Sunteți pe pagina 1din 6

Avarul

Moliere
Editura de Stat pentru Literatura si Arta
Bucuresti 1958
Traducere de Alexandru Kiritescu
Avarul este o comedie satirica a lui Moliere, in cinci acte, in proza, al carei
subiect a fost inspirat din piesa Ulcica a scriitorului antic Plaut. Eroul principal este
Harpagon, al carui nume a devenit, in timp, sinonim cu notiunea de avar. In aceasta
comedie, patrundem in interiorul unei familii burgeze din a doua !umatate a secolului al
"#II$lea, ii aflam moravurile si viciile.
In aceasta piesa, ideea centrala este foarte simpla % un zgarcit care isi ascunde
comoara , obsedat de pierderea ei, iar pe baza ei se creeaza tot felul de conflicte. Astfel in
primul act, aflam ca cei doi copii ai lui Harpagon s$au indragostit % &leante ii marturiseste
surorii sale, Eliza, marea iubire pentru Marianne, iar Eliza, la randul ei este indragostita
de #alere, fiu ratacit al unei familii bogate. 'e dragul sau si$a ascuns identitatea si s$a
tocmit slu!itor al tatalui ei . Pentru a capata increderea suspiciosului avar, ii lauda fara
incetare bunul simt si cumpatarea , aprobandu$i initiativele cele mai absurde . Incercand
sa$si ia inima in dinti, cei doi frati incearca sa vorbeasca cu tatal lor despre casatorie, dar
Harpagon le spulbera visurile, spunandu$le ca el a aran!at totul% Eliza se va casatori cu
domnul Anselme, pentru ca nu cere zestre, iar &leante cu o vaduva bogata. In acelasi
timp, le spune si ca are de gand sa se casatoreasca cu Marianne. (perand ca va reusi sa o
ia inaintea tatalui sau, &leante isi propune sa faca imprumut la un camatar, !upanul
(imon, ciar daca conditiile acestuia sunt total nerusinate, pentru a avea bani de nunta.
Problemele insa se complica fiindca banii pe care ii ofera !upanul (imon sunt luati de la
Harpagon, iar cand tatal si fiul sunt pusi fata in fata, tensiunea dintre ei se intensifica. In
planuri secundare, Moliere adauga putin umor, aducand$o in scena pe )rosine, petitoare
de profesie, care in incercarea ei de a lua cativa bani, minte si il linguseste pe Harpagon
intr$un mod foarte comic.
Actul al treilea si al patrulea ating punctul culminant. (e fac pregatirile pentru un
ospat cat mai saracacios posibil pentru venirea Marianei. &and aceasta apare, dispretul
sau pentru batranul cu care ar trebui sa se casatoreasca este vizibil, insa cina este salvata
de incercarile curtenitoare ale lui &leante de a o inveseli. &ina este plina de umor si
intamplari amuzante care ii evidentiaza defectele lui Harpagon. Avand o discutie despre
bani, Harpagon se retrage cu valetul sau, *a Merluce si ii lasa pe tineri singuri, planuind
o scapare. Harpagon, suspect, il ademeneste pe &leante sa$si recunoasca sentimentele
pentru Mariane, lucru pe care acesta il face, nefiind constient de capcana intinsa de tatal
sau. Enervat, acestia incep sa se certe, dar sunt intrerupti de vestea tulburatoare% comoara
lui Harpagon a fost furata +intr$o alta scena, aflam ca *a )lece este cel care a facut$o,.
Harpagon inebuneste ii suspecteaza pe toti si$i ameninta pe toti cu spanzuratoarea.
In ultimul act, lucrurile se clarifica si povestea ia un sfarsit comic si fericit.
