,
institutie, organ, oficiu sau agentie. Ei se abtin de la orice act incompatibil cu natura
functiilor lor sau cu indeplinirea sarcinilor pe care le au.

Potrivit TUE modificat prin TFUE art. 17 (4) Comisia numita intre data in intrarii in
vigoare a tratatului ( Comisia actuala) si 31 octombrie 2014 este formata cate un
resortisant al fiecarui stat membru , inclusiv presedintele si Inaltul Representant care
este unul dintre vicepresedintii acesteia.

Incepand cu 1 noi 2014 Comisia este formata dintr-un numar de membrii , incluzand
presedintele si Inaltul Reprezentant corespunzator cu 2/3 din numarul statelor membre
atat timp cat Consiliul European nu decide modificarea acestui numar hotarand cu
unanimitate de voturi.

In continuare membrii Comisiei (dupa 2014) sunt alesi dintre resortisantii statelor
membre in conformitate cu un sistem de rotatie strict egal intre statele membre care sa
reflecte diversitate demografica si geografica a tuturor statelor membre. (initial s-a dorit
sa fie membrii permanenti (cei fondatori) dar s-a renuntat) . Acest sistem se stabileste
de catre Consiliul European, care hotareste in unanimitate potrivit art. 244 TFUE.

La art. 244 TFUE stabileste urmatoarele principii:
a) Statele membre sunt tratate in mod absolut egal in ceea ce priveste stabilirea ordinii
rotatiei si a duratei prezentei resortisantilor (nu reprezentatilor am dat peste cap
ce am spus mai devreme anume ca sunt independenti) in cadrul Comisie. in
consecinta observam ca diferenta dintre numarul total de mandate detinute de
reprezentantii a 2 state membre nu trebuie sa fie niciodata mai mare de 1.
b) Este principiul potrivit caruia ca sub rezerva dispozitiilor precizate la litera a , fiecare
dintre comisiile succesive este constituita astfel incat sa reflecte in omd satisfacator
diversitatea demografica si geografica a statelor membre.
DESEMNAREA IN MOD CONCRET ( procedura desemnarii) a presedintelui si a membrilor
acesteie
Luand in considerare alegerile parlamentare europene (mandatul este tot de 5 ani) si dupa ce
procedeaza la consultarile necesare Consiliul European hotarand cu majoritate calificata
propune Parlamentului European un candidat pentru functia de presedinte al Comisia.
Acest candidat propus de catre Consiliul European , este ales de Parlamentul European cu
majoritatea membrilor care il compun. In cazul in care candidatul respectiv nu intruneste
majoritatea Consiliul European hotarand tot cu majoritate calificata propune in termen de o
luna un nou candidat care este ales de catre Parlamentul European potrivit aceleias proceduri.
ALEGEREA CELORLALTI MEMBRII AI COMISIEI
Initiativa apartine Consiliului. Acesta de comun acord cu presedintele deja ales adopta lista
celorlalte personalitati pe care le propune pentru a fi numite in calitate de membrii ai Comisiei.
Alegerea acestora se face pe baza sugestiilor statelor membre.
Atat presedintele cat si Inaltul Reprezentant al Uniunii, respectiv ceilalti membrii ai Comisiei
sunt supusi in calitate de organ colegial unui vot de aprobare a Parlamentului European. Dupa
ce este aprobate ea se numeste de Consiliului European hotarand cu majoritate calificata.
STATUTUL MEMBRIILOR COMISIEI
Pe durata mandatului lor membrii Comisiei nu pot exercita nici o alta activitate profesionala
remunerata sau nu. La instalarea in functie , de altfel, acestia se angajeaza solemn sa respecte
pe durata mandatului si dupa incetarea acestuia obligatiile impuse de mandat in special fiind
