Sunteți pe pagina 1din 2

ISTORIA DANSULUI 2

* * *
Dansul a existat inca din cele mai vechi timpuri. Inca din epoca primitiva cand oamenii
nu aveau nici unul din miloacele de trai !ara de care nu s"ar putea concepe viata
civili#ata de asta#i$ dansul era o parte a vietii lor. Su%iectul dansurilor primitive erau
anotimpurile$ etapele vietii omului$ perioadele de ve&etatie sau ale de#voltarii unui tri%
sau perioadele istoriei mitice. Dansurile marcau momentele importante ca nasterea$
intrarea in tri%$ maturi#area$ adolescenta$ casatoria$ copiii si momentul mortii. Aceste
anotimpuri umane isi au corespondenta in roata solara$ timpul propice pentru plantat sau
recoltat$ echinotiul$ solstitiul$ iarna$ renasterea naturii etc. Istoria tri%ului insasi da multe
oca#ii de dans si cantec$ le&ate de viata cu #i cu #i$ plante$ vanatoare$ ra#%oaie$ victorii$
miracole$ venerarea stramosului Totem.
'ele mai multe dansuri de &rup de asta#i au !ost la ori&ini rituri ceremoniale &rupate in
urul aspectelor de %a#a ale existentei umane ( hrana$ sexualitate si le&aturi cu lumea
spiritelor. )entru oamenii primitivi$ dansul era o expresie !ormala a reli&iei sau
superstitiei. 'and dansul a a%andonat !ormele primitive$ pantomimice$ incetand sa mai !ie
speci!ic le&at de recolte$ ra#%oi$ initieri sau reli&ie$ a devenit pura interactiune sociala cu
simplul scop al implicarii participantilor.
Dar cum conditiile existentei umane se schim%a in timp$ dansurile de societate le
urmea#a. Desi ele nu servesc unui scop concret$ nu mai venerea#a #ei$ nu mai servesc
scopurilor militare$ se lea&a !undamental de conceptele vietii moderne la !el de intim pe
cat erau le&ati stramosii nostri primitivi de ritualurile lor. Spre deose%ire de arta$ dansul
de societate nu s"a !ormat in mod constient$ insa traiectoria de#voltarii sale este departe
de a !i aleatorie sau accidentala. *ara exceptie$ dansurile unei epoci re!lecta !idel spiritul
si structura acesteia$ traditiile sociale si ideolo&iile predominante.
Numeroasele schim%ari in dansul de societate de"a lun&ul vremii demonstrea#a clar
interdependenta sa cu lumea inconuratoare. De exemplu in secolul +I, cand dansul de
societate si dansul !olcloric erau aproape imposi%il de deose%it$ dansurile populare in cerc
au urcat la patura sociala superioara$ ca parte a divertismentului de seara. )e cand
cuptorul ocupa milocul incaperii$ dansurile si"au retinut caracterul de cerc si !orma
simetrica. Odata cu introducerea hornului in urul anului -./0$ cuptorul a putut !i mutat
undeva lan&a un perete$ ceea ce lasa milocul incaperii li%er permitand miscarea in
dansurile procesionale 1 !avori#and inlocuirea !ormatiilor de dans circulare in special la
curtile re&ale unde ran&ul determina po#itia in cadrul procesiunii.
In timpul Renasterii si a secolului +,I$ dansul de societate a devenit mai !erm ancorat la
curti$ ale caror mem%ri costumau in mod sistematic dansatorii de dansuri populare pentru
a executa dansuri ela%orate con!orm codului lor de maniere. Stilurile s"au conturat mai
ales in *ranta unde curtea re&ala dicta eticheta si comportarea morala pentru toata
2uropa. 3enuetul secolului -4 era pur un dans se maniera$ in!lorirea !inala a ele&antei
aristocratice inainte de revolutia nationala si apoi cea industriala$ care au restituit dansul
maselor.