'isperat, Harpagon isi ameninta servitorii si il ceama pe procuror. -upan -ac.ues
+bucatar si vizitiu, care nu$l poate suferi pe #alere, arunca vina asupra lui . *uat din scurt
asupra /crimei/ sale, #alere crede ca este vorba de dragostea ascunsa pentru Elise si
incearca sa$si ceara iertare in fata lui Harpagon, a procurorului si a lui Anselme, sosit
pentru a o peti pe Elise. In felul acesta iese la iveala nu doar adevarata vina a lui #alere,
dar si identitatea sa. *ovitura de teatru% atat acesta, cat si frumoasa Marianne sunt copiii
domnului Anselme, pe numele sau adevarat don 0omas d1Alburc2, a carui familie se
risipise pe vremuri intr$un naufragiu din care fiecare se socotise unic supravietuitor.
&asatoria celor doua pereci nu mai este in pericol, caci Anselme, generos a acceptat
toate conditiile lui Harpagon% suportarea tuturor celtuielilor, lipsa oricarei zestre pentru
Elise si &leante, iar in plus aine noi de nunta pentru parintele lor, care si$a recuperat si
iubita caseta cu bani.
Piesa lui Moliere pledeaza pentru o atitudine morala umanista. (criitorul isi alege
din inepuizabila natura umana viciile eterne % avaritia, infumurarea, gelozia, zgarcenia,
ignoranta si ipocrizia. (ubiectul, ca al oricarei comedii, este simplu, centrat pe o singura,
dar dominanta trasatura de caracter a eroului, si se amplifica treptat prin acumularea
confuziilor care genereaza comicul. )rumusetea acestei comedii rezida din realizarea
tipologiei comice a avarului. Arta portretului este stapanita cu maiestrie de autor, care
sciteaza astfel trasaturile eroului, incat spectatorul recunoaste tipul inca de la aparitia sa
in scena, in dialogul cu *a )l3ce. &u toate astea, Moliere nu se rezuma in caracterizarea
persona!ului principal numai la avaritie, il infrumuseteaza si cu prostie, ingamfare si
insensibilitate in fata propriilor lor copiii. Piesa e comica, dar si tragica prin subiectul pe
care il prezinta, faptul ca banii sunt mai importanti pentru Harpagon decat fericirea
proprilor sai copii reprezinta o latura umana ingrozitoare. 'e altfel, Harpagon, ignorant,
nu e in stare sa$si invete lectia nici macar la sfarsitul piesei cand accepta casatoria
copiilor lui doar daca nu e nevoie sa dea bani.
'esi prin dezumanizarea eroilor sai si prin zugravirea moravurilor vietii de
familie sau sociale, piesele lui Moliere se apropie de latura tragicului, comicul ramane
modul de e4presie natural al autorului clasic care ramane un spirit modern si intotdeauna
actual.
Regele Lear
Willia S!a"espeare
Editura# $uniea
An# 19%1
Traducere# Mi!nea &!eorg!iu
Regele Lear a marelui dramaturg 5illiam (a6espeare pune in scena tertipurile si
mizerile de la curtile regale. Aceasta tragedie a nebuniei umane si a dorintei de putere,
este o combinatie a temelor preferate ale lui (a6espeare % nebunia, tradarea, ipocrizia,
dragostea.
Actiunea, desi la inceput pare sa decurga simplu, dar in esenta este mult mai
comple4a. 7egele *ear isi ceama cele trei fiice 8oneril, 7egan si &ordelia pentru a le
imparti regatul, intrebandu$le cat de mult il iubesc. &ele doua fiice mai mari, 8oneril si
7egan isi lingusesc tatal, insa cea mai mica, &ordelia +care urma sa fie petita,, este
modesta in aducerea cuvintelor de lauda. *ear se infurie si o alunga pe &ordelia din palat,
dezmostenind$o si defaimand$o in fata celor doi petiori ai fetei, regele )rantei si ducele
de 9urgundia. 7egele )rantei, insa, o apreciaza mai mult pe &ordelia asa si o ia de
nevasta. &ontele de :ent ii ia apararea &ordeliei, fapt pentru care este alungat de la curte
de catre *ear. 0ot in acest prim act, in plan secundar, Edmund, fiu nelegitim al contelui
de 8loucester, pune la cale un plan diabolic impotriva tatalui sau si a fratelui sau vitreg,
Edgar, defaimandu$l pe cel din urma pentru a fi singurul mostenitor a lui 8loucester.