vorba despre , obligatia de onestitate si de prudenta in a accepta anumite functii si avantaje.
In cazul nerespectarii acestor obligatii Curtea de Justitie sesizata de Consiliu care hotareste cu
majoritate simpla , sau de catre Comisie , poate decide dupa caz, destituirea persoanei in cauza
sau decaderea din dreptul la pensie ori din alte avantaje echivalente.
INCETAREA MANDATULUI MEMBRILOR COMISIEI
Sediul materiei este reprezentat art. 246-248 TFUE.
Potrivit art. 246 TFUE in afara de inlocuirea ordinara (la implinirea mandatului) si de deces
functiile membrilor Comisiei inceteaza in mod individual prin demisie sau prin destituire.
Membrul Comisiei care a demisionat sau a decedat este inlocuit pe perioada ramasa pana la
incheierea mandatului de un nou membru avand aceasi cetatenie , numit de catre Consiliu , de
comun acord cu Presedintele Comisiei dupa consultarea Parlamentului European.
Consiliul , in continuare, hotarand in unanimitate la propunerea Presedintelui Comisiei poate
decide ca numai este necesara inlocuirea in special in cazul in care durata ramasa pana la
incheierea mandatului membrului Comisiei este scurta.
Presedintele Comisiei situatie obligatorie- in caz de demisie , de destituire sau de deces este
inlocuit pentru diferenta de mandat. De asemenea in cazul Inaltului Reprezentant daca se
inregistreaza demisia , destituirea, decesul si el este inlocuit pana la incheierea mandatului.
In cazul demisie tuturor membrilor Comisiei acestia raman in functie si continua in perioada
ramasa pana la incheirea mandatului (pana la inlocuirea lor respectiv) sa gestioneze afacerile
curente.
Art. 247 in cazul in care un membru al Comisiei nu mai indeplineste conditiile necesare
exercitarii functiei sale sau cand a comis o abatere grava el poate fi destituit de Curtea de
Justitie la plangerea Consiliului hotarand cu majoritate simpla sau la plangerea Comisiei.
Presedintele Comisiei poate modifica repartizarea responsabilitatilor (art. 248) intre membrii
Comsiei intre membrii Comisiei in timpul mandatului.
Membrii Comisiei isi exercita functiile atribuite de catre presedinte in conformitate cu
autoritatea pe o are.
Comisia isi stabileste regulamentul de procedura pentru a asigura functionarea sa si a serviciilor
proprii. Comisia asigura publicarea regulamentului in cauza.
Executivul european publica in fiecare an cu cel putin o luna inainte de deschiderea sesiunii
Parlamentului European un raport privind activitatea Uniunii.
Hotararile Comisiei sunt valabil adoptate cu majoritatea membrilor care o compun. Cvorumul
este cel stabilit de regulamentul de procedura al Comisiei.
Comisia in calitate de organ colegial raspunde in fata Parlamentului European. Parlamentul
European poate adopta o motiune de cenzura impotriva Comisiei.
In acest caz membrii Comisiei trebuie sa demisioneze in mod coelctiv din functiile lor. Acelasi
lucru trebuie sa-l faca si Inaltul Reprezentant.
PARLAMENTUL EUROPEAN
La origine, Parlamentul European a fost o instituie destinat controlului politic,
numindu-se Adunarea Comun ( prin Tratatul de la Paris) i Adunarea (prin Tratatul de la
Roma), cu prilejul fuziunii din 1960 dobndind denumirea de Adunarea Parlamentar
European, iar prin Rezoluia din anul 1962 schimbndu-i denumirea n aceea de Parlament
European.
Potrivit Tratatului privind UE modificat prin Tratatul de la Lisabona, Parlamentul
European exercita mpreun cu Consiliul, funcia legislativ i bugetar ( potrivit art. 14 alin.1 );
de control i consultative potrivit condiiilor nscrise n tratate; alege preedintele Comisiei.