'and demarcatiile !ine intre ran&uri au disparut$ !ormatiile patrate precum cadrilul au
umplut salile de %al. ,alsul$ a carui vite#a ametitoare provenea din supra!ata lustruita a
podelelor salii de %al si era !avori#ata de renuntarea la panto!ii cu tinte$ a devenit exprem
de popular. Totusi po#itia strans im%ratisata a partenerilor in vals s!ida convenientele
sociale ale vremii.
)ro&resul tehnolo&ic si cele doua ra#%oaie mondiale au restructurat ast!el viata in secolul
25 incat dansul de societate s"a schim%at aproape constant$ alternand rapid cu valorile si
practicile din mediul inconurator. Ritmurile sincopate ale mu#icii 6american ra&time7 au
inspirat ritmurile de !oxtrot si shimm8. Dupa ce cel de"al -9"lea amendament a dat
!emeilor dreptul de vot in -925$ acestea s"au 6emancipat7 ( a aparut charlestonul.
:itter%u& a aparut din imporovi#atiile de S;in& din anii .5"<5. Discurile 6lon& pla87 au
aparut in -9<9$ iar in -9=5 adolescentii nascuti in timpul 6%a%8 %oom7 post%elic au lansat
!enomenul roc>"n"roll. La acea data po#itia de vals$ candva socanta prin apropierea care
dadea conotatii sexuale$ era de domeniul trecutului. 'um acum !iecare isi executa pasii
individual$ %ar%atii nu mai 6conduceau7 !emeile si !ormarea de perechi nu mai era
esentiala. 2xplo#ia dansurilor 6disco7 in anii -945 si !ormele de dans popular mai tar#ii
au continuat aceasta tendinta desi dansurile !ormale inca cereau un partner.
Dansul de salon ?%allroom dance@ este impartit in doua stiluri ( american si international.
In cadrul stilului 6american7 exista dansuri 6ritmate7 si dansuri 6moi7 ?smooth dance@.
'ate&oria 6ritmat7 din stilul american este asemanatoare celei 6latino"americane7 din
stilul international$ dupa cum si cate&oria 6smooth7 este asemanatoare celei 6standard7.
Dansul de salon poate !i considerat dans de societate pentru ca incuraea#a interactiunea
sociala$ avand in vedere ca partenerii dansea#a in pereche. )rincipiile speci!ice dansului
de salon pot !i aplicate oricarui tip de dans$ indi!erent ca este roc>$ disco sau vals clasic si
aceasta pentru ca dansurile de salon au un tempo strict care se incadrea#a in &eneral in
masuri de .A< sau <A<.
2xista persoane care evoluea#a in dansul de salon nu pentru divertisment$ ci de dra&ul
competitiei. Ast!el a luat nastere dansul sportiv$ care nu este altceva decat dansul de
salonB de competitie. De asemenea$ deoarece maoritatea oamenilor au tendinta de a
asocia notiunea de 6dans de salon7 doar cu valsul si tan&oul$ denumirea de 6dans sportiv7
vine sa intre&easca ima&inea su&erand cuprinderea tuturor celor -9 dansuri de salon$
dintre care -5 apartin clasei internationale. Din varietatea dansurilor latino"americane
printre care se numara cunoscutele ritmuri mam%o$ salsa$ meren&ue$ %ossa nova si multe
altele$ doar = sunt incluse in clasa internationala sectiunea 6latino7 ?Sam%a$ Rum%a$ 'ha"
'ha$ :ive si )aso Do%le@ in timp ce la sectiunea 6standard7 cele = dansuri sunt( ,als
viene#$ ,als lent$ Tan&o$ Slo; *ox$ Cuic> Step.
Intr"o societate care se mandreste cu vite#a trans!ormarilor sale$ !ormele noi sunt
inevita%ile. *ara indoiala ca si dansul de societate va continua sa evolue#e exact ca
societatea. )e viitor vom pre#enta si alte in!ormatii$ detaliate speci!ic pe !iecare dans in
parte.