'ecizia lui *ear are consecinte nefaste. &u regatul impartit in doua, *ear locuieste
la fiicele sale pe rand. Insa, 8oneril ii reproseaza ca are prea multi servitori si ca acestia
sunt prost crescuti, asa ca il da afara si il trimite la 7egan. Intre timp, contele de :ent,
degizat intr$un servitor sarac, intra in slu!ba lui *ear.
In cel de$al doilea act persona!ele negative incep sa castige teren. Astfel, Edgar va
deveni un proscris si se va degiza sub forma nebunului 0om, iar *ear dupa ce va incerca
sa gaseasca recunostinta si dragostea la cealalta fiica a sa, va pleca in lume inebunit de
durere impreuna cu :ent si 9ufonul. Plecati in furtuna, *ear se intalneste cu 0om si se
fac tovarasi de calatorie. 8loucester, infuriat din cauza rautatii lui 7egan si a 8onerilei,
precum si a sotului lui 7egan, contele de &orn;all, ii cauta prin furtuna pe proscrisi si ii
adaposteste.
Pentru bunatatea lui, 8loucester va plati. )iul sau, Edmund, il va trada lui
&orn;all, spunandu$i ca acesta l$a a!utat pe rege si ca a complotat cu regele )rantei
impotriva Angliei. 7egan, 8oneril, &orn;all si Edmund +acum facut contele de
8loucester, se pregatesc pentru o lupta impotriva )rantei, armata acesteia debarcand in
Anglia. Acestia il prind pe 8loucester si ii scot ocii, un slu!itor se impotriveste si il
omoara pe &orn;all, dar va muri si acesta de mana lui 7egan.
In actul al patrulea, 'ucele de Alban2, sotul lui 8oneril, se razvrateste impotriva
actiunilor sotiei sale. 'rept care, aceasta planuieste impreuna cu Edmund sa$l ucida pe
Alban2 si apoi sa se casatoreasca. 7egan, vaduvita de curand, planuieste si ea un maritis
tot cu Edmund. &ordelia, regina )rantei, vine in Anglia impreuna cu armata franceza
impotriva, drept raspuns la scrisorile lui :ent.
)inalul piesei este tragic. 'ucele de Alban2, afland de crima ce se pune la cale
impotriva lui, il demasca pe Edmund si$l ceama pe Edgar sa se dueleze cu el. &el din
urma il doboara, timp in care 8oneril si 7egan se omoara. Inainte de a muri, Edmund
incearca sa repare greselile pe care le$a facut, spunandu$le lui Edgar si Alban2 sa fuga la
palat cat mai repede, pentru ca acolo a fost dat ordin sa fie omorati *ear si &ordelia. 'ar
e prea tarziu, *ear intra in scena cu fiica sa moarta si de durere, moare si el. *a
conducerea tarii, raman Alban2, :ent si Edgar.
(a6espeare descrie in mod detaliat caracterul uman si transformarile suferite
datorate unor dezamagiri profunde. 7egele *ear este un simbol al pretului ce trebuie
platit pentru o prea mare incredere in sine, vanitate personala si o !udecata superficiala a
unor concepte unviersale, precum dragostea parinteasca. *ear este victima aparentelor si
a vanitatii e4agerate. Pretul platit este tragic, persona!ul a!ungand demn de mila si nu
dispretuit pentru aroganta sa ca la inceput. <data cu demascarea celor doua fiice ale sale
si cu intelegerea greselii sale, *ear a!unge un erou tragic. Incetul cu incetul, incepe sa$si
piarda mintile, sa a!unga mai nebun decat insusi bufonul sau. El !udeca la inceput lumea
superficial, iar nobilitatea sa, atat de des prezentata ironic de (a6espeare, il orbeste si il
impiedica sa vada adevarata esenta a sentimentelor umane. Impartirea unui regat si
nereusita de a gasi un singur mostenitor la tronul regatului era un semn de destramare in
traditia sa4ona. Astfel, soarta si propria prostie il vor face sa cunoasca adevarul in mod
tragic, iar nebunia lui va deveni luciditate.