Componenta Parlamentului European:
Parlamentul European este format din reprezentanii statelor membre, numrul
reprezentanilor neputnd depi 750+preedintele.
Reprezentarea cetenilor este asigurat n mod proporional, descresctor, cu un prag
minim de 6 membrii pentru fiecare stat membru, niciunui stat nu I se atribuie ns mai mult de
96 de locuri.
Consiliul European adopt n unanimitate, la iniiative Parlamentului European i cu
aprobarea acestuia, o decizie de stabilire a componenei Parlamentului European, cu
respectarea principiului proporionalitii i a principiului descreterii.
Membrii Parlamentului European sunt alei prin vot liber, exprimat, direct, secret,, pe
un mandate de 5 ani, existnd posibilitatea rennoirii acestui mandate, dac cetenii stabilesc
asta, iar preedintele este ales pentru o perioad de 2 ani i jumtate.

Organizarea Parlamentului European
- Un Birou al Parlamentului European format din preedinte, 14 vicepreedini, 5
chestori ( care nu au drept de vot);
- Conferina preedinilor grupurilor politice parlamentare
- Comisiile care sunt permanente, temporare, de anchet;
- Grupurile politice parlamentare Ombudsman
Parlamentul European elaboreaz potrivit art. 223 din Tratatul privind funcionarea UE,
un proiect pentru a stabili dispoziiile necesare care s permit desfurarea alegerilor prin vot
universal direct, n conformitate cu o procedur uniform sau n conformitate cu principiile
acceptate de toate statele membre.
Consiliul, hotrnd n unanimitate, potrivit unei proceduri administrative special i dup
aprobarea Parlamentului European, care se pronun cu majoritatea membrilor care l compun,
stabilete dispoziiile necesare. Aceste dispoziii intra n vigoare dup ace au fost aprobate de
statele membre, potrivit normelor lor constituionale.
Dup avizul Comisiei i cu aprobarea Consiliului Parlamentului European, hotrnd prin
regulamente din proprie iniiative n conformitate cu o procedur special, stabilete statutul i
condiiile generale privind exercitarea funciilor membrilor si. Tot Consiliul hotrte n
unanimitate pentru a aplica orice regul i orice condiie referitor la regimul fiscal al membrilor
s al fotilor membrii.
Parlamentul European i Consiliul hotrsc, n conformitate cu procedura legislativ,
stabilirea statutului partidelor politice la nivel european, potrivit regulilor aplicate funciilor
acestora.
Hotrnd cu majoritatea membrilor care l compun, Parlamentul European poate solicita
Comisiei s prezinte orice propunere corespunztoare, privind chestiunile despre care
consider c necesita elaborarea unui act. n cazul n care Comisia nu prezint propunerea
solicitat de Parlamentul European, trebuie s comunice motivele pe care se ntemeiaz o astfel
de conduit.
Pentru ndeplinirea atribuiilor sale, Parlamentul european poate constitui la cererea a
din membrii care l compun, o comisie temporar de anchet pentru a examina, fr a aduce
atingere atribuiilor conferite prin Tratatul privind funcionarea UE ale altor instituii, organe,
oficii sau agenii s examineze pretins nclcare a normelor de drept sau administrarea
defectuoas n aplicarea dreptului uniunii, cu excepia cazului n care pretinsele fapte sunt
examinate de ctre o instant judectoreasc i atta timp ct procedura jurisdicional nu e
ncheiat, respective comisie temporar de anchet, i nceteaz existent prin depunerea
raportului su, modalitatea de exercitare a dreptului de anchet se stabilete de Parlamentul
European, hotrnd aceasta prin regulamente din proprie iniiative n conformitate cu o
procedur legislative special, dup aprobarea de ctre Consiliu sau Comisie.
Funcionarea Parlamentului European

