Definiia circuitelor electronice

Circuitele electrice reprezint conexiuni ale conductorilor electrici cu elemente de circuit, n cadrul
crora are loc o deplasare uniform de electroni. Circuitele electronice adaug o nou dimensiune
circuitelor electrice, prin faptul c deplasarea electronilor este controlat, ntr-o oarecare msur, de
un semnal electric adiional, fie sub form de curent, fie sub form de tensiune.
Controlul curentului nu este neaprat specific electronicii. ntreruptoarele i poten iometrele
controleaz i ele deplasarea electronilor. Prin urmare, diferena dintre electric i electronic este dat
de modul n care acest control este exercitat n circuit, i nu neaprat de existena sau absena
acestuia. ntreruptoarele i poteniometrele controleaz curentul mecanic, printr-un element
acionat de o anumit for fizic extern circuitului. n electronic, pe de alt parte, avem de a face
cu elemente speciale, capabile s controleze curentul cu autorul unui alt curent, sau prin aplicarea
unei tensiuni statice. Cu alte cuvinte, ntr-un circuit electronic, curentul controleaz curentul.
Efectul Edison
!in punct de vedere istoric, precursorul electronicii moderne a fost inventat de "#omas $dison n
%&&', pe c(nd acesta lucra la dezvoltarea becului cu incandescen . $dison a descoperit c exist un
curent electric ntre filamentul becului i o plac metalic instalat n interiorul nveliului vidat
)figura alturat )b**. +stzi, acest comportament este cunoscut sub numele de ,efectul $dison-. !e
menionat c bateria este necesar doar pentru nclzirea filamentului. !ac am folosi orice alt
modalitate de nclzire a filamentului, efectul ar fi acelai.
Dioda i trioda cu vid
n %.'/, 0o#n 1leming a descoperit c introducerea n circuit a unui curent extern )bateria ataat
plcii, figura de mai sus )b** se poate realiza doar ntr-o singur direcie, de la filament la plac, dar
nu i invers. +ceast invenie este cunoscut sub numele de ,dioda cu vid-, folosit pentru
transformarea )redresarea* curentului alternativ n curent continuu. +dugarea celui de al treilea
electrod de ctre 2ee !e 1orest )figura de mai sus )c**, a fcut posibil controlul curentului de la
filament la plac cu autorul unui semnal mai mic. 3nvenia triodei cu vid de ctre !e 1orest a
marcat practic nceputul erei electronice.
Tranzistorul
"e#nologia electronici a cunoscut o revoluie n anul %./&, odat cu invenia tranzistorului. +cest
component electronic minuscul oac acelai rol ca i un tub cu vid, dar ocup un loc mult mai mic
i este mult mai ieftin. "ranzistorii realizeaz controlul curentului cu autorul materialelor
semiconductoare i nu prin vid.
4otorul cu combustie interna transforma in energie mecanica energia eliberata prin explozia unui
gaz adus la o presiune inalta, rezultat din combustia unui amestec de aer-benzina. +ceasta
transformare se efectueaza in mai multi timpi )la motociclete 356 0upiter in doi timpi* care
constituie un ciclu. 7istemul de aprindere oaca un rol esential in functionarea motorului cu
aprindere prin scanteie.
8n sistem de aprindere reprezinta un ansamblu de organe care asigura urmatoarele functiuni9
generarea energiei calorice necesare inflamarii amestecului, la un moment bine definit de conditiile
de functionare a motorului )regim si sarcina*:
distribuirea acestei energii la cilindrii in ordinea de aprindere a acestora.
Avansul la aprindere
+mestecul de aer-benzina trebuie sa fie total inflamat cand pistonul se gaseste la punctul mort
superior )P.4.$.*. +cesta este momentul cand detenta este cea mai puternica in volumul cel mai mic
de gaz, de unde rezulta o importanta cantitate de energie eliberata. 3n momentul amorsarii scanteii,
volumul de gaz nu se inflameaza instantaneu in toata masa sa, ci prin transe succesive. +ceasta
inseamna ca o inflamare a amestecului inceputa la P.4.$. va continua in detenta propriu-zisa cand
pistonul coboara si volumul camerei creste, deci va aparea o pierdere de energie. 3n consecinta, c#iar
si la turatiile cele mai scazute de functionare a motorului, un avans la aprindere este necesar )aceasta
reprezinta punctul de avans initial*.
+vansul la aprindere trebuie sa fie cu atat mai mare cu cat turatia creste )functie indeplinita de
avansul centrifugal*.
1unctie de conditiile de sarcina ale motorului este necesara o austare a avansului centrifugal )rol
indeplinit de avansul vacuumatic*.
EVOLUTIA SISTEMELOR DE ARI!DERE
Aprinderea cu incandescenta "#$%&'#%&&(
Consta dintr-un tub metalic inc#is la o extremitate in legatura9 la exterior, cu o flacara permanenta
produsa de un arzator care mentine tubul la incandescenta: la interior, cu amestecul aer-benzina
comprimat care se aprinde in contact cu partea calda.