Un alter ego al sau, dar intr$un plan secundar, este contele de 8loucester, care ca
si *ear isi !udeca gresit fii si nu are inteligenta necesara sa vada adevarul. Pedeapsa lui
pare totusi mai umana decat cea a regelui % traiul in intuneric +orbirea, poate fi ciar o
binecuvantare pentru ca nu mai e nevoit sa vada ororile lumii. Poate ca (a6espeare a
ales o pedeapsa mai usoara pentru conte pentru a evidentia diferenta de rang si a arata ca
un rege nu are voie sa faca o greseala ca ace
In final, toti cei vinovati platesc prin moarte % &orn;ell, 7egan, 8oneril, <s;ald
+intendentul 8onerilei,, Edmund. #inovati pentru greselile facute sunt si contele de
8loucester si *ear, primul ispasindu$si pedeapsa prin orbire, cel de$al doilea printr$o
moarte grea, in tortura sufleteasca. (ingura victima a intregii piese este &ordelia, cea care
moare din cauza puritatii sufletului sau si a iubirii adevarate pentru tatal sau. Moartea ei
este lovitura fatala data regelui *ear.
Sluga la doi stapani
'arlos &oldoni
Editura de Stat pentru Literatura si Arta
Bucuresti 1959
Traducere de (olixenia Kara)i
Unul din cei mai apreciati dramaturgi, considerat un Moliere al Italiei, &arlos
8oldoni a reformat comedia, =nl>tur?nd miraculosul, m>stile tradiionale i pun?nd
accentul pe persona!e, pe psiologia si comple4itatea lor. 0eatrul s>u se remarc> prin
fora evoc>rilor, dinamism, satira si umor. Piesa Sluga la doi stapani il are in centru pe
0ruffaldino, care pentru interesul propriu, isi amageste ambii stapani incercand sa scoata
profit de la amandoi. Piesa satirizeaza anumite moravuri usoare ale umanitatii si
e4emplifica actiunile penibile ale oamenilor. Ac@iunea piesei se desf>Aoar> la #ene@ia.
Piesa =ncepe cu logodna dintre (ilvio Ai &larice, av?ndu$i ca martori pe ta@ii lor.
&larice fusese f>g>duit> lui )ederigo 7asponi, clientul lui Pantalone de1 9isognosi +tat>l
&laricei,, care =ns> a fost ucis =ntr$o noapte din pricina surorii sale. 9eatrice 7asponi, sora
acestuia, deAteapt> Ai cura!oas>, urmeaz> s> preg>teasc> sa faca o farsa in care se va
degiza in fratele sau cu complicitatea lui 9rigella pentru a descoperi criminalul
acestuia. Bou venitul, 0ruffaldino, anun@> sosirea lui )ederigo 7asponi. <aspetii il iau de
nebun, dar intr$un final il poftesc pe acest musafir logodnic inviat din morti. &a s> se
distreze pu@in, =Ai revendic> dreptul de a se c>s>tori cu &larice aAa cum se =n@eleseser>
ini@ial. (ilvio Ai 'octorul *ombardi +tat>l lui (ilvio, sunt intriga@i iar &larice sufer>.
9eatrice Ai Pantalone stabilesc s>$Ai regleze conturile printr$un avans.
9eatrice Ai 9rigella pleac> =mpreun> iar aceasta =i e4plic> de ce s$a degizat =n
fratele ei care a fost ucis fie de m?na lui )lorindo Aretusi, fie de altcineva. )lorindo o
iubea, dar fratele ei le interzicea iubirea. (oseAte Ai )lorindo, la acelaAi an. 0ruffaldino,
g?ndindu$se c> ar putea face un ban se ofer> s> a!ute. Accept> s> intre =n slu!ba lui
)lorindo, g?ndindu$se c> va lua de cel pu@in doua ori mai mul@i bani Ai va m?nca mai
bine. )lorindo =l trimite la poAt> dup> scrisori. Cn scenele urmatoare, 0ruffaldinio este
incoltit de ambii stapani si pus sa faca pentru amandoi diverse servicii pe care le incurca
intre ele creind un comic de situatie.