Parlamentul European se ntrunete n sesiune anual, an a doua zi de mari a lunii
martie; se poate ntruni i n sesiune extraordinar, la cererea majoritii membrilor care l
compun, a Consiliului su a Comisiei.
Comisia poate asista la toate edinele i la cererea sa este audiata. Executivul european
rspunde la ntrebrile pe care i le adreseaz Parlamentul European sau membrii acestuia.
Fac obiectul audierii n Parlamentul european i Consiliul European, respectiv Consiliul,
potrivit condiiilor prevzute de Regulamentul de Procedura al Consiliului European i al
Consiliului.
n ceea ce privete adoptarea hotrrilor, excepie fcnd cazurile n care Tratatele
dispun altfel, Parlamentul European decide cu majoritatea voturilor exprimate.
Cvorumul se stabilete prin regulamentul de procedura, regulament pe care i-l adopta
Parlamentul European, cu majoritatea voturilor membrilor si. Dup adoptare, actele
Parlamentului European se public n condiiile prevzute de tratate i regulament.
Potrivit art. 233 din Tratatul privind funcionarea UE, Parlamentul European dezbate n
edina public raportul general anual care i este prezentat de Comisie.

CURTEA DE CONTURI
Initiat au aparut delegatii pentru conturi si comisarii pentru conturi.
Trecerea CC din categoria de organisme tehnice in institututii s-a realizat prin Tratatul de la
Maastricht
Rangul lui CC si BCE a crescut pentru ca pun in aplicare obiectivul realizarii uniunii economice
si monetare.
Chiar daca denumirea ar sugera faptul ca o astfel de institutie ar avea prerogative juridictionale,
CC nu este o jurisdictie. Denumirea i-a fost consacrata din motive de prestigiu.
Curtea de conturi asigura controlul conturilor Uniunii. Controlul regularitatii si legalitatii
creantelor bugetare si nebugetare.
COMPONENTA SI FUNCTIONAREA CURTII DE CONTURI
In prezent numara 27 de membrii , desemnati de catre state. Acestia sunt numiti dupa
aprobarea Consiliului care Consiliu hotaraste cu majoriate calificata.
Membrii CC sunt desemnati de catre guvernele statelor membre dintre personalitatile care au
apartinut sau apartin in statele membre , institutiilor de control extern, personalitati care au
dobandit o calificare speciala in acest domeniu si care trebuie sa prezinte toate garanatiile de
independenta. Acestia duc la indeplinire un mandat de 6 ani cu posibilitatea reinnoirrii.
Dintre membrii este ales un presedinte pentru un mandat de 3 ani (cu posibilitatea reinnoiri).
Membrii CC pe timpul mandatului trebuie sa-si exercita functiiile in deplina independenta , in
interesul general al Uniuni, adica nu trbuie sa solicite sau sa accepte instructiuni de la niciu un
guvern, instituie , organ, oficiu sua garatiei.
Observam ca statutul de membru al Curtii este incompatibil cu desfasurarea oricarei alte
activitati profesionale renumerate sau ne remuneatae
......
TFUE: la instatalarea in funcie ,memrii CC se anhajeazza in dom soemln sa respecte pe toata
durata mandatului sidupa incetarea acestuia obligatiiile impuse prin bandat : obligatii : de
onestitata si de prudenta.
.....
Curtea de Conturi functioneaza ca un organism colegial, fiecarui membru al CC fiindu-i
repartizat unui sector specific de activitate;
Curtea de consturi cunoaste activitatea in cadrul camerelor. Exista si o camera care tine
legatura cu institutiile simira de la nice l national;
Activitatea CC se finalizeaza prin adoptarea unor avize/ rapoarte anulae cu majojorsitatea
membrilor care o compun.
Avizele CC au caracter consultativ . Totusi ele se publica in JOUE.
Atributii
- Atributiile de control si atributiile consultative;
- Atributiile de contral : aceasta examineaza aspetele de legalitate si regularitate a
totalitatii veniturilor si cheltuielilor Uniunii indiferent daca acestea sunt bugetare sau nu
. ( are responsabilitatea exercitarii controlului permanent a contului UE.)
- Curtea exercita controlul pe domenii asupra institutiilor si statelor membre in masura in
care acestea au beneficiat de fonduri ale Uniunii Europene.
- Atributii consultative: exercita o functie de asistenta a autoritatilor bugetare.
Incetarea mandatului
- TFUE - in afara de schimbarea ordinara si de deces functiile membrilor CC inceteaza in
mod individual prin demisie sau destituire declarata de Curtea de Conturi; oricare ar fi
motivul de incetare a mandatului, persoana in cauza este inlocuita pana la incheierea
mandatului;