+vansul depinde numai de umplerea cilindrilor, care este reglabila printr-o ;strangulare; a admisiei.
Aprinderea prin )a*netou
4agnetoul este un element care, pornind de la o sursa de energie mecanica, asigura urmatoarele
functiuni9
< generarea curentului primar de oasa tensiune:
< transformarea acestuia in curent de inalta tensiune:
< distribuirea lui la buii.
=enerarea curentului de oasa tensiune este obtinuta prin rotirea unui bobina introdus intr-un camp
magnetic )creat de un magnet permanent* care produce o forta electromotoare.
"ransformarea si distribuirea curentului de inalta tensiune este realizata cu autorul unei)unor*
bobine de inductie si a unui distribuitor. 7istemul este mult utilizat la motociclete.
Aprinderea cu ruptor si +o+ina
Curentul de oasa tensiune este furnizat de o baterie de acumulatori )rezervor de curent de oasa
tensiune, contruit in general in variantele de > ?, %@ ? sau @/ ? - la motocicletele 356 0upiter este
de %@ ?*, transformat apoi in curent de inalta tensiune intr-una sau doua bobine de inductie si apoi
transmis la buii.
Aobina de inductie inmagazineaza in circuitul ei primar o anumita energie la trecerea curentului de
oasa tensiune provenit de la baterie. 3ntreruperea periodica a acestuia provoaca aparitia unui extra-
curent de ruptura )intrerupere* care genereaza o variatie de flux magnetic in bobina. +ceste variatii
de flux induc in infasurarea secundarului o tensiune inalta a carei valoare va fi egala cu9
8buii B 8primar < ))numar spire circuit secundar*C)numar spire circuit primar**
in general valori cuprinse intre %D''' si @'''' ?.
Euptorul distribuitor este cunoscut in practica sub denumirea de !$2CF - acest nume provenind de
la initialele firmei care l-a produs pentru prima data in lume )!aGton $lectronic 2aig#t CompanG*.
Eolul lui este de a provoca intreruperea periodica a curentului primar care sta la baza transformarii
inaltei tensiuni. +cest lucru se realizeaza prin intermediul unui ruptor a carui desc#idere de contacte
)numite de obicei suruburi platinate sau platine* este comandata de niste came solidare cu un arbore
ce se roteste cu %C@ din turatia motorului, iar in cazul motocicletelor, cu aceeasi turatie ca cea a
motorului.
7a consideram ca exemplu un motor de / cilindrii cu o turatie de regim de >''' rotCmin. !eci >'''
rotCmin B %@''' desc#ideriCmin, adica @'' desc#ideriCsec.
+ceste valori sunt foarte importante pentru ca, la regimuri de turatie mai ridicate )caz frecvent
intalnit la motoarele moderne*, se va constata aparitia unei vibratii mecanice )zbor al contactelor*
care determina scaderea inaltei tensiuni datorita faptului ca bobina nu mai are timpul necesar pentru
inmagazinarea energiei.
F alta functie a ruptor-distribuitorului este aceea de a fixa punctul de avans in functie de turatia
motorului )avansul centrifugal* si sarcina motorului )corectia prin depresiune*.
4asoletele )centrifugal* si capsula vacuumatica )depresiune* - lipsesc la motocicletele 356 0upiter -
provoaca o usoara rotatie a arborelui port-cama ce modifica punctul de atac al camei cu ruptorul,
deci se ;deplaseaza; intreruperea curentului primar si, in final, inceputul inflamarii amestecului aer-
benzina.
3nalta tensiune este distribuita catre buii in ordinea de aprindere, acestea restituind-o in cilindrii sub
forma de scanteie.
Aprinderea se)i'electronica
4otoarele moderne au turatii din ce in ce mai ridicate, iar aprinderea cu ruptor mecanic si bobina
prezinta inconvenientul micsorarii valorii inaltei tensiuni si, implicit, al micsorarii energiei scanteii.
Pentru a para aceste inconveniente s-a facut apel, initial, la aprinderea tranzistorizata.
Aprinderea tranzistorizata cu ruptor
2a aceste sisteme se utilizeaza in continuare !$2CF-ul cu ruptor si corectie de avans clasic
)corectia de avans lipseste la motocicletele 356 0upiter*. 8n bloc electronic constituit dintr-un
tranzistor de mica putere )cate un bloc electronic pentru fiecare ruptor-bobina de inductie, in cazul
motocicletelor* comanda un al doilea tranzistor capabil de a comanda un curent important in
primarul unei bobine speciale.
"impul de inmagazinare a energiei in primarul bobinei se reduce foarte mult, iar valoarea ei este
aproape constanta, ceea ce determina inducerea in secundar a unei inalte tensiuni de valoare
constanta, aproape independenta de turatia motorului. Contactele ruptorului indeplinesc doar rolul
de comanda )un simplu intrerupator de curent de oasa tensiune* a blocului electronic.
Aprinderea tranzistorizata fara ruptor
3n acest sistem se conserva corectia de avans )nu si in cazul motocicletelor 356 0upiter* si
distribuitorul clasic. +cesta din urma se compune din trei elemente9
< captor magnetic:
< modul electronic:
< bobina de aprindere de foarte mare tensiune.
