Avarul

Moliere
Editura de Stat pentru Literatura si Arta
Bucuresti 1958
Traducere de Alexandru Kiritescu
Avarul este o comedie satirica a lui Moliere, in cinci acte, in proza, al carei
subiect a fost inspirat din piesa Ulcica a scriitorului antic Plaut. Eroul principal este
Harpagon, al carui nume a devenit, in timp, sinonim cu notiunea de avar. In aceasta
comedie, patrundem in interiorul unei familii burgeze din a doua !umatate a secolului al
"#II$lea, ii aflam moravurile si viciile.
In aceasta piesa, ideea centrala este foarte simpla % un zgarcit care isi ascunde
comoara , obsedat de pierderea ei, iar pe baza ei se creeaza tot felul de conflicte. Astfel in
primul act, aflam ca cei doi copii ai lui Harpagon s$au indragostit % &leante ii marturiseste
surorii sale, Eliza, marea iubire pentru Marianne, iar Eliza, la randul ei este indragostita
de #alere, fiu ratacit al unei familii bogate. 'e dragul sau si$a ascuns identitatea si s$a
tocmit slu!itor al tatalui ei . Pentru a capata increderea suspiciosului avar, ii lauda fara
incetare bunul simt si cumpatarea , aprobandu$i initiativele cele mai absurde . Incercand
sa$si ia inima in dinti, cei doi frati incearca sa vorbeasca cu tatal lor despre casatorie, dar
Harpagon le spulbera visurile, spunandu$le ca el a aran!at totul% Eliza se va casatori cu
domnul Anselme, pentru ca nu cere zestre, iar &leante cu o vaduva bogata. In acelasi
timp, le spune si ca are de gand sa se casatoreasca cu Marianne. (perand ca va reusi sa o
ia inaintea tatalui sau, &leante isi propune sa faca imprumut la un camatar, !upanul
(imon, ciar daca conditiile acestuia sunt total nerusinate, pentru a avea bani de nunta.
Problemele insa se complica fiindca banii pe care ii ofera !upanul (imon sunt luati de la
Harpagon, iar cand tatal si fiul sunt pusi fata in fata, tensiunea dintre ei se intensifica. In
planuri secundare, Moliere adauga putin umor, aducand$o in scena pe )rosine, petitoare
de profesie, care in incercarea ei de a lua cativa bani, minte si il linguseste pe Harpagon
intr$un mod foarte comic.
Actul al treilea si al patrulea ating punctul culminant. (e fac pregatirile pentru un
ospat cat mai saracacios posibil pentru venirea Marianei. &and aceasta apare, dispretul
sau pentru batranul cu care ar trebui sa se casatoreasca este vizibil, insa cina este salvata
de incercarile curtenitoare ale lui &leante de a o inveseli. &ina este plina de umor si
intamplari amuzante care ii evidentiaza defectele lui Harpagon. Avand o discutie despre
bani, Harpagon se retrage cu valetul sau, *a Merluce si ii lasa pe tineri singuri, planuind
o scapare. Harpagon, suspect, il ademeneste pe &leante sa$si recunoasca sentimentele
pentru Mariane, lucru pe care acesta il face, nefiind constient de capcana intinsa de tatal
sau. Enervat, acestia incep sa se certe, dar sunt intrerupti de vestea tulburatoare% comoara
lui Harpagon a fost furata +intr$o alta scena, aflam ca *a )lece este cel care a facut$o,.
Harpagon inebuneste ii suspecteaza pe toti si$i ameninta pe toti cu spanzuratoarea.
In ultimul act, lucrurile se clarifica si povestea ia un sfarsit comic si fericit.
'isperat, Harpagon isi ameninta servitorii si il ceama pe procuror. -upan -ac.ues
+bucatar si vizitiu, care nu$l poate suferi pe #alere, arunca vina asupra lui . *uat din scurt
asupra /crimei/ sale, #alere crede ca este vorba de dragostea ascunsa pentru Elise si
incearca sa$si ceara iertare in fata lui Harpagon, a procurorului si a lui Anselme, sosit
pentru a o peti pe Elise. In felul acesta iese la iveala nu doar adevarata vina a lui #alere,
dar si identitatea sa. *ovitura de teatru% atat acesta, cat si frumoasa Marianne sunt copiii
domnului Anselme, pe numele sau adevarat don 0omas d1Alburc2, a carui familie se
risipise pe vremuri intr$un naufragiu din care fiecare se socotise unic supravietuitor.
&asatoria celor doua pereci nu mai este in pericol, caci Anselme, generos a acceptat
toate conditiile lui Harpagon% suportarea tuturor celtuielilor, lipsa oricarei zestre pentru
Elise si &leante, iar in plus aine noi de nunta pentru parintele lor, care si$a recuperat si
iubita caseta cu bani.
Piesa lui Moliere pledeaza pentru o atitudine morala umanista. (criitorul isi alege
din inepuizabila natura umana viciile eterne % avaritia, infumurarea, gelozia, zgarcenia,
ignoranta si ipocrizia. (ubiectul, ca al oricarei comedii, este simplu, centrat pe o singura,
dar dominanta trasatura de caracter a eroului, si se amplifica treptat prin acumularea
confuziilor care genereaza comicul. )rumusetea acestei comedii rezida din realizarea
tipologiei comice a avarului. Arta portretului este stapanita cu maiestrie de autor, care
sciteaza astfel trasaturile eroului, incat spectatorul recunoaste tipul inca de la aparitia sa
in scena, in dialogul cu *a )l3ce. &u toate astea, Moliere nu se rezuma in caracterizarea
persona!ului principal numai la avaritie, il infrumuseteaza si cu prostie, ingamfare si
insensibilitate in fata propriilor lor copiii. Piesa e comica, dar si tragica prin subiectul pe
care il prezinta, faptul ca banii sunt mai importanti pentru Harpagon decat fericirea
proprilor sai copii reprezinta o latura umana ingrozitoare. 'e altfel, Harpagon, ignorant,
nu e in stare sa$si invete lectia nici macar la sfarsitul piesei cand accepta casatoria
copiilor lui doar daca nu e nevoie sa dea bani.
'esi prin dezumanizarea eroilor sai si prin zugravirea moravurilor vietii de
familie sau sociale, piesele lui Moliere se apropie de latura tragicului, comicul ramane
modul de e4presie natural al autorului clasic care ramane un spirit modern si intotdeauna
actual.