BANCA CENTRALA EUROPEANA (BCE)
Punerea in aplicare a obiectivelor stabilite prin tratatul de la Maastricht. Pentru realizarea
obiectivelor a fost Comitetul Monetar (in prima etapa).
I. Comitetul monetar
II. Institul monetar european (1 ian 1999 moneda de cont)
III. Banca centrala europeana ( 2002 monedele nationale ale celor 12 state membre
care au acceptat si au indeplinit criteriile de convergenta au fost inlocuite cu EURO)
Este o institutie a UE care are rolul de a emite si administra moneda unica EURO.
Nu au trecut din cele 15 ( de atunci) nu au trecut 3 : UK, Danemarca si Suedia.
Este singura institutie care are personalitate juridica. Este singura abilitata sa autorizeze
emisiunea de moneda EURO. Este independenta in exercitarea competentelor si in
administrarea finantelor sale.
Impreuna cu bancile centrale nationale , BCE constituie potrivit art. 282 TFUE sistemul
european al bancilor centrale (SEBC).
Politica monetara a Uniunii este condusa de Banca Centrala Europeana si de Bancile Centrale
Nationale ale statelor membre ale UE a caror moneda unica este EURO.
Sistemul European al Bancilor Centrale este condus de organele de decizie ale BCE. Obiectivul
principal al acestui sistem european al bancilor centrale reprezentandu-l mentinerea
(asigurarea) stabilitatii preturilor.
Fara a aduce atingere acestui obiectiv SEBC sprijina politicile economice generale in cadrul
Uniunii tocmai pentru a contribui la indeplinirea obiectivelor acesteia.
In ce priveste atributiile BCE aceasta adopta masurile necesare indeplinirii misiunilor sale. De
observat este ca statele membre care nu au trecut la moneda unica EURO , precum si bancile
centrale nationale din aceste state membre, isi pastreaza competentele in domeniul monetar.
Organizarea Bancii Centrale Europene la acest nivel intalnim un Presedinte, un Vice-
presedinte, un comitet executiv si un Consiliu al Guvernatorilor.
Presedintele , Vice-presedintele si ceilalti membrii ai Comitetului Executiv sunt numiti de catre
Consiliul European , acesta din urma hotarand cu majoritate calificata la recomandarea
Consiliului si dupa consultarea Parlementului European si a Consiliului Guvernatorilor Bancii
Centrale Europene dintre persoanele a caror autoritate si experienta profesionala in domeniul
monetar sau bancar sunt recunoscute.
Mandatul acestora este de 8 ani si nu poate fi reinoit.
Numai resortisantii statelor membre pot face parte din Comitetul Executiv.
Consiliul Guvernatorilor este format din membrii Comitetului Executiv si din Guvernatorii
Bancilor Centrale Nationale din EURO Zone.
Comitetul Executiv are in componenta sa un Presedinte, un Vice-presedinte si alti 4 membrii.
Potrivit art. 284 alin (3) din TFUE, BCE prezinta Parlamentului European , Consiliului European ,
Consiliului si Comisiei un raport anual privind activitatea sistemului european al bancilor
centrale (SEBC) si politica monetara din anul precedent si din anul in curs.
Presedintele BCE prezinta acest raport Consiliului si Parlamentului. Presedintele BCE si ceilalti
membrii ai Comitetului Executiv pot la cererea Parlamentului European sau din propria
initiativa sa fie audiati de catre Comisiiile de specialitate ale Parlamentului European.
ORGANELE TEHNICE ALE UE
Comitetul Regiunilor si Comitetul Economic si Social si Banca Europeana de Investitii cele mai
importante.
Curtea European a UE

