Imi permit sa folosesc pluralul intrucat ecourile zilelor in care am petrecut ore fr umoase impreuna se aud si astazi. In fiecare zi, de la inceputul saptamanii, am tot vorbit in termeni elogiosi despre cursul la care am participat, si pentru ac easta iti multumim inca o data. Au fost incantatoare prezenta si prestatia ta si ... ne-ai cucerit iremediabil.Iti marturisesc faptul ca, initial, cand am aflat d espre curs, aveam piciorul in ghips si ma gandeam ca nu voi putea participa...ins a Dumnezeu a vrut sa ne cunoastem si sa pastrez chipul tau senin si zambitor in inima mea.Personal, am plecat cu multe achizitii noi si muuuuuult mai increzatoare in mine, vazand ca altii sunt...mai varz decat mine. Acum manifest mai multa sigur anta in activitatea de zi cu zi de la scoala, cu copilasii nostri si asta imi co nfera o stare de bine. Noi, generatia 40+, avem tendinta de a ne subevalua poten tialul si de a ne inhiba in situatii noi. Asta e! Suntem expresia unui alt sistem, cu multe rigori si exigente...In fine, cred ca te-am plictisit deja si...pentru un hohot de ras, iti spun un banc( a propos de ex de la curs): Un amerindian se prezinta intr-o zi la starea civila si spune functionarului de la b irou ca doreste sa-si schimbe numele. - Darde ce doriti sa va schimbati numele? este intrebat acesta.Care este numele dv actual? - Pai...numele meu esteSageat iute din lemn de alun care tinteste exact in mijlocul trunchiuluide la al treilea copac din padurea de brazide pe dealul de la marginea satului de unde se vede fumul acela negru si gros... Functionarul, uluit peste masura,ramane un timp mut la auzul unui astfel de nume si, in final, il intreaba pe indian: - Bine, bine, si cum ati vrea sa va cheme in viitor? -Vjjjjjjjjj! ,raspunde omul.
De fapt, acest mail are menirea de a-ti multumi pentru materialele primite si, n u in ultimul rand, de a-ti ura succese nebanuite in tot ceea ce-ti propui. Cu mult drag si afectiune, Nina