Euptorul este inlocuit de un captor magnetic care da impulsuri electrice si le transmite modulului
electronic care comanda ;umplerea; bobinei in ritmul impulsurilor.
Eotatia unei roti polare nemagnetice cu @ brate )/ brate in cazul motoarelor cu / pistoane* in campul
magnetic al unui magnetic al unui magnet permanent )captor* provoaca o variatie de flux. +ceasta
produce in bobinaul captorului un curent indus.
4odulul electronic are rolul de a limita curentul primar al bobinei si de a-l intrerupe pentru
producerea scanteii. $l se compune din urmatoarele etae9
< control logic:
< eta putere:
< comanda reactie:
< comanda ;!H$22;.
Controlul logic pentru intrerupatorul de putere - care furnizeaza intrerupatorului de putere semnalul
de comanda si care, la iesirea din generatorul de impulsuri, este modificat, prin influienta circuitului
de comanda a ung#iului !Iell si a curentului primar.
$taul de putere este format dintr-un tranzistor de mare putere care comuta curentul din primarul
bobinei de aprindere. $l trebuie sa suporte fortele contra-electromotoare produse in circuitul primar.
Comanda reactiei si lectura curentului - limiteaza curentul primar pe toata plaa de functionare a
bateriei.
Comanda ung#iului ;!Iell; si de reactie asigura un curent primar minim necesar pornirilor si
regimurilor oase de turatie, precum si curentul maxim la regimurile inalte de turatie.
!intre avantaele acestui tip de aprindere mentionez9
< energie constanta, oricare ar fi regimul de turatie:
< posibilitatea de comutare catre bobina de inductie a unui curent de intensitate net superioara
)%' + in loc de /-D + la aprinderea clasica*, de unde rezulta si tensiunea din secundar de J'
K? in loc de %D-@' K?.
1.1.1. Producerea arcului electric.
% Aobina primara.
@ Aobina secundara.
J 4iez.
/ Calculator.
D Auie.
6 Actiunea asupra primarului.
!upa ncarcarea
bobinei,circuitul primar se
nc#ide.
Pentru descarcarea
bobinei,circu-
3tul primar se desc#ide ceea ce
induce o tensiune foarte mare
n secundar :astfel apare
sc(nteia la buie.
1.2.2. Gama termica a bujiilor.
=ama termica depinde de caracteristica si particularitatile motorului, deci este necesar sa se
monteze numai tipul de buii indicate de constructor.
4ontaul altor tipuri de buii pot provoca arderi aleatoare ceea ce poate duce la distrugerea
motorului.
Cu ocazia controlului vizual al starii buiilor, este bine sa de verifice si sistemul de aprindere
n ansamblul sau cu autorul datelor din documentatia te#nica.
C(teva incidente de care se fac raspunzatoare buiile defecte9
4otorul nu porneste )verificati conformitatea, starea si reglaele*.
2ipsa de putere a motorului.
Consum excesiv de benzina.
Eelanti instabil.
Eeprize ezitante, sincope la regim stabilizat sau n accelerare usoara.
+utoaprinderi
!eteriorarea pistonului.
1.3. Bobinele de aprindere.
Calculatorul de inectie gestioneaza si sistemul de aprindere.Parametrii luati n considerare,
sunt aceeasi ca la un sistem calsic adica turatia si sarcina motorului ) avansul centrifugal si
vacuumatic*.
=estiunea electronica permite integrarea parametrilor ca temperatura motorului, detectarea
detonatiilor ca si functii de diagnostic ale bobinelor pentru ca ele sunt comandate direct de
calculator.
!aca exista o singura bobina, aprinderea este de tip distribuit.
!aca exista mai multe bobine, aprinderea este statica si va fi necesar % semnal de comanda
pentru maxim @ cilindrii.
a( ,alculatorul co)anda o +o+ina-
4odulele de putere sunt integrate n calculator si pun direct la masa bobina.
!aca este o singura bobina, aprinderea este distribuita.
!aca sunt mai multe bobine aprinderea este statica.$xista o bobina pentru unul sau doi
cilindrii maxim.
Bobina pentru doi cilindrii.
F bobina si un eta de iesire sunt afecate la fiecare @ cilindrii.1iecare din extremitatile
nfasurarii secundare este legata la o buie a unui cilindru diferit.
Comanda se efectueaza pe timpul se compresie al unui cilindru si pe timpul de evacuare al
celuilalt.+stfel avem sc(nteie simultana n doi cilindrii diferiti.7istemul nu necesita sincronizarea
cu arborele cu came.
Bobina pentru fiecare cilindru ( bobina creion ).
F bobina si un eta de iesire comandate de calculator n functie de ordinea de aprindere sunt
distribuite fiecarui cilindru.
!eoarece calculatorul este cel care gestioneaza n mod direct ncarcarea bobinei, acesta
poate face si un diagnostic al circuitului de aprindere primar.
+cest diagnostic nu este posibil c(nd calculatorul comanda un eta de putere.