- d sistemul jurisdicional al UE
- potrivit art. 19 alin (1) din Tr. pv. Funcionarea UE, CJUE cuprinde Curtea de Justiie,
Tribunalul i Tribunalele Specializate (un loc important l au Tribunalul Funciei Publice i
Tribunalul pentru Proprietate Intelectuala va aprea)
- Tribunalul = fostul Tribunal de Prim Instan
- acestea asigur respectarea dreptului n interpretarea i aplicarea normelor tratatelor
- alin (2) statele membre stabilesc cile de atac necesare pentru a asigura o protecie
jurisdicional efectiv n domeniile reglementate n dreptul Uniunii

Curtea de Justiie (CJ)
- CJ are n competena sa cte un judector desemnat de fiecare stat membru
- Tratatul de la Lisabona este primul instrument care precizeaz faptul c fiecare stat
desemneaz cel puin 1 judector
- pn la Tratatul de la Lisabona, practica a validat regula potrivit creia un astfel de
sistem era general acceptat
- la CJ ntlnim i avocaii generali (au prerogative similare procurorilor din dreptul intern)
- judectorii i avocaii generali ai CJ, precum i judectorii Tribunalului (fostul Tribunal de
Prim Instan TPI) sunt alei dintre personalitile care prezint toate garaniile de
independen i care ntrunesc condiiile prevzute de art. 253 i art. 254 din Tr. pv.
Funcionarea UE
- potrivit art. 253 din TfUE, judectorii i avocaii generali ai CJ sunt alei dintre
personalitile care ofer toate garaniile de independen i care ntrunesc condiiile
cerute pentru exercitarea n rile lor a celor mai nalte funcii jurisdicionale sau care
sunt jurisconsuli ale cror competene sunt necunoscute, fiind numii (acetia) de
comun acord de ctre guvernele statelor membre pentru un mandat de 6 ani, dup
consultarea Comitetului Special nfiinat n acest sens (vezi CARTE :)
- tot la art. 253 se precizeaz c la fiecare 3 ani are loc o nlocuire parial a judectorilor
i a avocailor generali, n condiiile prevzute de Statutul CJUE
- judectorii desemneaz dintre ei preedintele CJ pentru un mandat de 3 ani, ce poate fi
rennoit (nu se spune ns pe ce perioad :) momentan, preedinte este Vasilis Oscuris
din Grecia
- judectorii i avocaii generali care i ncheie mandatul pot di numii din nou
- CJ i numete grefierul cruia i stabilete statutul
- CJ i stabilete regulamentul de procedur, regulament care este supus aprobrii
Consiliului

Tribunalul
- la art. 254 din TfUE se precizeaz c numrul judectorilor Tribunalului se stabilete prin
Statutul CJUE
- statutul = este cel care prevede c Tribunalul trebuie s fie asistat de avocai generali (la
fel ca la CJ; fostul TPI nu avea n componena sa avocai generali)
- rolul lor (al av. generali) era ndeplinit de ctre judectori pentru cauze precis
determinate (dac judectorii ndeplineau ntr-o cauz funcia de avocat general, atunci,
n aceeai cauz, nu era i judector)
- membrii Tribunalului sunt alei dintre persoane care ofer depline garanii de
independen i care au capacitatea cerut pentru exercitarea unor nalte funcii
jurisdicionale
- acetia sunt numii tot de comun acord de guvernele statelor membre pentru o
perioad de 6 ani dup consultarea Comitetului nfiinat n acest sens art. 255 din TfUE
- la fiecare 3 ani are loc o ntrunire parial, iar membrii ce i-au ncetat mandatul, i-l
nnoiesc
- judectorii de la Tribunal desemneaz un preedinte dintre ei pentru un mandat de 3
ani, cu posibilitatea rennoirii
- fiind o instituie jurisdicional independent, Tribunalul i numete grefierul cruia i
stabilete statutul
- regulamentul de procedur este adoptat de Tribunal de comun acord cu CJ, dup care
este supus aprobrii Consiliului, care i n acest caz, hotrte
- cu excepia situaiilor n care Statutul CJUE dispune altfel, toate dispoziiile Tratatului de
la Lisabona referitoare la CJ sunt aplicabile i Tribunalului