0ruffaldino fuge, ar>t?ndu$i$l pe (ilvio. &ei doi nu se cunosc. (ilvio crede c> e
vorba de o confuzie dar vine vorba de 0orino Ai =i e4plic> de logodna stricat> de )ederigo
7asponi. )lorindo nu poate crede ca duAmanul s>u =nc> tr>ieAte dar se vede nevoit s>
p>r>seasc> c?t mai repede #ene@ia din cauza lui. Pentru moment, =Ai d> nume fals pentru
a nu fi descoperit. 0ruffaldino amesteca scrisorile si inventeaz> c> s$a =nt?lnit cu un alt
servitor care l$a rugat s> se duc> la poAt> pentru st>p?nul lui. )lorindo citeAte e4peditorulD
0ruffaldino nu Atie s> citeasc>. )iind interesat de 9eatrice 7asponi =Ai permite s>$i
descid> scrisoarea. Era de la sluga ei credincioas> care o anun@a c> !usti@ia vrea s>$i dea
de urm> pentru c> a plecat =n aine b>rb>teAti la #ene@ia dup> )lorindo. 0ruffaldino o
inventeaz> pe cealalt> slug>, EPas.uale. )lorindo se teme de prezen@a celor doi fra@i la
#ene@ia.
Cntre timp, 9eatrice =i spune secretul &laricei, dar aceasta sufer> =n continuare
fiind =nvinov>@it> pe nedrept de (ilvio. *ucrurile se complic> aparent atunci c?nd
0ruffaldino trebuie s> aeriseasc> cuferele ambilor st>p?ni. *a repezeal> el amestec>
lucrurile Ai c?nd =i d> lui )lorindo aina 9eatricei, el =Ai g>seAte portretul =n buzunar.
0ruffaldino minte c> este un portret moAtenit de la fostul st>p?n care a murit =n urm> cu
c?teva zile. )lorindo, copleAit de durere, se duce =n odaia sa. AcelaAi !oc urmeaz> Ai =ntre
9eatrice Ai 0ruffaldino atunci c?nd =i d> ei catastiful greAit care con@inea scrisorile de la
ea Ai diverse acte. 9eatrice se tr>deaz> atunci c?nd =l regret> pe iubitul ei. Pantalone, care
a ascultat cu nespus> mirare cuvintele 9eatricei =i spune lui 0ruffaldino c> st>p?nul s>u e
femeie.
P?n> la urma, 9eatrice Ai )lorindo, care p>reau c> inten@ioneaz> s> se sinucid>, se
recunosc. (e bucur> nespus Ai pl>nuiesc s> se =ntoarc> la #ene@ia unde vor avea destui
bani ca s>$l scape de !udecat>. 0ruffaldino reuAeAte p?n> =ntr$un anumit punct s>$i
p>c>leasc>, pe fiecare =n parte c> Pas.uale ciar e4ist>. Cntr$un final cedeaz> de dragul
(meraldinei, pe care voia s$o ia de nevast> Ai recunoaAte c> a =ncercat s> fie sluga
am?ndurora. &larice =l va ierta pe (ilvio care a acuzat$o pe nedrept Ai se vor c>s>tori aAa
cum pl>nuiser>, prin urmare finalul este fericit pentru toat> lumea Ai se pun la cale trei
nun@i.
Piesa lui 8oldoni prezinta tertipurile si scamatoriile facute de un om inteligent si
descurcaret +0ruffaldinio, pentru bunastarea stapanilor sai, pe care ciar daca ii supara,
pana la urma ii aduce la intelegerea comuna. Asemanator cu Moliere, 8oldoni prezinta o
lume pe care o satirizeaza, insa o lume mult mai comple4a, in care actiunea atinge limite
formidabile in incalcirea ei.