Organizarea CJ

- se ntrunete n camere sau n Marea Camer, potrivit Statutului CJUE
- statutul CJUE este n curs de modificare, dar pn la modificrile prin Tratatul de la
Lisabona, camerele aveau 3-5 judectori, Marea Camer fiind format din 10 camere
(acum, sunt 13 judectori)
- n situaii excepionale, CJ se poate ntruni i n edin plenar
- regula este funcionarea n plen, excepia n camere (nainte funcionarea era n
camere)
- la Tribunal regula este invers

Funcionarea CJ

- funcionarea UE este dat de controlul realizat de CJUE
- CJ este implicat n controlul actelor UE, ce se realizeaz prin intermediul aciunilor puse
la dispoziia particularilor (pf/pj), dar i a statelor, respectiv a instituiilor UE
- dac, n ceea ce privete competena CJ am vzut c ea vizeaz cele mai importante
aciuni la nivelul Uniunii, Tribunalul (fostul TPI) are n competen soluionarea unor
aciuni n prim instan prevzute la art. 263 din TfUE, i anume, este vorba de aciunile
preliminare care vizeaz nclcarea prevederilor tratatelor, respectiv nclcarea
normelor ce compun legislaia derivat
- excepie fac acele litigii care sunt atribuite Tribunalelor Specializate sau acele litigii care,
prin statut, sunt rezervate CJ
- deciziile pronunate de ctre Tribunal pot face obiectul unui recurs n faa CJ, limitat la
chestiunile de drept n condiiile i limitele prevzute de statut
- la rndul su, Tribunalul are competena de a judeca aciunile formulate mpotriva
deciziilor Tribunalelor Specializate
- deciziile pe care Tribunalul le pronun n astfel de aciuni n mod excepional pot face
obiectul unei reexaminri de ctre CJ n condiiile i limitele prevzute de statut n cazul
n care exist risc serios pentru unitatea sau coerena Uniunii
- Tribunalul poate judeca trimiterile preliminare adresate n domenii specifice stabilite de
statut
- n cazul n care consider c respectiva cauz necesit o decizie, de principiu,
susceptibil s aduc atingere unitii sau coerenei dreptului Uniunii, Tribunalul poate
trimite cauza spre soluionare CJ
- de asemenea, deciziile pronunate de ctre Tribunal pot face obiectul reevalurilor, dar
nemaiavnd caracter excepional

Recursul n Anulare (RA)

- RA = arat ca o aciune n neconstituionalitatea unei legi
- RA = posibilitatea pe care o au statele, instituiile UE, precum i particularii (pf i pj) de a
ataca n faa CJ un act obligatoriu emis de ctre Consiliu/Comisie i de a obine n
anumite condiii desfiinarea, anularea actului n cauz
- RA reprezint un mijloc de control al conformitii actelor comunitare/ale UE, un control
de legalitate, urmrind desfiinarea unui act considerat a fi ilegal (ilicit/neconform) i nu
modificarea lui
- actele susceptibile s fac obiectul RA sunt: numai actele care au caracter obligatoriu,
edictate i adoptate de Consiliu i Comisie, i anume regulamentele, directivele i n
anumite situaii deciziile

cine are legitimare procesual activ: statele membre, instituiile UE, particularii (pf, pj)
cine are legitimare procesual pasiv: instituiile de la care eman, cele care emit,
adopt normele
procedura de urmat: este procedura ordinar ce include acele etape din dreptul intern:
scris, oral, deliberrile (care se finalizeaz cu adoptarea unei hotrri)
- a 4a etap este cea a anchetei, ce intervine, avnd caracter de excepie, ntre cea scris
i cea oral (moment n care are loc administrarea probelor)
- cauze de ilegalitate: violarea normelor substaniale, nclcarea tratatelor sau a oricrei
reguli de drept referitoare la aplicarea acestora, depirea puterilor, a competenelor

Recursul n Carent

RC = posibilitatea pus la dispozitia statelor, a institutiilor comunitare, precum si a
ntreprinderilor/particularilor ca n anumite situatii strict determinate s atace n fata CJ
abstinenta (inactiunea), refuzul Comisiei/Consiliului de Minisstri (actualmente Consiliul) de a
decide n materii n care aceste institutii comunitare au, prin tratate, obligatia de a lua o
anumit msur
- legitimarea procesual activ = statele membre, institutiile comunitare, particularii
- legitimarea procesual pasiv = Consiliul, Comisia

Procedura:
- are si o etap preliminar, de punere n ntrziere a institutiei aflate n carent, n
inactiune partea interesat trebuie s cear institutiei competente a comunittilor s
pun capt inactivittii sale
- cererea = punere n ntrziere
- cererea trebuie s fie clar, precis, s avertizeze institutia comunitar c dac va
persevera n inactiune, se va trece la recursul n carent
- cererea trebuie s precizeze data de la care curge termenul de 2 luni
- cererea preliminar se adreseaz numai institutiei comunitare si oblig la o anumit
actiune
a 2a etap este cea contradictorie, cea n fata Curtii
Recursul n Interpretare

- art. 267 din TfUE, forma consolidat a tratatului (fost 234 TCE si fost art. 177 TCEE):
orice instant national poate solicita Curtii de Justitie de la Luxemburg interpretarea
unei norme juridice obligatorie a UE sau s se pronunte cu privire la valabilitatea unui
act juridic al UE
- instanta care va pronunta o hotrre definitiv (si irevocabil n dreptul intern) este
obligat s adreseze Curtii o intrebare preliminar
- ntrebarea trebuie s aib legtur cu litigii pendinte (n desfsurare :)

Legitimarea Procesual:
- particularitatea acestui recurs const n faptul c avem numai legitimare procesual
activ, instanta national solicitnd doar interpretarea dreptului
- relatia dintre judectorul national si cel al UE este una de colaborare si nu de
subordonare
- ori de cte ori judectorul national hotrste c trebuie s adreseze o ntrebare
preliminar, trebuie s suspende la nivel national procesul



Conditiile acceptrii ntrebrii Preliminare:
1.situatia n care ntrebarea adresat are n vedere o norm asupra creia instanta
de la Luxemburg nu s-a pronuntat sau desi s-a pronuntat, cazul judectorului
respectiv nu este similar celorlale cazuri
2. norma ce urmeaz a fi interpretat s aib legtur direct cu litigiul national
- Curtea ntotdeauna va respinge o ntrebare preliminar dac ea va fi nerelevant, s-a
pronuntat anterior sau rspunsul este evident (teoria actului clar studiem la seminar:)
- cine are calitate procesual activ = orice instant national indiferent de grad
- Curtea n sensul dreptului UE, instant = orice organ intern stabilit prin lege, care are
caracter permanent, jurisdictia sa este obligatorie, este independent, aplic dreptul,
procedura n fata sa este una contradictorie si ntrebarea pe care o adreseaz organul
Curtii de la Luxemburg a aprut n timpul exercitrii functiei judiciare
- Curtea de Arbitraj nu are un caracter permanent, de aceea nu este instant n sensul
dreptului UE
- hotrrea pronuntat de Curte este obligatorie pentru judectorul care a formulat
ntrebarea preliminar
- n caz contrar, poate fi angajat rspunderea statului pentru prejudiciul cauzat
particularilor din cauza neaplicrii n mod corespunztor a dreptului Uniunii de ctre
instant (hotrrea Kbler)

Evaluare